Cavadineştiul aşteaptă asfaltul ca pe a opta minune a lumii

[dcp100168]

Cavadineştiul aşteaptă asfaltul ca pe a opta minune a lumii

* Sărăcia, întinderea comunei, dar şi zona de deal în care este amplasată fac din modernizarea drumurilor o luptă cu morile de vânt

Comuna Cavadineşti din judeţul Galaţi se întinde pe o suprafaţă de peste 11.000 de hectare, iar cele opt sate şi cătune componente sunt răsfirate în toate zările, pe dealuri. Localitatea ar avea cam 100 de kilometri de drumuri comunale, dintre care 30 de kilometri drum principal, drum care leagă satele între ele. Cam atât ar măsura comuna în care, dacă te avânţi pe dealuri, pe timp ploios sau imediat după ce s-a topit zăpada, rişti să rămâi prins printre gloduri. În astfel de momente, mocirla depăşeşte glezna piciorului, iar roţile tractoarelor taie brazde adânci pe uliţe. De altfel, pe o asemenea vreme, doar cu tractorul poţi ieşi dintre dealuri. Aşadar, odată ce intri adânc în inima Cavadineştiului, vezi numai râpă, versant şi pământ umed. Sătenii aşteaptă niscaiva piatră pe drumuri ca pe cine ştie ce minune. Dar se vede treaba că nu-şi vor vedea prea curând visul cu ochii.

O comună mai întinsă decât posibilităţile bugetului

Cavadineşti este o comună săracă, cei mai mulţi trăiesc din agricultură, foarte puţini dintre oamenii de pe Valea Horincei au un post la şcoală sau la Spitalul din Găneşti. În afară de asta, mari angajatori nu prea sunt, doar câteva asociaţii agricole, iar cele mai mari nu depăşesc 600 de hectare. Primăria nu prea are ce încasa la taxe şi impozite locale, pentru că, în afară de pământ, curţi şi ceva teren, nu prea ai ce impozita. Aşa cum observă şi directoarea şcolii din Cavadineşti, profesoara Maria Abaza, gospodăriile sunt întinse pe o suprafaţă foarte mare şi nu prea ai cum să asfaltezi atâta amar de drum. „La Suceveni şi Oancea totul este adunat, sunt aproape 2.000 de oameni pe un kilometru şi jumătate de drum. Aici sunt peste 3.000 de oameni împrăştiaţi. De aici până la Comăneşti sunt cam şapte kilometri, până la Grăpeni încolo mai sunt trei, până la Vădeni încă vreo şapte. Ce drumuri comunale sau reţea de canalizare poţi să faci?!”, analizează directorul şcolii, gândindu-se la condiţiile prin care trebuie să circule zi de zi copiii. Fără un buget local darnic, cea mai bună soluţie pentru asfaltare rămân proiectele europene.

Doar patru kilometri de asfalt

În 2013, doar doi kilometri de şosea erau asfaltaţi. De atunci şi până acum, prea multe nu s-au schimbat. Anul trecut, Primăria a reuşit să încheie o lucrare în valoare de 3,9 milioane de lei în satul Vădeni, când au fost asfaltaţi 3,3 kilometri, prin Ministerul Dezvoltării. Apoi, lucru mare, tot în 2014 şi tot prin Ministerul Dezvoltării, a început asfaltarea şi pe drumul care leagă Biserica din Rugineni de DN 26, pe o lungime de un pic peste un kilometru. Lucrarea era cum se poate mai urgentă. Cimitirul din Rugineni este pe deal, iar din cauza nămolului şi a pământului deformat, nici morţii nu puteau fi duşi cu sicriele întregi până acolo.

