Jump to content

Bani pentru a curăţa Dunărea de "Transilvania"


Recommended Posts

Posted

"Lebăda Mediteranei", ranfluată după trei decenii

După 31 de ani de indiferenţă a autorităţilor portuare, motonava „Transilvania" a fost scoasă din apele Portului Galaţi. Scafandrii au scos la suprafaţă şi ultima bucată din epava motonavei Transilvania, scufundată pe 9 septembrie 1979 la Dana 18 din Portul Galaţi. Prin scoaterea la suprafaţă a epavei au fost eliberate danele 18-21 din Portul Galaţi.

Lucrările au fost începute în august 2008 şi ar fi trebuit să fie încheiate pe 25 iunie 2009, dar scafandrii s-au confruntat cu unele probleme la tăierea în bucăţi a corpului navei şi scoaterea acestora la suprafaţă, din cauză că tabla bordajului era mâncată de rugină. Contractul în valoare de 3,6 milioane euro, încheiat de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi cu firma Superquatro SRL Galaţi, a fost prelungit de mai multe ori, firma trebuind să plătească APDM penalităţi de 0,1% din valoarea sa pentru fiecare zi de întârziere. Firma a acţionat în instanţă APDM, solicitând plata a două milioane euro, invocând faptul că lucrările ar fi fost mai complexe decât descrierea acestora din caietul de sarcini.

Motonava Transilvania a intrat în dotarea flotei româneşti în 1938, când flota a fost dotată cu două nave de pasageri identice, „Transilvania" şi „Basarabia", construite la Şantierul „Burmeister&Wein" din Copenhaga. Din octombrie 1945, „Transilvania" a efectuat croaziere pentru mari companii de turism din Occident, câştigându-şi renumele de „Lebăda Mediteranei". În 1979 a fost adusă pentru reparaţii la Şantierul Naval Galaţi. Pe 9 septembrie, una dintre parâmele care legau nava la cheu s-a rupt, iar „Transilvania" s-a înclinat spre babord, scufundându-se.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/lebada-mediteranei-ranfluata-dupa-trei-decenii-205480.html

Posted

De ce s-a intamplat o asa ceva? Pentru modernizare, trebuia valuta. Pentru ca nava are o caracteristica. Instalatia electrica era de tip curent continuu. Finisarea navei cu lemn extrem de scump putea fi un argument de salvare a patrimoniului national. De ce sa ne mandrim cu ea? Era mai simplu sa scapam de ea. Si s-a scapat. CALCULAT LA MILIMETRU. Solutiile de ranforsare-aducere la suprafata erau incomode. Dar nu imposibile. Niste BAIETI CU OCHI ALBASTIRI _ ?sef compartiment relatii externe AFDJ? Cine oare o fi? Ca trebuie sa intelegem cum patrimoniul ROMANILOR se duce "la ..." pentru ca ex-SS de Romania sa prospere. Si nu le pasa nici daca DUMNEZEU ii atentioneaza. Chiar in familie.

  • 1 month later...
Posted (edited)

SUPERQUATRO GRUP A FINALIZAT LUCRARILE DE RANFLUARE A EPAVEI PASAGERULUI “TRANSILVANIA”

A. Istoric

"Transilvania" a fost una dintre navele de lux ale flotei maritime romanesti. Motonava a intrat in dotarea flotei romanesti in iunie 1938, fiind construita la santierele "Burmeister&Wain" din Copenhaga. Motonava Transilvania avea corpul din oţel nituit, 3 punţi, 2 motoare Diesel în 2 timpi, 12 cilindri, 2 elice, puterea totală de 23.000 C.P si următoarele caracteristici :

- lungime (L max.) = 132 m.

- lăţime (Bmax.) = 17.6 m.

- pescaj max. = 5,75 m.

- înălţime de construcţie = 8,50 m.

- greutatea navei goale = 5.160 to.

In anii ce au urmat, motonava Transilvania a efectuat croaziere de lux pe Marea Neagra si Mediterana; cabinele Transilvaniei puteau gazdui la standardele de lux ale vremii 412 pasageri. Datorita serviciilor sale ireprosabile, conditiilor de confort, înaltei calificari a echipajului, toate locurile motonavei erau în permanenta ocupate. Firmele turistice internationale apelau în mod curent la nava româneasca, pentru organizarea de croaziere, inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial, pana in anul 1975.

Intre anii 1957 si 1975 a efectuat croaziere pe Marea Mediterana, timp in care Transilvania si-a capatat renumele de "Lebada Mediteranei".

In 1975, a acostat la Dana 26 din Portul Constanta, unde urmau sa i se faca reparatii capitale, intarziate din cauza lipsei de fonduri .

Pe 15 martie 1979, s-a decis sa fie adusa la Galati, unde specialistii de la ICEPRONAV urmau sa transforme amenajarile initiale ale navei, la noi standarde. Doua zile mai târziu, la 17 martie, a ajuns la Galati si a fost acostata în dreptul restaurantului "Valurile Dunarii".

A stat aici vreo doua luni de zile, fiind punct de atractie pentru locuitorii orasului. Apoi, a fost mutata în aval, la Danele de nisip nr.17/18 (kilometrul 150). In toamna anului 1979, apele Dunarii au scazut foarte mult, fapt ce a avut ca urmare sprijinirea acesteia pe prismul de anrocamente de la baza cheului.

Odata cu scaderea zilnica a cotelor Dunarii, crestea presiunea pe prismul de anrocamente, crestere care a culminat cu dezintegrarea acestuia sub greutatea navei, cu ruperea legaturilor de la mal si rasturnarea acesteia pe bordul babord, actiune care a antrenat pietre din prism si primul rand de piloti de la baza pereului.

B. Derularea lucrarilor de dislocare a epavei Transilvania

In anul 2008, la 29 de ani de la scufundarea navei Transilvania, in zona danelor fluviale 17/18, in portul Galati, Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA a contractat cu SC SUPERQUATRO GRUP SRL in calitate de executant, operatiunea de dislocare a epavei pasagerului Transilvania.

Lucrarile s-au derulat pe parcursul a 2 (doi) ani si 3 (trei) luni din care efectiv au fost utilizati doar 1 (un) an si 5 (cinci) luni, diferenta reprezentand conditii meteorologice nefavorabile cauzate de variatii bruste a cotelor apelor Dunarii si temperaturi scazute.

De mentionat faptul ca, la data intocmirii ofertei tehnice, epava era acoperita cu vegetaţie puternic dezvoltata si cu aluviuni cu o componenta eterogena formata din arbori, radacini, parame metalice si vegetale, resturi de ambarcatiuni si cantitati insemnate de minereuri diverse provenite de la barjele operate in zona, iar din Caietul de Sarcini reiesea ca 40% din epava fusese indepartata in anul 1983, cand s-a initiat taierea cu sudura a partii corpului navei aflat deasupra apei.

