Gălăţenii - mai puţini, mai bătrâni, mai bolnavi

[dcp100168]

Suntem tot mai bătrâni şi mai bolnavi

* Cu mai mult de 15 la sută din populaţia judeţului trecută de 65 de ani, Galaţiul a devenit la propriu un pol al bătrâneţii * Sociologii spun că îmbătrânirea demografică începe atunci când peste 12 la sută din populaţie trece de 65 de ani * Bolile aparatului circulator, cancerul şi afecţiunile aparatului digestiv sunt principalele cauze de deces

Cu toate că migraţia gălăţenilor în ţările din vestul Europei este un fenomen ce ţine deja de domeniul trecutului, populaţia judeţului a îmbătrânit şi mai mult pe parcursul anului trecut. În timp ce numărul naşterilor a fost de 4.120 în 2013, cel al deceselor a depăşit 6.200. Sporul natural a fost astfel unul negativ, decesele depăşind cu peste 2.080 de cazuri numărul naşterilor.
Deşi situaţia este un pic mai bună faţă de 2012, datele sunt încă îngrijorătoare. O populaţie vârstnică numeroasă înseamnă o nevoie mai mare de servicii medicale, sociale şi socio-medicale. Autorităţile par a fi depăşite de situaţie, dacă ne gândim că printre propunerile privind reforma din Sănătate nu se numără şi o strategie care să facă referinţă direct la problema îmbătrânirii populaţiei.
Chiar dacă numărul gălăţenilor care locuiesc în mediul urban este mai mare cu aproape 75.000 faţă de cel al gălăţenilor de la sate şi comune, datele arată că naşterile se împart aproape egal între urban şi rural, ceea ce înseamnă că femeile de la ţară sunt mai dispuse să rămână însărcinate.

Mortalitatea infantilă

În cadrul mortalităţii generale, cea care atrage în mod deosebit atenţie este mortalitatea infantilă. Faţă de anii precedenţi, în 2013, în Galaţi, s-a constatat o scădere a deceselor în rândul copiilor. Astfel, dacă în 2012 au încetat din viaţă 55 de copii, anul trecut numărul a fost de 32, cu 17 decese în mediul urban şi restul în rural.
Potrivit unui raport trimis de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, valabil pe ultimii cinci ani, cel mai nefast an din acest punct de vedere a fost 2009, atunci când decesele în rândul micuţilor au fost în număr de 62.

Tot mai multe cazuri de cancer

Doar în 2013, în spitalele din judeţul Galaţi au fost depistate 1.626 de noi cazuri de cancer, media fiind de 270 de îmbolnăviri la suta de mii de locuitori. 900 dintre pacienţii diagnosticaţi cu tumori maligne locuiesc în municipiile Galaţi şi Tecuci şi în oraşele Târgu Bujor şi Bereşti. Ceilalţi 726 provin din mediul rural. Totuşi, pentru că populaţia urbană a judeţului este mai mare decât cea rurală, media îmbolnăvirilor în rural o depăşeşte sensibil pe cea din urban.
Situaţii îngrijorătoare putem întâlni mai ales în privinţa cancerului de sân şi a celui de col uterin. Dacă în 2012 medicii au diagnosticat 108 femei cu cancer mamar, anul trecut numărul gălăţencelor care au aflat că suferă de teribila boală s-a ridicat la 225. La cancerul de col uterin, dacă în 2012 au fost depistate 45 de noi cazuri, anul trecut s-a ajuns la 84 de îmbolnăviri. De altfel, România este încă pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte atât mortalitatea, cât şi incidenţa acestui tip de tumoare malignă. Potrivit medicilor, ceea ce ne deosebeşte de celelalte ţări europene e faptul că aflăm târziu că suntem bolnavi, atunci când şansele de vindecare sunt mult mai mici. În celelalte state există programe naţionale de screening tocmai pentru depistarea precoce a celor bolnavi. Singurul program implementat la noi este cel pentru depistarea cancerului de col uterin. Şi în acest caz, însă, programul aproape stagnează, deoarece finanţarea de la Bucureşti este foarte mică. În prezent, aproape 14.500 dintre gălăţeni trăiesc cu un tip sau altul de cancer.

