Jump to content

Producţia de oţel a ArcelorMittal Galaţi, peste 2 milioane de tone


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Producţia de oţel a ArcelorMittal Galaţi, peste 2 milioane de tone

Producția de oțel a combinatului siderurgic ArcelorMittal Galați a crescut încă din vara anului trecut, iar trendul ascendent se va menține și în acest an, însă acest lucru nu va exclude, reducerea, în continuare, a numărului de angajați din unitate, prin aplicarea și în acest an a schemei de pre-pensionări, în urma căreia, anul trecut, au plecat voluntar de pe platformă 365 de siderurgiști, a declarat, astăzi, directorul ArcelorMittal Galați, Bruno Ribo. Acesta a precizat că în 2015, producția de oțel de la Galați va depăși 2 milioane de tone, cu 300.000 de tone mai mult decât anul trecut.

Potrivit lui Bruno Ribo, ajutorul dat combinatului de către Guvern, prin reglementările în domeniul energiei, au fost binevenite, dar nu sunt suficiente pentru ca unitatea siderurgică de la Galați să poată acoperi investițiile, care se cifrează, în acest an, la 40 de milioane de euro.

“În privința dosarului energiei, putem spune că am putut evita o catastrofă. Au fost unele decizii bune, precum exceptarea la plata certificatelor verzi, dar mai sunt multe alte măsuri ce trebuie luate pentru a menține investitori pe termen lung, așa cum suntem noi și pentru a ni se asigura un avantaj, un cadru competitiv pentru a lucra în România. Începând din trimestrele III și IV ale anului trecut, combinatul a înregistrat un rezultat operațional pozitiv, însă în continuare profitul financiar se află pe minus. Acest lucru înseamnă că ArcelorMittal își poate acoperi singur cheltuielile, dar că grupul ArcelorMittal sprijină unitatea de la Galați, prin alocarea sumelor necesare investițiilor, care, în acest an, se ridică la peste 40 milioane de euro. Deci, în concluzie, putem spune că vedem lumina de la capătul tunelului, dar suntem încă în tunel, și va trebui să continuăm transformarea din combinat și chiar să o accelerăm”, a declarat Bruno Ribo.

Printre investițiile ce se vor realiza, în 2015, cu cele 40 de milioane de euro, se numără: realizarea unei noi linii de tablă acoperită organic (galvanizată), o investiție la linia de zincare, o alta la mașina de planat la cald de tablă groasă, o linie nouă de producerea apei demineralizate etc.

Măsuri pentru creșterea productivității muncii

Potrivit directorului general, în prezent, un siderurgist din combinatul de la Galați produce, anual, 300 de tone de oțel, în timp ce un angajat al unui combinat concurent produce, anual, 700 de tone de oțel, iar  cea mai mare productivitate se înregistrează la combinatul ArcelorMittal din Belgia, unde un siderurgist produce anual 1.000 de tone de oțel. Pentru creșterea productivității, combinatul de la Galați se orientează în producerea și vânzarea de tablă galvanizată, pentru acoperișuri, produs care, în prezent, este importat de România în proporție de 96%. O altă măsură pentru creșterea productivității este reducerea numărului de angajați prin mecanizare și prin aplicarea schemelor de plecări voluntare. “Trebuie să lucrăm în mod diferit și să implementăm o nouă organizare, mai multă automatizare... Când investești 85 de milioane de euro, așa cum am făcut la furnalul 5, ai mai mult control asupra producției și nu mai ai nevoie de un număr similar de muncitori cu cel de anul trecut. Vrem să ne îmbunătățim eficiența, acest lucru nu se poate opri. Anul trecut am aplicat soluția de prepensionare, care a fost acceptabilă pentru oamenii noștri, și există probabilitatea de a continua acest proiect și lunile viitoare”, a declarat Bruno Ribo. Acesta nu a dat detalii despre pachetul financiar compensator oferit siderurgiștilor care vor pleca voluntar, din combinat, înainte de împlinirea vârstei de pensionare, precizând că aceste detalii nu s-au stabilit încă cu sindicatele din combinat.

Anul trecut, în urma aplicării schemei de prepensionare, numărul angajaților din combinat s-a redus cu 365, rămânând pe platformă în jur de 6.500 de salariați. Conform schemei de prepensionare de anul trecut, au putut pleca doar angajații care îndeplineau deja condițiile de pensionare sau care urmau să se pensioneze până la 31 decembrie 2015. Conform programului, fiecare siderurgist interesat de prepensionare şi care a fost selectat de companie să plece, a primit o sumă netă de 22.000 de lei, precum și un număr de salarii care reprezintă diferența - în luni - între data plecării din societate și data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii.

presagalatibraila.com

 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

ArcelorMittal Galaţi: Chiar şi cu două milioane de tone de oţel pe an suntem prea mari pentru România

ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din ţară, a menţinut anul trecut nivelul produc­ţi­ei la 2 milioane de tone pe an, similar cu cel din ultimii doi ani, iar şeful com­paniei speră ca în acest an să asi­gu­re acelaşi nivel cu Furnalul 5, sin­gurul furnal funcţional.

Fosta mândrie a erei industriale co­muniste pro­du­cea 5 milioane de to­ne de oţel îna­inte de privatizarea din 2001, nivel pe care nu l-a mai atins de atunci.

