Măstăcani - pata de sărăcie de pe malul Prutului

[dcp100168]

Cămin de bătrâni la Măstăcani

Copiii abandonaţi de părinţi ajung în centre de plasament. Adulţii pe care propriii copii nu vor să‑i mai îngrijească ori care au rămas singuri pe lume ajung în căminele pentru vârstnici. Chiar dacă acolo sunt bine îngrijiţi, iar rudele îi mai vizitează, la cămin nu e totuşi "ca acasă". Aşa ne‑au mărturisit cei 15 beneficiari ai instituţiei de gen din comuna Măstăcani, care a fost realizată cu bani de la guvern şi căreia primăria se luptă să‑i asigure banii necesari pentru funcţionare.

Trei dormitoare curate, fiecare cu televizor, bucătărie, sală de mese, cabinet medical, grupuri sanitare civilizate, acestea sunt condiţiile de care beneficiază vârstnicii. După cum ne‑a declarat dna Mihaela Pavel, care ţine locul administratoarei aflate în concediu de maternitate, bătrânii nu sunt numai din Măstăcani, ci şi din localităţile apropiate Corni, Târgu Bujor. Pensionarii sunt periodic vizitaţi de medici şi au parte de serviciu de asistenţă zi şi noapte. Când am fost noi acolo, doamnele urmăreau cu atenţie emisiunea "Noră pentru mama". Bărbaţii preferau "Realitatea Tv". În ziua aceea, au primit la prânz ciorbă cu carne şi tocăniţă de cartofi cu cârnaţi. Majoritatea legumelor şi zarzavaturilor care ajung pe mesele lor provin din grădina Căminului, pe care tot ei, beneficiarii, o lucrează. Pieţarii le dau pe degeaba seminţe. Primarul Costică Ivan spune că de Crăciun asistaţilor nu le lipsesc cârnaţii şi tortul, iar de Paşti, mielul şi cozonacul. Dacă primarul prinde peşte din Balta Vlăşcuţa, "captura" ajunge sub formă de saramură sau plachie pe masa bătrânilor.

Ioana Sur are 93 de ani şi este cea mai vârstnică dintre pensionarii din aşezământ. Aude foarte greu şi aşteaptă cu nerăbdare să‑i aducă nepoata un aparat special. "Eu sunt din Bucureşti şi m‑a adus nepoata mea, doctoriţă aici, din cauză că eu am rămas fără soţ, fără copii, fără nimeni. Am stat şi pe la ea, dar nu a avut unde la bloc. Eu în tinereţe am fost ucenică şi am tricotat. Am avut atelier, cu două maşini la care am lucrat. După aia, am muncit la ITB, casieră la autobuze", povesteşte femeia. La fel ca şi ea, Aristide Oprişan împlineşte doi ani de când e în cămin. L‑am găsit citind "Câinii războiului. Furtună pe insulă". "Nicăieri nu e ca acasă, dar cum am rămas singur� am venit la cămin. Citesc ca să treacă timpul. În grădină muncim la primăvară. Terenul din jurul clădirii nu e mult nici pentru un om, darămite pentru câţi suntem noi. Unii nu pot munci. E frumos primăvara în curte, sunt flori, avem şi zarzavat şi legume. Am şi uitat câţi ani am� 73. Am lucrat ca tehnician meteorolog la Târgu Bujor aproape 37 de ani", ne‑a spus bătrânul.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22315

[dcp100168]

Viitură devastatoare la Măstăcani, provocată de o rupere de nori

O ploaie torenţială de numai 20 de minute, care s-a produs joi după-amiază în zona comunelor Măstăcani şi Fârţăneşti a distrus drumul judeţean care face legătura între Galaţi şi Târgu Bujor, torenţii creând ravene adânci pe mai multe porţiuni de drum. Practic, apele au rupt carosabilul şi fundaţia drumului. Pe alte porţiuni, drumul spre Târgu Bujor este colmatat cu aluviunile aduse de torenţi.

Sunt impracticabile şi drumurile comunale, care au fost acoperite de aluviuni. Mari distrugeri au fost produse şi în grădinile localnicilor.