De la obezitate la diabet

Tot anul trecut, 1.881 de gălăţeni au aflat că au diabet, o boală care îi va însoţi tot restul vieţii. Creşterea este de peste sută la sută faţă de anul 2012, atunci când au fost depistate 780 de cazuri. Două treimi dintre bolnavii de anul trecut provin din mediul urban, fapt ce arată că stilul de viaţă de la oraş predispune la boli metabolice. 123 dintre cei 1.881 de pacienţi sunt deja insulino-dependenţi, din cauza formelor avansate ale bolii. Medicii au descoperit şi opt copii cu vârsta de până în 14 ani cu diabet de tip I. În evidenţa doctorilor gălăţeni se află în prezent peste 22.000 de diabetici.
"Mesele neregulate, prea încărcate şi alimentele nepotrivite reprezintă principalii factori care duc la creşterea numărului de cazuri de tulburări metabolice. Lipsa de mişcare este iar un aspect foarte dăunător. Nu în ultimul rând, persoanele care prezintă cel puţin un factor de risc trebuie să vină la controale periodice. Deja o simplă glicemie nu mai este relevantă pentru diagnosticarea diabetului, fiind nevoie de o hiperglicemie provocată pentru a scoate la iveală şi cazurile de diabet încă nemanifest", explică dr. Magdalena Moroşanu, şefa secţiei Diabet, nutriţie şi boli metabolice din cadrul Spitalului Judeţean Galaţi.

Bolile de inimă, principalul inamic

Moştenirea genetică, dar şi condiţiile de viaţă pot duce la apariţia bolilor aparatului circulator, principala cauză de deces la nivel mondial. 3.252 de persoane au fost anul trecut internate în secţia Cardiologie a Spitalului Judeţean, iar 114 dintre acestea şi-au dat ultima suflare chiar pe patul de spital. Din datele pe care ni le-a pus la dispoziţie DSP Galaţi, rezultă că pe fiecare pat din secţia mai sus amintită s-au perindat anul trecut, în medie, 83 de pacienţi. Cardiologia dispune de 64 de paturi, plus alte 12 pentru bolnavii aflaţi în stare critică la Terapie intensivă. Medicii cardiologi le recomandă pacienţilor cardiaci cel puţin două controale pe an, toamna şi primăvara.

Tuberculoza, în uşoară scădere

Şi medicii de la Spitalul de Pneumoftiziologie au avut de furcă anul trecut, 461 de gălăţeni fiind diagnosticaţi cu tuberculoză. Aceştia provin, în proporţii sensibil egale, atât de la sat, cât şi de la oraş. În ultimii cinci ani, judeţul nostru a înregistrat o scădere constantă a numărului bolanvilor de tuberculoză: 2009 - 686 de cazuri; 2010 - 651 de cazuri; 2011 - 517 cazuri; 2012 - 490 de cazuri. A crescut în schimb numărul cazurilor de tuberculoză rezistenţă la medicamente (TB-MDR), afecţiune care presupune cheltuieli mult mai mari şi un tratament mult mai toxic pentru organism decât TBC-ul obişnuit. TB-MDR apare cu precădere la acei pacienţi care au întrerupt tratamentul iniţial al tuberculozei.

Boli cu transmitere sexuală

Aproximativ 250 de gălăţeni infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) urmează în prezent un tratament la Spitalul de Boli Infecţioase Galaţi. În urmă cu o lună, medicii au fost nevoiţi să le întrerupă tratamentul acestor bolnavi, pentru că banii necesari cumpărării medicamentelor nu veniseră încă de la Ministerul Sănătăţii. Principalul risc pentru aceşti pacienţi era ca starea lor de sănătate să se înrăutăţească, fapt ce ar fi necesitat un tratament şi mai greu de suportat de către organism.
Alţi 109 gălăţeni au aflat anul trecut că sunt bolnavi de sifilis, cu trei mai mult decât în 2012.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii - mai puţini, mai bătrâni, mai bolnavi

* Mortalitatea generală este mai crescută în mediul rural faţă de cel urban * Majoritatea deceselor înregistrate la copiii de până într-un an sunt întâlnite la ţară * Bolile de inimă, cele digestive şi cancerul, cauzele principale de deces

Puţin peste 4.300 de copii s-au născut în maternităţile din judeţul Galaţi în anul 2014. În acelaşi timp, numărul deceselor a fost de aproape 6.000. Sporul natural a fost astfel tot negativ, decesele depăşind cu 1.662 numărul de naşteri. Acest trend descrescător a devenit o constantă pentru judeţul Galaţi încă din anul 2009.

