Jump to content

Obiceiuri de Paşte în satele gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Spălatul feţei cu apa unde s-au pus un ou roşu, obicei străvechi de Paşte

Un obicei străvechi se mai păstrează încă în judeţul Galaţi, în prima zi de Paşte, prin spălarea feţei cu apa în care s-au pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ existând credinţa că oamenii se pot purifica şi au parte de sănătate şi noroc, ritualul aducând, totodată, multă bucurie copiilor.

În judeţul Galaţi, există un obicei ce presupune, în prima zi de Paşti, spălarea feţei cu apa în care se pun un ou roşu, unul alb, precum şi un bănuţ, fiind vorba despre un ritual practicat din vechime, cu profunde conotaţii spirituale pentru credincioşi, transmite corespondentul MEDIAFAX. "După participarea la Slujba Învierii, credincioşii mergeau la mormintele celor trecuţi în lumea de dincolo, după care veneau acasă cu lumânârile aprinse pentru a aduce Lumina Învierii. Urma spălarea feţei cu apă în care s-a pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ, existând credinţa că astfel se vor curăţa, se vor purifica prin apa folosită. Apa are o semnificaţie deosebită în tradiţia populară şi mai cu seamă cu acest prilej are rolul de a curăţa, de a purifica. Apa o întâlnim şi cu prilejul altor obiceiuri din ciclul vieţii: la naştere, la nuntă, la înmormântare, având un rol deosebit, şi, iată, că nici în cadrul acestei sărbători nu lipseşte. Oul roşu semnifică sănătatea, era o dorinţă, speranţa de a fi sănătoşi pe parcursul anului respectiv. Copiii chiar obişnuiau să ia din apa respectivă oul roşu şi să-l apropie de obraji, să îşi şteargă obrajii cu el în ideea de a fi sănătoşi pe parcursul anului. Oul alb semnifică puritate, iar bănuţul noroc”, spune Anişoara Ştefănucă, şefa Secţiei cercetare din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi.

Acest obicei este unul care aduce multă bucurie copiilor, cei mai mici putând lua la finalul ritualului bănuţul din apă. "De regulă, celui mai mic dintre copii care se spăla ultimul îi rămânea bănuţul din apa respectivă. Era o bucurie pentru ei să se spele cu această apă şi să primească bănuţul”, spune Anişoara Ştefănucă.

Poate că şi din acest motiv obiceiul s-a păstrat în timp. "Este un ritual care se mai păstrează în zilele noastre şi l-am întâlnit chiar şi la persoane care locuiesc la oraş, nu doar în mediul rural. E un obicei care are un anumit spirit ludic pentru copii am putea să spunem şi poate că şi acesta este motivul care a determinat păstrarea în timp a acestui obicei”, afirmă Anişoara Ştefănucă.

După momentul spălării feţei cu apa în care se pun oul roşu, cel alb şi bănuţul, cei care nu au reuşit să ajungă la biserică în Noaptea de Înviere primesc şi ei anafură, după care se obişnuieşte ca toţi membrii familiei să se aşeaze la masa de Paşte, unde ciocnesc, după obicei, ouă roşii, pentru ca apoi să se ospăteze din alimentele pregătite de gospodine pentru această zi, de pe masă nelipsind cozonacul şi pasca.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

În câteva sate din Galaţi, de Paşte, copiii merg din casă în casă să ureze "Hristos a înviat"

Obiceiuri străvechi legate de Învierea Domnului, precum horele sătenilor, în prima şi a doua zi a Paştelui, sau vestirea Învierii Domnului de către copii care umblă din casă în casă pentru a ura "Hristos a înviat", se mai păstrează în câteva sate din Galaţi.