Potrivit lui Costel Fotea, county manager în cadrul Consiliul Judeţului Galaţi, ruperea de nori a afectat o treime din comuna Măstăcani, în care, în numai 20 de minute, a fost înregistrat un debit de 60 de litri pe metru pătrat. În celelate zone, debitul a fost de numai 10 litri pe metrul pătrat şi nu au fost distrugeri semnificative.

County managerul ne-a declarat că Primăria din Măstăcani va trebui să fie sprijinită, pentru că au fost produse distrugeri care nu vor putea fi remediate cu fonduri de la bugetul local: „Ar trebui să fie susţinuţi, pentru că sunt distrugeri pe care nu le-ar putea repara cu fondurile pe care le au la dispoziţie. Pe unele porţiuni ale drumului judeţean au fost create ravene mari. Primarul Dănuţ Ilie a informat încă de aseară, atât Prefectura, cât şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, despre distrugerile produse”, ne-a declarat Costel Fotea.

presadegalati.ro

Primul bilanţ al viiturii: un drum prăbuşit, 20 de case izolate, zeci de anexe gospodăreşti distruse, 2 km de drumuri colmatate

„A fost o rupere de nori surprinzătoare. La 10 kilometri de comuna noastră nu a fost nici măcar o picătură de apă”, ne-a declarat Dănuţ Ilie, primarul comunei Măstăcani.

Au fost distruse zeci de anexe gospodăreşti, la această oră fiind constituite mai multe comisii care evaluează distrugerile din gospodăriile localnicilor. Din fericire nu au fost cazuri în care apa să fi pătruns în casele sătenilor.

Reţeaua de alimentare cu apă funcţionează fără probleme, însă viitura a afectat 6 fântâni publice. Comisiile care evaluează distrugerile inventariază şi fântânile din gospodăriile populaţiei a căror apă a fost infectată. „Cât mai repede cu putinţă, vom trece la dezinfectarea fântânilor, aşa cum am procedat şi după inundaţiile de pe 11 septembrie”, ne-a declarat primarul din Măstăcani.

Aluviunile aduse de ape au colmatat 2 km de drumuri comunale şi 7 poduri şi podeţe.

După ce, în cursul serii de joi, timp de trei ore a fost blocată circulaţia pe drumul judeţean DJ 242 Galaţi – Târgu Bujor, acum se poate circula. Pentru deblocarea drumului, Primăria Măstăcani a intervenit cu două utilaje, iar Consiliul Judeţului Galaţi a pus la dispoziţie trei utilaje.

„Torenţii au <<spălat>> DJ 242 şi pe zona dintre drum şi calea ferată s-a format un versant de aproximativ 5 metri. Sunt şi mai multe ravene”, a mai precizat primarul.

În zona „Valea Vierului” s-a prăbuşit drumul comunal, formându-se o râpă de 5-6 metri, care a izolat de restul localităţii un grup de aproximativ 20 de locuinţe. Primăria Măstăcani a amenajat un drum de acces pietonal, dar în această zonă nu se va mai putea ajunge cu un autovehicol până nu va fi consolidat terenul.

Au fost colmatate patru subtraversări ale căii ferate către Târgu Bujor.

„Am luat legătura şi cu cei de la TFG, care efectuează transportul de călători, pentru că au fost colmatate patru substraversări şi există riscul de a fi inundate mai multe case. La podul de cale ferată, nivelul aluviunilor aduse de viitură este mai sus decât nivelul la care se află temeliile caselor şi la orice ploaie va intra apa în casele oamenilor”, a mai adăugat primarul din Măstăcani, Dănuţ Ilie.

