dcp100168 Posted June 3, 2015 Posted June 3, 2015 Seceta îi lasă pe fermierii gălăţeni în sapă de lemnFermierii gălăţeni se tem că sunt la un pas de a-şi pierde culturile mari, din cauza secetei„E jale, în câmp! Dacă nu plouă nici săptămâna asta, s-a pierdut tot. Sunt acum pe dealuri, merg de la cultură la cultură şi m-am convins că din momentul de faţă încolo, pentru acest an, singurul care ne mai poate ajuta e Dumnezeu. Există acele programe pentru refacerea infrastructurii de irigaţii. Le-am accesat şi noi. De vreo trei ani ne chinuim, dar e foarte greu. După, urmează alte şi alte cheltuieli. Şi nimeni nu sprijină agricultura. Se fură până şi ţevile care au mai rămas în pământ…”, ne spune Ion Bujor, unul dintre cei doi acţionari ai Agrocov, cea mai mare societate agricolă cu acţionariat gălăţean, care exploatează circa 6.000 de hectare.În urma sesizărilor primite de la mai mulţi fermieri, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi încearcă acum să stabilească în ce măsură seceta severă din ultima lună pune în pericol culturile fermierilor gălăţeni.„În aceste zile colectăm date din toate comunele judeţului. Am avut semnale legate de secetă din mai multe zone. În zona Tecuciului se pare că fenomenul este mai accentuat. Când vom finaliza situaţia, vom informa Prefectura şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul unui raport. În conformitate cu hotărârile factorilor de decizie, dacă se va dovedi că situaţia este într-adevăr gravă, se poate declara chiar stare de calamitate”, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Marius Mihăilă."Răspuns mai prompt din teritoriu!"Deputatul gălăţean George Scarlat, membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul României, a declarat pentru "Viaţa liberă":„Ministerul Agriculturii aşteaptă un semn referitor la această situaţie, dar durează prea mult. Instituţiile din teritoriu trebuie să răspundă mai prompt nevoilor fermierilor. Oamenii sunt pe câmp, nu-i mai poţi pune acum să facă sesizări scrise. Se vede clar că bună parte din porumbul semănat în primăvară a fost deja întors, din cauza secetei. N-a mai plouat cum trebuie de mult timp. E o situaţie excepţională, în sensul rău al cuvântului şi toţi suntem de vină pentru că s-a ajuns aici. Fermierii au cerut infrastructură de aducţiune principală, dar numai parte din ei şi-au plătit cotizaţiile, aşa că pe lungimi considerabile nu s-a putut asigura nici măcar paza şi nici lucrările de întreţinere. Iar cei care au plătit, n-au văzut picătură de apă, aşa că şi-au pierdut curajul de a mai da bani. Noi încercăm acum să convingem statul să aloce circa un milion de lei ca să umple un canal magistral care merge până spre Tecuci şi din care fiecare fermier să-şi tragă apa până la culturile lui, cu staţia proprie. Nu ajungeam în situaţia asta dacă fiecare îşi făcea treaba. Acum, chiar şi cei care au accesat măsura 125 şi au folosit bani europeni pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii riscă să dea banii înapoi la UE, din cauză că, deşi au investit, n-au cum să irige”.Cât (nu) a plouatPotrivit datelor Administraţiei Naţionale pentru Meteorologie (ANM), judeţul Galaţi a fost, luna trecută, unul dintre cele mai aride din România. Cantitatea de precipitaţii a fost sub pragul de 10 mm. Prin comparaţie, în zona Baia Mare, cantitatea de precipitaţii a depăşit 225 de mm.Potrivit estimărilor specialiştilor din cadrul ANM, la cultura de grâu de toamnă, rezerva de apă din stratul de sol 0-100 cm a fost cuprinsă în intervalul 270-300 mc/ha, ceea ce indică o secetă pedologică puternică, cu accente de secetă pedologică extremă. Pentru cultura de porumb, rezerva de apă în stratul de sol 0-50 cm a fost cuprinsă în intervalul 150-350 mc/ha sau chiar cu valori mai scăzute pe alocuri, ceea ce indică, de asemenea, secetă pedologică puternică, dar şi risc de a se ajunge în situaţii de secetă extremă.Potrivit DADR Galaţi, avem în judeţ lanuri de grâu întinse pe 59.079 de hectare, iar fermierii se aşteptau la o producţie medie de aproape 3,5 tone la hectar. La porumb, se estima înfiinţarea unor recolte de 113.680 de hectare, la care se adaugă suprafeţele cu rapiţă care au fost întoarse şi cultivate tot cu porumb. Fermierii informaseră DADR că se aşteaptă la producţii de măcar 3,8 tone de boabe la hectar. Din păcate, sunt şanse mari ca o astfel de producţie să nu se mai poată obţine.În judeţul nostru, singurii fermieri care pot iriga (cu costuri, evident) sunt cei care au exploataţiile în Lunca Prutului sau în Lunca Siretului. În rest, puţine sunt comunele în care sistemul să mai fie funcţional. Cine şi-a permis să foreze puţ mai irigă pe ici, pe colo, suprafeţe restrânse. Cine nu, aşteaptă ploaia.viata-libera.ro
dcp100168 Posted June 22, 2015 Author Posted June 22, 2015 Seceta a afectat întreaga suprafaţă de culturi de primăvară şi de toamnăSeceta a afectat în diverse grade, de la 50% la 100%, întreaga suprafață de culturi de toamnă precum și toată suprafața de culturi de primăvară, a anunțat luni directorul Direcției Județene Agricole (DJA) Galați, Ciprian Mihăilă. Potrivit acestuia, este vorba de 65.000 de hectare de grâu, orz, orzoaică și rapiță însămânțate în toamnă și 187.000 de hectare de porumb și floarea soarelui, însămânțate în primăvară.DJA Galați a transmis Prefecturii județului și Ministerului Agriculturii solicitările fermierilor gălățeni care cer ajutoare financiare pentru culturile agricole afectate de secetă. Fermierii cer declararea stării de calamitate la nivelul județului Galați, decizie care se poate lua doar de către Guvernul României și în urma căreia fermierii ar putea primi despăgubiri pentru culturile compromise.Potrivit lui Ciprian Mihăilă, până în prezent s-au primit cereri din partea a peste 2.000 de fermieri din 37 de comune din județul Galați, însă situația de monitorizare a acestora e departe de a se încheia, având în vedere faptul că în județul Galați sunt 61 de comune din partea cărora se așteaptă comunicări privind suprafețele agricole compromise de secetă. Totodată, directorul DJA Galați a mai precizat că sesizările fermierilor se referă și la o parte din culturile afectate de grindină, însă majoritatea reclamațiilor se referă la culturile compromise de lipsa precipitațiilor.Din datele sesizate de fermieri, gradul de afectare al principalelor culturi ar fi: plante de nutreț - 60%, grâu, orz, porumb - 70%, orzoaică - 75%, rapiță - 80%, legume în câmp - 80%.Conform procedurilor, toate datele sesizate de fermieri urmează să fie verificate în teritoriu, de către inspectorii de la DJA Galați, care ar trebui să întocmească procese verbale de constatare. Cum însă această direcție are un număr insuficient de angajați care nu ar putea face față unui volum atât de mare de muncă, instituția va apela la sprijinul Camerei Agricole Galați, aflată în subordinea Consiliului Județean Galați.Directorul DJA Galați a estimat că acțiunea de constatare pe teren a culturilor afectate de secetă ar putea să se finalizeze în luna august.agerpres.ro
dcp100168 Posted June 23, 2015 Author Posted June 23, 2015 Dezastru în agricultura judeţului Galaţi. Seceta a produs pierderi estimate la circa 80 de milioane de euro. „Faliment şi foamete!", strigă fermieriiÎn luna mai au căzut precipitaţii de opt ori mai mici decât media multianuală. Peste 250.000 de hectare de culturi agricole sunt afectate în proporţie de 50-100%. Aproape 2.100 de fermieri au notificat în scris Guvernul pentru a primi ajutor şi pentru a scăpa de faliment.Situaţie dramatică în agricultura judeţului Galaţi. Peste 250.000 de hectare de culturi agricole sunt grav afectate de secetă, iar fermierii spun că gradul de afcetare este între 50 şi 100%, situaţie care ar putea duce la falimentul multor exploataţii agricole.Unii fermieri au tocat deja grâul pentru silozPână pe 22 iunie 2015, aproape 2.100 de fermieri din 37 de comune ale judeţului Galaţi au trimis notificări către Direcţia Agricolă şi cître Prefectură, prin care atrag atenţia autorităţilor că situaţia este catastrofală şi că este nevoie de urgenţă de ajutor din partea statului.Potrivit lui Ciprian Mihăilă, directorului Direcţiei Agricole, seceta a afectat în diverse grade - de la 50 la 100% - circa 252.000 de hectare de culturi agricole, adică 87% din suprafaţa arabilă a judeţului. Cea mai gravă situaţie este la culturile de toamnă, respectiv cele 65.000 de ha cultivate cu grâu, orz, orzoaică, rapiţă.Situaţia este confirmată, de altfel şi de specialişti. „Deşi grâul arată destul de bine la o primă vedere, seceta excesivă din ultimele două luni şi jumătate a făcut ca plantele să nu lege. Probabil că producţia medie nu va depăşi 1500 de kilograme la hectar, fiind sub 40% faţă de media anului trecut. Sunt însă fermieri care nu vor culege decât câteva sute de kilograme la hectar, dacă vor culege şi atât”, spune inginerul Petre Grigore, unul dintre cei cunoscuţi agronomi din judeţ şi preşedinte al Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice de la Galaţi.Există şi fermieri care au decis deja că toace grâul pentru siloz, considerând că este mai valoros acum, cât este verde, în hrana animalelor, decât să fie lăsat să se coacă.O astfel de situaţia s-a înregistrat chiar la una dintre cele mai mari ferme din judeţ, la Agrimat Matca, acolo unde specialiştii au decis să semene alte culturi în locul grâului transformat în hrana verde pentru ferma de vaci.Porumbul şi floarea soarelui arată dezastruosGrav afectate de secetă sunt şi cele 187.000 de ha ocupate cu culturi de primăvară (porumb, floarea soarelui, soia).