Jump to content

ArcelorMittal Galaţi a pierdut 110 milioane euro în 2014


dcp100168
 Share

Recommended Posts

ArcelorMittal Galaţi a pierdut 110 milioane euro în 2014

ArcelorMittal Galaţi a raportat pentru anul trecut afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro).

Afa­cerile combinatului au fost lovite puternic din trei părţi, respectiv reducerea cererii de oţel, scăderea pre­ţu­lui oţe­lului şi concurenţa Turciei şi Ucrai­nei. În urmă cu zece ani combinatul avea afaceri de peste 6,3 mld. lei.

Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Laksh­mi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi bri­tanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproa­pe 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF.

„De la şase furnale câte aveau acum 25 de ani, mai au doar unul. Pentru mi­ne este dezolant să merg pe platformă. Acum sunt numai grădini acolo“, sintetizează profesorul Victoraş Geantă, de la Universitatea Politehnică Bucu­reşti, situaţia actuală de la Mittal, combinat pe platforma căruia mai lucrează 6.700 de oameni, faţă de 27.000 la privatizare şi aproape 16.000 în 2006.

Reprezentanţii ArcelorMittal Ga­laţi nu au comentat pe marginea rezultatelor financiare de anul trecut.

Cel mai sever rezultat negativ a fost raportat în 2013, respectiv o pierdere de 741,6 milioane de lei, în timp ce anul 2012 a însemnat un reviriment al afacerilor co­losului gălăţean (5,41 miliarde de lei) la un nivel apropiat de cel din anii buni ai combinatului, respectiv 2005-2007.

Pierderile masive, precum şi costu­rile asociate energiei regenerabile au fost în mai multe rânduri puse pe masă de reprezentanţii combinatului siderurgic, inclusiv miliardarul Mittal, evocând în 2013, într-o vizită la Bucureşti, unde a avut discuţii cu premierul Victor Ponta, posibilitatea retragerii din Europa din cauza preţurilor mari la energie.

Businessul Mittal, cel mai mare angajator din Galaţi şi cea mai mare com­panie din judeţ după cifra de afaceri, în­cearcă să îşi găsească un viitor în noile con­diţii, unde, la nivel global ce­rerea nu şi-a revenit, iar China face jocurile.

Preţul oţelului a oscilat masiv în ul­ti­mii şase-şapte ani, de la un nivel de pes­te 1.200 dolari/tonă în 2008, la 400 $/ tonă în 2009, reiese din datele Bursei de Metale din Londra. În 2010 pre­ţul începuse să crească, depăşind pra­gul de 600 $/tonă pentru ca apoi să coboare constant până în 2013, când a atins pragul minim istoric de 125 $/tonă.

Fostul colos siderurgic Sidex, actualul ArcelorMittal Galaţi, a avut un deceniu dezastruos în privinţa afacerilor, care s-au înjumătăţit. Numărul de angajaţi s-a redus cu aproape 11.000 de oameni, iar pierderile cumulate s-au dus peste 4 mld. lei.

ArcelorMittal Galaţi, companie controlată de miliardarul Lakshmi Mitttal, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 3,59 miliarde de lei (808,5 milioane de euro), în scădere cu 3,2% faţă de 2013, şi a continuat să adune pierderi, deşi acestea s-au redus cu 35% faţă de anul anterior, la 480 de milioane de lei (110 mil. euro).

post-2782-0-92819200-1431584217_thumb.jp

Combinatul este pe pierderi de şase ani încoace şi a avut profit în doar trei din ultimii zece ani. De la o cifră de afaceri de 6,35 miliarde de lei în 2005, compania controlată de cel mai mare producător de oţel din lume, Arcelor­Mittal, a ajuns la afaceri de 3,59 miliarde de lei anul trecut.

Contextul nu a fost unul tocmai favorabil. Criza economică şi financiară a lovit masiv cererea de oţel, atât la nivel mondial, cât şi intern, şi implicit preţul acestui aliaj. Mai mult, în anii 2011-2012 preţul la energie şi gaze naturale a crescut, ceea ce a erodat şi mai mult afacerile companiei. Combinatul din Galaţi a fost construit în anii ’60 şi este singurul combinat integrat de producere a oţelului din România, fiind specializat în fabricarea de produse plate şi tablă galvanizată. Totodată, este cel mai mare producător şi exportator de oţel din România.