La scurt timp dupa inceperea lucrarilor de defrisare si decolmatare, au inceput sa fie evidentiate adevaratele dimensiuni ale epavei; in paralel cu desfasurarea lucrarilor, executantul a facut propriile masuratori, a solicitat expertize si, cand a devenit evident ca realitatea este cu totul diferita, a informat beneficiarul in legatura cu aceste neconformitati care de fapt se materializau prin:

- corpul epavei conform masuratorilor era cu 50% mai mare decat se notificase in Caietul de Sarcini.

- incarcatura epavei cu aluviuni era de 100% fata de 66,67% cat era stipulat in Caietul de Sarcini.

- volumul materialului dragat din epava si de pe conturul acesteia era cu 300% mai mare decat se notificase in Caietul de Sarcini.

- existenta unor lucrari hidrotehnice (epiuri) sub nava, nespecificate in Caietul de Sarcini.

- cantitati mari de piatra bruta din prismul de anrocamente antrenate sub epava.

Aceste realitati au impus executantului modificarea solutiei tehnice initiale. S-a renuntat la subtraversarea epavei cu traine, la utilizarea cablului diamantat pentru taiere si au inceput pregatirile pentru utilizarea unor tragatoare hidraulice de 300 tf fiecare. Au fost proiectate si executate 4 (patru) ancore speciale si in luna iunie 2009, primele 2 (doua) tragatoare au inceput sa functioneze. Pentru a castiga timp in intervalul martie-iunie 2009 au fost debitate 2 (doua) sectiuni in zona prova, utilizand macarale plutitoare si lant naval.

Pe toata durata executarii lucrarilor de dislocare a epavei, operatiunile de decolmatare au continuat, fiind executate atat manual prin dezbatere cu tarnacopul, cat si folosind pompe de dragaj sau macarale cu greifer; materialul dragat a fost incarcat in salande hidroclap, transportat si deversat in zona indicata de AFDJ RA Galati.

Incepand cu luna iunie 2009, cu ajutorul scafandrilor si al dispozitivelor de tragere au fost pregatite pentru taiere 6 sectiuni; de fapt, scafandrii au montat trainele, iar cu tragatoarele au fost trase pe pozitie lanturile de calibru 76 care urmau sa execute taierea. Operatiunile de taiere s-au derulat fara probleme; in zonele cu densitate de metal mare, tragatoarele au functionat la putere maxima (2 x 300 tf).

Pe timpul ridicarii din apa a celor 2 (doua) sectiuni din prova epavei, s-a constatat ca uzura corpului fusese accentuata de cei 30 de ani sub apa; tablele aveau zone subtiate (de curentul apei si aluviuni) pana la consistenta unei foi de hartie, niturile subtiate jucau in gaurile tablelor pe care le fixau, iar taierea bordului tribord in anii 1983 a facut ca blocsectiile debitate sa nu mai aiba nici o consistenta.

In carligul macaralei, sub propria greutate, sectiunile s-au dezmembrat in zeci de bucati. Aceasta realitate a fortat executantul sa dea o mai mare atentie operatiunii de tragere catre mal a sectiunilor debitate, fapt pentru care a fost uniformizat fundul albiei cu un strat de piatra bruta, impanat cu piatra sparta peste care s-a montat un sistem de panouri prefabricate din beton armat, sectiunile fiind trase la mal pe acest plan inclinat.

Aplicand aceste completari la tehnologia de ranfluare, executantul a reusit sa finalizeze operatiunea de dislocare a epavei Transilvania din danele 17/18, prin apropierea catre mal a tronsoanelor debitate din aceasta, incarcarea lor in barje si predarea catre Beneficiar; cantitatea totala de material rezultat din dezmembrarea epavei a fost de 3723,84 tone.

Riscul deversarii accidentale cu hidrocarburi din epava a fost prevenit datorita masurilor luate la timp si pe toata durata executiei lucrarilor. Este bine de stiut ca din epava au fost scoase si predate catre CN APDM SA 15 mc de resturi de hidrocarburi, pe parcursul derularii lucrarilor fiind utilizati 500 ml de baraj absorbant, 2800 kg de material absorbant si 250 litri de detergent biodegradabil.

C. Intreruperea efectiva a lucrarilor de dislocare a epavei

Pe parcursul derularii lucrarilor de dislocare, o perioada de peste 10 luni de zile, executantul s-a confruntat cu conditii meteo extreme care au insemnat de multe ori o grea incercare pentru scafandrii implicati in aceste operatiuni, datorita vizibilitatii reduse la 0 si a obstacolelor transportate de apa (radacini, copaci intregi, obiecte antrenate de apa de pe mal, sloiuri de gheata etc.) in conditii de cote mari ale apelor Dunarii. De multe ori aceste conditii constituiau un obstacol chiar si pentru navele implicate in lucrari.

D. Finalizarea lucrarilor de dislocare a epavei

Executantul a reusit sa depaseasca, intr-un interval de timp foarte scurt, greutatile cu care s-a confruntat si, pentru prima data in Romania, o lucrare de acest gen a fost finalizata cu succes.

Pentru prima data in Romania au fost utilizate dispozitive hidraulice de tragere; aceste dispozitive au fost concepute si realizate de o societate romaneasca – HYDRAMOLD IASI; de mentionat ca acest tip de dispozitive este utilizat pe plan mondial de cele mai cunoscute firme din lume.

Scafandrii implicati in operatiunile de dislocare a epavei au folosit pentru prima data la Dunare, pe timpul activitatii, sisteme de comunicatie Kirby-Morgan (sisteme ce permit legatura permanenta a scafandrului aflat in imersie cu punctul de comanda) si costume individuale usoare cu casca rigida.

Pe durata lucrarilor de dislocare a epavei a fost implicat un numar impresionant de utilaje si personal: 2 (doua) macarale plutitoare de 100 tf (ocazional), macara plutitoare de 32 tf (permanent), o macara plutitoare de 16 tf (permanent), 2 instalatii plutitoare de 5 tf echipate cu graifer si polip, 2 salande hidroclap pentru transport aluviuni, un remorcher de 600 CP, 3 gabare, 1 bac motor, 4 plute de lucru, 2 ambarcatiuni de serviciu, 1 ponton dormitor (baza echipei de scafandri), mai mult de 10 scafandri, peste 20 de muncitori cu diferite calificari.

De mentionat ca, daca pentru lucrarile de dislocare a epavei pasagerului Transilvania, de la semnarea contractului si pana la semnarea procesului verbal de receptie finala, au trecut 2 ani si 3 luni, in timp ce, pentru acelasi tip de lucrari, in vederea dislocarii epavei Rostock pe canalul Sulina au fost necesari mai bine de 5 ani, in conditiile in care operatiunea de dislocare a epavei Transilvania a fost finalizata de un singur executant, respectiv SC SUPERQUATRO GRUP SRL, iar lucrarile de dislocare a epavei Rostock pe canalul Sulina au fost angajate succesiv si abandonate de mai multe societati, lucrarea fiind finalizata de un consortiu reprezentat de renumita societate Titan, din USA.