„Treaba a plecat prost din start. Răsărirea a fost neuniformă, haotică, mai ales acolo unde terenul nu a fost pregătit foarte bine. Este încă prematur să facem o estimare la aceste culturi, însă dacă lucrurile merg la fel – ploaia de acum două zile nu a schimbat mare lucru – se poate ajunge la pierdere de 100%”, spune agronomul Petre Grigore.Sunt şi agricultori care spun, însă, că pierderea este sigur de sută la sută. „Cine are irigaţii mai salvează ceva, însă noi, cei din zona neirigată, am pierdut tot”, ne-a declarat Marian Palada, un mic fermier din zona de nord a judeţului.Cer ajutorului Guvernului: „Salvaţi-ne!”Fermierii gălăţeni cred că intervenţia Guvernului este absolut necesară pentru a-i scăpa de faliment. „Multe exploataţii agricole vor avea probleme majore cu continuarea activităţii. Culturile agricole au fost înfiinţate pe bază de credite, iar dacă recolta a fost compromisă complet, atunci se va ajunge la incapacitate de plată, deci la faliment”, este de părere Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cereale şi plante tehnice din judeţul Galaţi.Şi directorul Direcţiei Agricole, Ciprian Mihăilă, confirmă că situaţia este gravă şi că fermierii cer declararea stării de calamitate la nivelul judeţului Galaţi, însă afirmă că o decizie în acest sens se poate lua doar la Guvernul României.Dacă o astfel de măsură ar fi luată, fermierii ar putea primi despăgubiri pentru culturile compromise. „Deocamdată se promite doar ajutorul de minimis, însă acesta este foarte mic, nesemnficativ”, spune agronomul Petre Grigore.Irigaţii? Care irigaţii?S-ar putea crede că salvarea ar putea veni de la fermele irigate, având în vedere că aproape 120.000 de hectare sunt amenajate în acest scop în judeţul Galaţi.Din păcate, însă, amenajarea este mai mult pe hârtie, căci în teren situaţia este dezastruoasă. Sistemele sunt defecte, ţevile au fost furate, nu se poate uda. În fapt, numai în jur de 15.000 de hectare din sistemul de irigaţii poate funcţiona.„E jale în câmp! Singurul care ne mai poate ajuta e Dumnezeu. Există acele programe pentru refacerea infrastructurii de irigaţii. Le-am accesat şi noi. De vreo trei ani ne chinuim, dar e foarte greu. După, urmează alte şi alte cheltuieli. Şi nimeni nu sprijină agricultura. Se fură până şi ţevile care au mai rămas în pământ…”, a declarat Ion Bujor, unul dintre cei doi acţionari ai Agrocov, cea mai mare societate agricolă cu acţionariat gălăţean, care exploatează circa 6.000 de hectare.Chiar şi acolo sunt infrastructura este încă întreagă sunt, însă, probleme, căci apa este foarte scumpă. „Măcar dacă ar fi subvenţie la apă, cât să ajute fermierii să treacă de acest dezastru. Dar nu există subvenţie, iar speranţa că se va întâmpla ceva pozitiv se micşorează cu zi ce trece”, spune inginerul Petre Grigore.Pagubă de 80 de milioane de euroPaguba totală este estimată la peste 80 de milioane de euro. Asociaţiile de fermieri spun că se aşteaptă ca în unele localităţi oamenii să nu aibă recoltă nici măcar cât să aibă ce mânca.Din datele sesizate de fermieri, gradul de afectare al principalelor culture ar fi: plante de nutreţ - 60%, grâu, orz, porumb - 70%, orzoaică - 75%, rapiţă - 80%, legume în câmp - 80%. Conform procedurilor, toate datele sesizate de fermieri urmează să fie verificate în teritoriu, de către inspectorii de la Direcţia Agricolă Galaţi, care ar trebui să întocmească procese verbale de constatare.Cum însă instituţia are un număr insuficient de angajaţi care nu ar putea face faţă unui volum atât de mare de muncă, instituţia va apela la sprijinul Camerei Agricole Galaţi, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi. Conform estimărilor directorului Direcţiei Agricole, constatarea pe teren a culturilor afectate de secetă ar putea să se finalizeze undeva în luna august.Potrivit datelor Administraţiei Naţionale pentru Meteorologie (ANM), judeţul Galaţi a fost, în luna mai, unul dintre cele mai aride din România. Cantitatea de precipitaţii a fost sub pragul de 10 mm, de opt ori mai puţin decât ar fi fost normal.adevarul.ro
dcp100168 Posted June 23, 2015 Author Posted June 23, 2015 Seceta îi usucă pe fermierii gălăţeni. Două treimi din culturi - compromise, pierderi de zeci de milioane de lei* Meteorologii confirmă că judeţul nostru este greu încercat de seceta pedologicăPeste 2.000 înştiinţări au ajuns la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare (DADR) Galaţi, de la fermierii care au suferit pierderi însemnate din cauza secetei şi, pe alocuri, a căderilor de grindină. Miile se sesizări s-au făcut prin intermediul a 37 de primării, din totalul de 65 din judeţ.E prăpăd pe câmpuri, cât vezi cu ochiiLa nivelul Galaţiului avem, potrivit DADR, o suprafaţă agricolă de 351.035 de hectare. Seceta a făcut deja ravagii, potrivit înştiinţărilor fermierilor, pe cel puţin 110.000 de hectare, deci pe circa o treime din totalul suprafeţei cultivate sau întreţinute ca păşune. Dar cum acestea sunt doar datele din jumătate de judeţ, suprafaţa afectată ar putea ajunge chiar la două treimi din totalul celei cultivate în tot Galaţiul.DADR informează că, în toamnă, în judeţ s-au înfiinţat culturi de cereale pe 65.024 ha, din care: grâu pe 58.215 de hectare, orz pe 5.900 de hectare, orzoaică de toamnă pe 267 de hecare şi triticale pe 642 de hectare. S-a semănat şi în primăvară pe vreo 180.000 de hectare, spun specialiştii, dar seceta a afectat serios plantele, încă din faza de răsărire.Cât despre cereale, cele din care se face pâinea noastră cea de toate zilele... "sunt în stare critică, deoarece se ştie că cerinţele acestora faţă de umiditate sunt maxime în fenofazele de înspicat, fecundare, formarea boabelor, fenofaze care au fost parcurse de plante în această perioadă marcată de seceta pedologică extremă", informează DADR.Aceiaşi specialişti estimează că grâul şi orzul sunt acum afectate în proporţie de 70 la sută, orzoaica în proporţie de 75 la sută, rapiţa şi legumele în câmp în proporţie de 80 la sută, plantele de nutreţ în proporţie de 60 la sută, iar porumbul în proporţie de 80 la sută. Iar acestea sunt doar date parţiale! În prezent, specialiştii DADR merg în judeţ pentru e evalua pagubele. Marţi, 23 iunie, spre exemplu, se făceau verificări pe raza comunei Frumuşiţa.Pierderi după pierderiA plouat zilele trecute, dar cantităţile de apă căzute n-au schimbat, din nefericire, nimic. "Ne descurcăm încă, dar cu greu. Irigăm, cu costuri sunt foarte mari. Dăm cam 500-600 de lei pe udare, la hectar. În zona noastră e încă bine, dar numai şi numai pentru că investim în irigaţii. Dacă n-am fi dat aceşti bani, am fi avut cu siguranţă o producţie mai mică şi mai proastă ca anul trecut", ne-a declarat Jan Florescu, unul dintre managerii agricoli importanţi din judeţ, cu o exploataţie de peste 400 de hectare.Deşi fermierii îşi puneau speranţe mari în culturile acestui an, 2015 se dovedeşte a fi dezamăgitor. Cine nu poate iriga riscă să se aleagă, în vară şi toamnă, cu producţii care vor ajunge, poate, la jumătatea recoltelor de anul trecut.Au suferit cumplit, spre exemplu, cultivatorii de rapiţă care, după un 2014 bun, pregăteau lanuri întinse pe vreo 14.000 de hectare. După seceta din toamnă, au fost nevoiţi să îşi întoarcă lanurile, rămânând în primăvară cu mai puţin de 7.000 de hectare în cultură şi pierzând, astfel, peste 21 de milioane de lei. Mare parte din rapiţa pe care o scoseseră din iarnă se pârjoleşte acum pe câmp.Ministerul Agriculturii cere bani pentru irigaţiiLucrurile stau cu atât mai prost cu cât se pot iriga maxim 15.000 de hectare, în judeţ, în principal în Lunca Prutului şi Lunca Siretului şi nici aici udările nu sunt ieftine. Parte dintre fermieri dau norme de udare mai mici, ca să-şi poată permite să irige.