„Chiar dacă se construieşte o biserică nouă pe vale, morţii tot sus îi ducem. Cad morţii din căruţă. Drumul chiar trebuie asfaltat. Dacă e pe versant toată comuna, munceşti, pui piatră, vin ploile, fuge piatra la vale piatra şi nu ai făcut nimic. Încă se lucrează. Deocamdată, anul trecut şi anul acesta de la început, au fost alocată numai jumătate din sumă, respectiv 1, 4 milioane de lei. Lucrarea are o valoare de 2, 8 milioane de lei cu TVA. Ne luptăm cu drumurile. Drumurile principale, la nivelul comunei ar fi în jur de 30 de kilometri. Cine îţi dă bani să asfaltezi 30 de kilometri?!”, ne-a spus primarul comunei, Dănuţa Bourceanu. Aceasta are în plan ca odată cu apariţia ghidului de accesare a fondurilor europene programul 2014-2020, să mai pună mâna pe nişte finanţări, pentru a putea continua reabilitarea drumurilor.

„Suntem pregătiţi să depunem proiectul pentru asfaltarea drumului Cavadineşti - Grăpeni - Cavadineşti. Ne-am gândit la un proiect care se va derula pe drumuri locale, în valoare de 1 milion de euro. De un milion de euro nu poţi face decât trei - patru - cinci kilometri. Prea curând, nu putem asfalta peste tot. Următorul va fi, probabil, după ce se implementează acesta, Găneşti - Comăneşti”, ne-a mai spus primarul comunei, Dănuţa Bourceanu.

Oamenii constată, Primăria speră

Dincolo de neputinţele administraţiei locale, de lipsa fondurilor şi de întinderea mare a comunei, oamenii văd necesitatea măcar a unei mâini de piatră pe drumuri, dacă de asfalt nu poate fi vorba. „Este greu de intrat în sat, în sus. Când se dezgheaţă pământul, scoţi un picior, dar îl bagi pe celălalt. Este foarte dificil. Este nenorocire, pentru că nu a pus piatră deloc. A pus piatră pe drumurile circulate mai mult, la cimitir, la biserică. În partea asta nu”, ne-a spus Gabriela, una dintre locuitoarele Cavadineştiului, delimitând cu degetul bariera până la care ar fi ajuns vreodată piatra pe drumeagul de deal. Întrebată dacă a fost vreodată la Primărie să ceară să fie pietruit drumul, femeia a răspuns negativ. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar fi dus, probabil situaţia tot nu s-ar fi schimbat. „Oamenii cer şi îi înţeleg. Drumurile sunt foarte proaste. Încet-încet, sperăm să putem schimba situaţia”, a încheiat primarul comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cavadineştiul are propriul muzeu

Comuna Cavadineşti nu se poate mândri prea mult la partea de utilităţi publice, dar se poate mândri pe partea culturală, întrucât, chiar în incinta Căminului Cultural din Cavadineşti, există de câţiva ani buni un Muzeu al Satului.

Muzeul deţine aproape 300 de obiecte, iar numărul lor creşte cu fiecare donaţie, potrivit directorului Căminului Cultural, Aurel Florea, cel care a pus bazele sălaşului de aducere aminte a tradiţiilor. Amenajat în balconul închis al Căminului Cultural, încă de la intrare, lângă scări, te întâmpină un car vechi.

Găseşti aici de la bani din 1948, de la reforma monetară, icoane vechi pe lemn, datate chiar de la 1870 şi unităţi de măsură până la impunătorul război de ţesut. Nu lipsesc lada de zestre sau crivatul, cu cearşaf cusut la mână şi împletit la acuşor, pânza ţesută în război sau feţele de perne, cum făceau fetele de măritat ca să-şi facă zestre, pe timpuri. Doi dintre pereţii muzeului sunt acoperiţi de covoare datate cu anii 1926 şi 1927.

Opaiţul, cel care mergea pe seu de oaie, şade şi el undeva într-un colţ pentru a aduce aminte de modul în care îşi luminau oamenii casele pe timpuri, înainte de a apărea lampa cu gaz.

viata-libera.ro

[dcp100168]

17 kilometri de drum vor fi asfaltaţi dintr-un foc în comuna gălățeană Cavadineşti

Cu trei ani în urmă, comuna Cavadineşti avea doar puţin peste cinci kilometri de drum asfaltat, iar perspectivele ca lucrurile să se urnească în bine, în localitatea atât de săracă de la marginea judeţului şi a ţării, erau aproape zero. Iată că anul 2018 a însemnat ceva important în istoria locului. Aproape jumătate dintre cei 35 de kilometri de drum principal urmează să fie asfaltaţi în urma proiectelor câştigate.

