Un gălăţean a făcut o descoperire istorică în domeniul astronomiei

[dcp100168]

Un gălăţean a făcut o descoperire istorică în domeniul astronomiei

Pe data 10 februarie 2015 la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului "Vasile Pârvan" din Bârlad, muzeograful Ciprian Vîntdevară a descoperit, cu ajutorul telescopului principal, într-o altă galaxie o explozie solară cauzată de fuziunea a două stele ce se caracterizează printr-o culoare roşie distinctă: nova roşie luminoasă dintr-o galaxie apropiată - Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situată la aproximativ 21 milioane de ani lumină, pe teritoriul constelaţiei Ursa Mare. Acest tip de nove sunt foarte rare şi din acest motiv nu sunt înţelese foarte bine de către oamenii de ştiinţă.

Ciprian are 31 ani şi este originar din Galaţi, fiind membru fondator al Astroclubului „Călin Popovici”, care funcţionează pe lângă Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. El a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Geografia Turismului, din Galaţi, filială a Facultăţii de Geografie Bucureşti şi a lucrat câţiva ani la Şantierul Naval din Galaţi. Pasiunea pentru astronomie l-a purtat la Bârlad unde s-a angajat ca muzeograf în cadrul Observatorului de la Muzeul „Vasile Pârvan”. În 2011 şi 2012 a câştigat concursul „Ţara lui Andrei” organizat de Petrom, reuşind astfel să doteze Observatorul din Bârlad cu aparatură care să-i permită desfăşurarea unor activităţi de cercetare astronomică.

„Munca de cercetare a cerului a început în luna septembrie a anului 2013, după ce am reuşit să avem aparatura necesară pentru astro-fotografie. Au fost multe nopţi de veghe, în care au fost făcute mii de fotografii care, până la urmă, au dat acest rezultat surprinzător: descoperirea unei nove roşii. La început nu am crezut că am decoperit ceva, am zis că e o problemă la senzor”, a declarat Ciprian Vîntdevară pentru PresaGalatiBraila.com .

Ciprian a raportat totuşi observaţiile sale din noaptea de 10 februarie, considerând că e vorba despre o supernovă. Pe 13 februarie 2015 astronomul neozeelandez Stu Parker a utilizat un telescop din Spania și a confirmat că într-adevăr există un nou obiect în galaxia M 101. Ulterior s-a constatat că noua descoperire nu este o supernovă, și o perioadă de timp natura acestui obiect a fost incertă. Au apărut mai multe publicații pe forumurile internaționale de astronomie, cel mai bun exemplu este revista italiană de astronomie COELUM  www.coelum.com/news/unaltra-supernova-in-m101-no-ma-controllate-i-vostri-archivi . De asemenea, descoperirea este postată pe un site dedicat supernovelor strălucitoare: www.rochesterastronomy.org  .  Abia pe 11 martie 2015, a fost publicată o nouă telegramă astronomică, în care se confirmă spectografic că noul obiect este de fapt o novă roșie luminoasă (luminos red nova / LRN) www.astronomerstelegram.org/?read=7206 .

L-am întrebat pe Ciprian ce anume a dus la acestă descoperire: perseverenţa sau norocul ? „Nu pot nega şi să spun că nu am avut noroc. În lume există observatoare mult mai dotate decât cel de la Bârlad, dar care nu au reuşit să facă acestă descoperire. Am avut noroc dar un noroc pe care noi l-am făcut posibil prin munca depusă în sute de nopţi nedormite. Această descoperire ne dă un impuls imens şi ne face să nu ne oprim aici”, a adăugat Ciprian Vîntdevară.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Fotografie de senzaţie făcută de un astronom român. Cum arată nebuloasa „Cap de Maimuţă”, maternitatea de stele

Imaginea a fost surprinsă de astronomul Ciprian Vîntdevară, în noaptea de 24 spre 25 noiembrie 2020, la Observatorul Astronomic din Bârlad, folosind o aparatură specială. Comunitatea astronomică internaţională a salutat performanţa românului.

Unul dintre cei mai importanţi astronom român, Ciprian Vîntdevară, a realizat zilele trecute o fotografie astrală rară, inedită şi spectaculoasă. Originar din Galaţi, Vîntdevară lucrează în prezent la Observatorul Astronomic din Bârlad, unul dintre cele mai performante observatoare din România, de altfel.

Imaginea la care facem referire  surprinde în toată splendoarea ei NGC 2174 sau „Cap de Maimuţă”, o nebuloasă de emisie, situată la aproximativ 6.400 ani lumină distanţă de Terra, în dreptul constelaţiei Orion de pe cerul de iarnă. „Este o regiune bogată în hidrogen ionizat, locul unde se formează noi stele, posibil şi planete”, a precizat astronomul. Practic vorbim de un fel de „maternitate” de stele (sori) şi de planete, un loc unde se poate admira spectacolul în derulare al creaţiei şi modificării Universului.

Imaginea a fost realizată în noaptea de 24 spre 25 noiembrie 2020, de la Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. A fost folosit în acest scop un telescop Newton f/4, camera ASI 1600, 60 x 120 sec. Procesarea s-a făcut pe două canale (în funcţie de spectrul lumii): hidrogen şi oxigen. „Dacă tot am fost în plină desfăşurare a evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni, am vrut să vă arăt cele trei etape de prelucrare a unei imagini astronomice. Am postat pe Facebook o poză cu nebuloasa "Cap de Maimuţă" şi acum ataşez trei imagini cu acelaşi obiect aflat în stadii diferite de prelucrare. 1. Cadru brut luat de camera prin telescop. Trebuie să menţionez aici că este doar un singur cadru de 2 minute expunere în Hidrogen (din cele 60 în total); 2. Aici sunt toate cele 60 de cadre pe două canale, Hidrogen şi Oxigen. În stadiul acesta imaginea nu arată foarte bine. Încă nu am finalizat procesarea; 3. Cadrul final după corectarea fundalului.Pentru procesare am folosit programele: MaximDl, PixInsight şi Lightroom”, a explicat astronomul.

Ciprian Vîntdevară este născut în Galaţi, a absolvit Liceul de Marină şi Facultatea de Geografie la Universitatea „Dunărea de Jos” şi este pasionat de astronomie încă din copilărie. În prezent lucrează la  Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.

Comunitatea astronomică a fost realmente încântată de fotografiile făcute de român. Acesta a fost „bombardat” cu felicitări sosite din toată lumea, cu atât mai mult cu cât nu este deloc un începător în domeniu, având în palmares numeroase descoperiri astronomice de importanţă mondială.

adevarul.ro