În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prin intermediul căruia vrea să obţină subvenţionare în proporţie de sută la sută a costului energiei electrice pe care fermierii o folosesc la irigat. Specialiştii în îmbunătăţiri funciare susţin că, la irigat, preţul energiei electrice reprezintă 85 la sută din cheltuiala totală. De succesul acestei legi pare să depindă acum, în mare parte, supravieţuirea multor afaceri agricole.viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 4, 2015 Author Posted July 4, 2015 Cât au irigat fermierii gălăţeni în acest anÎn acest an, în judeţul nostru, fermierii au contractat pentru irigat, cu filiala locală a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), o suprafaţă de 35.210 hectare. Până la începutul acestei luni, se aplicase udarea întâi pe o suprafaţă de 11.147 de hectare. Pe parte dintre suprafeţele contractate s-au mai aplicat şi alte udări, astfel încât suprafaţa totală irigată ajungea, la data de 1 iulie 2015, la 12.857 hectare, potrivit informaţiilor ANIF.Prin comparaţie, anul trecut, până în luna august, se aplicase udarea întâi pe doar 9.373 ha, în întreg judeţul Galaţi.Deşi fermierii îşi puneau speranţe mari în culturile acestui an, 2015 se dovedeşte a fi dezamăgitor. Cine nu poate iriga riscă să se aleagă, în vară şi toamnă, cu producţii care vor ajunge, poate, la jumătatea recoltelor de anul trecut.viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 7, 2015 Author Posted July 7, 2015 Gavrilă Tuchiluş: "Decât să ne plângem că-i secetă, mai bine irigăm!"Cu eforturi destul de mari, 12 fermieri cu exploataţii în vestul judeţului au reuşit - prin intermediul Federaţiei Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) Câmpia Covurluiului - să asigure funcţionarea aducţiunii care începe la Dunăre şi se termină în zona Matca. Acest lucru înseamnă că sunt mulţi fermierii care au acum posibilitatea să ude. Parte dintre cei care au plătit ca apa să vină pe canal spun, însă, că plătesc preţuri astronomice pentru irigaţii, din cauză că ceilalţi fermieri preferă, mai degrabă, să aştepte ploaia decât să investească în culturile lor.Lungul drum al apei către MatcaDetalii despre construcţia hidrologică prin care apa pompată din Dunăre circulă până în marele bazin legumicol gălăţean ne-a oferit preşedintele FOUAI Câmpia Covurluiului, Gelu Ifrim. "Acest drum al apei e destul de lung. De la Staţia de Pompare a Apei (SPA) Dunăre, se ajunge la SRP 1 Vânători, o construcţie-mamut, care pompează apa la o înălţime de 98 de metri. Apoi, apa parcurge primul tronson al unui canal magistral, numit CMT 1. De aici, apa îşi continua drumul, gravitaţional, prin sifonul de la Mălina şi intră pe tronsonul al doilea al CMT. Prin sifonul de la Lozova - situat în zona Schela - apa ajunge pe tronsonul al treilea al CMT, apoi, trecând prin sifonul de la Suhurlui, ajunge în tronsonul al patrulea al CMT, lung de vreo şapte kilometri şi trece prin SRP 2 (care e nefuncţional). Drumul se bifurcă acolo, iar apa ajunge la un canal principal, trece iarăşi print-o serie de sifoane, prin mai multe staţii şi ajunge la SRP 53, care e capătul de reţea la care s-a cerut apă", ne-a declarat Gelu Ifrim.Sunt, deci, zeci de kilometri pe care apa trebuie pompată. "În total, cei 12 fermieri au plătit cam trei milioane de lei ca să putem umple canalul cu apă", a mai precizat preşedintele FOUAI."Cum să nu uzi, pe secetă?"Aflat la capăt de reţea, inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul SC Agrimat Matca SA, spune că în ciuda eforturilor pe care le-a făcut, împreună cu ceilalţi mari fermieri, pentru a aduce apă pe canal, majoritatea agricultorilor de pe traseu aleg să nu ude. "Am zis să pornim sistemul, ca să se poată iriga 5.000 de hectare, pe tot traseul, de la Dunăre la Matca. Am făcut eforturi, am plătit. Acum, a rămas să fac tot eu eforturi mari, din cauză că de la Dunăre până la ferma mea udă doar doi fermieri, o suprafaţă de 15 hectare. La noi, preţul apei ajunge la 800 de lei mia de metri cubi. Nu înţeleg cum este posibil, pe secetă, să ai acces la apă şi să nu uzi? Ce porumb o să faci fără apă? Te zgârceşti la câteva sute de lei, pentru două udări la hectar, dar la toamnă, când n-o să recoltezi decât foarte puţin, ce-o să faci? Dacă uzi acum, faci producţie, vinzi şi îţi scoţi banii. Dacă nu, o să ceri iar ajutor de calamitate, deşi aveai cum să previi pierderile", este de părere ing. Gavrilă Tuchiluş.viata-libera.ro
dcp100168 Posted July 30, 2015 Author Posted July 30, 2015 Fermierii au pagube de peste 360 de milioane de lei din cauza secetei!Potrivit situației centralizate la nivelul Prefecturii județului Galați, seceta a produs fermierilor gălățeni pagube de peste 361 de milioane de lei, fiind afectate, în diverse grade, peste 228.000 de ha. Având în vedere că, potrivit Direcției de Agricultură Galați, suprafața arabilă din județul Galați este de 289.000 de ha (în total, în județ sunt 351.000 de ha de teren agricol, dar doar 289.000 de hectare sunt arabile), rezultă că peste 80% din suprafața arabilă a fost afectată de secetă.Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galați, Petrica Pațilea, în total, seceta a afectat 228.702,55 hectare de culturi, provocând o valoare a pagubelor estimată la 361.117.560 de lei. Potrivit sursei citate, cele mai mari suprafețe afectate de secetă sunt: porumb - 75.780 de ha (pabugă estimată - 124.184.400 de lei), floarea soarelui - 45.235 de ha (paguba estimată - 73.060.970 lei), pășuni - 16.869 ha (pagubă de 13.278.090 lei), viță de vie - 8.588 de ha, cu o valoare a pagubelor de 13.278.090 lei, orzoaică - 5.142 de ha, valoarea pagubei fiind de 6.688.700 lei, orz - 5038 ha, cu o valoare estimată a pagubelor de 7.272.542 lei, lucernă - 5.158 de ha (valoare pagube - 9.589.879 lei) și rapiță -- 4489 ha, cu o valoare a pagubei de de 7.713.256 lei.De asemenea, au fost afectate și alte culturi, dar pe suprafețe mai mici, se mai arată în raportul centralizat la Prefectura Galați. Astfel, au fost afectate de secetă plante de nutreț - 3.026 ha (pagubă de 5.619.820 lei ), soia - 1.128 ha (pagubă de 1.535.500 lei), coriandu - 1.015 ha (pagubă de 1.039.700 lei) , pepeni - 900 de ha (pagubă de 3.656.180 lei), mazăre - 883 de ha (pagubă de 1.207.626 lei) sau livezi - 366 de ha (valoare pagube - 5.362.060 lei)."Toată situația cu terenurile afectate de secetă dar și valoarea estimată a pagubelor a fost transmisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar cu datele centralizate la nivel național se va solicita asistență financiară din partea UE", a declarat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galați, Petrica Pațilea.presagalatibraila.com
dcp100168 Posted July 31, 2015 Author Posted July 31, 2015 Grâul e puţin şi greu de vândut în câştig* Producţii mai mici decât în 2014, la preţuri nu cu mult mai mari * Seceta a făcut prăpăd pe aproape 50.000 de hectare cu grâu din judeţul Galaţi * Conţinutul de gluten, motiv de zâzanie între fermieri şi marii cumpărători de cerealeCu săptămâni bune înainte să intre la recoltat, marii fermieri ai Galaţiului anunţau că producţia de grâu a acestui an e deja compromisă pe jumătate, dacă nu chiar în procent mai mare. Acum, după recoltă, oricine poate vedea clar că oamenii nu se plângeau de pomană! Din datele Prefecturii Galaţi, rezultă că seceta a făcut prăpăd pe 49.092 de hectare de lan de grâu şi a cauzat pagube de 64.866.000 de lei. Sunt zone din judeţ în care producţiile de grâu sunt la jumătatea celor din vara lui 2014 sau chiar mai mici!Ce-i drept, preţul de vânzare al kilogramului de grâu a crescut faţă de cel practicat în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar nu cu mult. În schimb, s-a încetăţenit o nouă problemă pe piaţă: companiile cumpărătoare plătesc adesea mai puţin pe kilogramul de grâu, din pricina faptului că acesta ar avea conţinut scăzut de gluten. Or, mulţi dintre fermieri gălăţeni nu prea sunt convinşi că analizele respective se fac pe bune. Din păcate, oamenii se plâng că nu au acces la serviciile unui laborator privat, în care să-şi comande propriile analize pentru grâul pe care l-au produs. Aşa că rămân, în continuare, la mâna marilor companii cumpărătoare.Cât grâu s-a recoltatPotrivit operativei Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, până la mijlocul săptămânii trecute se recoltaseră 154.490 de tone de grâu, de pe o suprafaţă totală de 59.880 de hectare. Din datele comunicate până la acest moment de DADR, producţia medie la hectar ajunge la doar 2.570 de kilograme de grâu, sesizabil mai mică decât în anii trecuţi.Vasile Stanciu e fermier în comuna gălăţeană Băneasa şi exploatează, în cadrul unei asociaţii agricole, o suprafaţă de 400 de hectare. Iată ce spune, după ce a terminat treieratul: „A fost un an slab pentru grâu. Am scos trei tone şi jumătate la hectar, în condiţiile în care, anul trecut, recoltasem şi cinci tone la hectar. Problema a fost că n-a plouat exact în perioada de înflorire a grâului, când ar fi fost nevoie de apă. Şi cum noi, aici, nu avem irigaţii… E o producţie de care n-am cum să fiu mulţumit. Dar au fost şi oameni din zonă cu probleme mai mari. Unii au scos doar o tonă şi jumătate de grâu la hectar. O zi întreagă umblau săracii oameni ca să umple o maşină cu grâu”, a precizat Vasile Stanciu.Potrivit datelor DADR Galaţi, producţia medie de grâu a fost de 