Cele mai multe decese, în mediul rural

Potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi, la începutul anului 2014, judeţul nostru număra 601.188 de locuitori, faţă de 602.553, în 2013. Peste 330.000 dintre aceştia locuiesc la oraş, în vreme ce restul de aproximativ 263.000 stau în mediul rural. Cu toate că populaţia din mediul rural este mai puţin numeroasă, cele mai multe dintre decese au fost înregistrate aici. Mai exact, 3.167 din totalul de 5.969. O explicaţie pentru această situaţie ar fi faptul că populaţia satelor şi comunelor este simţitor mai îmbătrânită faţă de cea de la oraş. Mai mult, accesul la servicii medicale în zonele rurale ale judeţului este de multe ori insuficient. În majoritatea comunelor există un medic de familie care se află propriu-zis în localitate doar pe timpul programului de la cabinet, plecând apoi către locuinţa de la oraş.
În ceea ce priveşte numărul naşterilor, acesta a fost mai mare în mediul urban, cu 2.285 de nou-născuţi la oraş, faţă de 2.022 în sate şi comune. Totuşi, având în vedere că majoritatea populaţiei trăieşte la oraş, proporţia de naşteri raportată la numărul de locuitori este mai mare în mediul rural (7,68 la mie în rural, faţă de 6,76 la mie în urban - n.r.)
O populaţie îmbătrânită înseamnă automat şi o nevoie sporită de servicii medicale şi socio-medicale. Cu toate acestea, printre proiectele făcute anul trecut în privinţa reformei Sănătăţii nu se numără şi o strategie care să se refere direct la problema îmbătrânirii populaţiei.

Plecaţi după niciun an de viaţă

Dacă mortalitatea generală este în mare parte un fenomen normal, aspectul care atrage atenţie cu deosebire este mortalitatea infantilă. Faţă de anii precedenţi, în 2014 a fost înregistrată o scădere a numărului de decese în rândul copiilor. Datele arată însă că proporţia mortalităţii infantile a fost puţin mai mare în 2014 faţă de anul 2013 (7,8 la mie în 2014, 7,77 la mie în 2013 - n.r.). Mai exact, 28 de copii au murit anul trecut înainte să împlinească un an de viaţă. 19 dintre aceste cazuri s-au petrecut în mediul rural, faţă de nouă la oraş. În 2013, situaţia era exact inversă, cu 17 decese la oraş faţă de 15 la ţară. Din datele DSP Galaţi, cel mai nefast an din acest punct de vedere a fost 2009, atunci când decesele în rândul micuţilor au fost în număr de 62.

Bolile de inimă, cele mai frecvente

Îmbătrânirea gălăţenilor şi accesul insuficient la servicii medicale (uneori chiar şi la cele de bază - n.r.) merg mână în mână cu numărul mare de îmbolnăviri semnalate de medici şi în 2014. În judeţul Galaţi, cauzele principale de mortalitatea ţin de bolile aparatului circulator, de diverse tipuri de cancer şi de afecţiunile aparatului digestiv. În special ciroza hepatică se află într-o creştere deosebită, atrag atenţia medicii. "De semnalat că, la decesele prin accidente, se constată creşterea îngrijorătoare a sinuciderilor şi omuciderilor, multe din cauza consumului exagerat de alcool", se arată în raportul DSP Galaţi.

