Comuna Griviţa, neatractivă pentru investitori

[dcp100168]

La şcoala din Grivița s-au furat opt cataloage

Mare le-a fost uimirea învățătorilor de la Școala din Grivița, în urmă cu trei zile, când au încercat să semneze în condică și au constatat că aceasta dispăruse din școală! La scurt timp au descoperit că, odată cu registrul de prezență au fost furate și toate cataloagele de la cele opt clase gimnaziale ale școlii. Bineînțeles că a fost anunțată Poliția, dar și conducerea ISJ.

Inspectoarea Elena Corcăcel este cea care s-a deplasat la fața locului pentru a vedea ce s-a întâmplat: ”Poliția locală deja a luat declarații. Contabilul unității susține că a venit dimineață devreme și a găsit ușa de la intrarea elevilor deschisă. Cum a găsit și centrala deschisă, nu și-a pus prea multe întrebări, considerând că a deschis-o fochistul”, ne-a declarat inspectoarea școlară, susținând că mai multe nu ne poate spune, pentru a nu îngreuna ancheta polițiștilor.

Aceasta ne-a declarat, în schimb, că directoarea Școlii din Grivița, Maria Țâru a fost destituită din funcție pe motiv de neglijență în serviciu: ”În mod normal, școala ar fi trebuit să aibă fișet metalic special pentru cataloage, iar aceste documente școlare să fie ținute sub cheie”.

De la purtătorul de cuvânt din cadrul IJP Galați, comisarul Cristina Tatulici am aflat că, pe 8 noiembrie dup-amiază, secretara Școlii din Grivița a reclamat că au fost furate opt cataloage și condica de prezență a profesorilor: ”Cazul a fost preluat de Secția III a Poliției Rurale Liești. Cercetările efectuate de polițiștii criminaliști la fața locului au scos la iveală faptul că ușile și geamurile n-au fost forțate”.

Totodată, de la inspectoarea Elena Corcăcel am aflat că hoții n-au furat nimic altceva în afara documentelor școlare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cataloagele furate de la Şcoala din Griviţa au fost găsite aruncate în WC

În urmă cu mai bine de o lună, opt cataloage şi condica de prezenţă a personalului didactic, nedidactic şi didactic auxiliar de la Şcoala din comuna gălăţeană Griviţa dispăreau fără urmă din incinta unităţii. Directoarea Maria Ţîru era destituită atunci din funcţia de director acuzată de neglijenţă în serviciu.

În urmă cu câteva zile, cataloagele au fost găsite în WC-ul din spatele şcolii, aruncate se pare de un «elev problemă» al şcolii. Florin Ocheană, elev în clasa a şaptea, dar cu o repetenţie la activ, a declarat anchetatorilor de la Poliţie că era în stare de ebrietate şi s-a gândit să fure ceva din şcoală. A dat peste cataloage şi a plecat cu ele, dar când şi-a dat seama ce a făcut le-a aruncat în WC-ul din spatele curţii. Pentru că se află în interiorul învăţământului obligatoriu, copilul nu poate fi exmatriculat, el urmând să se aleagă doar cu nota scăzută la purtare. Florin Ocheană este crescut de un unchi, ambii lui părinţi fiind plecaţi la muncă în străinătate.

«Nu ne ajută cu nimic faptul că s-au găsit aceste cataloage, oricum notele şi absenţele fuseseră rescrise din lucrările şi testele existente, în cataloage noi. Problema acolo îmbracă alt aspect: nu exista un spaţiu suficient de bine securizat pentru păstrarea acestor documente. Ele erau puse într-un simplu dulap», spune inspectorul şcolar general, Doruleţ Resmeriţă care a ţinut să accentueze faptul că nu se pune problema repunerii în funcţie a vechiului director.

Există însă şi suspiciuni că la mijloc ar fi o înscenare, cu scopul de a fi schimbat directorul. Din şcoală nu a dispărut nimic altceva, cu excepţia cataloagelor şi a condicei de prezenţă.

adevarul.ro

[Mikka]

Cum naiba le-au gasit dupa O LUNA intr-o cacastoare comuna???

[dcp100168]

Terenul de sport al şcolii din Griviţa, transformat în piaţă

* Legea Educaţiei prevede clar că schimbarea destinaţiei terenurilor şi spaţiilor de învăţământ se face doar cu avizul Ministerului Educaţiei * Conducerea ISJ a depus o sesizare la Prefectură

Primarii unor comune au început să se comporte cu patrimoniul şcolilor ca şi cum ar fi propria moşie. De exemplu, la Griviţa, Niţă Chebac a început, fără să fi îndeplinit toate condiţiile legale, să construiască o piaţă tocmai pe terenul de sport al şcolii, pentru care unitatea de învăţământ are titlu de proprietate. Conform Legii Educaţiei, deşi consiliile locale deţin patrimoniul instituţiilor de învăţământ, nu au dreptul să schimbe destinaţia acestora dacă nu au aprobarea Consiliului de Administraţie al şcolii, aprobarea Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar, hotărâre de consiliu Local şi, în special, acordul Ministerului Educaţiei, fără de care nu se poate face nimic.
„Nu se poate schimba destinaţia terenului cum vrea primarul”

