Jump to content

Mugur Isărescu, îngrijorat de viitorul economic al judeţului Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Mugur Isărescu, îngrijorat de viitorul economic al judeţului Galaţi

* Ce pericole ne pândesc din cauza decalajului de dezvoltare faţă de celelalte zone ale ţării * Ce se va întâmpla cu viaţa de zi cu zi a gălăţenilor după intrarea în zona euro * Care este condiţia ca judeţul Galaţi să fie scos din sărăcie

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu a avertizat public asupra riscurilor la care se expun regiunile mai sărace - printre care se numără şi Regiunea Sud-Est, din care face parte judeţul Galaţi - în perspectiva aderării la zona euro, din cauza decalajului de dezvoltare faţă de celelalte zone ale ţării.
„Nu trebuie neglijată dimensiunea decalajelor dintre regiuni. Este un aspect extrem de important şi care nu a fost deloc discutat apropo de intrarea în zona euro. Putem să intrăm în zona euro cu mari disparităţi de dezvoltare între regiunile ţării? Eu cred că este cel puţin riscant, dacă nu chiar periculos. România este statul din UE cu cea mai mare disparitate regională. Iar lipsa unei infrastructuri de calitate, care să interconecteze provinciile istorice favorizează accentuarea acestor disparităţi prin concentrarea investiţiilor în apropierea graniţei de vest şi permanentizarea decalajelor”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul Conferinţei „Calea României către zona euro” organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Banca Naţională a României, la care a fost prezent şi ziarul „Viaţa liberă”.

Guvernatorul BNR a arătat că, din perspectiva criteriilor de convergenţă nominală la zona euro, care se referă la o serie de indicatori macroeconomici (deficit bugetar, rata medie a inflaţiei, datoria publică, stabilitatea cursului de schimb, dobânzile pe termen lung - n.r.), România îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Există însă probleme serioase din perspectiva îndeplinirii criteriilor de convergenţă reală, care în general se raportează la PIB-ul pe cap de locuitor, dar care în esenţă se referă la nivelul de trai al populaţiei şi capacitatea de adaptare a economiei la condiţiile competitive ale zonei euro. Din această perspectivă, potrivit precizărilor pe care le-a făcut guvernatorului BNR Mugur Isărescu pentru „Viaţa liberă”, Galaţiul, chiar dacă are o serie de oportunităţi pe care le-ar putea valorifica în viitor, fără acoperirea decalajelor faţă de zonele mai dezvoltate nu va fi lipsit de şocuri ce se vor resimţi inclusiv în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.
„La Galaţi, mă gândesc că, fiind pe Dunăre, îşi va reveni curând. Ştiţi că, în 1880, când s-a înfiinţat Banca Naţională, una dintre primele sucursale a fost la Galaţi. Un oraş mare, frumos, deci nu-l văd chiar atât de expus… Judeţul Galaţi da, oraşul nu. Ca orice zonă mai puţin dezvoltată, riscurile sunt, de exemplu, de aliniere a preţurilor. Preţurile se aliniază la nivel european. Dacă populaţia este săracă, va suporta mult mai greu o creştere, să zicem, a preţului la pâine. Într-un fel, având aceeaşi monedă, te cam duci cu preţurile la pâine spre zona euro. Şi acesta este numai un simplu exemplu. Dar mai este protecţia socială, infrastructura rutieră şi aşa mai departe. Aşa cum arată şi experienţa altor ţări, dacă sunt mari decalajele, sunt probleme structurale, intrarea într-o zonă mai rigidă nu ajută la dezvoltarea regiunii”, a declarat, în exclusivitate pentru „Viaţa liberă”, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Calitatea infrastructurii ne ţine pe loc

Permanentizarea decalajelor de dezvoltare a regiunilor precum cea din care face parte Galaţiul faţă de restul ţării este întreţinută calitatea slabă a infrastructurii care conectează între ele provinciile istorice, a explicat guvernatorul BNR.
„Tind să folosesc ideea de infrastructură şi pentru cea umană, nu numai cea fizică. Prin infrastructura umană înţeleg Sănătate, Educaţie. Şi aici avem disparităţi mari. Nu avem capacitatea de planificare strategică pe termen lung, iar asumarea respectării unor angajamente în materie de investiţii este insuficientă, ca să vorbim blând…”, a arătat guvernatorul Mugur Isărescu.