Tratamente depăşite pentru bolnavii de cancer

Comparativ cu 2013, anul 2014 pare să fi fost mai benefic pentru sănătatea gălăţenilor în privinţa a anumitor boli. Medicii au depistat mai puţine cazuri de cancer (1.104 în 2014 faţă de 1.626 în 2013), de hepatită A (61 în 2014, 1045 în 2013) sau de sifilis (94 în 2014, 109 în 2013). Cu toate acestea, la sfârşitul lui 2014 în evidenţele medicilor oncologi se aflau 15.267 de bolnavi de cancer, faţă de 14.449 la începutul lui aceluiaşi an. Tumorile maligne sunt mai des întâlnite în rândul locuitorilor din satele şi comunele gălăţene. Rata de îmbolnăvire în mediul rural a fost de 214 cazuri la suta de mii de locuitori, faţă de 160 cazuri la suta de mii de locuitori în urban. Pentru că în spitalele gălăţene nu există încă dispozitive moderne de radioterapie, pacienţii cu tumori maligne trebuie să se mulţumească doar cu tratamente mai vechi şi mai puţin eficiente, fapt ce conduce la scăderea şanselor de vindecare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii, de la an la an, tot mai puțini şi mai bolnavi

• Majoritatea deceselor din judeţ au fost înregistrate în mediul rural, deşi populaţia de la ţară este mai puţin numeroasă decât cea de la oraş
• Bolile cardio-vasculare şi tumorile sunt răspunzătoare, în continuare, pentru cele mai multe dintre decese

Sporul natural înregistrat în judeţul Galaţi a fost unul negativ, fără întrerupere, începând cu anul 2009. Raportul negativ dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor are repercusiuni atât asupra numărului locuitorilor judeţului, cât şi asupra nevoii de servicii medicale. Cu alte cuvinte, gălăţenii rămân tot mai puţini şi sunt din ce în ce mai bolnavi, de la an la an.

În 2015, în maternităţile din judeţul Galaţi au venit pe lume 4.686 de copii, cu 379 mai mulţi decât acum doi ani. Concomitent, numărul deceselor a fost de 6.595, cu 626 mai multe faţă de anul 2014. Rezultă astfel un spor natural (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul decedaţilor, într-un interval de timp dat - n.r.) de -3,02 la mie în 2015, faţă de 2,76 la mie în 2014. Per total, numărul deceselor a fost cu peste 1.900 mai mare decât cel al naşterilor. În timp, sporul natural negativ duce la îmbătrânirea populaţiei.

Majoritatea deceselor, în mediul rural

Potrivit unui document al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, la 1 iulie 2015, în judeţul nostru trăiau puţin peste 632.000 de persoane, 361.000 la oraş, iar restul în mediul rural. Chiar dacă populaţia de la sate este mai puţin numeroasă, cele mai multe dintre decese au fost înregistrate aici, mai exact, 3.445, din totalul de 6.595. Cel mai probabil, situaţia se explică prin faptul că populaţia din mediul rural este simţitor mai îmbătrânită faţă de cea de la oraş. Mai mult, accesul la servicii medicale în zonele rurale ale judeţului este, în multe situaţii, insuficient. În majoritatea comunelor există un singur medic de familie care se află propriu-zis în localitate doar pe timpul programului de la cabinet, plecând apoi către locuinţa de la oraş. În restul timpului, bolnavii fie sună la 112, fie merg la unul dintre centrele de permanenţă aflate pe teritoriul judeţului.

Mortalitatea infantilă, în scădere

În timp ce mortalitatea generală este un fenomen inevitabil, lucrurile devin mai delicate în privinţa mortalităţii infantile. Din acest punct de vedere, judeţul nostru s-a situat mai bine, anul trecut, faţă de anii precedenţi. Concret, 21 de copii au murit anul trecut, înainte de a împlini vârsta de un an, faţă de 28, în 2014, şi de 32, în 2013. Întorcându-ne în timp, observăm că 2012 a fost cel mai negru an dintre toţi cei luaţi în calcul, 55 de copii decedând atunci.

Ce boli îi răpun cel mai adesea pe gălăţeni

În mod logic, o populaţie îmbătrânită înseamnă şi o nevoie mai mare de servicii medicale şi socio-medicale. "Principalele cauze de deces din judeţ sunt bolile aparatului circulator, tumorile maligne şi bolile aparatului digestiv - în special ciroza hepatică s-a aflat în creştere deosebită, şi anul trecut, la fel ca în anii precedenţi. De semnalat că, în cazul deceselor survenite prin accidente, se constată creşterea îngrijorătoare a numărului sinuciderilor şi a omuciderilor, multe petrecute pe fondul consumului exagerat de alcool", se arată în raportul DSP Galaţi.