A mai fost colmatat şi canalul dintre comunele Măstăcani şi Fârţăneşti, pe o distanţă de 5 km, dintre care pe o distanţă de 3 km în interiorul localităţii. Pe traseul acestui canal au fost distruse trei baraje.

presadegalati.ro

[dcp100168]

A început remedierea distrugerilor provocate de viitura produsă la Măstăcani pe 30 aprilie

Primăria din Măstăcani, Consiliul Judeţului, Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Societatea Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) au demarat lucrările de remediere a distrugerilor provocate de viitura care a măturat, pe 30 aprilie (vezi AICI) , o parte din comuna Măstăcani. Reamintim că o ploaie torenţială cu un debit de 60 l/mp în numai 20 de minute, care s-a produs, miercurea trecută, în zona comunelor Măstăcani şi Fârţăneşti a colmatat 2 km de drumuri comunale, a creat ravene în zona acostamentului DJ 242 Galaţi – Târgu Bujor şi colmatat drumul judeţean, făcându-l impracticabil timp de câteva ore şi a inundat grădinile şi curţile a zeci de gospodării.

„Au fost constituite mai multe comisii, inclusiv o comisie mixtă, numită prin ordin al prefectului, care au efectuat evaluările şi prin decizia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care s-a întrunit astăzi, au fost hotărâte măsurile care trebuie puse în practică pentru înlăturarea efectelor acelei ruperi de nori. Primăria Măstăcani trebuie să decolmateze o serie de şanţuri şi rigole şi drumurile comunale, Consiliul Judeţului va lua măsuri pentru reabilitarea DJ 242 în zona în care a fost afectat, iar ANIF şi SNIF, au de realizat o serie de lucrări, în funcţie de competenţele acestor instituţii”, ne-a declarat şefa Cancelariei Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea Crângan.

Potrivit acesteia, nu a fost alocat un buget comun pentru lucrările de reabilitare, pentru că fiecare dintre aceste instituţii are, în bugetul propriu, fonduri care sunt destinate în mod special eliminării efectelor situaţiilor de urgenţă.

O problemă deosebită care a fost discutată astăzi este situaţia pârâului Chineja, care acumulează aproape un sfert din apele pluviale din judeţ: „O altă problemă este cea a pârâului Chineja, care este colmatat până la un procent de 100% şi în aceste condiţii există riscuri mari de producere a unor inundaţii în cazul unor ploi foarte abundente. Pentru că resursele necesare pentru decolmatare sunt foarte mari, a fost întocmit un document care va fi trimis la Guvern şi la Ministerul Administraţiei, pentru obţinerea fondurilor necesare”, a mai precizat Petrica Paţilea Crângan.

presadegalati.ro

[dcp100168]

Măstăcani - pata de sărăcie de pe malul Prutului

* Tinerii fug de lipsa perspectivelor şi de condiţiile de viaţă din localitate, rămase parcă cu un secol în urmă

Doar câteva comune din judeţul Galaţi îşi permit să pornească proiecte de dezvoltare a infrastructurii din bugetul propriu, iar Măstăcaniul nu este una dintre acestea. Deşi nu este neapărat îmbătrânită, populaţia din satele Măstăcani şi Chiraftei trăieşte în multe cazuri într-o sărăcie lucie.

Nivelul precar de trai al locuitorilor din comuna aflată la graniţa cu Republica Moldova este înfăţişat şi de aspectul modest al numeroaselor gospodării. Printre vechile case ţărăneşti răsar, însă, din loc în loc, adevărate vile, ridicate de-a lungul anilor de locuitorii plecaţi la muncă în străinătate. Culorile vii în care sunt văruite aceste mici conace, precum şi aspectul impozant, contrastează puternic cu griul şters al bojdeucilor din vecinătate.

La Măstăcani întâlnim o situaţie asemănătoare celei din multe alte comune din Galaţi. În timp ce aleşii se laudă cu investiţii majore, locuitorii trăiesc încă la fel ca în urmă cu un veac. Drumul de la milioanele de euro venite din Europa sau din fondurile guvernamentale până la nivelul mai bun de trai al oamenilor pare să se fi rupt iremediabil undeva pe parcurs.