Nota: Acest material informativ este insotit de un set de fotografii cu imagini inedite din timpul lucrarilor. Cei interesati de anumite aspecte din timpul lucrarilor pot solicita mai multe informatii accesand office@superquatrogrup.ro.

Materialul a fost elaborat de colectivul SC SUPERQUATRO GRUP SRL GALATI.

post-5245-0-48910800-1292355546_thumb.jp

post-5245-0-48211100-1292355567_thumb.jp

post-5245-0-00831900-1292355587_thumb.jp

post-5245-0-26609200-1292355618_thumb.jp

post-5245-0-32374800-1292355625_thumb.jp

post-5245-0-08282000-1292355636_thumb.jp

post-5245-0-72408800-1292355645_thumb.jp

post-5245-0-75454000-1292355650_thumb.jp

post-5245-0-26930300-1292355664_thumb.jp

post-5245-0-80454900-1292355672_thumb.jp

post-5245-0-79047500-1292355682_thumb.jp

post-5245-0-97618700-1292355688_thumb.jp

post-5245-0-33646700-1292355696_thumb.jp

post-5245-0-31799400-1292355706_thumb.jp

post-5245-0-35059000-1292355719_thumb.jp

post-5245-0-48256900-1292355728_thumb.jp

post-5245-0-58269800-1292355744_thumb.jp

post-5245-0-30081700-1292355750_thumb.jp

post-5245-0-53496100-1292355763_thumb.jp

post-5245-0-08279800-1292355776_thumb.jp

post-5245-0-89511400-1292355785_thumb.jp

post-5245-0-64790300-1292355796_thumb.jp

post-5245-0-02993400-1292355807_thumb.jp

post-5245-0-63270000-1292355829_thumb.jp

post-5245-0-86927000-1292355837_thumb.jp

post-5245-0-19863600-1292355857_thumb.jp

post-5245-0-17871000-1292355877_thumb.jp

post-5245-0-79888900-1292355888_thumb.jp

post-5245-0-21045800-1292355899_thumb.jp

post-5245-0-08295900-1292355916_thumb.jp

post-5245-0-09583000-1292355925_thumb.jp

post-5245-0-09916600-1292355935_thumb.jp

post-5245-0-60465100-1292355943_thumb.jp

post-5245-0-85676700-1292355952_thumb.jp

post-5245-0-08495900-1292355964_thumb.jp

post-5245-0-99427900-1292355977_thumb.jp

post-5245-0-32462800-1292355997_thumb.jp

post-5245-0-92767600-1292356003_thumb.jp

post-5245-0-25183700-1292356013_thumb.jp

post-5245-0-06730900-1292356022_thumb.jp

post-5245-0-96443200-1292356039_thumb.jp

post-5245-0-86146300-1292356050_thumb.jp

post-5245-0-08005200-1292356060_thumb.jp

post-5245-0-56331100-1292356066_thumb.jp

post-5245-0-69643500-1292356073_thumb.jp

post-5245-0-58242600-1292356156_thumb.jp

post-5245-0-67293700-1292356164_thumb.jp

post-5245-0-42107700-1292356171_thumb.jp

Edited by SUPERQUATRO GRUP
Posted (edited)

Asa se cheama jocul pisicii. In jurul cozii. Pentru ca nimeni sa nu inteleaga nimic. In afara celor care manuiesc banii!!! Intamplator, ai nostri! TEHNIC, ce au facut aceia acolo nu se cheama RANFULARE ci distrugere prin dezmembrare pt. fier vechi. Ranfularea inseamna : scoaterea integrala la suprafata pentru curatare-reparare- repunere in functiune (ca la masinile de epoca). Cat au castigat romanii (Nu UNII) din vanzarea, de ex. a lemnului de esente deosebite?

Edited by bosorogu'
  • 3 months later...
Posted

Intre epavele Rostock si Transilvania, pierde doar statul roman

Istoria ranfluarii epavei Transilvania se aseamana tot mai mult cu povestea unei alte epave celebre, cea a navei Rostock.

Despre zbaterile chinurilor mesterilor tamplari de la Superquatro pentru ranfluarea epavei navei Transilvania a curs multa cerneala. Au reusit, in sfarsit, sa o scoata din Dunare, este meritul lor, dar asta a fost obligatia la care s-au angajat in momentul in care au semnat contractul cu toate ca stiau ca nu au experienta, ca solutia tehnica este inadecvata, ca au luat contractul asa cum l-au luat.

Daca pentru Rostock s-a ajuns ca de la suma de 5 milioane de euro, statul sa poata fi obligat la plata unor sume suplimentare de 12 milioane, la Transilvania se urca de la 3,6 milioane de euro la 6 milioane. Curios este cum s-a ajuns tocmai la suma asta data de studiile de fezabilitate facute inainte de 2000?

Dupa ce a tras ''teapa'' la firmele de scafandri din Galati, convocand de mai multe ori firma de scafandri Cosma la care a incheiat contracte peste contracte dar a cam uitat sa plateasca si vorbeau cam mult despre ce era in realitate sub ape, Sterica Atanasiu si-a tras propria firma dar cu scafandri bulgari. Asta ca sa-i ramana si lui din activitatile de sub ape sau poate ca confratii nostri din coada clasamentelor Ue nu prea intelegeau ei cu ce se mananca ranfluarile la mila 80. Si romana au invatat-o, in 2010, dictata de Sterica Atanasiu la sedintele saptamanale de la Transnautic Diving Service, pe principiul ''Nu-i asa ca epava a fost plina de aluviuni in 2008?''. Cum spui tu sefu'!

Dar culmea obrazniciei in liniile in care se fac afacerile in Romania este sa ceri la Judecatorie, cu toate ca s-a lucrat, la foc automat, 27 de luni in loc de 12, inca 10 milioane de lei in plus, adica aproape inca o data banii pentru care ai semnat contractul. Si asta pentru ca speri ca toti cei care si-au dat mana cand a fost vorba de luat contractul sa se faca a fi foarte putin interesati in a recupera penalitatile. Oare mai marii de la minister, in frunte cu dl Cucu care sta in spatele firmei spera ca juridicul de la Administratia portuara galateana, de altfel tras pe linie moarta, sa dea cu bara de judecata in apa?

Sa se ascunda in spatele faptului ca contractul asa cum a fost el facut, a fost dat de unu' Popoaca care nu avea nici in clin nici in maneca cu porturile dunarene, fie Galati, Braila, Tulcea sau Mahmudia?