În comparaţie cu 2014, anul trecut au fost depistate mai multe cazuri de cancer (1.397 în 2015, faţă de 1.104, în 2014) şi de boli diareice acute (801 în 2015, faţă de 614, în 2014). În schimb, anul trecut a adus mai puţine îmbolnăviri de hepatită A, tuberculoză şi sifilis.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Populaţia judeţului Galaţi, în scădere vertiginoasă

Galaţiul a înregistrat şi anul trecut un spor natural negativ, populaţia judeţului scăzând cu peste 2.000 de locuitori. Declinul demografic a fost cauzat de raportul dintre natalitatea scăzută şi mortalitatea ridicată. Concret, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi, în judeţul nostru s-au născut, în 2016, 4.659 de copii, în vreme ce numărul deceselor a fost de 6.718.

Sporul natural de anul trecut este chiar mai scăzut faţă de cel din 2015, ceea ce denotă o înrăutăţire a unei situaţii şi aşa îngrijorătoare. De altfel, în ultimii cinci ani, consecutiv, judeţul Galaţi se confruntă cu o scădere a populaţiei. Automat, natalitatea scăzută, comparativ cu rata mare a mortalităţii, conduce la o îmbătrânire a populaţiei, ceea ce înseamnă o nevoie crescută de servicii medicale, sociale şi medico-sociale, capitole la care de asemenea judeţul nostru este deficitar.

În ceea ce priveşte raportul demografic urban/rural, cele patru oraşe din judeţ însumează o populaţie de 358.937 de locuitori, în vreme ce 271.052 de locuitori trăiesc la sate. Comparativ, natalitatea este mai mare în mediul rural, unde se înregistrează aproape jumătate din totalul naşterilor, în ciuda populaţiei mai puţin numeroase. De asemenea, şi mortalitatea este mult mai ridicată la sate.

"Principalele cauze de deces din judeţ sunt bolile aparatului circulator, tumorile şi bolile aparatului digestiv, în special ciroza hepatică, afecţiune aflată în creştere deosebită. De semnalat că, la decesele prin accidente, se constată creşterea îngrijorătoare a sinuciderilor şi omuciderilor, multe pe fond exagerat de alcool", se precizează într-un raport al DSP Galaţi.

Mortalitatea infantilă, la cote alarmante

În timp ce mortalitatea generală, deşi la cote ridicate în judeţul nostru, este un fenomen natural şi inevitabil, lucrurile devin mai complicate atunci când ne referim la mortalitatea infantilă. Din acest punct de vedere, în judeţul Galaţi putem vorbi de o înrăutăţire, anul trecut, faţă de anii precedenţi. Mai exact, 40 de copii au murit anul trecut, înainte de a împlini vârsta de un an, faţă de 21, în 2015, 28, în 2014, şi de 32, în 2013. Întorcându-ne şi mai mult în timp, observăm că 2012 a fost cel mai negru an dintre toţi cei luaţi în calcul, 55 de copii decedând atunci.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii, tot mai puţini şi mai bolnavi

Vestea cea mai îngrijorătoare pentru Galaţi nu vine din slaba dezvoltare economică, din şomajul crescut sau din apatia şi lipsa de viziune a autorităţilor locale. Cea mai severă problemă cu care se confruntă judeţul nostru este cauzată de scăderea constantă, de la an la an, a numărului de locuitori.

În termeni statistici, indicatorul poartă numele de spor natural. Pentru Galaţi, sporul natural a fost negativ, fără excepţie, în ultimii cinci ani, ceea ce înseamnă că numărul de decese l-a depăşit pe cel al naşterilor. Şi, de parcă acest aspect nu ar fi oricum suficient de grav, bunicii noştri sunt cei mai bolnavi din Europa.