Sistemul de apă curentă este depăşit

Prin partea vestică, de la sud spre nord, comuna Măstăcani este străbătută de Drumul Judeţean 255, pe o distanţă de aproximativ trei kilometri. La est trece Drumul Naţional 26, pe o distanţă de 2,5 kilometri. Legătura între aceste drumuri este realizată de Drumul Judeţean 242, pe distanţa de şase kilometri, şi de alţi 42 de kilometri de drumuri comunale. Dintre cei peste 70 de kilometri de drumuri din comună, 11,2 kilometri sunt modernizaţi sau în curs de modernizare.

Însă, aşa cum recunoaşte şi primarul comunei, Dănuţ Ilie, nu lipsa drumurilor sau starea acestora reprezintă cea mai mare problemă la Măstăcani, ci lipsa apei curente şi a unui sistem de canalizare din cele mai multe gospodării. "Există în prezent un sistem de apă curentă, dezvoltat în urmă cu ceva ani, pentru un număr de 550 de gospodării. Doar că la acest sistem sunt racordate acum peste 1.300 de gospodării, motiv pentru care infrastructura existentă este total depăşită. Pentru a remedia această situaţie, am accesat de curând un proiect în vederea extinderii culoarelor de apă din comuna Măstăcani. Proiectul se află acum în faza de achiziţii, iar valoarea sa este de peste două milioane de euro, bani din Fondul de mediu. Planificăm branşarea corespunzătoare a tuturor gospodăriilor şi construirea a 30 de kilometri de canalizare. Sper ca execuţia se înceapă în patru-cinci luni", a precizat primarul Dănuţ Ilie.

Promovarea meşteşugurilor locale

În ceea ce priveşte modernizarea celor 11,2 kilometri de drumuri din totalul de peste 70, edilul din Măstăcani spune că proiectul este unul foarte îndrăzneţ, având în vedere că abordează tocmai cele mai dificile drumuri din comună. În acest scop a fost accesat un proiect din fonduri europene pe Măsura 322 (renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale - n.r.), în valoare de 2,5 milioane de euro. Proiectul vizează atât asfaltarea şi modernizarea a trei drumuri principale din comună, cât şi crearea şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru Târgul săptămânal desfăşurat în satul Chiraftei. "Vrem să împrejmuim spaţiul în care se desfăşoară acest târg, să construim o alee betonată şi să punem la punct spaţii speciale pentru promovarea meşteşugurilor locale. Avem în comună meşteşugari bătrâni şi foarte pricepuţi şi e păcat să nu scoatem această tradiţie în evidenţă", a mai spus Dănuţ Ilie.

Comunele din jur "fură" mâna de lucru

Un alt proiect accesat de Primăria Măstăcani şi aflat în prezent în execuţie vizează dezvoltarea şi modernizarea unei reţele de drumuri pentru exploatarea agricolă din comună. Astfel de drumuri sunt necesare mai ales în zona cu bălţi a comunei. Potrivit edilului, valoarea investiţiei este de un milion de euro, iar proiectul ar trebui să fie gata toamna acestui an. Până atunci, însă, la Măstăcani predomină agricultura de subzistenţă, în comună existând o singură asociaţia agricolă. În aceste condiţii, mulţi muncitori sezonieri din agricultură merg să lucreze în comuna Vânători sau pentru asociaţiile agricole din apropierea municipiului Galaţi.

Principalul angajator nu este din comună

Chiar dacă populaţia din Măstăcani este foarte săracă, peste 250 de familii nu beneficiază de ajutor pe baza Legii 416/2001 (privind venitul minim garantat - n.r.) pentru că locuiesc în zona de intravilan depăşit. Potrivit primarului, în prezent există doar 143 de dosare pentru ajutor social. "Sunt de părere că ajutorul social nu este o soluţie pe termen lung. M-aş bucura să avem mai mulţi angajatori în comună, pentru că aşa ar creşte şi şansele ca unii din tinerii care termină şcoala să rămână aici. Acum, mulţi dintre tinerii absolvenţi pleacă să-şi facă un rost în alte ţări. Chiar dacă majoritatea se întorc în ţară, tot este un fenomen îngrijorător", a adăugat Dănuţ Ilie.