În judeţul Galaţi, copiii de la sate obişnuiau în trecut, în prima zi de Paşte, să umble pe la casele gospodarilor cu "Hristos a Înviat", un obicei asemănător celui de Anul Nou, când se merge la colindat. Astăzi, însă, acest obicei al copiilor de a merge să vestească Învierea Domnului se mai păstrează doar în puţine locuri, spune creatorul de măşti populare Paul Buţa, referent la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi, care a făcut cercetări privind datinile de sărbători. "Copiii de la sate umblau, în ziua de Paşte, cu «Hristos a Înviat». Ei aveau o trăistuţă după gât, intrau în curţile gospodarilor şi spuneau «Hristos a Înviat», iar gospodarii răspundeau «Adevărat a Înviat» şi le dădeau celor mici ouă roşii. E un obicei asemănător celui de colindat, la Anul Nou. Copiii mergeau mai ales la rude. Acum patru-cinci ani, la Cavadineşti şi Găneşti am mai văzut copiii umblând în ziua de Paşte cu punguţa în mână, în nordul judeţului, pentru că în sudul judeţului de mult nu se mai practică aşa ceva", explică Paul Buţa.

În trecut, odată cu venirea sărbătorilor de Paşte, în judeţul Galaţi începea şi sezonul horelor la sate. "Tot de Paşte erau renumitele hore, începea sezonul horelor pentru că se ieşea din post. Astăzi, nu prea se mai fac. Mai sunt unele comune unde se mai păstrează tradiţia horelor, cum ar fi Oancea, mai era şi la Măstăcani, dar s-a renunţat acolo. Mai sunt foarte puţine locuri unde, de Paşte, se mai face hora. În prima zi, dar mai ales în a doua zi de Paşte se făceau aceste hore. În judeţele din nordul Galaţiului se mai fac", spune Paul Buţa. El povesteşte că la aceste hore participanţii veneau îmbrăcaţi în straie noi, iar tinerele obişnuiau să poarte rochie de mireasă.

Un obicei specific judeţului Galaţi era şi pasca preparată de gospodine să aibă "fereastra sufletului", astfel că acea "coroană" din aluat împletit care o mărginea nu era niciodată încheiată. Această coroană mărginea compoziţia din brânză a păştii, pe care se afla neaparat o cruce, tot din aluat, dar coroana era întreruptă la un moment dat, pe o lăţime de două-trei degete, iar această întrerupere purta numele de "fereastra sufletului", simbolizând faptul că sufletul este liber. "Există un ritual în confecţionatul cozonacului şi al păştii pentru că pasca se face cu aluat de cozonac, cu brânză în mijloc şi pe margine se pune o coroană împletită, însemnând coroana de pe capul Domnului nostru Iisus, iar în mijloc se pune o cruce din aluat împletit. Ce e inedit la noi e că această coroniţă de pe marginea păştii, după ce se punea şi brânza, la noi nu se încheia niciodată şi avea o porţiune numită fereastră, căreia i se spunea «fereastra sufletului». Şi eu, iniţial, când am văzut de Paşte astfel de păşti neîncheiate, m-am gândit la un moment dat că gospodina nu a lipit coca cum trebuie şi uite că nu arată tocmai bine, până să aflu de la bătrâni că niciodată nu se încheie coroniţa pentru că aceea este «fereastra sufletului», însemnând că sufletul este liber", mai spune Paul Buţa.

El afirmă că doar cei care mai ştiu de la bătrâni de "fereastra sufletului" mai prepară astfel pasca, iar cea găsită în magazine nu are aşa ceva.

"Ştiu că se mai face pasca astfel. Eu am văzut în Şiviţa, la nişte bătrâni. Cred că o mai practică doar cei care mai ştiu de la bătrâni de această «fereastră a sufletului». Pasca din magazine, dacă vă uitaţi, nu are această «fereastră a sufletului». Cei care o prepară nu ştiu de aşa ceva. Şi chiar dacă ar şti, nu cred că ar face-o, pentru că se consideră că nu are un design frumos", consideră Paul Buţa.

În ceea ce priveşte vopsitul ouălor de Paşte, Paul Buţa spune că, potrivit tradiţiei, acest lucru trebuie făcut în Joia Mare, la fel şi preparea păştii şi a cozonacului.

"Cum se înroşesc ouăle în Joia Mare, trebuie să se facă şi cozonacii tot joi, dar acum se fac şi sâmbăta. Cu timpul, deşi sâmbătă se considera că nu era bine, oamenii au preferat să facă şi sâmbata cozonac şi pască", conchide Buţa.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.