Inspectoarea generală Laura Marin susţine că la sesizarea venită de la oamenii şcolii din comună, juristul ISJ s-a deplasat la faţa locului şi a făcut cercetări: „Primarul a îngrădit terenul şi s-a apucat să construiască, dar nu s-a interesat că nu poate schimba destinaţia lui după cum vrea el, chiar dacă patrimoniul şcolar se află în administrarea CL. Există nişte paşi de făcut, trebuie să fie de acord şcoala, ISJ-ul, dar în special trebuie avizul ministerului Educaţiei, fără de care nu se poate întreprinde nimic. Am vorbit şi cu profesorii, care susţineau că, pe terenul respectiv, chiar dacă nu era amenajat cum trebuie, se susţineau orele de educaţie fizică, deci şcoala avea nevoie de el. Primarul susţine că este un teren de sport pentru elevi, dar acela nu este al şcolii, e al comunei. Cum nu putem noi decide ceva în cest sens, am trimis o adresă la Prefectură, pentru că este o încălcare clară a legilor în vigoare”, declară Laura Marin.

„Am greşit, ne-am oprit din construcţie”

Primarul Niţă Chebac susţine că ar exista o hotărâre de Consiliu local ca pe terenul de sport al şcolii, în suprafaţă de aproximativ 45 de ari, să amenajeze o piaţă. „Eu am văzut o precizare a Ministerului Educaţiei prin care se spunea că spaţiile dezafectate ale învăţământului pot fi folosite de primărie pentru diferite utilizări. Elevii au teren de sport cu gazon artificial. E al comunei, dar se închiriază după terminarea orelor de sport de la şcoală. Am crezut că terenurile sunt proprietatea Consiliului local şi nu am ştiut de aceste avize care trebuie obţinute. Am greşit, dar ne-am oprit din construcţie şi facem demersurile necesare pentru obţinerea aprobărilor”, declară Niţă Chebac.
Profesorii susţin că, dacă ar fi existat o mai bună comunicare între primar şi şcoală, acesta ar fi aflat şi ar fi înţeles din timp că terenul nu poate fi luat pur şi simplu, după bunul său plac, ci ar fi trebuit respectate nişte proceduri legale.

„I-a cerut oprirea lucrărilor”

În urma sesizării depuse la Prefectură de ISJ, primarului de la Griviţa i s-au cerut explicaţii. „Pe 6 martie s-a depus la noi o adresă de la Inspectoratul Şcolar. Primarul din Griviţa va trebui să dea nişte explicaţii, dar până la clarificarea situaţiei, domnul prefect Emanoil Bocăneanu i-a cerut oprirea lucrărilor”, ne transmite purtătorul de cuvânt al instituţiei, Petrica Paţilea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Griviţa, neatractivă pentru investitori

* Mai multe companii care dezvoltă afaceri în energia verde au fost interesate să investească aici, dar în final au făcut cale întoarsă * În acest an, Primăria funcţionează la cota de avarie * Guvernul a blocat investiţiile în comună, prin fondurile insuficiente alocate

Deşi situată în centrul judeţului, la doar 56 de kilometri de Galaţi şi 33 de kilometri de municipiul Tecuci, comuna Griviţa, o zonă pitorească, cochetă pe alocuri, nu se poate mândri că are „priză” la investitori.

Chiar dacă este o comună mică, cu o suprafaţă de doar 3.945 de hectare, din care 3.521 de hectare se află în extravilan, şi este populată de doar 3.818 de cetăţeni, localitatea are nevoie de dezvoltare şi de investiţii, iar oamenii, mai mult decât oricând, au nevoie de locuri de muncă. Traiul de zi cu zi nu este uşor nici la ţară, în ciuda faptului că mulţi dintre orăşeni au impresia că în rural sătenii se descurcă de minune cu ce cresc în bătătură.

Griviţenii nu au la ce uşă să bată pentru găsirea unui loc de muncă în propria localitate. După cum ne-a spus şi primarul Niţă Chebac, afaceri în comună desfăşoară doar trei societăţi agricole, care însă nu prea pot oferi contracte de muncă pe perioadă lungă sau nedeterminată şi se axează, în schimb, pe zilieri. „Este o societate care administrează în jur de 1.000 de hectare de teren agricol, luat în arendă, şi două societăţi mai mici, în jur de 100 de hectare, care pot oferi locuri de muncă. Oportunităţi nu sunt, ţinând cont că localitatea noastră nu este aşezată pe un drum judeţean sau naţional important”, ne-a spus edilul griviţenilor.