Mai puţini cu miile, în fiecare an

Datele oficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Galaţi arată că natalitatea a cunoscut o creştere uşoară în 2017, faţă de 2016. Astfel, dacă în urmă cu doi ani, în judeţul Galaţi s-au născut 4.659 de copii, anul trecut numărul naşterilor a fost de 4.735. De cealaltă parte, numărul deceselor înregistrate anul trecut a fost cu peste 2.000 mai mare decât cel al naşterilor, lucru valabil şi pentru 2016.
În consecinţă, în ultimii cinci ani, populaţia judeţului a scăzut cu aproape 10.000 de persoane, fără a pune la socoteală declinul demografic produs de plecarea gălăţenilor către alte judeţe sau în străinătate. Datele oficiale mai arată că mortalitatea generală este cu aproape 50 la sută mai ridicată în mediul rural, faţă de oraş, lucru explicabil, de altfel, având în vedere cât de îmbătrânită este populaţia satelor gălăţene.

Numeroase sinucideri şi crime, pe fondul excesului de alcool

Principalele cauze de deces în judeţul Galaţi sunt bolile cardiovasculare, tumorile şi bolile aparatului digestiv. "În ceea ce priveşte afecţiunile aparatului digestiv, se remarcă o creştere deosebită a incidenţei cirozei hepatice. De asemenea, se constată o creştere îngrijorătoare a sinuciderilor şi a omuciderilor, multe dintre săvârşite pe fondul consumului exagerat de alcool", subliniază specialiştii DSP Galaţi, într-un raport recent.
Lucrurile par să meargă, aici, mână în mână. Obişnuinţa de a bea alcool în exces este răspunzătoare şi pentru multe dintre bolile digestive şi cardiovasculare, potrivit medicilor gălăţeni. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), moldovenii şi oltenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din România. Totodată, datele oficiale arată că şomerii şi locuitorii de la ţară beau mai mult decât restul populaţiei.

Trăim mai mult, dar suntem măcinaţi de boli

Natalitatea scăzută nu duce doar la un spor natural negativ, ci şi la îmbătrânirea populaţiei judeţului nostru. Ponderea mare a vârstnicilor înseamnă, automat, o nevoie crescută de servicii medicale şi de asistenţă medico-socială, capitole la care suntem puternic deficitari. Astfel, aparent paradoxal, deşi trăim mai mult, speranţa de viaţă sănătoasă este în scădere.
Un studiu realizat de INS arată că femeile românce trăiesc, în medie, 78,91 ani, iar bărbaţii, 72 ani (în perioada 1899-1901, durata medie a vieţii în România a fost de 36,4 ani - n.r.). Vestea proastă este că atât bărbaţii, cât şi femeile se aşteaptă să aibă o viaţă sănătoasă timp de doar 59 ani. În perioada 2007-2014, cu toate că a crescut durata medie a vieţii, speranţa de viaţă sănătoasă a scăzut, de la 62,5 ani la 59 ani, la femei, şi de la 60,5 ani la 59 ani, la bărbaţi. Faţă de valorile medii din UE, valorile speranţei de viaţă sănătoasă la naştere, în România, sunt mai mici cu 2,4 ani, în cazul bărbaţilor, şi cu 2,8 ani, pentru femei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galațiul a pierdut 10.000 de oameni în cinci ani. Numărul deceselor, mai mare decât cel al naşterilor

Sporul natural rămâne în continuare negativ în judeţul nostru, arată ultimele date prezentate de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi. Astfel, în luna august a acestui an, numărul nou-născuţilor a fost cu 86 mai mic decât cel al persoanelor decedate. Numai în perioada 2013-2017, populaţia judeţului Galaţi a scăzut cu aproape 10.000 de persoane, fără a-i mai pune la socoteală şi pe gălăţenii plecaţi pe termen lung în străinătate sau în alte zone ale ţării.

În august, în judeţul Galaţi s-au înregistrat 465 de naşteri, cu patru mai multe decât în luna precedentă. Faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, numărul nou-născuţilor din august 2018 a fost cu 16 mai mare, potrivit unui material transmis de DJS Galaţi. În aceeaşi lună, însă, în judeţul Galaţi au decedat 551 de persoane, cu 19 mai puţin decât în iulie 2018, dar cu trei mai mult faţă de august 2017. Astfel, sporul natural a fost unul negativ, decalajul fiind de 86 de persoane. Din acelaşi document mai reiese şi faptul că, în lunile iulie şi august ale acestui an, niciun copil cu vârsta mai mică de un an nu a decedat. În comparaţie, doar în august 2017, trei bebeluşi erau declaraţi decedaţi în judeţul nostru.