"Chiar azi (luni, 10 decembrie n.a.) au început lucrările pentru asfaltarea a cinci kilometri de drum, prin fonduri europene. Este o lucrare de 3,3 milioane de lei, s-a făcut licitaţie şi a fost câştigată de Firogal, care are termen de finalizare în primăvara anului 2019", ne lămureşte primăriţa Dănuţa Bourceanu. Aceasta mai spune că alţi 11 kilometri urmează să fie asfaltaţi anul următor prin programul PNDL 2. Cele 12 milioane de lei necesare lucrării sunt deja disponibile, întrucât a fost semnat contractul. S-a eliberat chiar şi autorizaţia de construcţie, aşa că lucrările nu au de ce să nu se finalizeze la sfârşitul lui 2019, aşa cum este prevăzut în documentul de  finanţare.  Iar asta nu e tot. Din fonduri proprii şi cu ceva ajutor de la Consiliul Judeţului, au mai fost alocaţi 700 de mii de lei pentru 1,1 kilometri de şosea asfaltată între cătunul Rugineni şi satul Cavadineşti, porţiune cunoscută de localnici ca fiind Drumul Mare. La sfârşitul lui 2019, comuna ar trebui să aibă în jur de 22 de kilometri de drum principal asfaltat. Rămân de făcut încă 13 kilometri.

Dar problema drumurilor impracticabile pe timp ploios rămâne nerezolvată în continuare. Cavadineştiul se întinde pe o suprafaţă de peste 11.000 de hectare, iar cele patru sate - Cavadineşti, Găneşti, Comăneşti şi Vădeni - şi trei cătune componente - Grăpeni, Rugineni şi Cristeşti - sunt răsfirate în toate zările, pe dealuri. Localitatea ar avea cam 100 de kilometri de drumuri comunale, cu tot cu cei 35 de kilometri de drum principal. Dacă te avânţi pe dealuri, pe timp ploios sau imediat după ce s-a topit zăpada, rişti să rămâi prins printre gloduri. Pe o asemenea vreme, doar cu tractorul poţi ieşi la liman. Odată ce intri adânc în inima Cavadineştiului, vezi numai râpă, versant şi pământ umed. Aici nici măcar piatra împrăştiată nu este o soluţie, pentru că drumurile, fiind majoritatea în pantă, sunt măturate de torenţii de ape la fiecare ploaie serioasă.

Apă - da, gaz - poate, canalizarea - nerentabilă

Apă curentă există, deocamdată, în trei dintre cele patru sate ale Cavadineştiului. Pentru Vădeni, lucrarea a fost licitată de către Apă-Canal şi e în faza de proiectare şi execuţie, aflăm de la primăriţa Dănuţa Bourceanu. Prin urmare, în 2019 toţi locuitorii comunei vor avea apă curentă în gospodării. De canalizare, însă, nu poate fi vorba. Casele din comună sunt foarte răsfirate pe dealuri, multe dintre ele sunt nelocuite, astfel încât o asemenea investiţie ar fi nerentabilă. S-ar cheltui foarte mult pentru realizarea ei, iar banii de la populaţie nu ar amortiza cheltuielile într-un timp convenabil.

În schimb, primăriţa se laudă că ar fi şanse ca localităţile să fie racordate la reţeaua de gaze: "Ne-am asociat cu comunele vecine şi sperăm ca, la anul, să fim prinşi prin PNDL 3 la reţeaua de gaze", explică primăriţa.