Ca interesul a fost si va fi mai mare decat ne dam noi seama asta-i clar dar ideea este ca profesionalismul si cunoasterea domeniului in care activezi nu iti da dreptul sa te comporti ca argatul pe mosie. Increngatura, care a existat la momentul incredintarii directe a contractului se pare ca lucreaza in continuare. Superquatro si Navrom, Sterica Atanasiu si Hartan si cei care s-au aflat pe la conducerea ministerului, nu numai Cucu Serban.

In mod curios, caci in litigiul de la judecatoria Galati dintre Superquatro si Administratia portuara, Navrom s-a obligat sa plateasca nereusitele firmei Superquatro pentru intarzierile la ranfluarea epavei Transilvania doar de vreo 4 milioane de lei, cam jumatate din profitul firmei patronate de TTS-ul lui Mihailescu

Interesant cum apare ca tocmai Navrom se obliga sa plateasca in numele Superquatro doar penalitatile, caci caimacul a fost luat de Superquatro asa cum a fost si cu cherhanalele din Delta Dunarii si Hotelul Mercur. Sau poate este o alta varianta de scadea din profitul Companiei de navigatie fluviala, pentru ca anul 2010 a fost mai bun decat 2009, cand a avut profit de 9 milioane lei.

Oare Mihailescu stie... Ca firma a apartinut fiicei angajatei de la TTS, Anisoara Cucu..., sotia lui Cucu de la Ministerul Transporturilor? ar trebui ca doar ditamai functionarul public, platit din banii contribuabililor, cand i-a vandut un teren de vreo 9 mii lei in judetul Brasov l-a adus mai aproape de cunostinta lor comuna Ochialbescu. Si uite asa cum surmenati de valurile furtunilor iscate pe apele batranului fluviu de la Mehedinti si pana la Galati, lupii de apa dulce isi recreeaza stresul in creierii muntilor.

Se pare ca dl Cucu se stie foarte bine cu finantele din transporturi caci acum gestioneaza toatele alocarile europene, care au fost, sunt si vor mai veni...

  • 3 weeks later...
Posted

Daca se vrea...

Ce va fi sa urmeze cu procesul dintre Superquatro si Administratia porturilor Dunarii Maritime depinde numai de probitatea judecatorului si daca institutia vrea si doreste sa fie corecta nu sa se ascunda in spatele unei decizii judecatoresti.

Ochialbescu, desi a declarat de nenumarate ori in presa, la televizor ca plata se va face doar la finalul contractului si dupa ce percep penalitatile, a facut plati intermediare si s-a obligat sa le plateasca toate lucrarile desi nici macar nu a calculat penalitatile.

Posted

La Navrom e cald doar pentru unii...

Si Hartan spune oamenilor ca nu sunt bani de platit primele de concediu, pai de-asta pleaca oamenii de la Navrom ca nu le mai ajunge la unii sa traga pe spinarea la cei multi pe care-i obliga sa plece in voiaj.

Hartan se obliga sa plateasca bani pe nave inchiriate de la fosti capitani din intreprinderea de navigatie fluviala cand la astea pe care le are nici reviziile nu sunt facute cum trebuie. Sunt reparate numai sparturile sa nu se duca nava la fund, in rest ca pe plantatie, scoate untul din motoare si din oameni, ca la nici unii nu le-a dat un banut in plus, ca nu mai au de unde. Pana cand?

Bine ca stau ei la caldura in birouri si sa-i puna pe marinari sa mearga 2 luni cu o luna sau ii trimite in Egipt. Dupa ce s-a cumetrit in septembrie cu Istrate de la Vega mai mult sta prin restaurantul de la Club Viva sau de la hotelul Vega.

Daca Tts-ul are de unde sa traga n-are decat da sa mai dea si bani la oameni ca Mihailescu o sa ramana fara multi dintre piloti intr-un an de zile. Si Nicu si altii care au plecat.

  • 10 months later...
Posted

APDM trebuie să plătească încă 11 milioane lei pentru ranfluarea navei "Transilvania"

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi plăteşte un preţ aproape dublu pentru ranfluarea epavei motonavei „Transilvania", navă de pasageri care a fost un precursor al navelor de croazieră de astăzi, fiind supranumită şi „Lebăda Mediteranei".

În 2007, Ministerul Transporturilor a alocat fondurile pentru ranfluarea epavei. APDM a încheiat contractul în valoare de 12.040.906 lei, adică 3,6 milioane euro, cu Superquatro Grup SRL Galaţi. Contractul nu a fost acordat prin licitaţie, ci prin negocierea a 3 oferte, cea a Superquatro SRL şi altor două firme, una la care patronul Superquatro, Sterică Atanasiu, era acţionar şi alta la care era administrator fiica sa. Potrivit contractului, ranfluarea începută în august 2008 trebuia finalizată pe 25.06.2009, lucru care nu s-a întâmplat. APDM i-a acordat firmei Superquatro două prelungiri de câte 3 luni ale termenului, dar ranfluarea a fost încheiată abia în octombrie 2010. Pentru întârzierea de 620 de zile, Superquatro Grup SRL trebuia să plătească APDM-ului penalităţi de 0,1% pe zi.

O factură suplimentară de 2,5 milioane euro

Nu numai că nu a plătit aceste penalităţi, dar patronul Superquatro, Sterică Atanasiu a dat în judecată APDM, cerând plata unor sume suplimentare, motivând că lucrările fuseseră mai complexe, din cauza curenţilor Dunării, vizibilităţii reduse din cauza aluviunilor şi temperaturilor scăzute din timpul iernii. Aceste condiţii erau previzibile şi la încheierea contractului. În dosarul 10.320/121/2010, instanţa de la Tribunalul Galaţi s-a pronunţat pe 06.01.2012, obligând APDM să îi plătească firmei lui Atanasiu despăgubiri civile în valoare de 10.340.851 lei, 301.023 lei cu titlul de garanţie şi cheltuieli de judecată în valoare de 124.000 lei. Dacă valoarea iniţială a contractului era de 3,6 milioane euro, APDM a mai plătit firmei Superquatro alte 2,5 milioane euro. Deşi APDM are dreptul să facă recurs, până în prezent pe rolul Curţii de Apel Galaţi nu a fost înregistrată vreo astfel de acţiune.

romanialibera.ro

  • 5 months later...
Posted

Din neglijenţa avocaţilor, nota de plată pentru ranfluarea epavei „Transilvania” a fost umflată în instanţă!