În urmă cu câţiva ani, câteva companii care investesc în energia verde au încercat să dezvolte la Griviţa afaceri cu turbine eoliene şi panouri fotovoltaice, dar niciunul dintre proiecte nu a şi fost finalizat. Motivul: „La noi, la Griviţa, s-a pus în posesie fragmentat, iar cei care au vrut să încheie contracte de concesiune trebuiau să discute cu cel puţin 10 proprietari, care, la rândul lor, mulţi nu aveau în regulă actele de moştenire, succesiune şi aşa mai departe. Şi au renunţat. Ei căutau suprafeţe mari de teren, şi pentru cale de acces, dar şi pentru suprafaţa de desfăşurare”, ne-a mărturisit primarul. Până de curând, în Griviţa a funcţionat un complex de creştere a porcilor, „care a creat patru-cinci locuri de muncă”, ne-a povestit primarul, însă a intrat în faliment. „În rest, avem crescători de animale, cultivatori de legume. Singura realitate palpabilă este agricultura”, ne-a spus edilul, care a precizat, totuşi, că sunt şi cetăţeni care au fost cooptaţi de constructorii Tancrad şi Vega.

Fără bani de investiţii în acest an

În lipsa unor afaceri dezvoltate în localitate, care să genereze venituri substanţiale la bugetul local, Primăria se bazează, în mare parte, pe finanţele alocate de Guvern. În acest an, însă, Executivul le-a dat lovitura de graţie autorităţilor! În ciuda promisiunilor, sumele alocate comunei Griviţa sunt insuficiente pentru a pune pe picioare o serie de proiecte de investiţii. Primarul Niţă Chebac ne-a spus că unitatea administrativ-teritorială va funcţiona în regim de avarie. „Ne-au fost alocate sume mai mici decât în anii anteriori. La elaborarea Legii Bugetului s-a luat ca referinţă anul 2013. Noi, în anul 2013, am vândut nişte grajduri ale fostului CAP Griviţa, pe care le aveam în inventar şi ne-au crescut sumele la venituri. Legea, luând referinţă anul 2013 şi nu 2014, ne-a vitregit cu peste trei milioane de lei pentru bugetul de anul acesta. Avem fonduri pentru cheltuielile de funcţionare şi cheltuieli cu salarii până în trimestrul patru, atât. Deci, ne confruntăm cu o situaţie destul de dificilă. Anul acesta nu ne putem permite investiţii din banii pe care i-am primit. Nu ne putem permite mai nimic”, ne-a spus edilul.

Niţă Chebac ne-a declarat că unităţii administrativ-teritoriale i-au fost alocaţi aproximativ şapte milioane de lei de la nivel central. La aceşti bani se vor mai adăuga între 3,5 milioane şi patru milioane de lei, din venituri proprii. „Domnii de la Guvernare au spus că asigură fiecărui UAT 15 milioane de lei pentru cheltuieli de funcţionare şi dezvoltare. Deci, avem un deficit de aproximativ patru milioane de lei. Am fost foarte surprins când am primit această sumă. Avem 21 de angajaţi în Primărie, peste 20 de îngrijitori pentru persoanele cu dizabilităţi. Sumele care sunt pentru plata salariilor şi a indemnizaţiilor nu sunt la valoarea reală, anuală. Noi mai suportăm din bugetul local sume pentru a acoperi salarizarea celor care îngrijesc persoane cu handicap grav. Şi avem foarte multe. La o comunitate de peste 3.800 de locuitori, avem în jur de 22 de angajaţi. Vă daţi seama că îngrijesc nişte persoane cu nevoi speciale şi trebuie să le dai salariu. Nu ne putem permite să spunem că nu avem bani sau că nu ne ajung. Punem din bugetul local. În fiecare an avem aceste probleme. Fondul de salarii ar trebui să fie asigurat, inclusiv pentru angajaţii Primăriei, cât şi pentru persoanele care îngrijesc oamenii cu dizabilităţi”, a afirmat primarul comunei Griviţa.

Niţă Chebac a precizat însă că, în aceste condiţii, investiţiile pe care şi le propusese, precum un teren de sport pentru şcoală, refacerea gardurilor unităţilor de învăţământ, crearea unui parc în comună sau a unei pieţe săptămânale, au şanse mari să rămână doar în sertar, în acest an.