Doi medici şi centru de permanenţă

Comuna cu populaţie săracă şi îmbătrânită se poate lăuda că deţine un centru de permanenţă medicală, dar şi un dispensar unde lucrează doi medici de familie. Primăriţa Dănuţa Bourceanu susţine că are în plan o anvelopare şi o consolidare a dispensarului, motiv pentru care a început deja să lucreze la un proiect de atragere de fonduri. În plus, în comună există două farmacii, una la Găneşti şi alta la Cavadineşti. Dar, deocamdată, nu au niciun stomatolog.

Consolidare şi extindere la căminul cultural

Comuna a primit 120.000 de euro finanţare pentru consolidarea şi extinderea Căminului Cultural din Găneşti. "Deocamdată suntem în faza de proiectare. Urmează licitaţia în primăvară, termenul de execuţie fiind până în 2020. Este vorba de consolidare, extindere şi modernizare. Vom avea toalete în interior, centrală proprie şi dotarea sălii cu o scenă nouă", spune Dănuţa Bourceanu. Acesta susţine că a câştigat şi un proiect AFIR pentru renovarea Căminului Cultural din Cavadineşti, dar nu a primit finanţarea, prin urmare, trebuie să elaboreze altul.

Un nou pavilion la spitalul din Găneşti

Unitatea Medico-Socială de la Găneşti, care adăposteşte 160 de bolnavi psihic, este cel mai mare angajator al acestei comune sărace. Aici lucrează 80 de localnici. Vestea bună este că, de anul viitor, se vor face noi angajări, întrucât unitatea se extinde cu o nouă aripă. "Este vorba de un pavilion nou, care va mai mări capacitatea spitalului cu încă 50 de locuri. Extinderea era necesară, am înţeles, deoarece sunt peste 60 de cereri în aşteptare. Fondurile vin în totalitate de la Consiliul Judeţului, iar termenul de finalizare a lucrărilor este 2020", spune primăriţa.

Cavadineşti - o comună la capătul puterilor

Cu populaţie îmbătrânită şi neputincioasă. Oficial, Cavadineştiul, cu cele patru sate şi trei cătune ale sale, numără în jur de 3.000 de locuitori. În realitate, nimeni nu ştie câţi mai stau efectiv aici. Aflată la o margine de lume, comuna pare să fie şi la capătul puterilor, în ciuda modernizărilor de care beneficiază în ultimul  timp. Tinerii care mai ştiu ceva carte au fugit la oraş sau în străinătate. În sat au rămas doar bătrânii, cei neputincioşi sau cei care au prins un post călduţ la stat.

"Anul trecut au murit 60 de oameni şi s-au născut doar cinci copii", ne prezintă statistic situaţia primăriţa Dănuţa Bourceanu. Locuri de muncă nu prea sunt. Noroc cu Unitatea Medico-Socială de la Găneşti. În rest, în agricultură,  mai  mult cu ziua. Aşa se face că, la fel ca peste tot în lumea rurală de astăzi, oamenii au plecat să-şi caute norocul aiurea, la oraş sau prin ţări străine.

Nu le poate ţine nimeni socoteala. Pentru că unii pleacă, alţii se întorc, mai stau o perioadă şi pleacă iar. Cei care au o idee despre amploarea fenomenului sunt profesorii de la şcoală. "Anual avem aproape 30 de cereri de transfer ale copiilor. Dintre tineri, rămân aici doar cei care nu ştiu prea multă carte, cei care nu fac faţă în altă parte şi s-au obişnuit cu starea de sărăcie", spune directoarea Şcolii din Cavadineşti, Ioana Bujoreanu.

Cel mai bine se vede acest lucru la o scurtă plimbare pe drumul naţional care străbate comuna. Nu mai puţin de 50 de case părăsite, doar aici. Fără să mai intri pe uliţele lăturalnice. Cu garduri doborâte la pământ, cu răni imense căscate în ziduri, năpădite de boscheţi şi bălării, vechile aşezări abia mai respiră, clipind dintr-un ochi de fereastră la care atârnă înnegrită de vreme o scamă de perdea. Nu mai au mult până să se prăbuşească, doborând în praf şi norocul şi viaţa care a pulsat aici altădată.