3.248 de kilograme la hectar în 2014 şi de 3.196 de kilograme la hectar în 2013. Ambele, net superioare celei înregistrate în acest an. Din datele DADR Galaţi şi cele ale Direcţiei Judeţene de Statistică, acestea au fost şi cele mai însemnate cantităţi de grâu recoltate, din 2000 încoace. La polul opus, cea mai mică producţie, potrivit statisticilor, s-a înregistrat în anul 2003, când s-au recoltat 1,17 tone de grâu la hectar.Preţul kilogramului, pe piaţă“În acest an, preţul de ordine este de 65 de bani pe kilogram, cu transportul cumpărătorului, şi de 70 de bani pe kilogram, cu transportul nostru, al producătorilor. Mai mult n-am văzut să urce preţul. Cel puţin nu aici, în zona noastră. E mai mare decât anul trecut, dar creşterea nu e suficientă ca să te poţi dezvolta. Dau 2.500 de lei pe înfiinţarea unui hectar de grâu şi iau 2.100 lei (plus subvenţia pe suprafaţă - n.r.). De unde să am bani să investesc în tehnologie? Cu două tractoare vechi - unul de 100 de CP şi altul de 140 de CP - trebuie să lucrez 400 de hectare de teren. Şi aşa o să continui, că n-am de unde cumpăra altele”, spune Vasile Stanciu. Anul trecut, grâul s-a vândut la recoltat şi cu 45 de bani sau 50 de bani kilogramul, preţ care nu acoperea cheltuielile de înfiinţare a culturii decât în condiţiile unei producţii mari, de 4.500 sau 5.000 de kilograme, la hectar. Nu puţini sunt fermierii care ar spune că a fost un an bun la grâu dacă îşi acoperă cheltuielile culturii din vânzarea recoltei şi reuşesc să păstreze subvenţia pe suprafaţă, ca profit. Iar în acest an mulţi nu vor putea păstra acei bani…Potrivit informaţiilor publicate de bursacereale.com, preţul grâului din recolta acestei veri a atins maximul pe 17 iunie, când tona a ajuns să coste, la nivel naţional, 758 lei. De la acel moment, preţul a scăzut până la pragul de 700 de lei tona, la care s-a menţinut de la începutul săptămânii, potrivit celor mai recente raportări postate pe site. Sucevenii cereau şi 850 lei pe tona de grâu. Dacă vor şi vinde la acest preţ, rămâne de văzut.Evoluţia preţurilor la grâu, în ultimii aniDupă aderarea la Uniunea Europeană, preţurile kilogramului de grâu au variat destul de mult, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Cel mai bun an, din punct de vedere al preţului, a fost 2012 când, pe fondul producţiei foarte scăzute, grâul ajunsese să se vândă cu 91 de bani kilogramul. Cel mai slab an rămâne 2009, când s-a vândut cu 47 de bani kilogramul. Iată şi preţurile medii, anuale, pentru ceilalţi ani: 61 de bani/kg (2007), 68 de bani/kg (2008), 59 de bani/kg (2010), 88 de bani/kg (2011) şi 85 de bani/kg (2013). Preţul mediu e comunicat de MADR la nivel de ţară. Spre exemplu, în 2014, gălăţenii - mai ales cei care nu încheiaseră contracte futures - vindeau grâul din camp la 50 de bani kilogramul. Or, preţul mediu comunicat de MADR pentru grâu, anul trecut, a fost de 75 de bani/kg.Merită menţionat aici faptul că preţul mediu nu este cel pe care îl obţine fermierul care îşi vinde recolta din câmp, în iulie. Preţul mediu este, aşa cum îi spune şi numele, o medie a preţurilor cu care se vinde grâul pe tot parcursul anului. Cine are siloz şi îşi poate stoca recolta până la iarnă, cu siguranţă va vinde la preţ mai mare.Nu-i rentabil, deci punem mai puţinProfitul pe care fermierii îl obţin, de pe urma culturii de grâu, nu este unul tocmai atractiv, nici în anii buni. Se pot face bani şi din grâu, spun oamenii, dar se câştigă mai bine din alte culturi. Acesta este unul dintre motivele pentru care suprafeţele pe care se înfiinţează lanuri de grâu a scăzut cu mai mult de 28 la sută la sută, faţă de 1995. Scăderea suprafeţelor n-a fost continuă. Spre exemplu, în anul 1995, suprafaţă totală cultivată cu grâu, în judeţul nostru, era de 84.891 de hectare. Până în anul 2000, se ajunsese la nici 60.000 de hectare. În anul următor, suprafeţele au crescut iar, la peste 70.000 de hectare. Şi apoi au scăzut din nou. Cea mai restrânsă suprafaţă cultivată cu grâu s-a raportat în anul 2007, când se înfiinţaseră culturi pe doar 43.707 hectare. În 2014, suprafaţa lanurilor de grâu pe care s-a intrat la recoltat ajungea tot la circa 59.000 de hectare, ca şi în acest an.Conţinutul de gluten: tehnologie sau şmecherie?Mai mulţi fermieri de prin judeţ ne-au sesizat faptul că grâul bun, de panificaţie, le este cumpărat ca furajer, deoarece cumpărătorii invocă un conţinut scăzut de gluten al boabelor. „În aceste condiţii, avem şi noi nevoie de un laborator privat, în care să facem aceste analize şi să obţinem certificări. Şi nu avem acces la aşa ceva. Fac agricultură de ani şi ani şi totuşi nu înţeleg de unde scot ei aceste rezultate. Dacă eu am masă hectolitrică bună, de 80 sau de 82, şi aduc grâul la un stas de umiditate de 14 la sută, cum e posibil să nu am conţinut bun de gluten? Eu cred că asta este mai degrabă o găselniţă cu care să ne determine să vindem repede şi ieftin, din câmp”, este de părere Vasile Stanciu.La grâu, ca la grâu, dar să vedeţi jale la porumb!Detalii despre cum arată semnele pe care le dă anul agricol de aici încolo ne-a oferit preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT), ing. Petre Grigore. Managerul agricol are ferma în Bădălan, unde există posibilitatea irigării. "Cred că putem spune că la grâu s-a terminat recoltatul. A fost satisfăcător, spun eu, din punct de vedere al producţiei. Problemele mari ar putea fi la porumb şi la floarea soarelui. Mai exact, dacă o mai ţine o săptămână tot aşa, fără ploaie şi cu temperaturi foarte mari, recoltele vor fi cu 70 la sută sau chiar 80 la sută mai mici decât ar trebui. La floarea soarelui, există pericolul înjumătăţirii recoltelor. Această secetă pedologică extremă cu care ne luptăm face ravagii”, a precizat ing. Petre Grigore.viata-libera.ro
dcp100168 Posted August 3, 2015 Author Posted August 3, 2015 Seceta face prăpăd în rapiţă* Datele centralizate din judeţul Galaţi au fost transmise Ministerului Agriculturii, în vederea obţinerii de sprijin financiar din partea Uniunii Europene"Există, în acest moment, un mare pericol. Seceta poate compromite campania de înfiinţare a culturilor de rapiţă din această vară", apreciază preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.Cultivatorii de rapiţă au fost deja greu încercaţi în acest an. Au pornit în cultură, vara şi toamna trecută, cu 14.000 de hectare, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Până în primăvară, se întorseseră deja 7.420 de hectare şi rămăseseră în câmp doar 6.580 de hectare, adică 47 la sută din suprafaţa iniţială. La recoltat, potrivit DADR Galaţi, s-a intrat cu doar 4.482 de hectare, de pe care s-au recoltat 8.650 de tone de rapiţă pentru ulei.Din datele Prefecturii Galaţi, seceta a produs pagube însemnate, în valoare de 7.713.256 lei, pe 4.489 de hectare. Cel mai probabil, parte dintre fermierii cărora rapiţa n-a apucat să le iasă în septembrie 2014, nu mai sunt cuprinşi în statistică. Per total, cultivatorii de rapiţă din judeţ au pierdut, în acest an, peste 20 de milioane de lei.Dimensiunile dezastrului de pe câmpuriLipsa precipitaţiilor şi căldurile exagerate au omorât şi suprafeţe impresionante de culturi de porumb, orz, orzoaică şi legume. Vă reamintim că, potrivit datelor furnizate de unităţile administrativ-teritoriale, centralizate de Instituţia Prefectului, nu mai puţin de 228.702 hectare de culturi sunt compromise, iar valoarea estimată a pagubelor depăşeşte 80 de milioane de euro.Astfel, conform datelor centralizate de Prefectura Galaţi, 75.780 de hectare de porumb au fost compromise, iar paguba estimată a agricultorilor pe acest segment este de 124.184.000 de lei. Au mai fost distruse 5.038 de hectare de orz (pagubă raportată de peste 7,27 de milioane de lei), 5.142 de hectare de orzoaică (pagubă raportată de 6,68 milioane de lei), 5.158 de hectare de lucernă (pagubă raportată de peste 9,5 milioane de lei), 3.026 de hectare de plante de nutreţ (pagubă estimată la peste 5,6 milioane de lei), 2.213 hectare de legume (pagubă raportată de aproape 10 milioane de lei), 1.128 de hectare de soia (pagubă de peste 1,5 milioane de lei), 1.015 de hectare de coriandru (pagubă de peste un milion de lei), 205 de hectare de armurariu (pagubă de peste 74.000 de lei) şi nu numai. Nici culturile de muştar, mazăre, cartofi sau pepeni nu au scăpat neatinse de secetă, şi în aceste cazuri fiind înregistrate pagube.Dezastrul din agricultura gălăţeană, transpus pe hârtie, a fost transmis, conform reprezentantei Instituţiei Prefectului, Ministerului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). "Datele vor fi centralizate la nivelul întregii ţări şi se va solicita asistenţă financiară din partea Uniunii Europene", a precizat purtătorul de cuvânt al Prefecturii.viata-libera.ro
riaji Posted August 11, 2015 Posted August 11, 2015 Pai tocmai de-aia e bun graul nostru: ca are continut scazut de gluten!