Apă curentă există, nu şi canalizare

Apă curentă în comuna Griviţa există încă din anul 2005, iar în prezent aproximativ 98 la sută din populaţie beneficiază de acest serviciu. „Nu avem în proporţie de sută la sută, întrucât ne-am extins cu intravilanul, pentru că am dat locuri de case”, a afirmat edilul. Acesta a recunoscut, însă, că este imperios necesară punerea la punct a unui sistem de canalizare. „Am avut un proiect depus pe Ministerul Dezvoltării, încă din 2008-2009, dar nu a intrat la finanţare. Să spunem că nu a întrunit punctajul necesar. În general, comunităţile mici sunt defavorizate. Fondurile europene au fost pentru aglomerările rurale, gen Iveşti, Drăgăneşti, unde s-au primit bani. Noi, comunităţile mici, trebuie să mergem pe alte fonduri. Sper ca noul program cu fonduri europene, pe perioada 2014-2020, să ne dea posibilitatea să câştigăm un proiect. O să încerc să demarez un nou proiect pe canalizare, în limita a un milion de euro, că atât se dă. Nu ştiu dacă suma acoperă undeva la 40 la sută din necesar. Ţinând cont că în 2018 fiecare localitate din România trebuie să fie racordată la sistemul de canalizare… Este o condiţie obligatorie impusă de comunitatea europeană”, a afirmat Niţă Chebac.

Drumuri bune, drumuri proaste

În comuna Griviţa, aproximativ jumătate din reţeaua de drumuri comunale a fost reabilitată şi modernizată. Asta nu doar în localitatea-mamă, ci şi în satul Călmăţui, care se află la o distanţă de trei kilometri. Principalele drumuri au fost asfaltate, iar pe ele se poate circula „ca în palmă”, după cum spun şoferii. Pe uliţe, însă, atunci când plouă, înoţi în mocirlă. „Pe OG 28 lucrăm la modernizarea drumurilor de interes local. Am lucrat şi anul trecut şi sperăm să primim finanţare de la Guvern, în continuare. Valoarea proiectului este de aproximativ 80 de milioane de lei. Proiect depus pe PNDL. Anul trecut, am modernizat în jur de doi kilometri de drumuri. Până acum am primit 12 milioane de lei. Până la 80 de milioane mai este. Sumele vin direct prin Ministerul Dezvoltării”, a precizat edilul griviţenilor, care se află la al treilea mandat în fruntea comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trista realitate a depopulării judeţului. Tinerii fug dintr-o comună care nu le oferă nimic

Ca multe alte comunităţi rurale, lipsite de şansa apropierii de o mare aşezare urbană sau măcar amplasate la marginea vreunui drum important, Griviţa se îndreaptă încet, dar sigur, spre o masivă criză de locuitori. Griviţenii rămaşi sunt majoritatea bătrâni, cei tineri nu mai fac copii, iar cei plecaţi, mulţi la număr, nu dau semne că s-ar întoarce într-o zi să pună osul la muncă, la ei acasă.

Cei care au rămas, au rămas fie din cauza vârstei, fie din cauză că nu s-au văzut făcându-şi un rost în altă parte. Cei care au plecat, majoritatea duşi au fost, pentru că aici nu au avut unde munci pe venituri cât de cât decente, care să le permită să îşi facă familii, case şi să trăiască. Nu se ştie pentru câţi griviţeni plecaţi în toate cele patru zări străinătatea nu a fost doar un miraj, dar cert este că prea puţini mai dau semne că ar dori să revină acasă.

Unii, care au pus ban pe ban, poate au revenit temporar să îşi ridice câte o casă falnică, dovezi fiind construcţiile, unele finalizate, dar pustii, altele în plin şantier sau abandonate "la roşu". Nu stau în ele însă, ne mărturiseşte edilul, oamenii preferând să se întoarcă în străinătate, să îşi crească copiii acolo, cu gândul că poate, la bătrâneţe, se vor întoarce la Griviţa. "Nu vin, pentru că nu au la ce să vină. Ca să trăiască aici, trebuie să producă. Şi ce să producă? Investitorii nu vin, o navetă e destul de greu de făcut, că oamenii nu sunt toţi dispuşi la facă naveta, în agricultură e greu şi nu oricine se pricepe. Putem spune că suntem mulţumiţi că mai construiesc câte o casă şi mai plătesc câte un impozit, o taxă", explică edilul din Griviţa.

Fiii comunei rămaşi acasă şi care nu sunt destul de bătrâni cât să aştepte poştaşul cu pensia nu dau nici ei semne că ar reuşi să pună umărul la urnirea căruţei. Oamenii în putere nu mai fac copii, dovadă fiind numărul de doar 19 naşteri înregistrate anul trecut, comparativ cu 47 de decese. 

Asistaţi social tăiaţi de pe listă

105 este numărul dosarelor de asistenţă socială procesate în prezent de Primăria din Griviţa, la mai puţin de jumătate faţă de cifra raportată anul trecut. "Oamenii trebuie să înţeleagă că, atunci când pot, trebuie să muncească. Chiar săptămâna trecută au fost chemaţi vreo 40 la AJOFM, nu ştiu încă ce or fi făcut. Au venit aici în comună reprezentanţi şi de la Şantierul Naval şi de la Yazaki, le-au prezentat oferte. Nu s-au arătat mulţi interesaţi, chiar dacă beneficiile erau mari. Alte soluţii de angajare pe termen lung şi bani buni nu vor găsi aici, la Griviţa, sau în apropiere. Vrem să păstrăm la ajutor social doar pe cei cu adevărat bolnavi sau care nu mai pot lucra", avertizează primarul Niţă Chebac.