Sediul primăriei, în renovare şi modernizare

Timp de ceva vreme, Primăria şi Consiliul Local din Cavadineşti vor funcţiona chiar la marginea satului, în incinta fostului cămin de bătrâni, întrucât sediul primăriei a intrat într-un program de renovare. "Clădirea era foarte veche şi nu a mai fost renovată. Se impuneau asemenea lucrări, oricât de săraci am fi. Aveam nevoie de toalete în interior, de o centrală nouă, dar şi de igienizarea şi consolidarea clădirii", spune primăriţa Dănuţa Bourceanu. Lucrările sunt finanţate din fonduri proprii, în cea mai mare parte, dar şi de la Consiliul Judeţului. "Nu ne grăbim, vrem să se facă un lucru de calitate. Noi avem unde funcţiona, având în vedere că acest cămin de bătrâni nu mai avea activitate, întrucât nu mai vrea nimeni să-şi părăsească gospodăria şi să vină aici", mai spune primăriţa.

Maţa Rădeanu, un rai neexploatat

Sunt 200 de hectare de baltă la Vădeni, într-un peisaj sălbatic, de capăt de lume, numai bun pentru cei care-şi doresc o ruptură din cotidian. În prezent, lacul aparţine Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor. "Din când în când, mai vine câte cineva, mai pune o undiţă. Dar e departe şi condiţii de cazare nu-s. Doar două-trei camere. Altceva ar fi dacă cineva ar face un proiect şi zona ar fi modernizată. E foarte frumos aici, potenţial turistic există. Dar nu şi interes", spune Dănuţa Bourceanu.

Comună rămasă fără bancomat

Comuna Cavadineşti avea un bancomat la Primărie, iar o parte dintre săteni au acceptat să primească pensiile pe card. De când sediul instituţiei a intrat în renovare, "bancomatul a fost ridicat, iar cei de la bancă nu au vrut să-l monteze în altă parte, din motive de siguranţă. Cei care au pensia pe card o pot scoate de la CEC-ul care e deschis o zi pe săptămână. Dacă nu pot ajunge atunci, trebuie fie să aştepte, fie să meargă 15 km până la Bereşti", spune primăriţa.

Crăciun fără guiţatul porcilor

Anul acesta, Crăciunul se prevede a fi unul destul de trist pentru locuitorii comunei, din cauza focarelor de pestă porcină descoperite aici. "Oamenii au rămas fără  porci. Nu pentru că ar fi fost prea multe focare descoperite, ci pentru că s-au grăbit să-i sacrifice. Cum au aflat de situaţia de la Suceveni, localnicii au început să taie, de frică să nu se îmbolnăvească şi ai lor, de frică să nu le fie luaţi şi eutanasiaţi, în caz că se îmbolnăvesc. De Crăciun, vor avea porci cei care-şi permit să cumpere, adică foarte puţini", spune Dănuţa Bourceanu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lung e drumul Cavadineștiului. 150 de kilometri de reabilitat, într-o singură comună

La peste 80 de kilometri de municipiul de reședință al județului, comuna Cavadinești urcă ușor la 90 de metri înălțime pe dealurile Covurluiului, mărginită fiind la "hotarul estic" de albia pârâului Horincea, un afluent al Prutului. Atestat documentar de aproape 700 de ani, toponimul Cavadinești pare a fi un derivat lingvistic al unui anume căpitan Cavadin, din vremea răzeșilor lui Ștefan cel Mare. Dar nici vechimea și, mai nou, nici lungimea comunei nu par să o avantajeze neapărat în drumul spre modernitate.

