Primăria "plantează" prin oraş jardiniere de 1.800 de lei

[dcp100168]

Primăria a "plantat" jardiniere de 1.800 de lei

Eforturile Primăriei Galaţi de a înfrumuseţa Noul Galaţi, cu fonduri de la bugetul local atinge, uneori, culmi nebănuite din punct de vedere al logicii, dar şi risipei banilor publici. De pildă, pe trotuarul din Ţiglina I (cel compus din dale sparte şi desprinse, adevărate capcane pentru pietoni) au apărut, recent, câteva jardiniere cumpărate din bani publici, în care au fost plantaţi mai mulţi leandri. Nimic mai frumos, s-ar putea spune, dacă am ignora locul în care au fost amplasate jardinierele: exact pe locurile cu pământ, din trotuar, în care ar trebui să fie plantaţi copaci, de preferinţă teii pe care angajaţii SC Gospodărire Urbană (societate aflată în administrarea Primăriei şi care lucrează doar la comanda acesteia) au reuşit, în 2013 şi 2014, să îi distrugă, prin toaletarea excesivă - motiv pentru care Garda de Mediu a şi amendat, anul trecut, SC Gospodărie Urbană, cu 50.000 de lei.

Aşadar, acum, angajaţii responsabili cu înfrumuseţarea oraşului s-au gândit să... planteze jardiniere în locul copacilor, aşa cum, de pildă, dacă aţi avea o grădină în faţa casei, aţi prefera să aşezaţi, peste pământ, ghivece cu flori, în loc să plantaţi florile direct în pământ! O gândire care, până la urmă, ţine de opţiune şi de gustul fiecăruia, atunci când vine vorba despre aranjamentul propriei grădini, dar care, în bani publici se traduce cam aşa: în loc să planteze, pe fiecare "pătrat" de pământ, câte un tei (cu o valoare de 83-90 de lei), Primăria a decis să aşeze pe locul respectiv câte o jardinieră, care costă în jur de 1.800 de lei. Precizăm că valoarea jardinierei rezultă din datele oferite de Biroul de Presă al Primăriei Galaţi, care, la începutul anului, anunţa că Primăria Galaţi "a achiziţionat 55 de jardiniere cu suma de 99.000 de lei, cu TVA".

Cât piveşte valoarea teilor, aceasta poate fi iute verificată prin căutarea pe google, a ofertelor de preţ pentru arbori ornamentali, dar şi prin declaraţiile recente ale directorului de la SC Gospodărire Urbană, Eduard Grosu, care a precizat, recent, că tocmai a contramandat achiziţia a 1.200 de arbori ornamentali, un contract cu o valoare totală de 100.000 de lei (valoare pe copac - 83 de lei). Ei bine, o dată anulat contractul de furnizare a teilor, probabil că o "minte luminată" de la Primărie sau Gospodărire Urbană s-a îngrijorat la ideea că gălăţenii se vor întrista teribil, văzând că se perpetuează obiceiul Primăriei de a nu planta nimic în locul teilor din Ţiglina I, aşa că, probabil, a venit cu ideea măreaţă de a amplasa, acolo, jardiniere. Evident, mult mai ieftin pentru bugetul public şi mult mai uşor s-ar fi putut gândi să cumpere 2-3 tei, din piaţă, de la ţăranii care îşi vând copacii cu maxim 50 de lei, şi să îi planteze în Ţiglina, dar probabil că o astfel de gândire ar fi riscat să fie catalogată de colegii din Primărie drept "gândire de doi bani" (la propriu), aşa că responsabilul cu plantarea jardinierelor pe pământ probabil că nici măcar nu a încercat o astfel de variantă.

Matematic, a “planta” o jardinieră de 1.800 de lei în locul unui arbore de 90 de lei, înseamnă o sumă de 1.710 lei, plătită în plus, de la bugetul local, pentru fiecare groapă de copac din Ţiglina. O afacere bună, se pare, pentru Primăria Galaţi, mai ales că locuri libere de copaci sunt destule în oraş, în special pe strada Domnească!