Casele "stranierilor", la mâna hoţilor

Cu o populaţie care numără oficial puţin peste 3.800 de locuitori, dintre care mulţi plecaţi în străinătate, comuna Griviţa nu duce lipsă de incidente care vizează bunurile. Hoţii nu mai aleargă după găini, ne asigură edilul comunei, care precizează că cei chitiţi să pună mâna pe câte ceva bun de valorificat s-au orientat către casele nelocuite. Mai exact, cele ridicate în ultimii ani de oamenii plecaţi în străinătate, dar care nu stau aici, ci preferă să îşi "conserve" proprietăţile pentru bătrâneţe. Construcţiile noi, multe atractive, cel puţin din exterior, îi îmbie pe infractorii care mai cu seamă în sezonul rece, neavând altă sursă de venit, se pun pe furat. "S-au specializat, atacă câte doi, au telefoane, stau la pândă, e greu să-i dovedeşti. Chiar dacă îi prinde poliţia, apar alţii. Oamenii sunt săraci, dacă vara şi toamna mai muncesc cu ziua, pe la jumătatea iernii se apucă de furat. Am pus 30 de camere de supraveghere numai în Griviţa, urmează şi Călmăţuiul, dar eforturile trebuie să fie conjugate cu ale poliţiei, pentru că oamenii se aşteaptă la siguranţă din partea noastră", explică primarul Niţă Chebac. În prezent, la postul de poliţie din Griviţa sunt doar doi poliţişti, iar de constituirea unei poliţii locale, nu poate fi vorba. "E nevoie nu doar de fonduri, ci şi de oameni cu Bacalaureat şi de unul cu studii superioare. E greu de găsit aşa ceva aici", conchide primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Griviţa se zbate să iasă de pe lista comunelor cu drumuri de coşmar

Situată în centrul judeţului şi lipsită de acces la vreun drum naţional, comuna Griviţa este un reper de localitate unde, mai cu seamă în condiţii meteo vitrege, se poate ajunge cu greu. Starea drumurilor judeţene care o flanchează nu este una prea fericită, dar situaţia s-ar putea schimba în următorii ani. 

Principala legătură pe care comuna Griviţa o are cu cea mai apropiată aşezare urbană, respectiv municipiul Tecuci, dar mai ales cu comuna Iveşti şi DN 25, este Drumul Judeţean 254. Cei 18 kilometri de şosea, până în satul component Călmăţui, nu au fost "binecuvântaţi" în ultimele decenii de lucrări serioase de reabilitare, ci doar de întreţinere şi peticire. Consecinţa: circulaţia autoturismelor se face cu dificultate, iar blocarea drumului este o constantă pe timp de vreme rea, când zăpada troieneşte în aşteptarea utilajelor. Situaţia s-ar putea schimba în următorii doi ani, pentru că şoseaua a fost în sfârşit luată în seamă de autorităţile care o administrează şi inclusă într-un proiect de finanţare cu fonduri europene, acelaşi prin care va fi modernizată şi Centura municipiului Galaţi.

"Proiectul este acum în stadiul de analiză, dar suntem convinşi că vom reuşi să refacem acest drum foarte important pentru noi. Este principala cale de acces, pe acolo vine salvarea de la Iveşti sau Tecuci, vine maşina de pompieri, ca să nu mai pun la socoteală faptul că este în principal folosită de oameni care merg la Tecuci pentru diverse treburi, cumpărături şi altele", ne-a explicat Niţă Chebac, primarul comunei Griviţa.

Proiectul de reabilitate a peste 15 kilometri din DJ 254,  între Călmăţui şi Iveşti, prevede realizarea unui carosabil lat de şase metri, şanţuri betonate şi podeţe.

Asfalt decent în comună

Prin contrast cu împrejurimile "peticite", drumurile din interiorul comunei arată decent. Peste 70 la sută din reţeaua de străzi din cele două sate, Griviţa şi Călmăţui, o reprezintă drumuri asfaltate, restul fiind acoperite cu piatră. Iar pentru cei care se tem ca viitoarele lucrări care se vor a fi făcute pentru sistemul de canalizare ar putea avea drept consecinţă afectarea covorului asfaltic, edilul are o veste: "Facem lucrările la canalizare prin şanţuri, ca să nu stricăm străzile", susţine Niţă Chebac.

Chinul electrificării periferiilor

Accesul la energie electrică în secolul vitezei şi al Internetului, când absolut totul este alimentat de teoretic banalul curent, este încă un lux la periferiile comunei Griviţa. Circa 80 de gospodării nu sunt conectate la reţeaua de distribuţie, toate amplasate în diferite zone mărginaşe ale satelor Griviţa şi Călmăţui, ne asigură edilul Niţă Chebac, procedurile şi investiţiile care trebuiesc făcute în scopul realizării infrastructurii constituind o provocare greu de dus la bun sfârşit.