Compania cumpără materiile prime din Rusia, Ucraina, Kazahstan, India, Australia, Brazilia şi Statele Unite ale Americii.

Sidex a fost privatizat de statul român în 2001. Preţul plătit de fostul Mittal Steel, actualul ArcelorMittal, a fost de 70,7 milioane de dolari pentru 92,12% din acţiunile statului la combinatul siderurgic.

La momentul priva­tizării, com­binatul avea o capacitate de producţie de 5 mi­lioane tone de oţel pe an. Potrivit profesorului universitar Victoraş Geantă, de la Univer­sitatea Politeh­nică Bu­cureşti, România ar putea încă să absoarbă o astfel de cantitate, chiar dacă în ultimii ani cererea a scăzut.

„Piaţa din România ar putea consuma anual 5 milioane de tone de oţel. România produce 4 milioane de tone, iar un milion de tone vin din importuri din Turcia şi Ucraina“, spune Victoraş Geantă.

În prezent, fostul Sidex are o capacitate de producţie de circa 3 milioane tone oţel. În septembrie 2014, combinatul a anunţat că în 2015 vizează creşterea producţiei la peste 2 milioane de tone, de la estimarea de 1,6 milioane de tone pentru 2014.

Spre sfârşitul anului trecut, Ionel Borş, country manager pentru România al companiei, spunea că ArcelorMittal Galaţi ar trebui să investească 100 milioane euro pentru a ajunge la performanţele unui combinat siderurgic modern şi a promis că „la un moment dat vom investi aceşti bani“.

În opinia lui Geantă, declinul afacerilor ArcelorMittal Galaţi poate fi explicat prin scăderea consumului mondial şi de pe piaţa internă, pe care criza economică a lovit-o sever. O altă cauză este reprezentată de concurenţa din Turcia şi Ucraina, unde preţurile sunt mai mici. Chir dacă România produce oţel mai ieftin ca în Occident, posibilitatea pătrunderii pe pieţele vestice este sub semnul întrebării, apreciază Geantă. „Pieţele de oţel sunt contingente. Nu poţi tu din România să vinzi în Germania sau Japonia, ca exemplu.  Nu poţi intra pe astfel de pieţe dacă nu ţi se dă voie. Treburile astea se fac între guverne“, spune Geantă.

Totuşi, ArcelorMittal Galaţi rămâne unul dintre pilonii exportului românesc. Anul trecut, compania a exportat mărfuri în valoare de 1,94 miliarde de lei, în scădere cu 11,4% de la nivelul de 2,19 miliarde de lei în 2013. Vânzările pe piaţa internă au crescut cu 7,8%, de la 1,52 miliarde de lei în 2013 la 1,64 miliarde de lei anul trecut. Anul 2013, care a marcat şi un preţ minim record pentru oţel de 125 dolari/tonă, l-a adus la Bucureşti pe însuşi Lakshmi Mittal, pro­prie­tarul grupului Ar­celorMittal, cel mai mare pro­ducător de oţel din lume.

Deşi cu ocazia acelei vizite Mittal nu a declarat nimic presei, premierul Victor Ponta, a spus că miliardarul indian a evocat varianta retragerii din Europa din cauza preţurilor ridicate ale energiei. Pe lângă cerinţele expuse de grupul siderurgic odată cu vizita lui Mittal la Bucureşti, Guvernul i-a transmis miliardarului indian că o mai bună coordonare cu celelalte industrii din Româania, implicit cu producătorii de maşini Dacia Renault şi Ford Craiova ar putea fi utilă tuturor.

ArcelorMittal Galaţi este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din România, iar preţurile în creştere din perioada 2011-2012 au contribuit la erodarea indicatorilor financiari. De altfel, reprezentanţii companiei au avertizat de mai multe ori asupra costurilor ridicate cu certificatele verzi, instrumentul ales de guvernul României pentru sprijinirea producerii de energie din surse regenerabile.

post-2782-0-53805200-1431584222_thumb.jp

Numărul angajaţilor fostului SIDEX a scăzut cu repeziciune după privatizare. Dacă în 2001 la combinatul gălăţeanu munceau 27.000 de oameni, anul trecut numărul acestora a scăzut la mai puţin de 7.000 de oameni. Pe de altă parte, cheltuielile cu salariile aferente conducerii şi membrilor Consiliului de Administraţie au crescut anul trecut cu 6,8%, la 22 milioane de lei, de la 20,6 milioane de lei în 2013.  Potrivit datelor companiei, anul trecut personalul de conducere număra 50 de persoane. Anul trecut, compania a cheltuit cu salariile angajaţilor suma de 196,9 milioane de lei, în scădere cu 1,8% faţă de 200,5 milioane de lei în 2013.