dcp100168 Posted August 13, 2015 Author Posted August 13, 2015 Seceta a afectat culturile agricole din judeţul Galaţi pe 228.702 haLa nivel național, seceta instalată în lunile iunie și iulie a afectat culturile agricole de pe o suprafață totală de 867.372 de hectare, care reprezintă 8% din suprafața totală cultivată, de aproximativ 9,4 milioane de hectare.În județul Galați se află un sfert din suprafața agricolă afectată de secetă la nivel național, fiind distruse de arșiță culturile de pe 228.702 hectare din cele 289.000 de hectare cultivate în acest an.În județul Galați există peste 350.000 de hectare de terenuri agricole, din care 290.278 ha teren arabil și pe mai puțin de jumătate din această suprafață, pe 135.000 ha, există sisteme de irigații.Seceta a afectat în special culturile înființate în primavară, de porumb, floarea-soarelui, cartof și sfeclă de zahăr. Deficitul de apă din sol și menținerea temperaturilor caniculare, va afecta și mai mult situația acestor culturi, dar poate pune probleme serioase și în pregătirea înființării culturilor de toamnă.La nivel național, au fost „pârjolite” culturile de pe 867.000 haMinisterul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (MADR) a solicitat prefecturilor și direcțiilor agricole județene o inventariere a acestor pierderi și după centralizarea situațiilor din județe rezultă că la nivel național au fost afectate culturile de pe o suprafață de peste 867.000 ha.„În cursul lunilor iunie și iulie 2015 s-a solicitat Institutiilor Prefectului operaționalizarea organismelor și structurilor abilitate în managementul situațiilor de urgență, precum si comunicarea de situații centralizate, la nivel de județ, referitoare la pagubele fizice și valorice produse de secetă, în conformitate cu datele cuprinse în procesele verbale și rapoartele sinteză întocmite de către Comitetele locale și județene pentru situații de urgență.Potrivit centralizării acestor informații la Centrul operativ pentru situații de urgență organizat la nivelul MADR, la data de 5 august 2015 erau 867.372,23 ha afectate de seceta prelungită, la nivel național”, se arată într-un comunicat al MADR.Statistica dezastrului în județul GalațiAgricultorii gălățeni au pierdut 78,8% din culturile agricole în care au investit în acest an agricol. Seceta a afectat 228.702,55 hectare de culturi agricole, provocând o valoare a pagubelor estimată la o sumă totală de 361.117.560 de lei. Cele mai afectate sunt culturile de porumb înființate pe o suprafață totală de 75.780 de hectare, pagubele fiind estimate la 124.184.400 de lei.La floarea soarelui, au fost afectate culturile de pe 45.235 hectare, pagubele fiind estimate la 73.060.970 lei. La orzoaică au fost distruse de arșiță culturile de 5.142 ha, valoarea estimată a pagubelor fiind de 6.688.700 lei, la orz au fost afectate 5.038 ha, cu o valoare estimată a pagubelor de 7.272.542 lei, la lucernă sunt afectate 5.158 de ha, pagubele fiind de 9.589.879 lei, iar la rapiță au fost afectate 4.489 ha, cu o valoare totală a pagubelor de 7.713.256 lei.Au fost afectate și culturile de viță de vie de pe 8.588 de hectare, pagubele înregistrate fiind 13.278.090 lei. Arșița a distrus și 16.869 de hectare de pășuni. Au fost afectate și culturile de nutrețuri de pe 3.026 ha, pierderile fiind de 5.619.820 lei.Au mai fost distruse culturile de pe 1.128 ha cultivate cu soia (pagubă – 1.535.500 lei), 1.015 ha cu coriandu (pagubă – 1.039.700 lei), 883 ha cultivate cu mazăre (pagubă – 1.207.626 lei) dar și 900 de ha cultivate cu pepeni (pagubă – 3.656.180 lei) și 366 hectare de livezi, pagubele fiind estimate la 5.362.060 lei).Pentru plata despăgubirilor mai mari de 15.000 euro, Guvernul trebuie să ceară acordul Comisiei EuropeneMinisterul Agriculturii nu are încă o estimare a sumelor de bani pe care le vor pierde fermierii ca urmare a instalării fenomenului de secetă pedologică, valoarea pagubelor urmând sa fie estimată în funcție de evoluția fenomenului, se mai arata in raspunsul ministerului.Pentru acordarea despăgubirilor cu o valoare mai mare de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, chiar dacă plățile se fac de la bugetul de stat.„Comisiile constituite pe lângă prefecturi analizează situația în teritoriu și pe baza ei vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru că fonduri europene nu cred că vom avea pentru despăgubiri. Oricum, trebuie sa avem acceptul Comisiei Europene dacă vorbim de despăgubiri care depașesc 15.000 euro, pentru ca sunt situații în care va trebui să acordăm despăgubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să așteptăm ok-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm Comisia Europeana, așteptăm răspunsul și pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.Alte măsuri compensatorii: ajutor de minimis sau reducerea impozitelorPrintre măsurile pe care le intenționează Ministerul Agriculturii pentru despăgubirea agricultorilor se află instituirea unei scheme compensatorii de sprijin, prin ajutor de minimis și reducerea impozitelor datorate pe baza normei de venit proporțional cu pierderile suferite, pentru persoane fizice, individual sau într-o forma de asociere, în cazul înregistrării de pierderi de peste 30 % din suprafețele destinate producției agricole. O altă măsură luată în calcul este operaționalizarea fondurilor mutuale care să preia riscurile de secetă și să despăgubească membrii utilizând surse financiare comunitare.presagalati.ro
dcp100168 Posted August 14, 2015 Author Posted August 14, 2015 Seceta provoacă restricţii la apa potabilă şi lasă animalele fără nutreţJoi, la Prefectura judeţului Galaţi, a avut loc şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În cadrul şedinţei, s-au prezentat date cu privire la situaţia adâncimii de navigaţie pe Dunăre, situaţia aprovizionării cu apă prin sisteme centralizate şi fântâni şi a alimentării cu apă şi hrană pentru animale, situaţia pagubelor din producţia agricolă şi situaţia privind starea de funcţionare a sistemelor de irigaţie din judeţ.Situaţia pe DunăreReprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos(AFDJ) Galaţi au declarat că partea bulgară, care are în administrare sectorul Zimnicea-Belene, de la kilometrul 375 la 610, critic pentru navigaţie, nu are echipamente de dragaj, iar perspectiva de a face dragaj pe fluviu este foarte îndepărtată. ,,Omologii noştri din Bulgaria, care au sediul la Ruse, nu au echipamente de dragaj, spun că au în intenţie, dar au trecut câţiva ani de când tot spun că au în intenţie, au o navă de măsurători şi semnalizare, fac măsurători şi reglează semnalizarea. Perspectiva ca partea bulgară să intervină cu lucrări de dragaj pe sectorul pe care îl au în administrare, aşa cum s-au angajat prin acordul încheiat între Bulgaria şi România, este foarte îndepărtată, şi noi, partea română, nu avem posibilitatea să intervenim. Chiar dacă avem bani, există problema că fiind un sector administrat de parte bulgară, să fim acuzaţi de deturnare de fonduri. Singura şansă este să facem continuu măsurători şi funcţie de acestea să reglăm semnalizările pentru ca convoaiele să nu eşueze”, a spus directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Potrivit acestuia, navigaţia se desfăşoară în condiţii normale pe sectorul maritim al Dunării, în sensul că sunt asigurate adâncimi de 24 de picioare, adică 7,30 metri, conform recomandărilor Comisiei Dunării."Sunt unele zone critice pe care noi le ţinem sub control cu ajutorul utilajelor de dragaj care au activat la Bara Sulina, Prut amonte şi Isaccea”, a mai spus Dumitru.El a precizat că pe sectorul fluvial de la kilomtrul 175 la 375, de la Cernavodă la Brăila, navigaţia se desfăşoară în condiţii normale, în sensul că sunt adâncimi minime asigurate de 2,5 metri. Sunt pe poziţii două complexe de dragaj la kilometrul 274-276 Albăneşi şi amonte de Brăila, la Ostrovul Lupului. ,,Sectorul de la kilometrul 375 la 610 este cel mai critic pentru navigaţie şi este administrat de partea bulgară. Aici, în amonte de Giurgiu, există trei zone critice: Belene, Vardim şi Batin, unde adâncimea pe şenalul navigabil este în jur de 2,10 metri, iar lăţimea este între 60 şi 80 metri. În această