* Pentru că avocaţii care reprezentau APDM Galaţi nu au depus un recurs la timp, administraţia portuară ar trebui să plătească în plus 2,4 milioane de euro * Suma a fost solicitată de Superquatro Grup ca supliment la cele 3,6 milioane de euro prevăzuţi iniţial în contractul de ranfluare * Noua conducere a APDM Galaţi va solicita intervenţia Corpului de Control al ministrului Transporturilor

Dintr-o eroare de gestionare a unui proces, APDM Galaţi este pe cale să piardă dintr-un foc aproape 2,4 milioane de euro, sumă ce reprezintă pretenţiile financiare suplimentare contractului de 3,6 milioane de euro, pe care le are firma Superquatro Grup pentru lucrările de ranfluare a epavei navei „Transilvania”. Ranfluarea epavei care a blocat danele 18-21 din Portul Comercial timp de 30 de ani a fost una cu peripeţii, acestea fiind relatate la momentul respectiv şi în paginile ziarului nostru. Pe scurt, contractul de ranfluare a epavei a fost încheiat în iulie 2008, termenul de execuţie a lucrărilor fiind de un an de zile. Numai că, din cauza dificultăţilor tehnice, termenul fixat prin contract a fost depăşit cu mai bine de un an, ultimele bucăţi din navă fiind scoase din apele Dunării în noiembrie 2010. Teoretic, potrivit termenilor contractului încheiat între APDM Galaţi şi Superquatro Grup, pentru perioada de întârziere ar fi trebuit să se aplice o penalitate de 0,1 la sută pe zi din valoarea contractului, ceea ce ar fi însemnat aproape 1 milion de euro pierdere pentru firma care a efectuat ranfluarea. Superquatro Grup nu numai că nu a plătit penalizarea, dar a solicitat în instanţă şi o recalculare a costurilor de execuţie a lucrărilor, fiind solicitată în plus suma de 2,4 milioane de euro.

Un proces şi trei administraţii

Primul termen al procesului dintre APDM Galaţi şi Superquatro Grup a fost pe 4 decembrie 2010. Directorul APDM Galaţi de la acea vreme, Mihai Ochialbescu, ne declara: „Dosarul tehnic este foarte voluminos, dar, în esenţă, se spune că din navă nu era deja tăiată o bucată de 40 - 50 la sută, ci de numai 20-30 la sută. Deci ei (Superquatro - n.r.) ar fi trebuit să muncească mai mult… Aşa spun ei, bineînţeles că noi o să venim cu argumentele noastre”. Principalul argument al firmei care executa lucrările este acela că specificaţiile din caietul de sarcini nu concordau în totalitate cu ce s-a găsit în teren. „Eu personal nu am participat la formularea acestui caiet de sarcini sau la desfăşurarea licitaţiei, dar din câte ştiu eu acele date erau orientative. Contractul este în forma care este, iar din punctul nostru de vedere lucrurile sunt clare. Considerăm că nu avem de ce să plătim în plus”, mai preciza directorul APDM Galaţi de la acea vreme.

Forma bate fondul

De la acel moment şi până în prezent, conducerea APDM Galaţi s-a schimbat de două ori. După Mihai Ochialbescu, funcţia de director general a fost ocupată de George Petcu şi, de mai puţin de o lună de zile, de Luigi Ciubrei. Acesta din urmă a moştenit şi procesul deschis în 2010, iar lucrurile nu merg deloc în direcţia dorită de administraţia portuară. „Am avut surpriza să aflu că procesul s-a pierdut şi asta nu pe fond, ci pe formă. Mai exact, nu a fost depus un recurs în termenul prevăzut de lege, iar instanţa a dat automat câştig de cauză firmei care ne-a acţionat în judecată”, ne-a explicat noul director al APDM Galaţi, Luigi Ciubrei. Gafa este cu atât mai mare cu cât APDM Galaţi a fost reprezentat în instanţă de avocaţi special angajaţi pentru asta, respectiv din cadrul Cabinetului de avocatură Neagu Mihaela şi Bălan Alexandru. Teoretic, în momentul de faţă, Superquatro Grup ar putea să declanşeze procedura de executare silită a APDM Galaţi. Ultima şansă a administraţiei portuare se va juca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acolo unde a fost formulat recurs, primul termen fiind fixat pe 16 aprilie 2013.

Să vină controlul!

Conducerea APDM Galaţi admite că ranfluarea epavei „Transilvania” a fost una dificilă şi nu exclude nici posibilitatea ca Superquatro Grup să fi executat lucrări mai complexe, însă când nota de plată vine în condiţiile unor bâlbe în instanţă se ridică şi o serie de semne de întrebare. „M-am gândit că ar fi bine să facem o solicitare Consiliului de Administraţie să aprobe demararea formalităţilor de solicitare a unui control al Corpului de Control al Ministrului. Tind să cred că este vorba de nişte neglijenţe ale unor persoane, nu ştiu care, va stabili cel care va face controlul…”, a mai arătat directorul APDM Galaţi. Ironia sorţii face ca epava navei „Transilvania” să nu fie singura în care APDM Galaţi are de-a face cu Superquatro Grup. Firma respectivă este implicată şi în contractul privind ranfluarea epavei navei „Slatina”, unde lucrările sunt evaluate la 6,87 milioane de euro. Alţi bani, altă distracţie, inclusiv prin instanţe.

viata-libera.ro

Posted

Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galati, proces de peste doua milioane de euro cu firma care a scos "Transilvania" din Dunare

Noua conducere a Administratiei Porturilor Dunarii Maritime Galati (APDM) acuza ca institutia este la un pas de a fi pusa in situatia sa plateasca aproape 2,4 milioane de euro firmei Superquatro Grup, societate cu care s-a incheiat un contract de 3,6 milioane de lei pentru lucrarile de ranfluare a epavei navei "Transilvania".

Din punctul de vederea al directorului APDM vinovatii sunt cei doi avocati care s-au ocupat de caz, si anume Mihaela Neagu si Alexandru Balan, ambii de la casa de Avocatura Balan si asociatii, care nu au depus in termenul legal recursul impus la o decizie a instantei galatene.

Totul a inceput in momentul in care s-a constatat ca danele 18-21 din Portul Comercial au fost ocupate 30 de ani de epava navei "Transilvania”. Dorindu-se eliberarea danelor, APDM Galati a semnat, in 2008, cu firma Superquatro Grup un contract prin care se stipula faptul ca nava trebuie scoasa din apele Dunarii intr-un an de zile, adica pana la jumatatea anului 2009. Din diferite motive, printre care au fost mentionate si dificultatile tehnice, termenul din contract a fost depasit cu mai bine de un an. In acelasi contract , s-au stabilit si penalitati de intarziere pentru cazurile in care nava nu ar fi fost scoasa in timpul stabilit. Cum termenul a fost depasit, firma executanta ar fi trebuit sa plateasca aproximativ 1 milion de euro, calculat cu 0,1 la suta pe zi din valoarea contractului.