În susţinerea afirmaţiilor sale, guvernatorul a explicat că, la sfârşitul anului 2014, PIB/ locuitor în România (ajustat la Paritatea Puterii de Cumpărare) reprezenta circa 55,3 la sută din media Uniunii Europene, însă la nivel regional diferenţele de dezvoltare sunt foarte mari, Moldova fiind vitregită din acest punct de vedere. „Ne-am apropiat pe medie de UE, dar asta seamănă cu „media lui Moisil” („rău cu foarte bine, în medie ne merge bine” – n.r.). Dar dacă ne-au crescut disparităţile între regiuni, atunci acesta nu este un lucru bun. Trebuie să ne uităm şi la altele. Păi, cine s-a apropiat? S-a apropiat Bucureştiul, Ilfovul şi încă câteva oraşe. Dar s-au îndepărtat dramatic zone întregi din ţară. Şi ideea este că şi ele trebuie să intre în zona euro, nu poţi să le separi”, a arătat guvernatorul BNR.
Dacă regiunea Bucureşti - Ilfov are un PIB de aproximativ 30.000 euro/ locuitori, în Regiunea Sud-Est avem un PIB de trei ori mai mic, iar asta în condiţiile în care Constanţa devansează cu mult judeţele învecinate, inclusiv Galaţiul şi Brăila.

Ce este de făcut

Un prim pas în direcţia atenuării decalajelor este, în opinia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, interconectarea tuturor regiunilor printr-o infrastructură de transport de calitate. „Sper că ieşim odată pentru totdeauna din ideea că nu facem drumurile pentru că nu avem bani. Se dovedeşte anul acesta că nu banii ne lipsesc. Bineînţeles că trebuie să ai o continuitate în finanţare, dar planificarea strategică se face cu ingineri buni, cu companii care nu sunt conectate politic, ci sunt conectate de realităţi”, a declarat guvernatorul BNR, care a precizat că „România nu posedă un cadru funcţional pentru dezvoltarea, prioritizarea şi execuţia proiectelor de investiţii publice” şi că posibilităţi de finanţare, inclusiv cele din fonduri europene şi de coeziune rămân nefructificate.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, judeţul Galaţi se află într-o situaţie extrem de dificilă, mediul de afaceri avertizând în numeroase rânduri că lipsa unor căi de transport moderne echivalează cu blocarea investiţiilor în regiune. În ciuda acestei realităţi, deşi în Master Planul de Transport sunt prevăzute trei drumuri-expres care, teoretic, ar urma să lege Galaţiul de restul ţării, potrivit scenariilor de lucru luate în calcul de Ministerul Transporturilor, şansele de materializare a acestor investiţii se după 2030. Iar în aceste condiţii, e puţin probabil că Galaţiul va reuşi să recupereze prea curând decalajele de dezvoltare faţă celelalte zone ale ţării.

În legătură cu calitatea infrastructurii, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că, inclusiv din studiile FMI, reiese faptul că „îmbunătăţirea calităţii investiţiilor publice în perioada 2016-2020 ar putea adăuga 0,5 puncte procentuale la rata de creştere a PIB potenţial la finele intervalului”. În ce măsură mesajul guvernatorului BNR va fi înţeles şi la nivelul administraţiei publice centrale şi locale, rămâne de văzut. Cert este că, fără investiţii, pâinea gălăţenilor va fi tot mai puţină şi tot mai amară.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.