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Petunii "plimbătoare", nu curgătoare! - se scot din ghivecele noi nouţe şi... se plantează în pământ!

În Noul Galaţi, se pare că a apărut un soi nou de petunii curgătoare, "petuniile plimbătoare"... dintr-un ghiveci în altul.

Cum s-a ajuns la acest hibrid, aflăm imediat din povestea plantărilor efectuate de angajaţii de la Gospodărire Urbană. În centrul oraşului (Potcoava de Aur, la "Master", pe Domnească), angajaţii de la SC Gospodărire Urbană plantează de zor petunii curgătoare. Le plantează în pământ, deşi soiul acestor flori indică faptul că în mod clar ar trebui să fie suspendate, pentru ca "valul" colorat şi înmiresmat să "curgă", frumos, spre încântarea privitorilor. Trecem peste acest mic detaliu şi ajungem la cea mai debusolantă parte a plantării: angajaţii SC Gospodărire Urbană scot petuniile curgătoare din ghivecele destinate agăţării lor pe stâlpi (sunt ghivece din plastic, alb, prinse, printr-un sistem de frânghii, de un cârlig, deci ghivece în toată regula şi nu pahare din plastic, în care se cumpără, de obicei, răsadurile de flori) şi le... plantează în pământ.

"Cum vine asta să scoată florile din ghivecele de agăţat şi să le planteze în pământ? Asta nu e în regulă. Unde s-a mai pomenit? Adică eu merg la florărie, cumpăr floarea cu tot cu ghiveciul de agăţat şi apoi merg acasă şi plantez floarea în pământ, în curte? Păi la ce am mai dat bani pe ghiveci? Nu e lucru curat, eu cred că sunt nişte bani publici daţi aiurea!", a spus Vasile Istrate, pensionar, care a continuat: "dar nu mă mai miră nimic! Am fost în Grădina Publică şi am văzut că în pământul din parc au plantat ţevi din fier de care au agăţat tot ghivece din astea, cu petunii. Cum naiba să pui ghivece în parc? Păi nu de aia e parc, să plantezi florile în pământ?".

Într-adevăr, oricine poate verifica, la o simplă căutare online a ofertelor de flori, că un ghiveci cu petunii costă între 6 şi 12 lei, în timp ce un răsad de petunie se vinde cu 2 până la 4 lei.

"Nu am dat nici un ban în plus la florile pe care le plantăm. Aşa am primit toate florile, în aceste ghivece, dar noi nu plătim ghivecele! Florile se scot din ghivece, se plantează în pământ, iar ghivecele le trimitem înapoi furnizorului de flori, o firmă din Bucureşti, care a câştigat licitaţia, a fost licitaţie electronică", dă, însă, asigurări, directorul SC Gospodărire Urbană, Eduard Grosu. "Pentru cel de-al doilea sezon de plantări, cel din perioada mai-iunie-iulie, am achiziţionat 10.000 de flori. Din acestea, 1.400 vor fi agăţate, în ghivecele noastre, pe stâlpii de pe Faleză, dar şi pe stâlpii special construiţi de noi şi deja amplasaţi în parcurile oraşului, aşa cum deja sunt în Grădina Publică. Restul florilor le plantăm în pământ şi le scoatem din ghivece, dar, repet, nu am plătit în plus pentru acele ghivece", a adăugat Eduard Grosu.

Directorul nu a reuşit să explice clar dacă cele 1.400 de petunii curgătoare, care vor fi agăţate pe stâlpii de pe Faleză sau pe stâlpii din parcuri, vor rămâne în ghivecele cele noi, furnizate de firma din Bucureşti sau vor fi transferate din acele ghivece în cele pe care deja le deţine SC Gospodărire Urbană (şi care sunt agăţate, an de an, pe stâlpii de pe Faleză sau de la Inelul de Rocadă), caz în care vom avea cu siguranţă, în oraş, nu doar petunii curgătoare, ci şi... plimbătoare (din ghiveci în ghiveci).

presagalatibraila.com