În timp ce afacerile companiei scad, accidentele de muncă de pe platforma siderurgică se înmulţesc, ajungând anul trecut la aproape acelaşi nivel ca în 2006. Potrivit ArcelorMittal Galaţi, anul trecut au avut loc zece accidente de muncă, dintre care două mortale. Spre comparaţie în perioadă 2011-2013, când nu a fost raportat niciun astfel de incident. De asemenea, în primele patru luni ale anului în curs au fost înregistrate tot atâtea accidente câte în 2014, adică zece. Singurul an din istoria post-privatizare a combinatului în care s-au întâmplat aproape la fel de multe accidente de muncă a fost 2006, când au avut loc opt astfel de incidente. Între 2007 şi 2010 au avut loc în total opt accidente de muncă, potrivit datelor ArcelorMittal Galaţi prezentate la sfârşitul lunii aprilie.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Bruno Ribo, ArcelorMittal: "Încă pierdem bani la Galaţi. Vremea producţiei planificate a trecut. Soluţia e la costuri."

Bruno Ribo, 52 de ani, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic local, spune, într-un interviu acordat ZF, că deşi a reu­şit să aducă patru trimestre de profit operaţional la Galaţi, rezultatul net ră­­mâne negativ atâta timp cât reuşeşte să acopere doar costurile de pro­duc­ţie, nu şi programele de investiţii.

„După 17 trimestre de EBITDA negativ, am avut patru trimestre de EBITDA pozitiv, însă realitatea este că încă pierdem bani la Galaţi“, a spus executivul de origine franceză care are pe mână destinul combinatului controlat de miliardarul Lakshmi Mittal de la începutul anului 2012. Explicaţiile vin în contextul în care ZF a scris săptămâna trecută că Mittal a raportat pierderi de 480 mil. lei în 2014, al şaselea an consecutiv cu pierderi, care ajung cu­mulat la 4 miliarde de lei în ultimul deceniu.

„Vremea producţiei planificate comuniste a trecut. Piaţa este deschisă tuturor companiilor. Nu avem altă soluţie decât să avem costuri competitive“, a mai spus Ribo, care afirmă că sunt producă­tori de oţel din Rusia, Turcia sau China care au făcut investiţii şi concurează cu Ga­la­ţiul având avantajul unor costuri mult mai mici.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Pierderi de 110 milioane de euro la combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi

* Criza de pe piaţa oţelului şi politicile energetice imprevizibile au afectat grav metalurgia gălăţeană * „Fără ajutorul la nivel de grup, nu am fi supravieţuit până acum”, declară directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo * Investiţii mai multe, angajaţi mai puţini

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a înregistrat oficial al şaselea an consecutiv cu pierderi. Potrivit rapoartelor financiare ale companiei, în 2014 s-a înregistrat, la o cifră de afaceri de 3,59 miliarde de lei, o pierdere netă de 482,2 milioane de lei, adică aproximativ 110 milioane de euro. Un fapt pozitiv este, totuşi, că nivelul pierderilor a fost semnificativ mai mic faţă de cele din 2013, când combinatul a ieşit pe minus cu 741,6 milioane de lei, pentru a nu mai pomeni de reculul din 2009, când în urma căderii pieţelor pe fondul crizei economice s-au înregistrat pierderi de peste 1,41 miliarde de lei.

ArcelorMittal Galaţi a iniţiat în ultimii ani un amplu plan de redresare, însă efectele crizei pe piaţa oţelului sunt încă vizibile. Pe de o parte, au scăzut atât preţurile, cât şi consumul de oţel, iar pe de altă parte, la nivel local, combinatul gălăţean a resimţit efectele controversatelor politici energetice şi ale liberalizării pieţei gazelor naturale.