Reprezentantii Superquatro Grup au refuzat sa plateasca penalitatile. Mai mult decat atat, au pornit la atac si au dat in judecata APDM- ul, cerand recalcularea costurilor de executie, motivand ca au cheltuit cu 2,4 milioane de euro mai mult decat au stabilit la semnarea contractului.

Dosarul a fost inregistrat la instantele galatene in 2010 si s-a finalizat abia anul acesta. Dosarul a fost lasat mostenire de la o conducere la alta. Daca la inceputul dosarului, in 2010, Mihai Ochialbescu era la conducerea institutiei, functia de conducerea a fost preluata, pe rand, de George Petcu si apoi de Luigi Ciubei, cel care a si facut publica povestea procesului. "Am aflat ca procesul s-a pierdut pe forma si nu pe fond. Adica, mai pe scurt, nu a fost depus un recurs in termenul prevazut de lege, iar instanta a dat automat castig de cauza firmei care ne-a actionat in judecata”,explica noul director al APDM Galati, Luigi Ciubrei.

Directorul sustine ca institutia a angajat avocati special pentru a se ocupa de acest dosar. Mihaela Neagu si Alexandru Balan sunt, din punctul de vederea al conducerii APDM, vinovatii pentru pierderea procesului in urma caruia ar trebui platite cele 2,4 milioane de euro catre o firma care nu a respectat contractul.

Cei doi avocati resping acuzatiile si spun ca in momentul in care s- a primit decizia primei instante ei nu aveau nicio legatura contractuala cu APDM. "Cei de la APDM au primit sentinta Tribunalului, prin care cererea celor de la 8 martie 2012. Nici eu, nici domnul avocat Balan nu am reprezentat APDM-ul la procesul de fond, institutia fiind reprezentata in instanta de consilierii juridici. Astfel, nu aveam nicio calitate sa atacam decizia judecatoreasca”, a explicat pentru avocatura.com, avocatul Mihaela Neagu.

Avocatul a mai explicat si faptul ca intr-un astfel de dosar termenul legal de depunere a recursului este de 5 zile, desi pe hotararea instantei era trecut, din greseala, termenul de 15 zile. "Consilierul juridic a fost indusa in eroare de acest lucru, motiv pentru care a declarat ca termenul limita era 13 aprilie, desi, legal, era pe 3 aprilie. Pe 6 aprilie am fost contactati de conducerea APDM, care ne-a solicitat serviciile juridice. Am semnat contractul pe 6 aprilie, iar pe 9, prima zi lucratoare dupa semnarea contractului, am depus motivele de apel in cauza, in cadrul carora am adus nu mai putin de sapte critici de nelegalitate a hotararii instantei de fond, acestea neputand fi analizate de Curtea de Apel fata de problematica prealabila a calificarii caii de atac ca fiind recurs, formulat peste termenul de cinci zile”, a adaugat Mihaela Neagu.

Cei doi avocati au tinut sa precizeze ca dosarul nu este nici pe departe incheiat, acesta fiind in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. "In prezent, cauza se afla pe rolul ICCJ, cu termen de judecata la data de 16 aprilie 2013, in acest stadiu procesul nici eu, nici avocatul Alexandru Balan neavand calitatea de avocati angajati pentru a asigura reprezentarea societatii”, a conchis Mihaela Neagu.

Atat Mihaela Neagu, cat si Alexandru Balan au confirmat faptul ca cei din conducerea APDM stiu toate aceste amanunte si nu inteleg de ce sunt acuzati.

Intre timp, directorul APDM recunoaste ca exista posibilitatea ca firma Superquatro Grup sa merite banii pe care ii cere in instanta pentru efectuarea unor lucrari mult mai complexe decat se stia initial. Directorul sustine, insa, ca are niste dubii, motiv pentru care a solicitat Consiliului de Administratie sa aprobe demararea formalitatilor de solicitare a unui control al Corpului de Control al Ministrului.

"Cred ca este vorba de niste neglijente ale unor persoane, nu stiu care, va stabili cel care va face controlul…”,a precizat directorul APDM. In concluzie, exista posibilitatea ca cei care au scos din apele Dunarii nava "Transilvania” sa isi merite banii, dar, tinand cont de faptul ca au trecut deja doi ani de procese, factura finala ar putea fi mult mai mare.

  • 3 months later...
Posted

Statul român a plătit în plus 17 milioane euro pentru două operaţiuni de ranfluare. "Rostock" şi "Transilvania", epave la suprapreţ

Operaţiunile de scoatere la suprafaţă a epavelor din Dunăre au devenit extrem de costisitoare pentru statul român. Numai în cazurile a două epave, cele ale navelor „Rostock" şi „Transilvania", lucrările, evaluate iniţial la o valoare totală de aproape 9 milioane de euro, au ajuns să coste 26 de milioane euro, după ce firmele care au scos epavele au obţinut în instanţe plata unor sume suplimentare. Scoaterea la suprafaţă a unei epave este denumită în termeni marinăreşti „ranfluare". Cazul cel mai cunoscut este cel al motonavei ucrainene „Rostock", care a eşuat pe Canalul „Sulina" în 1991.

În 2004, Ministerul Transporturilor a alocat Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) suma de 5 milioane euro pentru scoaterea epavei. Contractul a fost atribuit consorţiului Rostock Wreck Removal Consortium (RWRC), compus din Multraship BV (Olanda), Titan (SUA) şi Deltacons Tulcea. AFDJ a încheiat contractul cu RWRC la 4.999.000 euro. După ranfluare, în 2005, RWRC a dat în judecată AFDJ la Paris, cerând plata sumei de 7.749.996 euro, valoarea lucrărilor suplimentare efectuate din cauză că directorii AFDJ nu au pus la dispoziţie toate informaţiile necesare ranfluării. Procesul a ajuns şi pe rolul arbirajului de la Zurich. În dosarul CCI 1443/AVH/FM, pretenţiile RWRC crescuseră la 12,4 milioane euro. Recent, procesul a fost pierdut instanţa de la Curtea de Arbitraj obligând partea română la plata sumei de 11 milioane euro. Surse din AFDJ ne-au declarat că era o cauză pierdută pentru că RWRC depusese la dosar un document prin care, după începerea lucrărilor, conducerea AFDJ transmitea executantului schimbarea metodei de ranfluare. O dovadă zdrobitoare. Practic, paguba de 11 milioane euro a fost produsă de incompetenţa unui director. Actualul directorul al AFDJ, Mircea Răzvan Cristea (PNL), nu vrea să comenteze în nici un fel pierderea procesului de la Curtea de Arbitraj de la Paris, pentru că istoria e veche, iar el a fost numit în iunie 2012.