"Suprafața comunei este de peste 11.000 de hectare, cu o populație de 2.973 de locuitori, iar, la o asemenea întindere, principala problemă o reprezintă drumurile de acces", spune primarul Dănuța Bourceanu, din noul său birou de la parterul sediului reabilitat al Primăriei Cavadinești. Acesta așteaptă înfrigurat, la propriu, tăierea panglicii, după o investiție de circa 1,25 milioane de lei, ce a dorit să mențină structura arhitectonică de acum peste o sută de ani, evident cu extinderi și dotări specifice secolului al XXI-lea.
"Am obținut maximul de un milion de euro pe fonduri europene pentru reabilitarea de drumuri în toată comuna și ne apropiem de final. Preocuparea pentru accesarea lor nu lipsește, dar principala problemă este întrunirea punctajului solicitat", a mai precizat Dănuța Bourceanu. Ea a menționat un aspect oarecum suprinzător: "Cavadineștiul este traversat de circa 150 de kilometri de drumuri, lungime care ne-a determinat să acoperim investițiile în infrastructura rutieră și prin PNDL. Distanța este foarte mare între satele componente și între locuințele oamenilor".
La 50 de kilometri de Bârlad și la 40 de Târgu-Bujor, singura localitate mai apropiată cu (doar) pretenții urbane este Bereștiul, la circa 13 kilometri. Niciuna dintre acestea nu oferă posibilități efective de ocupare activă pentru locuitorii Cavadineștiului, comună preponderent agrară, cu o latură socio-medicală. Nu este mai puțin adevărat că întreaga "rețea" de comune "înșirate" de-a lungul Prutului și a graniței de est a Uniunii Europene se află cu adevărat la periferia acestei construcții multistatale.

Trei investiții de aproape 1,6 milioane de lei

Cu un buget alocat în 2020 de 18 milioane de lei, comparabil cu cel de anul trecut, comuna Cavadinești se străduiește să-și gestioneze prioritățile. Având trei școli, din care cea din satul Gănești este destinată exclusiv ciclului primar, și trei grădinițe, cu circa trei sute de copii școlarizați, la această oră se investește serios în toaleta uneia dintre unitățile de învățământ, după cum ne-a comunicat primarul Dănuța Bourceanu: "Este un proiect de 213.000 de lei, pe care îl derulăm cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean".
"Zona" de sănătate a comunei pare în regulă, din moment ce activitatea dispensarului este asigurată de doi medici de familie, existând și un centru de permanență, însă clădirea unității sanitare reclamă urgentă reabilitare. "Suntem în faza de obținere a avizelor și îmi doresc foarte mult să începem această investiție, în valoare de circa 520.000 de lei, din fonduri proprii, pentru care suntem sprijiniți și de Consiliul Județean", a precizat Dănuța Bourceanu.
Proiectele comunale de actualitate vizează și reabilitarea căminului cultural din satul Gănești, un proiect semnat prin AFIR, în valoare de 850.000 de lei, jumătate din aceste lucrări fiind suportate din bugetul comunei. "Apă curentă avem în toate satele, mai puțin în Vădeni, unde lucrează în prezent societatea Apă-Canal. Există, de asemenea, un studiu privind canalizarea, însă aici ne-am blocat din cauza locuințelor rarefiate și va trebui să găsim un mod de lucru pentru zonele cu mai mulți locuitori. Iluminatul public în comună funcționează, iar gospodăriile beneficiază de curent electric în gospodării, încălzirea fiind asigurată cu lemne, inclusiv pentru cei cu centrale termice", ne-a descris succint primarul comunei Cavadinești starea de fapt a utilităților.
Într-un eventual al patrulea mandat, Dănuța Bourceanu își dorește finalizarea tuturor proiectelor de investiții deja începute, dar și o etapă a treia a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). "Comuna este foarte întinsă și avem mare nevoie de fonduri în continuare pentru drumuri. Trebuie intervenit pe toate ulițele și pe toate ramificațiile și în acest sens trebuie să întrunim punctajul și să asigurăm cofinanțarea, în cazul proiectelor pe fonduri europene", a mai precizat edilul-șef din Cavadinești.