"Conform ordinului preşedintelui ANRE 75/2013, primăriile sunt obligate să întocmească o întreagă documentaţie, foarte stufoasă, ceea ce ne îngreunează foarte mult munca. A trebuit să facem proiecte peste proiecte, am cheltuit bani pe PUZ-uri pentru fiecare zonă, le-am depus la ei, aştept un răspuns acum. În funcţie de analiza lor, vom şti care este partea noastră de cofinanţare, pentru ca investiţia lor să fie sustenabilă. În fiecare an opresc cinci miliarde (n.r. lei vechi) pentru proiectul ăsta, pentru că îl consider o problemă nerezolvată, deşi toate beneficiile sunt ale Electrica într-un final", argumentează edilul Niţă Chebac.

Canalizarea, o investiţie necesară?

Unul dintre proiectele majore care ar putea să le schimbe viaţa în bine localnicilor din Griviţa, dar şi să le scoată mai mulţi bani din buzunar pentru branşare şi facturile lunare, este canalizarea. În prezent, majoritatea gospodăriilor din comună au fose septice, oamenii apelând la acestă soluţie de colectare pentru a-şi putea amenaja băi în locuinţe şi bucătării moderne. Soluţia individuală ar putea fi dublată de o alternativă în viitorul nu foarte îndepărtat, sub forma canalizării, investiţie pe care primarul comunei şi-o doreşte cât mai urgent. Nu şi toţi locuitorii din Griviţa, mulţi bătrâni şi cu venituri modeste.

"Acum lucrăm la studiul de fezabilitate şi vrem să îl depunem urgent. Am trimis documente către Ministerul Dezvoltării, ca să fim prinşi în PNDL 2. Ştiu că se face greu branşarea la canalizare, dar chiar şi cu fosele, tot se mai fac infiltraţii în pânza de apă freatică", argumentează primarul. Pentru cei care nu vor dori canalizare la poartă şi până la realizarea reţelei publice de colectare, edilul intenţionează să cumpere o vidanjă cu care să cureţe fosele oamenilor, care acum apelează fie la utilajul unei firme private, fie la cele de la Cudalbi sau Barcea. 

Se modernizează dispensarul şi grădiniţa

Două obiective importante din centrul comunei Griviţa, care interesează populaţia de toate vârstele, vor fi incluse în următoarele luni în programe de reabilitare. Este vorba de vechea clădire care adăposteşte dispensarul uman şi grădiniţa, imobile a căror modernizare este considerată o urgenţă de autorităţi. Proiectele sunt în faza de licitaţie, ne asigură primarul comunei, lucrările putând începe, dacă nu vor apărea probleme, până la finele acestui an. Clădirea care adăposteşte dispensarul uman cu cabinetul medicului de familie şi, mai nou, al unui stomatolog, nu a mai fost renovată de la începutul anilor 90 şi este într-o stare evidentă de degradare. "În proiectul pentru reabilitarea dispensarului sunt incluse şi cheltuieli pentru achiziţionarea aparaturii necesare cabinetului stomatologic", completează primarul comunei. În ce priveşte grădiniţa, aceasta adăposteşte în prezent 65 de copii, în timp ce la şcoală sunt înmatriculaţi 245 de elevi.

Preţ mai mare pentru apa potabilă

Tarifele percepute pentru apa potabilă s-ar putea mări într-un viitor nu prea îndepărtat pentru locuitorii din Griviţa, odată cu predarea reţelei de alimentare către SC Apă Canal. În prezent, griviţenii plătesc 3,2 lei pentru un metru cub. Preţul ar putea creşte însă, conform graficului de majorări al societăţii care va administra reţeaua, ceea ce va presupune costuri însemnate pentru cei 900 de abonaţi din comună, mulţi dintre ei cultivatori de legume, care folosesc multă apă pentru irigaţii.

Centenar şi agrement la Griviţa

Un monument al eroilor, ridicat cu prilejul Centenarului, amenajarea unui parc până la sfârşitul anului şi transformarea lacului de acumulare de ca Călmăţui într-o posibilă zonă de agrement care să atragă oamenii din împrejurimi sunt proximele proiecte ale administraţiei locale pe linie de cultură şi distracţie. "La balta de la Călmăţui sunt deocamdată necesare lucrări de decolmatare şi apoi mai vedem", subliniază primarul Chebac.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Preocupări de nivel european pentru tinerii din Grivița

În cadrul Galei Tinerilor din Mediul Rural 2020 #GoRural2, care a avut loc on-line, sâmbătă, 21 noiembrie 2020, patru comune din cele opt finaliste au primit titlul de ”Sat european de tineret 2021". Este vorba de comuna gălățeană Grivița, alături de Aroneanu (Iași), Cleja (Bacău) și Slimnic (Sibiu). Titlul a fost oferit de Programul "European Youth Village/Satul European de Tineret".