situaţie, convoaiele sunt obligate să ancoreze, să descompună convoaiele, practic un convoi cu şase unităţi este obligat să facă şase treceri prin zona dificilă, adică trece unitate cu unitate. Faptul acesta duce la consum de timp şi combustibil şi pierderi pentru transportatori, pentru că barjele nu mai pot fi încărcate la capacitatea maximă. Niciodată nu au fost staţionate în această zonă 120 de nave cum s-a spus prin presă. Au fost cel mult 50-60 de nave care executau manevre sau se aflau în deplasare”, a menţionat Dumitru.El a mai precizat că sectorul românesc, de la kilometrul 610 la Porţile de Fier 2, administrat de AFDJ Galaţi, are în general asigurate adâncimile minime recomandate de 2,5 metri, cu două puncte la Bechet şi Corabia. ,,Spre zonă se deplasează un complex de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime recomandate. Între Cernavodă şi kilometrul 346, urmează să se execute lucrări hidrotehnice în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri europene. Aici, sunt adâncimi foarte mici de 1,5 metri, dar navigaţia nu este restricţionată, ea se desfăşoară pe o rută ocolitoare pe la Bara Borcea, care pentru transportatori înseamnă consum suplimentar de combustibil şi timp”, a afirmat Dumitru. El a mai spus că din prognoza dată de Institutul Naţional de Hidrologie, pe şapte zile, nu vor fi creşteri de debit ale Dunării. ,,La Galaţi, a fost joi o cotă de 95 centimetri, cu un centimetru mai mult faţă de miercuri, comparând cu anul 2003, când în septembrie am avut cota de 17 centimetri la Galaţi, şi raportat la minimul istoric de minus 43 centimetri cât a fost în 1921”, a completat Dumitru.Reprezentantul Căpităniei Portului Galaţi, Iulian Perju, a declarat că bacurile care travesează Dunărea de pe malul gălăţean pe cel tulcean, circulă cu întârzieri de cinci-zece minute şi cu consum mai mare de combustibil, pentru că trebuie să ocolească o insulă formată din aluviuni şi apărută odată cu scăderea apelor Dunării.În judeţ, e jale!Dacă în privinţa circulaţiei navele pe Dunărea Maritimă şi Fluvială nu sunt situaţii deosebite, decât cele de pe segmentul administrat de autorităţile bulgare, sunt probleme în privinţa alimentării cu apă potabilă a 12 localităţi din judeţ. Populaţia din mediul rural încearcă să îşi salveze legumele din grădini, irigând-le cu apă potabilă, motiv pentru care consumul a rescut atât de mult, încât furnizorii nu mai pot asigura serviciul decât în sistem centralizat, a informat şeful SGA Galaţi, Ionel Ardean.În lipsa furnizării apei în sistem centralizat, populaţia se îndreaptă către alimentarea cu apă din fântâni, însă Direcţia de Sănătate Publică a avertizat asupra riscului consumului de apă cu nitraţi şi nitriţi, care poate fi fatală pentru gravide şi bebeluşi. Seceta a afectat şi sursele de apă pentru animale, mai ales în comunele Oancea, Folteşti Bălăşeşti, în cea din urmă localitate fiind probleme şi cu asigurarea hranei celor 5.000 de animale domestice, întrucât păşunile au fost distruse de secetă. În lipsa soluţiilor, primăria Bălăşeşti a propus păşunatul silvic în pădurile private, lucru nerecomandabil, care însă se poate face dar doar cu activarea forţei majore, au avertizat reprezentanţii Direcţiei Silvice.Lipsa apei a compromis şi peste 228.000 de hectare cu diverse culturi agricole, producând fermierilor pagube de 361 de milioane de lei, căci doar 5,37% din suprafaţa arabilă a judeţului este irigată, au mai arătat reprezentanţii Direcţiei Agricole. De altfel, seceta a afectat atât de mult şi plantele furajere, încât producţia nu va asigura, la iarnă, hrana animalelor decât în proprţie de 20%, a spus Ciprian Mihăilă, directorul Direcţiei Agricole Galaţi, recomandând ca toate culturile agricole afectate de secetă să fie totuşi strânse de pe câmp şi transformate în nutreţ pentru animale.La propunerea şefului Inspectoratului Judeţean pentru Sitauţii de Urgenţă, planul de măsuri al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă a fost completat cu măsuri preventive şi restrictive care se vor aplica atunci când situaţia o va impune.presagalatibraila.com
dcp100168 Posted August 26, 2015 Author Posted August 26, 2015 Situaţie alarmantă în judeţul Galaţi. Suprafeţele afectate de secetă sunt în creştereLipsa precipitațiilor din această vară a provocat o secetă extremă, iar consecințele se văd abia acum. Producția la hectar pentru majoritatea culturilor din vară s-a diminuat drastic, în special la rapiță și culturile de păioase. Pe cele peste 9.500 de hectare de rapiță întoarse în această primăvară, s-a constatat o reducere cu 80% a producției. Iar situația nu este mai bună nici pentru celelalte culturi.Pentru evaluarea pagubelor produse de secetă, autoritățile au întocmit procese verbale pentru o suprafață de peste 12.000 de hectare. Cele mai multe documentele au fost încheiate cu agricultorii din comuna Cavadinești, peste 100, pentru o suprafață de peste 4.000 de hectare afectate.Potrivit datelor Direcției pentru Agricultură Galați se pare că și însămânțările de toamnă vor fi afectate, deoarece pământul nu a putut fi arat în totalitate și pregătit pentru cultivare. Iar situația nu se va îmbunătăți nici în anii următori, având în vedere că sistemul de irigații este la pământ. Datele arată că doar 5% din suprafața arabilă a județului a fost udată.voxtvregional.ro
dcp100168 Posted August 31, 2015 Author Posted August 31, 2015 Seceta copleşeşte instituţiile gălăţene. Fermierii rămân cu paguba!Statul român nu are suficiente resurse nici măcar ca să înregistreze pagubele cauzate de secetă, darămite să le mai şi combatăDegeaba anunţi că seceta ţi-a pârjolit lanuri, dacă n-are cine să-ţi dea proces de constatare! În această vară, cele 65 de primării de oraşe şi comune din judeţ au informat Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) că seceta a afectat culturile de pe 228.663 de hectare de teren, în condiţiile în care suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 351.035 hectare. Ar fi vorba, deci, despre calamitarea a aproape 70 la sută din totalul suprafeţei agricole din judeţ! Că or mai fi sesizat unii fermieri pierderi mai mari decât au, doar în speranţa că vor primi ceva de la stat? Parte dintre sursele noastre spun că da, parte că nu. Oricum, n-are nici cine şi nici când verifica toate astea, din păcate.Constatarea calamităţilor se face, în această vară, în baza ordinului de prefect nr. 84/05.05.2015, care prevede formarea unei comisii mixte, din care fac parte: reprezentanţi ai DADR, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi şi ai primăriei de pe raza căreia sunt culturile calamitate. Din păcate, până la acest moment, s-au eliberat procese verbale de constatare şi evaluare a pagubelor pentru culturi afectate de pe doar 12.231 de hectare. Adică pentru doar cinci la sută din suprafaţa totală pe care fermierii gălăţeni au declarat-o calamitată!Acum, mulţi dintre fermierii care au suferit pagube spun că nu mai pot aştepta şi trebuie să intre la recoltat. "Cât mai poţi sta, în condiţiile în care oricum ai pierdere în lan? Cât să aştepţi? Ce să mai aştepţi, dacă de atâta vreme nu vine comisia? Trebuie să intri la recoltat. Iar odată ce ai intrat, nu mai ai nicio posibilitate să demonstrezi că ai avut pierdere. Şi nici despăgubiri nu mai primeşti", spune Vasile Stanciu, fermier din comuna Băneasa, lider al unei asociaţii agricole cu 400 de hectare în cultură.În context, directorul DADR Galaţi, Marius Ciprian Mihăilă, ne-a declarat: "Noi facem toate eforturile posibile ca să constatăm, în teren, situaţia privind pagubele. Folosim maşina Direcţiei Agricole şi oamenii pe care îi avem. Şi care nu sunt mulţi. Mergem mai întâi la fermele oamenilor care ne anunţă că nu mai pot aştepta şi trebuie să înceapă recoltatul. Aşa prioritizăm deplasările, în condiţiile unui număr atât de mare de fermieri afectaţi. Ne bazăm şi pe ajutorul colaboratorilor noştri din teritoriu, de la primari la fermieri, pentru transport, atunci când logistica nu este suficientă", a precizat Marius Ciprian Mihăilă.Speranţa instituţiilor - sau mai degrabă a fermierilor care au culturi calamitate - stă acum într-un proiect de ordin de ministru al Agriculturii, care ar trebui să reglementeze condiţiile în care li se va reduce norma de venit agricol ţăranilor care au suferit pierderi de pe urma secetei. Or, ca reducerea să se poată face, pagubele ar trebui, înainte de toate, inventariate şi dovedite cu procese-verbale. Proiectul de ordin de ministru prevede că în inventarierea pagubelor se vor implica şi Finanţele, şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) şi ar trebui să capete putere de lege de la o zi la alta. Asta, pentru cine-şi mai poate amâna recoltatul atât de mult...viata-libera.ro