Edilul spune că a intenţionat să creeze peste 100 de locuri de muncă în comună, prin accesarea unui proiect POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - n.r.), refuzat însă de autorităţi. Ideea consta în transformarea unei şcoli dezafectate din Măstăcani într-un punct de lucru pentru o societate de confecţii din Galaţi. Primarul spune că astfel s-ar fi creat între 100 şi 150 de locuri de muncă pentru femeile din comună. Acum, în jur de 30 de femei fac zilnic naveta până la Galaţi, unde lucrează într-o firmă de confecţii.

Aproape două cărţi pentru fiecare locuitor

La biblioteca din comuna Măstăcani există un fond de carte de aproximativ 8.300 de titluri. Chiar dacă înnoirea fondului de carte şi îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi lectură ar fi utile, bibliotecara din comună, Mihaela Puţurcă, spune că atât copiii, cât şi adulţii apreciază că în comunitatea de 4.600 de suflete există încă o bibliotecă.

"Avem aici atât literatură şcolară, cât şi literatură universală sau volume din diferite domenii de specialitate. Oamenii vin, consultă cărţile şi, eventual, le şi împrumută. Ceea ce nu găsesc în cărţi au posibilitatea să găsească pe internet, tot aici, la bibliotecă. Am fost afectaţi şi noi de inundaţiile din 2013, dar, încet-încet, ne revenim", a spus Mihaela Puţurcă.

Pentru unii elevi, a devenit un obicei ca după orele de curs să vină la biblioteca din comună pentru a-şi face temele. Alexandra Nechifor şi Teodora Mardare sunt eleve în clasele primare la una din şcolile din comună. Fetele spun că preferă să-şi facă temele la bibliotecă, pentru că în sala de lectură este mai multă linişte. "Venim şi ne uităm şi în atlasele geografice sau cărţile de biologie, învăţând astfel lucruri în plus faţă de ce găsim în manualele de la şcoală", ne-a spus una dintre eleve.

Două treimi dintre profesori fac naveta

Câte două şcoli şi câte două grădiniţe funcţionează în localităţile Măstăcani şi Chiraftei. În total, în jur de 600 de copii învaţă aici. Există patru grupe de grădiniţă, care însumează 100 de copii. În învăţământul primar sunt înscrişi 251 de elevi, în vreme ce în clasele de gimnaziu învaţă 233 de elevi. Dintre cei 61 de dascăli, 44 fac naveta între Galaţi şi Măstăcani.

Marinela Hagiu este profesor titular la Măstăcani din anul 2000, iar din 2005 a preluat frâiele învăţământului din comună. "Mi-a plăcut încă de la început să pun inimă în ceea ce fac. Trebuie să dai dovadă de dăruire pentru a putea trece peste toate neajunsurile. Acest lucru este valabil pentru toate cadrele didactice de aici. Totuşi, pentru un profesor debutant, al cărui salariu este de abia 950 de lei pe lună, decontarea navetei este foarte importantă. Din fericire, la Măstăcani acest lucru se întâmplă", a spus Marinela Hagiu.

Toţi absolvenţii merg la liceu sau la profesională

Sărăcia populaţiei este vizibilă însă şi în şcolile din Măstăcani. 70 la sută dintre familiile din comună au beneficiat în actualul an şcolar de rechizite gratuite. Potrivit directoarei, programul "Laptele şi cornul" a fost implementat fără probleme în comună. Existenţa microbuzelor pentru transportul şcolar a contribuit şi ea la decizia multor familii nevoiaşe de a-şi trimite copiii la şcoală. "Avem copii care au învăţat aici şi care au intrat cu medii foarte bune la licee precum Cuza, Dunărea, Pedagogic sau Economic. Din cei 67 de absolvenţi din 2014, doar trei nu s-au înscris la liceu sau la şcoala profesională", a precizat Marinela Hagiu.

Primarul comunei, Dănuţ Ilie, spune că ar mai fi de lucru şi la infrastructura şcolară din Măstăcani. "La Şcoala Generală Nr. 3 din Măstăcani ar mai fi necesară o grădiniţă. De asemenea, grădiniţa existentă la Şcoala Nr. 2 ar trebui extinsă. Avem proiecte pe această linie", ne-a declarat Dănuţ Ilie.