Prin implementarea acestui program se intenționează dezvoltarea unor obiective, precum creșterea gradului de participare și implicare a tinerilor din cadrul comunității locale, prin activități și proiecte educaționale, sociale, culturale economice și de mediu, amenajarea unui centru de tineret care să răspundă nevoilor cu care confruntă tinerii din cadrul comunității, valorificarea patrimoniului local și zonal în vederea promovării zonei, valorificând conacul boierului Tache Anastasiu, dar și înființarea unei organizații/asociații la nivel local pentru a derula programe și proiecte de și pentru tineret.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Istorie, asfaltări și proiecte, la Grivița. Reportaj din foișorul conacului

Trecutul și prezentul își pot da loc de întâlnire la Grivița, la 50 de kilometri de Galați. Pare o figură de stil, dar, extrapolând, ne putem imagina o altă lume, dincolo de eforturile actuale.
Un personaj local din secolul al XIX-lea este fostul prefect și deputat cu rădăcini elene Tache Anastasiu, considerat om politic şi filantrop, care a donat întreaga sa avere Academiei Române şi pentru întreţinerea unor şcoli. El este înmormântat la Călmăţui, sat component al comunei. La mormântul său, din curtea bisericii din sat, există o impunătoare cruce din marmură de Carrara, în semn de preţuire. În luna lui Cuptor, urcând în foișorul conacului boierului, construit alături, în stil simplu doric, lipsa de aer este resimțită, probabil mai rău decât inexistența unui sistem de canalizare în comună.
După acesta din urmă oftează actualul edil-șef, Niță Chebac. Valoarea proiectului este de patru milioane de euro și se menține, încă, la stadiul de deziderat, deși studiul de fezabilitate și toate avizele sunt obținute. "Încă din 2004, cu fonduri SAPARD (de preaderare - n.r.), am rezolvat problema apei în comună, dar proiectul de canalizare nu am reușit, încă, să îl implementăm”, explică primarul din Grivița.
Între timp, la vizita noastră, reabilitarea DJ 254 către Ivești era în toi. "Peste trei kilometri de drum județean vor fi modernizați, inclusiv cu trotuare, în intravilan, iar proiectul Consiliului Județean este în avantajul nostru", spune Niță Chebac, însă în avantajul său este faptul că 80 la sută dintre drumurile din comună au fost deja asfaltate cu șase milioane de lei, în perioada 2006-2021.
Alte lucrări sunt, în plină desfășurare, atât la dispensarul medical, cât și la grădinița din Grivița, ambele proiecte în valoare de circa 500.000 de euro, câștigate prin PNDL. Locul de întâlnire de la toamnă al preșcolarilor este aproape "țiplă", în timp ce, peste stradă, șantierul dedicat celor care au depus jurământul lui Hippocrate mai are de așteptat chiriași cu apartament dedicat, cabinete și zero costuri. Asta și pentru că, deocamdată, tinerii absolvenți ai facultăților de Medicină se regăsesc, mult mai ușor, în mediul urban. "Am prieteni, colegi cu care am vorbit și deocamdată nu am reușit să îi conving", ne spune consilierul pe fonduri europene de la Primăria Grivița, un alt tânăr, Marius Petică.
În soarele crâncen de iulie, primarul Niță Chebac nu poate decât să confirme. Momentan, un medic de familie din Ivești asigură problemele stringente ale comunității.

Iluminat public, da, gaze, ba

Aflat la al cincilea mandat, obţinut la alegerile de anul trecut din septembrie, primarul din Grivița, Niță Chebac, spune că, după două mandate câștigate din partea Partidului Conservator, a trecut la PSD. "Am dorit să fiu mai conectat cu ceea ce înseamnă partea de accesare a fondurilor europene", își mărturisește acesta trecutul politic.
Altfel, Niță Chebac trece la realizări ampla investiție de iluminat public în comună, un proiect de aproape două milioane de lei. Pe de altă parte, veșnica problemă a satului gălățean, alimentarea cu gaze nu se întrevede a putea fi operaționalizată prea curând, în contextul în care o astfel de lucrare este estimată la 1,8 milioane de euro, iar comuna Grivița este izolată. "Proiectul este depus pe POR din decembrie, dar Iveștiul și Lieștiul sunt branșate, iar Costache Negri s-a dus către Cudalbi. Deci, eu nu am cu cine să mă asociez, iar conducta de gaze este la marginea satului, la 50 de metri de ultima casă...", explică același Niță Chebac.
Cu specific legumicol, comuna Grivița are în prezent 3.780 de locuitori, dar șapte-opt sute sunt plecați, iar gradul de îmbătrânire este destul de ridicat. Cei rămași sunt angrenați în culturi de varză, toate ciclurile de producție, dar și în solarii, unde predomină tomatele și pepenii. "Majoritatea tinerilor lucrează în construcții, iar la ajutor social mai avem doar circa 60 de persoane, cei mai mulți cu probleme de sănătate", ne-a precizat primarul grivițean. El are un proiect interesant ce constă în achiziționarea anuală de către primărie a câtorva case rămase nelocuite, pentru a fi, ulterior, acordate, în chirie, tinerilor ce doresc sau deja și-au întemeiat o familie.