„Chiar şi la acest nivel de pro­duc­ţie suntem prea mari pentru Româ­nia. Avem o cotă excelentă de piaţă în Ro­mânia, aproape jumătate, însă Ro­mâ­nia nu poate absorbi mai mult oţel“, a spus pentru ZF Bruno Ribo, di­­rec­torul general al ArcelorMittal Galaţi.

Aproape 70% din producţia Ar­ce­lorMittal Galaţi este livrată la ex­port, top trei pieţe fiind Turcia, Gre­cia şi Bulgaria.

Incapacitatea pieţei lo­ca­le de-a ab­sorbi mai mult oţel reflectă de fapt sta­rea indus­tri­ei în general. Dacă în pe­rioa­da comunistă se pro­du­ceau li­nii de cale ferată, vehicule (de la tram­­vaie, autobuze, vagoane sau lo­co­mo­tive), în prezent producţia a scă­zut dra­matic, ceea ce explică şi cere­rea li­mitată pentru oţel.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Bruno Ribo (ArcelorMittal): Putem produce la Galați întreaga cantitate de oțel pentru conducta BRUA

ArcelorMittal poate produce la Galați întreaga cantitate de oțel necesară pentru realizarea conductei de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), a declarat, pentru AGERPRES, Bruno Ribo, CEO al ArcelorMittal Galați. "Suntem foarte interesați de acest proiect, care este important pentru noi și este vital pentru unitatea noastră de țevi și tuburi de la Galați. Circa 80% din valoarea țevii vine de la partea de oțel", a spus Ribo.

El a avertizat că din țările din afara UE poate veni oțel mai ieftin, însă acest preț scăzut este datorat faptului că producătorii din spațiul comunitar plătesc anumite taxe de mediu. "Oțelul produs în China nu este încărcat cu taxele pentru energii, cu subvențiile pentru gazele cu efect de seră, cu taxa de cogenerare pe care noi o plătim. Este foarte dificil să te bați în aceste condiții. Problema este că se creează o distorsiune între noi și competiția care vine din afara UE. Nu este niciun fel de distorsiune dacă ne-am bate cu competitori din Uniunea Europeană, unde sunt aceleași reguli, dar există o mare diferență față de concurenții care vin din afara UE", a precizat oficialul ArcelorMittal.

Potrivit acestuia, decidenții pot prefera utilizarea oțelului de origine europeană, conform legislației în vigoare. "De aceea, am insistat și este absolut legal, noi nu cerem ceva ilegal, doar sugerăm ca decidenții politici să folosească din plin arsenalul măsurilor care pot fi luate din punctul de vedere al Uniunii Europene. Există o lege care a fost transferată în legislația românească în 2016 care spune că pentru licitații pentru proiecte de infrastructură, transport, servicii poștale, și alte unul sau două sectoare există posibilitatea de a indica în structura alegerii care se face că poate exista preferința ca 51% să fie de origine europeană sau din țări care au un tratament reciproc cu Uniunea Europeană. Deci acest cadru există și permite cumva ca banii publici, fie ei bani publici românești sau europeni, cum este cazul BRUA, acești bani care vin din impozitele plătite în România și în Uniunea Europeană nu trebuie să subvenționeze slujbe din alte zone, din Asia îndepărtată", a apreciat Ribo.

Întrebat dacă există semnale că autoritățile ar putea folosi oțel din afara UE pentru BRUA, pentru a reduce costurile proiectului, Ribo a răspuns: "Sunt semnale că decidenții politici la nivel european și sper și la nivel românesc înțeleg din ce în ce mai mult că o asemenea decizie poate crea un impact pe termen lung. Noi suntem încrezători că se va înțelege acest lucru, dar vrem să se poată înțelege acest lucru cât se poate de repede".

Potrivit acestuia, pentru conducta BRUA va fi nevoie de 110.000 de tone de oțel, cantitatea care poate fi produsă fără probleme la Galați. Tot pe platforma din Galați, ArcelorMittal are și o fabrică de țevi, cu o capacitate de circa 50.000 de tone pe an, care vinde cam 25.000 de tone în prezent. "Proiectul BRUA se va derula pe doi-trei ani, deci nu va fi o problemă pentru noi. Avem un parteneriat și cu o altă unitate de producere de țevi din Grecia, care ar putea procesa o parte din oțelul produs la Galați pentru BRUA", consideră șeful combinatului siderurgic.

Ribo a mai spus că problema prețurilor de dumping la care vindea China anul trecut a fost atât de mare, încât combinatele europene erau nevoite să vândă sub costurile de producție. Între timp, piața s-a stabilizat oarecum, după mai multe măsuri antidumping impuse de UE. Problemele nu au încetat, însă, pentru că acum vin mărfuri la fel de ieftine și din alte țări care de asemenea nu au taxe de mediu, precum Brazilia, Ucraina, Rusia, Iran sau India.

Anul trecut, producția de oțel la Galați a fost de 2 milioane de tone, la fel ca în 2015, când s-a înregistrat o creștere de 20% față de anul 2014. Pentru acest an, Ribo estimează o producție similară, de 2 milioane de tone.

Potrivit Transgaz, lucrările pentru realizarea conductei BRUA vor începe în luna noiembrie a acestui an și se vor finaliza în 2020. Lucrările se vor desfășura pe teritoriul a 11 județe din țară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 de kilometri și o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an spre Bulgaria și 4,4 miliarde de metri cubi pe an spre Ungaria.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.