Alţi bani, duşi pe onorarii

La cele 11 milioane de euro plătiţi în plus în cazul ranfluării epavei navei „Rostock", se adaugă banii daţi pentru reprezentarea AFDJ la instanţele internaţionale. Cei care s-au perindat în această perioadă pe la conducerea AFDJ, directorii Mihai Ochialbescu (PDL), Alexandru Galiaţatos (PNL, PDL), Ionel Malenda (PNL), Dorin Otrocol (PSD), Florin Uzumtoma (PDL), au tocat cel puţin 700.000 euro pe onorarii.

La ranfluarea epavei „Transilvania", o pagubă de 5 milioane euro

Un caz aproape identic este şi cel al ranfluării epavei motonavei „Transilvania" de către Superquatro Grup SRL Galaţi. Potrivit contractului în valoare de 3,6 milioane, încheiat pe 25.08.2008 de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) cu Superquatro, ranfluarea trebuia să dureze 10 luni. Lucrările au fost încheiate în octombrie 2010. Pentru perioada 25.06.2009 - octombrie 2010, Superquatro ar fi trebuit să achite APDM-ului penalităţi de întârziere de 0,1% pe zi, adică 2,2 milioane euro. Directorul APDM, Mihai Ochialbescu nu a făcut demersurile necesare. Pare chiar să îl fi favorizat pe administratorul Superquatro, Sterică Atanasiu, care, nu numai că nu a plătit penalităţile, ci a mai şi dat în judecată APDM, cerând plata a 10 milioane lei, pentru „situaţii neprevăzute". În dosarul 10320/121/2010*, instanţa de la Tribunalul Galaţi s-a pronunţat pe 06.01.2012, obligând APDM să îi plătească firmei lui Atanasiu 10.340.851 lei cu titlul de despăgubiri, 301.023 lei ca garanţie şi cheltuieli de judecată de 124.000 lei. În loc să încaseze penalităţi de 2,2 milioane euro, APDM a plătit un în plus 2,5 milioane euro. O pagubă de 4,7 milioane euro.

În prezent sunt în derulare lucrările de ranfluare a epavei cargoului „Slatina" de 4.800 tdw, construit în 1973 la Şantierul Naval din Galaţi. Ministerul Transporturilor a alocat fondurile necesare ranfluării, la peste două decenii de la scufundarea navei la Dana 36/37 din Portul Bazinul Nou SA din Galaţi. APDM a încheiat cu firma Navrom Reparaţii SRL Galaţi contractul nr. 80/09.01.2012, în valoare de 29.159.636 lei fără TVA, pentru „servicii de ranfluare a epavei Slatina şi curăţarea fundului albiei în zona Danelor 35-38 Port Galaţi".

În 1989, cargoul „Slatina" a fost readus la Galaţi, pentru reparaţii. Pentru că danele de armare ale şantierului naval erau ocupate, „Slatina" a acostat în Portul Bazinul Nou. Vara lui 1990 a fost secetoasă, cu oscilaţii mari ale nivelului Dunării, şi echipajul trebuia să elibereze parâmele, pentru ca acestea să nu „tragă" de navă, înclinând-o. Nu au făcut acest lucru şi pe 14 august 1990 nava s-a răsturnat în bordul tribord şi s-a scufundat la Mila Marină 79+450. După scufundare, corpul navei a alunecat la 30 de metri de mal, către şenalul navigabil, existând astfel pericolul ca odată ajunsă în şenal să blocheze navigaţia navelor maritime pe Dunăre.

A fost „fixată" cu 6 parâme metalice, care au împiedicat epava să alunece în şenal, dar şi acestea trebuiau înlocuite sistematic, pentru că, inevitabil, sunt mâncate de rugină. Ultima oară au fost înlocuite în 1996. Epava nu pune în pericol numai blocarea şenalului, ci şi accesul către docul uscat al Şantierului Naval Damen, pentru că din cauza epavei nu pot fi introduse sau scoase din docul uscat nave cu o lungime mai mare de 150 metri. În docul uscat al şantierului este asamblat corpul celei mai lungi nave construite vreodată la Galaţi, o navă de tip Joint Support Ship (JSS), destinată Marinei Militare Olandeze, cu un deplasament de 28.000 tdw şi o lungime de 205 metri.

romanialibera.ro

  • 3 months later...
Posted

Pierderi de 2,5 milioane de euro după ranfluarea epavei "Transilvania"

* Lovitură de graţie în instanţă: SC Superquatro Grup a obţinut, definitiv şi revocabil, suplimentarea cu 11 milioane de lei a contractului de 14,3 milioane de lei privind ranfluarea epavei navei „Transilvania” * APDM Galaţi făcut KO prin blocarea conturilor bancare * Alertă la Guvern - Corpul de Control al Ministerului Transporturilor a declanşat o anchetă privind derularea contractului * Pentru a evita blocarea activităţii, administraţia portuară solicită ca despăgubirile să se facă de la bugetul de stat

Ranfluarea epavei „Transilvania” s-a soldat cu un dezastru financiar pentru Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi după ce instanţa a admis pretenţiile SC Superquatro Grup privind plata unor sume suplimentare pentru lucrările de ranfluare a navei. O sentinţă definitivă şi irevocabilă în acest caz a fost dată, pe 16 aprilie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ADPM Galaţi având obligaţia ca, pe lângă valoarea iniţială a contractului, de 14,3 milioane de lei, să mai achite SC Superquatro Grup aproape 11 milioane de lei (adică aproximativ 2,5 milioane de euro), reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare şi cheltuielile de judecată! Situaţia a fost adusă la cunoştinţa Guvernului, acesta fiind chemat să găsească o soluţie pentru evitarea paralizării activităţii APDM Galaţi din cauza datoriilor.