Despre comuna Măstăcani

Comuna Măstăcani are două sate componente, Măstăcani şi Chiraftei, şi cătunul Vlăşcuţa (ex-Drăculeşti), intrat acum în componenţa satului Măstăcani. Cu aproximativ 4.600 de locuitori şi cu o suprafaţă totală de 6.504 hectare, este considerată o comună de mărime medie. Măstăcaniul se învecinează cu comuna Vlădeşti la nord şi nord-vest, cu comunele Folteşti şi Scânteieşti, la sud şi sud-vest, şi cu comuna Fârţăneşti, la vest şi nord-vest. Transportul local se realizează pe linia ferată Galaţi-Bârlad, care merge în paralel cu Drumul Judeţean 255. Din surse istorice, comuna Măstăcani reiese ca o veche aşezare de răzeşi, descrişi în cartea lui Moise Pacu din 1866 ca "neam vechi de pe malul Prutului".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Hăţişurile unui proiect european la Măstăcani. Şapte ani de aşteptare pentru apă şi canalizare

În urmă cu şapte ani, comuna Măstăcani a obţinut o finanţare europeană care ar fi trebuit să asigure sută la sută alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor şi, pentru unii dintre aceştia, accesul la canalizare. Din păcate, lucrările nu au început nici acum, iar localnicii sunt nevoiţi să-şi care apa cu găleţile de la fântâni, pentru că, pe timp de secetă, primesc apă cu raţia: o zi satul Măstăcani, o zi satul Chiraftei. Iar canalizarea e doar un vis frumos…

„Cea mai mare problemă este alimentarea cu apă, dar este o problemă de moment”, ne-a răspuns primarul social-democrat Dănuţ Ilie - care din 2008 conduce destinele comunei Măstăcani - atunci când l-am întrebat de necazurile localităţii. O problemă care, paradoxal, îşi găsise rezolvarea în 2010!

Hăţişul actelor învinge timpul

„În 2010 am semnat un contract de finanţare de 2,2 milioane de euro pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă şi înfiinţarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare pentru comuna Măstăcani. Din cauza birocraţiei excesive, obiectivele nu s-au realizat. Din 2010 şi până în acest moment nu am ajuns la execuţia lucrării”, ne-a declarat primarul.

Primul paradox este că, deşi a obţinut finanţarea în 2010, abia în 2015 s-a lansat prima licitaţie pentru execuţia lucrărilor. „A trecut atâta timp până la lansarea licitaţiei pentru că nu ni s-au alocat bani!”, a precizat primarul.

Eşec după eşec

Prima licitaţie lansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pentru atribuirea contractului de lucrări, în valoare estimată de 8,3 milioane de lei, la fel ca toate celelalte proceduri care au urmat, au eşuat: „Cele 365 de zile ale anului 2015 ne-au permis să facem doar cinci proceduri de achiziţie. Sunt nişte termene legale pentru achiziţia de lucrări. Atât ne-a permis un an, cinci proceduri! N-a venit nimeni la licitaţie. Explicaţia a fost că proiectul depus în 2010 era subdimensionat. Când eu, constructor, mă uit pe SEAP şi văd că am de executat 22 de kilometri de canalizare, patru kilometri de alimentare cu apă, patru puţuri, staţie de alimentare cu apă, punct de transformare cu înfiinţare de reţea electrică până acolo, îmi calculez, şi constat că banii nu ajung pentru această lucrare. Deci, cum să vin? Vin ca să aduc bani de-acasă?”, ne-a declarat primarul.