„Aproximativ 70 la sută din preţul oţelului este reprezentat de materii prime (minereu de fier, cocs, etc), iar energia înseamnă mai mult de o treime din costurile care se adaugă celor cu materiile prime. Creşterea imprevizibilă a facturii la energie a avut impact major asupra rezultatelor noastre financiare şi operaţionale. În fiecare an, începând cu 2009, am plătit facturi tot mai mari pentru energie şi pentru gaz. Singura soluţie a fost să investim pentru creşterea eficienţei energetice. Cu toate acestea, eforturile noastre au fost anulate de creşterea constantă a preţului energiei, atât din cauza certificatelor verzi, cât şi din cauza pseudo-liberalizării pieţei gazului. Din fericire, am observat o reechilibrare a pieţei de energie pentru industrie. Sperăm să fie un proces sustenabil", a declarat, pentru "Viaţa liberă", directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Acesta a precizat că, fără sprijinul la nivel de grup, combinatul gălăţean pur şi simplu nu ar mai fi existat. Mai mult, în ciuda pierderilor, din 2009 şi până în prezent s-au investit la Galaţi în retehnologizare peste 300 milioane de euro, cel mai important pas fiind, desigur, modernizarea completă a Furnalului 5. În 2015, sunt planificate în combinat investiţii de încă 40 milioane de euro.

Unde îşi vinde combinatul marfa

Vânzările ArcelorMittal Galaţi au avut, în 2014, o valoare de peste 3,59 miliarde de lei, din care 1,64 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa internă, iar 1,94 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa externă. "Am continuat eforturile pentru a ne recâştiga clienţii, în special în România şi în Europa Centrală şi de Vest. De asemenea, ne concentrăm pe fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare, în special table groase. Ne-am îmbunătăţit nivelul serviciilor şi va trebui să continuăm să lucrăm în această direcţie", a arătat Bruno Ribo, precizând că, în actualele condiţii de piaţă, loializarea clienţilor prin calitatea produselor este un element-cheie pentru reuşita redresării economice.

Ca structură a exporturilor, ArcelorMittal Galaţi a avut anul trecut cele mai mari desfaceri în Orientul Mijlociu, cu vânzări de 757,8 milioane de lei, urmate de cele din ţările din Europa de Est (669,2 milioane de lei). Spre alte ţări din Europa au mai mers mărfuri în valoare de 516 milioane de lei. O parte relativ mică din vânzări (44,3 milioane de lei) a avut drept clienţi companii din Africa.

ArcelorMittal Galaţi mai are în pregătire un proiect important, respectiv instalarea unei noi linii de acoperire organică (tablă prevopsită), care are potenţialul de a lărgi semnificativ numărul de clienţi, pe o gamă de produse cu valoare adăugată mare.

Scădere a numărului de salariaţi

Unul dintre cele mai vizibile efecte atât ale crizei economice, cât şi ale introducerii unor tehnologii bazate pe automatizare este reducerea drastică a numărului de angajaţi de pe platforma siderurgică.

În ultimii zece ani, numărul de salariaţi ai ArcelorMittal a scăzut cu aproape 11.000 de persoane.

Anul trecut, numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 362 de persoane, până la un total de 6.752 de persoane. Cei mai mulţi salariaţi au plecat prin schemele de prepensionare voluntară. ArcelorMittal Galaţi a făcut şi o serie de angajări, a redeschis Şcoala de Ucenici, dar trendul numărului de angajaţi din combinat va fi în continuare unul descrescător, în aceste zile fiind lansată o nouă schemă de prepensionare.

Semne bune, viitor încă incert

Potrivit conducerii ArcelorMittal Galaţi, un semnal pozitiv pentru viitorul combinatului este că, după 17 trimestre consecutive cu rezultate operaţionale (EBITDA) negative, din trimestrul al treilea al anului 2014 s-a trecut, în sfârşit, „pe plus”. „În acest moment, sperăm să încheiem cel de al patrulea trimestru consecutiv cu EBITDA pozitiv. Pe termen scurt, sperăm ca întregul an 2015 să fie pozitiv operaţional. Mai avem încă un pas de făcut. Pe scurt, astăzi, putem acoperi costurile de producţie, dar nu putem susţine din surse proprii investiţiile şi costul stocurilor de materii prime. Aceasta este provocarea pe care o avem în lunile şi în anii viitori”, ne-a declarat directorul general al ArceloMittal Galaţi, Bruno Ribo.

În acest an, este planificată o creştere a producţiei cu aproximativ 20 la sută, la aproximativ 2 milioane de tone de oţel, faţă de 1,6 - 1,7 milioane de tone, cât s-a înregistrat în ultimii ani. Acest lucru va însemna, desigur, îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale ArcelorMittal Galaţi, însă nu se va putea spune că lupta pentru supravieţuirea combinatului s-a încheiat.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.