dcp100168 Posted September 9, 2015 Author Posted September 9, 2015 Pierderile la porumb ajung şi la sută la sută, în această toamnăAu pierdut fermierii mult în această vară, dar ce-i mai rău abia urmează de acum, în toamnă. Detalii ne-a oferit preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.„Au fost culturi afectate şi culturi mai puţin afectate. La orz, spre exemplu, n-au fost pierderi. La grâu, din câte am văzut eu, pierderile au variat între 10 la sută şi 15 la sută. În schimb, la culturile înfiinţate în primăvară - cum ar fi orzul de bere, floarea soarelui sau porumbul - pierderile vor fi într-adevăr mari. Mai ales la porumb, sunt zone din judeţ unde pierderile ajung şi până la sută la sută. Sigur, dacă vorbim despre fermierii care au folosit sămânţă de calitate şi au respectat tehnologia de cultivare, de la pregătirea terenului la lucrările specifice culturii, vor scoate între trei tone şi patru tone la hectar. Agricultorul care n-a pregătit corespunzător terenul, poate că a mai folosit şi sămânţă din pătul şi nici n-a semănat în epoca optimă, s-ar putea să nu recolteze nimic”, a apreciat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore.viata-libera.ro
dcp100168 Posted October 28, 2015 Author Posted October 28, 2015 Seceta a afectat aproape 160.000 de ha de teren agricolPotrivit unui raport prezentat, miercuri, la şedinţa Colegiului Prefectural, seceta a afectat mai mult de jumătate din suprafaţa de teren arabil din judeţul Galaţi, fiind vorba despre aproape 160.000 de hectare. Potrivit unui raport întocmit de Direcţia pentru Agricultură Galaţi şi ISU Galaţi a fost afectată o suprafaţă de 159.784,96 ha de teren agricol, reprezentând 55% din suprafaţa arabilă a judeţului. În funcţie de culturi, suprafaţele afectate sunt: grâu - 30.557 ha, triticale - 747 ha, secară - 16 ha, orz şi orzoaică - 5.991 ha, ovăz - 220 ha, porumb boabe - 60.249 ha, sorg - 451 ha, tutun - 14 ha, mazăre boabe - 770 ha, fasole boabe - 348 ha, cartofi - 138 ha, floarea soarelui - 40.400 ha, rapiţă - 2.631 ha, soia boabe - 1.547 ha, lucernă - 4.631 ha; muştar - 250 ha; plante medicinale - 1.175 ha, struguri - 499 ha, fructe - 163 ha, legume - 596 ha, pepeni - 849 ha, plante de nutreţ - 1.580 ha, păşune - 5.615 ha, fâneaţă - 212 ha, năut - 136 ha şi mei - 2 ha.În total, 11.208 producători agricoli (persoane fizice, PFA, II, IF) au solicitat întocmirea de procese verbale pentru constatarea pagubelor, număr la care se adaugă 406 solicitanţi persoane juridice (3,5% din totalul producătorilor agricoli care lucrează o suprafaţă de aproximativ 42% din totalul terenurilor afectate). Totuşi, deocamdată,reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi nu pot preciza la ce sumă se ridică pagubele agricultorilor din judeţ, având în vedere că acest lucru se va stabili în funcţie de o serie de indicatori, pornind de la datele statistice ale INS privind producţiile medii la hectar obţinute de agricultori în intervalul 2012-2014, dar şi a preţurilor produselor agricole din aceeaşi perioadă.Raportul Direcţiei Agricole mai arată că pentru limitarea pagubelor produse de secetă culturilor agricole va fi nevoie de reabilitarea sistemelor de irigaţii, procentul actual al suprafeţelor irigate fiind de doar 5,37% complet nesatisfăcător pentru asigurarea unor producţii stabile în judeţul Galaţi. „La acest capitol este nevoie şi de efectuarea unei analize aprofundate în ceea ce priveşte impactul preţului energiei electrice folosite pentru acţionarea instalaţiilor de pompare cu fixarea unui preţ stabil pentru o perioadă cât mai lungă de timp în vederea stimulării investiţilor în reţelele secundare şi cu luarea în calcul a situaţiei speciale pe care o reprezintă aducerea apei la cotele de nivel specifice terasei Covurluiului, fapt ce va duce la un preţ necompetitiv faţă de zonele de luncă ale judeţului”, se mai spune în document.presagalatibraila.com
dcp100168 Posted October 29, 2015 Author Posted October 29, 2015 Vin banii pentru despăgubirea pagubelor seceteiÎn judeţul Galaţi vor fi despăgubiţi 11.614 (11.208 persoane fizice, PFA, II, IF, şi 406 persoane juridice, reprezentând 3,5% din totalul producătorilor agricoli gălăţeni) producători agricoli ale căror recolte au fost afectate de seceta din această vară. Despăgubirile se vor face în baza Ordinului 1422/192 din 16.05.2012 coroborat cu ordinul prefectului nr. 84 din 5.05.2015. Suprafaţa afectată de secetă este de 159.784,96 ha, şi reprezintă 55% din suprafaţa arabilă a judeţului. Despăgubirile vor fi coordonate de către Direcţia pentru Agricultură Galaţi, condusă de Marius Ciprian Mihăilă.Pentru a beneficia de compensaţii este nevoie de trei condiţii: solicitanţii trebuie să deţină atestat de producător, toţi producătorii trebuie să deţină procese verbale de constatare a pagubelor pentru suprafeţele cu un procent de calamitare de peste 30%, producătorii agricoli trebuie să fie înregistraţi în evidenţele APIA cu cererea unică de plată pentru 2015. Vor fi acordate despăgubiri pentru nouă tipuri de culturi: porumb boabe, floarea soarelui, soia, cartofi, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşune şi fâneaţă. Evaluarea pagubelor caniculei din această vară în judeţul nostru a fost realizată de 6 specialişti ai Direcţiei pentru Agricultură, 5 specialişti de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi 2 inspectori de la Compartimentului Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control Galaţi.Situaţia a fost prezentată în cadrul Colegiului Prefectural, desfăşurat miercuri, 28 octombrie, la Prefectură. Prefectul Dorin Otrocol a lansat un apel primarilor, pentru ca aceştia să îi anunţe pe fermierii care au avut culturile calamitate, astfel încât cei în cauză să îşi poată ridica ajutoarele oferite de către Guvern, prin intermediul Direcţiei pentru Agricultură.monitoruldegalati.ro
dcp100168 Posted November 15, 2015 Author Posted November 15, 2015 Seceta a făcut prăpăd în porumb. Cine şi cât a produsFermierii gălăţeni anunţaseră încă din iulie că abia, abia vor reuşi să-şi scoată lanurile de porumb până în toamnă, din cauza secetei. Cine-a spus că se plâng în van, poate vedea acum - judecând după producţii - că în câmp lucrurile au stat într-adevăr prost. Cine a putut să irige a produs mai mult, dar şi cu costuri mai mari. Direcţia pentru Agricultură n-a terminat deocamdată centralizarea datelor legate de recoltatul porumbului, aşa că nu putem vorbi încă despre o producţie medie la nivel de judeţ. Fermierii ştiu însă cât au strâns de pe câmp şi nu sunt tocmai mulţumiţi.Unde s-a irigat intensiv, pierderile au fost mai miciDetalii despre cum stau lucrurile în Bădălan ne-a oferit fondatorul Simongrig SRL şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore. "Noi irigăm, aşa că situaţia e întrucâtva diferită faţă de multe zone din judeţ. Dar chiar şi cu irigat, pe toată durata sezonului, tot am înregistrat pierderi. Aş aprecia că producţia de porumb este cam la 70 la sută faţă de un an normal. Repet, cu apă din belşug. În rest, pe terasă, producţia de referinţă la porumb, la hectar, e de circa trei tone la hectar. Cine a putut să irige şi a lucrat după tehnologie a făcut chiar un pic mai mult. Cine nu, de la trei tone la hectar în jos. Despre calitate, ce să spun… n-am făcut o analiză a proteinei, dar am remarcat faptul că aveam o masa hectolitrică mică faţă de anii trecuţi. E tot din cauza căldurii toride, care, dincolo de un anumit prag, afectează dezvoltarea plantei", a precizat ing. Petre Grigore.La Matca, irigaţii cu chin, dar şi cu spor de producţieInginerul Gavrilă Tuchiluş, proprietarul fermei Agrimat Matca SRL, a apreciat că producţia sa a ajuns