Un an pentru reactualizare

Din fericire, banii europeni, spune primarul, nu s-au pierdut. Dar administraţia locală a fost nevoită să refacă toată documentaţia. „În urma discuţiilor cu Ministerul Mediului, mi-au acceptat reactualizarea proiectului. Reactualizarea înseamnă, de fapt, altă muncă şi alt proiect! Am luat-o, practic, de la zero. Am reuşit să reactualizăm studiul de fezabilitate, proiectul tehnic. A durat un an ca să reactualizăm documentaţia şi să obţinem din nou avizele. În proiect sunt prevăzute mai multe puţuri forate, o nouă staţie de alimentare cu apă, canalizare pe 22 de kilometri, cu staţie de epurare. Practic se rezolvă problema alimentării cu apă. Şi asta sper să se rezolve în decursul anului viitor. În două-trei săptămâni o să demarăm procedura de achiziţie a lucrărilor de execuţie”, ne-a explicat Dănuţ Ilie.

Robinet cu program

Deşi, potrivit edilului, mai e nevoie doar de patru kilometri de conductă ca să fie sută la sută alimentarea cu apă, cele două sate ale comunei, Chiraftei şi Măstăcani, primesc apă cu program: „O zi Chiraftei şi o zi Măstăcani! De patru luni avem probleme, noi în fiecare an avem probleme de acest fel! Sperăm ca anul viitor să dispară această problemă”, spune încrezător edilul. Până atunci, oamenii se descurcă vara cărând apă de la fântânile pe care tot Primăria s-a îngrijit să le cureţe, pentru că mulţi renunţaseră la ele.

Şi proiectul de modernizare a căminului a trebuit refăcut!

Căminul cultural din Măstăcani aşteaptă cu nerăbdare să fie reabilitat, extins, dotat şi modernizat, graţie unui proiect derulat de Compania Naţională de Investiţii în valoare de 700.000 de euro. Numai că şi aici autorităţile au avut parte de o aventură! "După momentul «Colectiv», legislaţia s-a modificat, şi condiţiile pe care ni le-au impus cei de la Compania Naţională de Investiţii au fost peste puterea noastră de imaginaţie. Ne-au chemat şi au zis: Atenţie, căminul cultural Măstăcani poate organiza evenimente cu 450-500 de persoane! Am făcut simulare şi am constatat că se poate face evacuarea în trei minute. Ne-au impus să modificăm proiectul! Investiţia a crescut cu 200.000 de lei. A trebuit să refacem studiul de fezabilitate, să refacem proiectul conform studiului de fezabilitate, am obţinut noile avize pentru organizarea procedurii de achiziţii", ne-a povestit primarul din Măstăcani, Dănuţ Ilie. Singura consolare este că nu e singura localitate care a trebuit să ia totul de la capăt.

Dansuri autentice

După ce va extinde şi moderniza Căminului Cultural al comunei, primarul Dănuţ Ilie plănuieşte să înfiinţeze un grup de dansuri, în parteneriat cu şcolile din Măstăcani. "Pentru că în această comună există 17 dansuri autentice! Există dansurile bătrâneşti, dar există o horă în două părţi care se joacă doar la Măstăcani! Dl Horujenco a pregătit, cu ani în urmă, un grup de tineri care erau virtuozi după pregătire şi am luat legătura cu el şi din toamnă punem bazele grupului de dansatori. Şi veţi afla de noi", ne-a promis primarul din Măstăcani.

Minte sănătoasă în corp sănătos

Absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi, Dănuţ Ilie, primarul comunei Mastăcani, a rămas ataşat de profesia pentru care s-a pregătit. Şi vrea să investească în sport: "Vreau să construim un miniteren de fotbal la Şcoala nr. 2 Chiraftei. Ca proiect viitor, deşi lumea spune că este moft să construieşti baze sportive, vreau să reabilităm baza sportivă care este în apropierea târgului săptămânal Chiraftei, cel mai mare târg din judeţul Galaţi. Vreau să reabilităm baza sportivă şi să reînfiinţăm echipa de fotbal, că am avut o echipă de tradiţie şi n-aş vrea să întrerup tradiţia", ne-a declarat edilul.