Mai puţini şi mai bătrâni

Ca urmare a sporului natural negativ, populaţia judeţului Galaţi a scăzut cu aproape 10.000 de persoane, doar în perioada anilor 2013-2017. Datele oficiale ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi arată că natalitatea a cunoscut o creştere uşoară în 2017, faţă de 2016. Astfel, dacă în urmă cu doi ani, în judeţul Galaţi s-au născut 4.659 de copii, anul trecut numărul naşterilor a fost de 4.735. De cealaltă parte, numărul deceselor înregistrate anul trecut a fost cu peste 2.000 mai mare decât cel al naşterilor, lucru valabil şi pentru 2016. Declinul demografic capătă însă proporţii şi mai mari, dacă ţinem seama şi de gălăţenii care au plecat pentru perioade mari de timp, unii definitiv, la muncă peste hotare.

Datele DJS Galaţi scot în evidenţă şi faptul că mortalitatea este cu aproape 50 la sută mai ridicată în mediul rural, faţă de oraş, lucru perfect explicabil, de altfel, având în vedere gradul de îmbătrânire a populaţiei din satele gălăţene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Brăilenii trăiesc mai mult ca gălățenii

Speranța de viață este mai mare în județul Brăila decât în Galați, conform ultimelor date publicate de Institutul European de statistică Eurostat. În ambele cazuri însă se trăiește mai puțin decât media națională și mult sub cea europeană.

Trăim prost, dar din ce în ce mai mult. Astfel, speranța de viață a ajuns în România la 75,3 ani, în creștere față de 2010 (73,7 ani) și 2000 (71,2). Chiar și așa suntem mult în urma mediei europene, de 80,9 ani și la opt ani distață de fruntașele Spania (83,4) și Italia (83,1).

Revenind la țara noastră, județul Galați ocupă locul 24, cu o speranță de viață de 75,18 ani, sub nivelul vecinilor noștri brăileni (75,22) și vrânceni (75,73), cu mulțumirea că reușim totuși să-i depășim pe vasluieni (74,61) și tulceni (73,51).

Speranţa de viaţă despre care vorbește studiul Eurostat din 2017 se referă la numãrul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar avea parte tot restul vieţii de condiţiile de acum.

Există totuși o categorie ce se apropie de media europeană: femeile. Astfel, în România ele trăiesc în medie 79,81 de ani, față de doar 72, cât apucă bărbații.

În țara noastră, județele în care se trăiește cel mai mult sunt Vâlcea (79,4 ani), Sibiu (78,58)  și Harghita (78,36), o medie de peste 77 de ani înregistrându-se în București, Brașov și Cluj.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Populația Galațiului scade cu (prea) mare viteză. Declin demografic accentuat

Numai pe parcursul a două luni, februarie și martie, județul Galați a ajuns să numere cu peste 700 de locuitori mai puțin. Este vorba despre o scădere demografică fulgerătoare, rezultată doar din diferența dintre numărul deceselor și cel al nașterilor. Pentru a ne da seama mai bine de dimensiunea problemei, putem spune că e ca și cum un sat de dimensiuni medii ar rămâne pustiu aproape peste noapte.