la 4,5 tone la hectar, în regim neirigat, şi la şase tone la hectar, acolo unde a putut iriga. Dar cum pământurile inginerului zootehnist se află la capătul liniei de irigaţii, Agrimat n-a putut uda mai mult de 74 de hectare. Şi acestea la un cost de 1.200 lei pe mia de metri cubi, cu pierderi enorme de apă pe traseu. Dacă la vară vor uda mai mulţi fermieri, va scădea şi preţul apei. Oricum ar fi, însă, irigaţiile cu apă din Dunăre vor rămâne împovărător de scumpe pentru mătcaşi. Singura soluţie pentru a facilita irigarea a circa 14.000 de hecatre din zonă este realizare aducţiunii Movileni - Matca, infrastructură care să permită irigarea zonei cu apă din Siret."Nici n-am mai vrut să bag combina în el…"Dacă la Matca e nevoie de un om hotărât ca să poată iriga, la Bereşti toată hotărârea din lume nu i-ar ajuta fermierului la nimic. Nici pe vremea comuniştilor n-a ajuns aici conducta de irigaţii."Nici măcar nu m-am mai străduit să bag combina în el. Am preferat să-l vând aşa, ştiulete, oamenilor care au vrut să vină şi să ia. Am spus că, până la urmă, tot s-ar putea să ies un pic mai bine decât în situaţia în care recoltam ca la carte şi mă trezeam cu o producţie de 500 de kilograme de boabe la hectar. La noi, la Bereşti, dacă nu plouă, n-ai ce-i face. Şi anul acesta n-a căzut o picătură, din aprilie până în august. Păi, la ce producţii să te mai aştepţi…", spune ing. Tudorel Spânache, fermier bereştean cu experienţă.De la an la an, producţii mai miciO comparaţie clară vom putea face între producţia media a acestui an şi cea a anilor trecuţi abia atunci când centralizarea va fi finalizată. De la DADR Galaţi, ştim însă că, în 2013, producţia medie de porumb la hectar a fost de 4.174 de kilograme, în vreme ce în 2014, producţia medie a fost de 3.802 kilograme. După toate probabilităţile, în acest an va fi mai mică de atât, deci vom încheia al doilea an cu producţie medie în scădere.Încasări şi despăgubiriÎn acest moment, kilogramul de boabe de porumb se vinde la preţuri cuprinse între 60 şi 85 de bani, în funcţie de calitate şi umiditatea boabelor, de cumpărător şi de contractele futures pe care parte dintre fermieri le încheiaseră din timp. În afară de banii din vânzarea recoltei, fermierii mai pot primi şi sprijinul de calamitate.Din cauză că statul a intenţionat să-i despăgubească pe agricultori doar pentru seceta din vară, nu şi pentru cea din toamnă, nu se vor acorda nici bani, nici înlesniri la impozite pentru culturile de grâu şi de rapiţă, cu toate că pierderile fermierilor au fost importante. Pentru lanurile de porumb calamitate în proporţie mai mare de 30 la sută se vor da însă despăgubiri. La finalizarea campaniei de constatare a pagubelor, DADR Galaţi informa că seceta a afectat grav, în judeţ, 60.249 de hectare cultivate cu porumb.viata-libera.ro
dcp100168 Posted January 21, 2016 Author Posted January 21, 2016 Seceta le-a dat mult de furcă, în 2015, fermierilor gălăţeni * În medie, agricultorii au recoltat cu o tonă de porumb mai puţin la hectar decât anul trecut, dar au fost şi fermieri care n-au mai avut ce strânge de pe câmp * Deşi la recolta de rapiţă a fost dezastru în 2015, fermierii au semănat şi mai multă pentru anul acesta * Despăgubiri s-ar putea da, dar nu pentru toţi Anul 2015 n-a fost unul prea uşor pentru agricultori. În Galaţi - în sud-estul ţării, în general - a fost pârjol, astă-vară, iar lanurile neirigate s-au uscat pe câmp. În toamnă, unii dintre fermieri nici măcar n-au mai avut de ce să bage combina de recoltat în lanul în porumb. Sigur că n-a fost aşa peste tot. Cine a putut iriga şi a aplicat tehnologii performante de cultură a avut producţie, chiar dacă inferioară celei din 2014. Vara a fost însă frământată. De mai multe ori, preţurile recoltelor s-au prăbuşit, cauzându-le pierderi serioase fermierilor care nu încheiaseră contracte futures de livrare a producţiei. La început de an, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi a făcut publice statisticile legate de producţiile agricole medii, la nivel de judeţ, pentru anul 2015. A fost jale în porumbul neirigat Cine are fermă în Lunca Prutului sau a Siretului şi a investit în irigat a avut ocazia să scoată o producţie ceva mai bună. La final de recoltat, inginerul Petre Grigore, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, preciza că producţia de porumb din 2015 a fost cam 70 la sută din ceea ce ar fi trebuit să fie, într-un an normal. Asta, mai degrabă acolo unde s-a putut uda, mai preciza inginerul agronom. Cine n-a avut apă, s-a descurcat cum a putut. Pe la finele lui noiembrie, spre exemplu, fermierul bereştean Tudorel Spânachi spunea că a produs atât de puţin porumb, încât nici n-a mai băgat combina în lan, ca să recolteze. A preferat, în schimb, să vândă producţia, din câmp, ţăranilor care voiau să vină şi să îşi umple căruţele cu ştiuleţi. Ion Bujor, manager la SC Agrocov SRL, a precizat chiar că lanurile de porumb de pe urma cărora ar fi putut recolta opt tone de porumb, dacă ar fi avut cum iriga, i-au adus doar vreo două tone. Potrivit datelor DADR, producţia medie, la nivel de judeţ, a fost anul trecut de 2.224 de kilograme la hectar, pe când în 2014 producţia medie fusese de 3.802 kilograme la hectar. Cultivatorii de rapiţă rămân optimişti Problemele cultivatorilor de rapiţă au început încă de prin 2014. Cine n-a reuşit să îşi înfiinţeze culturile în a doua jumătate a lui august n-a mai prins ploaie în câmp, aşa că rapiţa nu şi-a început creşterea aşa cum ar fi trebuit. Rezultatul: fermierii semănaseră, în toamnă, rapiţă pe 14.000 de hectare, dar au ieşit din iarna lui 2015 cu mai puţin de jumătate din această suprafaţă. Mai exact, cu 6.580 hectare cultivate. La nivel de judeţ, pierderile cultivatorilor de rapiţă s-au ridicat la peste 20 de milioane lei. Evident, şi producţia din lanurile rămase în cultură a fost ceva mai mică decât în anul trecut. Per total, din datele DADR, producţia medie de rapiţă pe 2015, la nivel de judeţ, s-a ridicat la 2.319 kilograme la hectar, în condiţiile în care, în 2014, fusese de 2.478 de kilograme la hectar. Anul prost nu i-a descurajat, însă, pe cultivatorii gălăţeni de rapiţă. De unde în toamna lui 2014 oamenii înfiinţaseră 14.000 de hectare de cultură, în toamna trecută au semănat rapiţă pe 17.344 de hectare. Din grâu nu s-a îmbogăţit nimeni Nici la cultura de grâu nu le-a mers mai bine gălăţenilor anul trecut, faţă de 2014. DADR informează că producţia medie a fost, în 2015, de 2.893 de kilograme la hectar. Comparativ, în anul 2014, producţia medie fusese de 3.248 de kilograme la hectar. N-au fost mulţi fermierii care să-şi bazeze activitatea pe încasările din grâu. Oricum, şi la această cultură, problemele cele mai mari le-au întâmpinat tot fermierii care n-au avut posibilitatea de a iriga. La fel ca la toate celelalte culturi de câmp. Din păcate, Guvernul a hotărât că nu va acorda despăgubiri decât pentru calamităţile produse de secetă în perioada iunie-septembrie 2015 şi pentru un număr limitat de culturi. Astfel, s-a decis pentru pagubele produse în lanurile de grâu şi rapiţă afectate să nu se mai acorde nici un fel de despăgubire. Cultura de floare a fost şi ea afectată. În 2015, producţia medie de floarea-soarelui a fost de 1.520 de kilograme la hectar, în vreme ce, în anul precedent, se recoltaseră 1.820 de kilograme la hectar. De la furaje la preţul alimentelor Producţia medie de orz a gălăţenilor a fost anul trecut de 2.712 kilograme la hectar (faţă de 3.295 de kilograme la hectar, în 2014), cea de orzoaică de toamnă a ajuns la 2.808 kilograme la hectar (faţă de 3.158 de kilograme la hectar, în 2014), în vreme ce la orzoaica de primăvară s-au recoltat 1.719 kilograme la hectar (faţă de 1.766 de kilograme la hectar, în 2014). Se vede clar că producţiile anului 2014 au fost net superioare celor raportate anul trecut. La plantele de nutreţ, producţia medie de masă verde, la hectar, a fost de 11.396 de kilograme la hectar. De producţia bună de plante de nutreţ (cu care crescătorii gălăţeni îşi hrănesc animalele) depinde menţinerea preţului acceptabil la lactatele şi cărnurile din producţie locală. viata-libera.ro
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now