Comuna are nevoie de o nouă primărie

Administraţia locală a comunei Măstăcani îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu impropriu. Acesta este motivul pentru care consilierii locali au aprobat o investiţie în valoare de 3.471.689 de lei cu TVA, pentru „construire sediu Primărie, împrejmuire, bazin vidanjabil, branşamente, utilităţi, amenajare incintă”. Hotărârea prevede şi includerea spre finanţare a proiectului în Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Lacul Vlăşcuţa ar putea fi exploatat turistic

Comuna Măstăcani ar putea câştiga capital turistic de pe urma Lacului Vlăşcuţa, care face parte dintre ariile naturale protejate ale Parcului Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”. Primăria şi-ar dori să obţină fonduri europene pentru a transforma în pensiune sau centru de vizitare a parcului fostul pichet de pompieri din zonă şi să pietruiască drumul până la fâşia de protecţie, din apropierea lacului, transformându-l într-un reper pentru această zonă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un bărbat a murit ars în propria locuință

Incendiu cu final dramatic la Măstăcani, unde o casă a fost cuprinsă de flăcări în toiul nopții după ce jarul dintr-o sobă a căzut pe materiale combustibile și a aprins totul în jur.

Pompierii de la Tg. Bujor și de la Galați au fost alertați în jurul orelor 23,00, iar în momentul intervenției au constatat că focul cuprinsese deja toată casa, amenințând să se extindă și la gospodăriile din jur pe fondul vântului puternic. Misiunea a fost cu atât mai dificilă cu cât salvatorii trebuiau să caute și să recupereze o persoană, proprietarul locuinței, în vârstă de 75 se ani, despre care li se spusese că s-ar afla în casa cuprinsă de foc. 

”Concomitent cu acțiunile pentru localizarea și lichidarea incendiului s-a constituit o echipă de căutare-salvare pentru căutarea unei persoane despre care vecinii și apelanta la 112, spuneau că s-ar afla în locuință. Din păcate, în interiorul unei camere a fost găsit trupul carbonizat al unui bărbat de 75 de ani, declarat decedat de echipajul SAJ care tocmai predase un pacient pe aceeași stradă”, a precizat cpt. Dan Ionașcu, purtătorul de cuvânt al ISU Galați.

După stingerea incendiului, pompierii au stabilit cauza probabilă de producere a acestuia ca fiind jarul căzut din sistemele de încălzire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un copil de 6 ani a murit înecat într-o groapă cu apă

Un teribil accident, soldat cu decesul unui băiețel de doar 5 ani, s-a produs în cursul după-amiezii de joi, 8 mai, pe raza localității Măstăcani. Copilul ar fi ieșit din curtea casei să se joace și a intrat pe terenul unor vecini. Acolo era un puț adânc, plin cu apă, lăsat neacoperit, dar mascat de vegetație. Copilul nu a văzut groapa și a căzut în ea.

”Minorul, în vârstă de 5 ani și 7 luni, din comuna Măstăcani, ar fi pătruns pe un teren agricol împrejmuit, aflat în vecinătatea curții locuinței sale, în intravilanul localității, și ar fi căzut într-un puț cu apă, cu un diametru de aproximativ trei metri și o adâncime de 1,80 metri. Acesta a fost găsit ulterior de doi bărbați, care l-au scos din apă și au solicitat intervenția autorităților, apelând la 112”, au precizat reprezentanții IPJ Galați.

Echipajele medicale sosite la fața locului l-au găsit pe copil în stop cardio-respirator și, în ciuda manevrelor de resuscitare aplicate minute în șir, nu au reușit să îl salveze. Poliția a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele care au dus la producerea tragediei, făcând cercetări într-un dosar penal pentru ucidere din culpă.

Un alt accident similar, soldat cu rănirea gravă a unui copil de doi ani, a avut loc pe data de 1 mai, în satul Gefu, comuna Ghidigeni. Minorul, tot un băiețel, a căzut într-un groapă betonată, neacoperită, în timp ce se juca pe stradă cu alți copii. Copilul a fost preluat cu elicopterul și dus la spital, poliția cercetând și în acel caz împrejurările în care micuțul a fost lăsat nesupravegheat, iar groapa, neacoperită.

viata-libera.ro