În februarie și martie, anul acesta, în județul Galați au fost înregistrate 545 de nașteri, arată ultimele date ale Direcției Județene de Statistică Galați, pe care vi le prezentăm în exclusivitate. În același interval de timp, numărul gălățenilor care au trecut la cele veșnice l-a depășit cu mult pe cel al nou-născuților, de unde rezultă un spor natural (diferența dintre numărul deceselor și cel al nașterilor - n.r.) puternic negativ. Concret, în cele două luni menționate, în județul Galați au murit 1.256 de persoane, ceea ce înseamnă că populația județului a scăzut brusc cu peste 700 de persoane.
Declinul demografic care afectează Galațiul de ani buni are două cauze principale: pe de o parte, ca urmare a situației sociale și economice dificile pe care o traversează județul nostru, foarte mulți tineri au plecat către alte orașe din țară sau în străinătate. La rândul lor, tinerii rămași în locurile natale nu se mai grăbesc să devină părinți, în mare parte și din cauza situației economice dificile prin care trecem. Pe de altă parte, Galațiul are o populație îmbătrânită demografic (sociologii consideră că atunci când peste 15 la sută din totalul locuitorilor au peste 65 de ani, vorbim despre îmbătrânire demografică), lucru care explică mortalitatea ridicată, dar și nevoia crescută și adesea neacoperită de servicii medico-sociale.

Mai puțini și mai îmbătrâniți

Și dacă aruncăm o privire peste ceea ce se întâmplă la nivel național observăm o scădere demografică pe toată linia. Astfel, în timp ce fiecare județ în parte înregistrează sporuri naturale negative (unele în mult mai mică măsură decât Galațiul), România a rămas mai săracă demografic, doar în perioada februarie-martie 2020, cu peste 20.000 de locuitori.
Specialiștii Institutului Național de Statistică nu vin cu vești bune nici când ne referim la viitor. Astfel, se estimează că populația rezidentă de 80 de ani și peste va crește în toate județele. În anul 2060, spre exemplu, un număr de 18 județe, printre care și Galațiul, vor înregistra ponderi de peste 40 la sută ale populației rezidente de 80 de ani și peste, din populația de peste 65 de ani. În cuvinte mai simple, populația va fi extrem de îmbătrânită, ceea ce înseamnă că localități întregi vor deveni adevărate aziluri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Regiunea Sud-Est, în topul regiunilor cu cei mai numeroşi vârstnici

Persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România în număr de 3.664.411 milioane, la 1 ianuarie 2020, reprezentând 19% din populaţia rezidentă a ţării, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, publicate cu ocazia Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice. "La 1 ianuarie 2020, persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste erau în România în număr de 3.664.411 reprezentând 19% din populaţia rezidentă a ţării (19.317.984). Dintre vârstnicii existenţi, bărbaţii însumau 1.482.258 (15,7% din totalul bărbaţilor rezidenţi în România de 9.445.697 persoane), iar femeile 2.182.153 (22,1% din totalul femeilor rezidente în România de 9.872.287 persoane)", se menţionează în comunicat.

În plan teritorial, regiunea cu cei mai numeroşi vârstnici, raportat la totalul populaţiei rezidente sunt Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia (cu 21% din total), urmate de Sud-Est (20,1%), Centru şi Vest (18,6%) Nord-Est (18,3%), Nord-Vest (17,6%), cea mai "tânără" fiind regiunea Bucureşti-Ilfov (16,6%).

Potrivit INS, cel mai "tânăr" judeţ este Ilfov, cu 13,8% populaţie de 65 de ani şi peste în totalul populaţiei rezidente a judeţului, urmat de Iaşi (15,8%) şi Timiş (16,2%). Judeţul cu populaţia cea mai îmbătrânită este Teleorman, cu o pondere de 27,1% a populaţiei vârstnice în populaţia rezidentă a judeţului. Urmează judeţele Vâlcea (24,4%), Brăila (22,4%) şi Buzău (22,2%).

La 1 ianuarie 2020 "longevivii", segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,8% din totalul populaţiei. Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 34,8% erau bărbaţi şi 65,2% femei.

Structura gospodăriilor realizată în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei arată că cele mai numeroase categorii sunt cele de salariaţi (44,8%) şi de pensionari (40,9%). Totodată, structura după vârsta capului gospodăriei plasează pe locul doi gospodăriile conduse de cele cu cap de gospodărie în vârstă de 65 ani şi peste (32,2%), pe primul loc plasându-se cele în vârstă de 25-49 ani (38,8%).

În anul 2019, din totalul de 5.157.000 de pensionari, 3.992.000 erau pensionari de asigurări sociale pentru limita de vârstă. (Sursa Agerpres)

monitoruldegalati.ro