Grivița este Sat European de Tineret

Comuna Grivița a depus la Compania Națională de Investiții un proiect de reabilitare și extindere a Căminului Cultural, cu o valoare de jumătate de milion de euro. Într-o vizibilă stare de degradare, actualul imobil se află în vecinătatea unui cochet parc.
Altfel, Grivița a preluat în noiembrie 2020 titlul de Sat European de Tineret (European Youth Village). Acesta implică diverse activități și ateliere în comunitate, majoritatea derulate în parcul comunal, când vremea o permite. Pentru toate acestea, există un buget alocat de Ministerul Tineretului și Sporturilor, doar de 10.000 de lei, întregit de contribuția primăriei, ce totalizează 75.000 de lei. "Ne dorim un centru de tineret pentru că acolo am putea avea mult mai multe activități, inclusiv să mergem în întâmpinarea nevoilor tinerilor pe zona de resurse umane", spune consilierul Marius Petică.
În același timp, primarul Niță Chebac visează la amenajarea iazului de la Călmățui, cu o suprafață de 7.000 de metri pătrați, inclusiv zona de agrement. "Mai întâi, trebuie reparat barajul, o investiție de trei milioane de lei", a precizat edilul-șef din Grivița, ce și-ar mai dori un teren de tenis de câmp, dar și o sală de gimnastică.

Retrocedare vs reabilitare, la Călmățui

Monument istoric, conacul boierului Tache Anastasiu din Călmățui este într-o stare avansată de degradare: coloane crăpate, tasări de teren și desprinderi de tencuială. Momentan, în clădire funcționează o grupă de grădiniță, cu doar 12 preșcolari. Din spusele reprezentanților primăriei, situația a fost adusă la cunoștința Consiliului Judeţean și Direcției Județene pentru Cultură, existând o corespondență cu regretatul Marius Mitrof. Construcția priceputului om de afaceri elen, ce-i urmărea cu ochianul din foișor pe sătenii de pe moșie, se află în diverse litigii privind retrocedarea, o viitoare intervenție de reabilitare fiind, astfel, puțin probabilă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Şcoală renovată în şase luni cu sprijinul comunităţii

Asociaţia BookLand a renovat Şcoala din Griviţa, timp de şase luni, cu mobilizarea mai multor de companii care au trimis materialele necesare astfel încât cei peste 100 de elevi să înveţe din toamnă într-un local ca nou.

Elevii, cadrele didactice și părinții din comuna gălățeană Grivița își pierduseră speranța că școala veche va mai fi vreodată renovată. Noul corp al Școlii Gimnaziale Nr.1 Grivița a fost construit în 1950, iar de atunci vechea clădire (din 1889) a căzut și mai mult în paragină. Dar după şase luni intense de muncă și zeci de companii mobilizate să o susțină, Asociația BookLand a redat viața școlii, renovând-o din temelii.
Fără granturi europene, pur și simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20 la sută din impozitul pe profit, conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994), dar și motivând autoritățile și comunitatea locală să se implice. 
”Asociația BookLand a împlinit la Grivița un vis: o școală renovată, plină de culoare și nou, cu o sală de sport spațioasă, modernă și sigură, cu grupuri sanitare în interior, cu clase frumos mobilate, cu un acoperiș complet refăcut și cu o centrală termică atât de necesare. Un vis devenit realitate într-un timp nesperat de scurt, cu o investiție imensă din partea Asociației BookLand”, declară Loredana Constandache, directoarea Școlii Nr.1 Grivița.
”Dintre cele 39 de şcoli renovate, aici a fost cea mai mare investiție BookLand, peste 240.000 de euro. A meritat tot efortul. Din toamnă, 115 copii vor începe o nouă etapă a vieții lor, într-un loc nou, curat, care îndeplinește toate condițiile unei școli nu doar urbane, ci europene. Un loc unde vor putea învăța din nou cu plăcere și fără teama că un accident ar putea să se întâmple oricând. Vor avea o sală de sport spațioasă, modernă și sigură, toalete în interior și chiar cabină de duș. Până acum copiii erau nevoiți să facă sport într-o cămăruță mică sau afară, în soare”, declară Mădălina Mocanu, directoarea Marketing şi Comunicare a Asociației BookLand.
Primăria Griviţa a susținut 30 la sută din costurile de manoperă, a asigurat suportul logistic, precum și cazarea meșterilor. Iar părinții, profesorii, preotul satului Grivița și pizzeria "Maricica" au asigurat zilnic masa meșterilor.

viata-libera.ro