50 de pacienți vor avea condiții ultramoderne

Despre Unitatea Medico-Socială din satul Gănești (comuna Cavadinești), o investiție a Consiliului Județean (CJ) Galați, am relatat de curând. Mai mult, o vizită recentă pe șantierul noului spital pentru bolnavii neuropsihici ne-a dezvăluit, la început de primăvară, stadiul avansat al proiectului din fonduri proprii ale CJ. Acesta este evaluat la aproape 14 milioane de lei și, conform declarațiilor președintelui CJ Costel Fotea, ar putea fi inaugurat luna viitoare, deși termenul inițial era finele anului în curs.
"Acești oameni nu au absolut nicio vină pentru starea în care au ajuns. Vorbim chiar de persoane cu studii superioare și toți merită condiții cât mai bune", ne-a spus Dănuța Bourceanu, primarul comunei Cavadinești. De altfel, potrivit lui Costel Fotea, cei 50 de pacienți ce vor fi internați aici vor dispune de absolut toate facilitățile medicale și sociale la standardele anului 2020, plecând de la pijamale și papuci de casă, până echipamente medicale, bucătarie, săli de mese, cabinete medicale și farmacie proprie.

Femeile sunt la putere în Cavadinești

Primăria comunei Cavadinești are o conducere exclusiv... feminină. Pe lângă primarul Dănuța Bourceanu, coordonarea UAT-ului din apropierea județului Vaslui este realizată, potrivit informațiilor publice existente, de viceprimarul Gina Goga, dar și de secretarul Atena Alexandrescu.
Altfel, în structura instituției mai există 19 posturi de execuție, grupate în șapte compartimente, la care se adaugă șase posturi de asistent personal pentru persoanele cu handicap, toate ocupate, așa cum rezultă din cea mai recentă organigramă, prezentă pe site-ul primăriei.
"A existat nevoia angajării unui specialist pe zona de achiziții publice și am reușit, în sfârșit, să încadrăm, în urma concursului, o persoană din zonă, domiciliată în Vlădești", ne-a precizat Dănuța Bourceanu.
De menționat și că, în preajma alegerilor locale din acest an, din componența Consiliului Local al comunei Cavadinești fac parte șapte consilieri din partea PSD, cinci ai PNL și un altul aparținând ALDE.

Primăria Cavadinești revine "acasă"

Momentan, activitatea Consiliului Local al comunei Cavadinești se desfășoară într-un spațiu improvizat, un fost cămin pentru vârstnici, amplasat aproape de intrarea dinspre Galați. Totuși, finalizarea reabilitării sediului Primăriei va readuce normalitatea în raporturile cu cetățenii comunei. "Era o investiție absolut necesară", ne-a confirmat, dacă mai era nevoie, și primarul Dănuța Bourceanu.

Albia Horincei necesită intervenții

Subiectul nu pare de actualitate în contextul secetei ce a cuprins în acest "sezon" de toamnă - iarnă județul Galați. Totuși, o avertizare meteo INMH de Cod roșu, destul de recentă, din vara lui 2019, preciza că pot apărea "(...) posibile efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri, cu depăşiri ale cotelor de pericol pe râurile din bazinul hidrografic Horincea (afluent al râului Prut), în judeţele Galaţi şi Vaslui".
Problema e cunoscută la Cavadinești. "Ne dorim decolmatarea Horincei, pentru că viiturile și creșterile de nivel ar putea duce la inundații în comună", spune primarul Dănuța Bourceanu. Soluția tehnică prezentată include o implicare a Apelor Române. "Ei ar pune la dispoziție utilajele necesare, iar noi - carburantul. Există un protocol în acest sens și trebuie să facem această intervenție", a mai adăugat edilul-șef al comunei din nord-estul județului.

Asistența socială, în suferință

"Este o comună foarte greu de administrat. Bugetul este ceva mai mare decât cel de anul trecut, însă pentru asistența socială banii ne ajung doar pentru primele șase luni. Pensiile agricole sunt foarte mici, iar dosare primim în continuare, zona este una îmbătrânită, doar tineretul poate pleca și nu ne rămâne decât să așteptăm rectificarea bugetară", ne-a confirmat o realitate primărița din Cavadinești, cu adăugirea că "cei de peste 50 de ani își găsesc cu greu de muncă oriunde, chiar și la oraș".

viata-libera.ro