Războiul epavei purtat în instanţă
Contractul privind lucrările de ranfluare a epavei navei „Transilvania” a fost atribuit în iulie 2008 şi, în mod normal, lucrările ar fi trebuit să se încheie în octombrie 2009. Numai că, deşi a finalizat lucrarea, SC Superquatro Grup a depăşit cu un an de zile termenul fixat iniţial. Conform contractului, pentru fiecare zi de întârziere, firma ar fi trebuit să plătească penalizări de 0,1 la sută din valoarea contractului. Numai că, invocând apariţia unor dificultăţi tehnice neprevăzute (densitatea aluviunilor, fragilitatea epavei etc.), SC Superquatro Grup nu numai că a susţinut că nu trebuie să i se aplice vreo penalitate, ci şi că valoarea lucrărilor executate este mult mai mare decât cea specificată în contract. Potrivit unui raport prezentat recent Adunării Generale a Acţionarilor din APDM Galaţi, SC Superquatro Grup a convocat în octombrie 2010 conducerea administraţie portuare la o conciliere directă în vedere rezolvării pe cale amiabilă a conflictului intervenit între cele două părţi în urma refuzului APDM Galaţi de a modifica termenul şi valoarea contractului de servicii. Această conciliere a eşuat şi, în timp ce conducerea APDM Galaţi susţinea că termenii contractului sunt fermi şi fără echivoc şi nu permit nici un fel de modificare, SC Superquatro Grup a deschis o acţiune în instanţă, la Tribunalul Galaţi, prin care a solicitat obligarea APDM Galaţi la plata unei sume totale de 17,7 milioane lei reprezentând contravaloarea lucrărilor suplimentare. În cele din urmă, pe parcursul procesului, în baza unor rapoarte tehnice şi expertize contabile solicitate de SC Superquatro Grup, miza pusă în joc pentru lucrările suplimentare a fost de 10,3 milioane de lei (7,96 milioane de lei cheltuieli directe, 370.913 lei profit, 2 milioane de lei TVA). În ianuarie 2012, prin decizia Tribunalului Galaţi, SC Superquatro Grup a avut câştig de cauză, pe lângă suma lucrărilor suplimentare, APDM Galaţi fiind obligat să plătească şi 301.000 lei sume reţinute ca penalităţi de întârziere a lucrărilor din fondul depus drept garanţie de bună execuţie, precum şi 124.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată. În circumstanţe destul de bizare din punct de vedere juridic, APDM Galaţi a ratat şansa de a întoarce situaţia la Curtea de Apel Galaţi, decizia de la Tribunal fiind păstrată ca definitivă şi irevocabilă prin investirea cu formulă executorie începând din 12 iulie 2012. APDM Galaţi a făcut recurs şi cerere de suspendare a executării hotărârii judecătoreşti la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, termenul de judecată fiind fixat pe 16 aprilie 2013.
Executaţi şi cu banii luaţi
Chiar dacă între termenele de judecată era vorba de un interval de nouă luni, asta nu înseamnă că litigiul a stat în loc. Cu o decizie executorie la mână, SC Superquatro Grup a băgat APDM Galaţi în corzi. Cum administraţia portuară nu s-a grăbit să vireze cele 10,3 milioane de lei în contul SC Superquatro Grup – nici nu avea de unde – iar demersurile pe lângă Ministerul Transporturilor pentru includerea acestor plăţi în bugetul pe 2013 s-au soldat doar cu tăcere, în februarie 2013 s-a trecut la folosirea unor instrumente de constrângere mult mai drastice. Mai exact, SC Superquatro Grup a apelat la un executor judecătoresc, iar pe data de 14 februarie APDM Galaţi s-a trezit cu conturile blocate, ceea ce însemna practic paralizarea întregii activităţi a administraţiei portuare! În această situaţie, APDM Galaţi nu a avut încotro şi a solicitat ea însăşi o conciliere cu SC Superquatro Grup. În urma acesteia, în timp ce firma s-a ales cu 425.000 lei, reprezentând garanţia de bună execuţie, cheltuielile de judecată şi cheltuielile de executare judecătorească, APDM Galaţi a căpătat o perioadă de graţie de 6 luni, termen în care să se găsească soluţii pentru plata celor 10,3 milioane de lei stabilite ca valoare a lucrărilor suplimentare. Desigur, SC Superquatro Grup urma să monitorizeze şi deciziile conducerii APDM Galaţi în sensul achitării datoriilor.
Cu nota de plată la Guvern
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în urma şedinţei de judecată din 16 aprilie, a fost, practic, lovitura de graţie pentru APDM Galaţi. Recursul administraţie portuare a fost respins, motivarea deciziei nu a fost încă făcută publică, dar cert este că APDM Galaţi este bun de plată. Dar cum APDM Galaţi nu are de unde să plătească, datoria ajunge la forul tutelar, respectiv Ministerul Transporturilor. Iar de aici, ranfluarea epavei „Transilvania” va ajunge pe masa Guvernului cu tot cu nota de plată. În legătură cu situaţia din momentul de faţă, Marius Luigi Ciubrei, directorul general al APDM Galaţi ne-a declarat: „AGA a APDM Galaţi a mandatat Consiliul de Administraţie să hotărască forma de obţinere a sumelor de la bugetul statului pentru acoperirea despăgubirii de 10,3 milioane de lei. CA a hotărât să iniţiem o Hotărâre de Guvern pentru obţinerea fondurilor de la bugetul statului, având în vedere că compania nu dispune de fonduri pentru acoperirea acestor sume. La nivelul companiei s-a constituit o comisie care să analizeze şi să pregătească un draft (un proiect – n.r.) al Hotărârii de Guvern, termenul de realizare a acestuia fiind 26 aprilie, urmând ca el să fie înaintat Ministerului Transporturilor, Direcţia navală, în vederea promovării acestei hotărâri la nivelul Guvernului”. Dacă Guvernul va accepta sau nu să facă o rectificare de buget şi să plătească sumele pierdute în proces, rămâne de văzut. „Deocamdată nu s-au alocat sumele, trebuie promovată Hotărârea de Guvern… Dacă se vor da sau nu? Urmează să se analizeze – la Ministerul Transporturilor, la Ministerul Finanţelor, trebuie găsită o variantă de rezolvare”, a precizat directorul Marius Luigi Ciubrei.
Dincolo de aceste socoteli bugetare, cert este că APDM Galaţi este în fierbere. În urma litigiului privind ranfluarea epavei navei „Transilvania” şi consecinţelor dezastruoase pentru finanţele companiei, AGA a APDM Galaţi a solicitat, în februarie, demararea unei anchete din partea Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Pe la APDM Galaţi, în perioada ianuarie – februarie a.c., s-a făcut şi un control al Camerei de Conturi. Trebuie să facem precizarea că, de la declanşarea acestui litigiu, conducerea APDM Galaţi s-a schimbat de două ori. Contractul de ranfluare a epavei „Transilvania” cu SC Superquatro a fost semnat când la conducerea administraţiei portuare se afla Mihai Ochialbescu. Acestuia i-au urmat George Petcu, în perioada căruia s-a derulat o bună parte a procesului, în toamna anului trecut la conducerea APDM Galaţi fiind numit Marius Luigi Ciubrei. „Au venit reprezentanţii Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, au preluat documentele referitoare la derularea contractului de ranfluare a epavei „Transilvania”, urmează să întocmească raportul… Ce să verifice? Absolut toată activitatea care s-a desfăşurat privind urmărirea derulării contractului, efectuarea plăţilor şi toată corespondenţa care s-a ţinut. Va fi verificată inclusiv partea de derulare a procesului şi documentele depuse în instanţă. Urmează să primim raportul Corpului de Control, să vedem care sunt concluziile”, a precizat directorul general al APDM Galaţi. Aşteptăm şi noi să vedem care vor aceste concluzii, poate Guvernul şi Ministerului Transporturilor vor putea să explice cum de s-a ajuns ca o companie de interes naţional să intre într-un litigiu care, în final, să-i pună în pericol chiar integritatea.

viata-libera.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.