Jump to content

Scădere fără precedent a nivelului Dunării


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Siretul, aproape secat

Seceta prelungită a dus la scăderea cotelor Siretului, cu 60 de centimetri faţă de adâncimea normală. Din această cauză, în dreptul comunei gălăţene Şendreni au ieşit la suprafaţă o insulă de nisip de aproape 300 de metri, dar şi rămăşiţele unui vechi pod.

Oamenii din zonă spun că nu mai este peşte în apa râului şi că nu au mai văzut Siretul atât de scăzut. "Apa este scăzută. Nu mai este peşte, s-a terminat cu peştele, fuge peştele de noi, nu vrea să vină la lansetă, nu-i mai ştiu culoarea" spune un pescar. 

În timp ce pescarii se plâng că peştele nu trage la lansetă, agricultorii spun că din cauza apelor scăzute ale Siretului, fântânile aproape au secat şi nu mai au apă cu ce să-şi ude legumele.

Constantin Nechifor din comuna Şendreni priveşte neputincios la grădina arsă de soare. "Furtunurile la ţinem de pomană, nu avem apă. Roşiile sunt stricate, sunt opărite din cauza caniculei, nu au apă" spune bărbatul.

Paul Cristea, primar comuna Şendreni: "Noi, la Şendreni eram obişnuiţi să ne luptăm cu inundaţiile, nu cu apele scăzute, nu am întâlnit aşa ceva".

În locurile unde apa avea în urmă cu câteva săptămâni trei metri adâncime, acum se poate trece cu piciorul. Cu toate acestea pescarii profesionişti avertizează că Siretul are capcane periculoase iar, pe alocuri, pot apărea găuri adânci. "Unde sunt gropi, apa e adâncă, sunt şi vârtejuri şi dacă te aprinde acolo te ameţeşte şi te bagă la fund" explică un localnic.

Debitul Siretului este în acest moment de 46 metri cubi pe secundă, foarte aproape de pragul minim istoric de 35 de metri cubi pe secundă.

În mod obişnuit, pe râul Siret valoarea debitului lunar este de 250 metri cubi pe secundă.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

O insulă nouă s-a ivit în mijlocul Dunării din cauza scăderii alarmante a nivelulului fluviului. Câţi bani pierd comerciaţii şi cum e traficul pe Dunăre

Cotele apelor Dunării au ajuns, la Galaţi, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimul sfert de secol, iar acest lucru dă bătăi de cap navigatorilor, care sunt nevoiţi să suporte cheltuieli mai mari pentru transportul de mărfuri şi călători. În plus, din cauza apariţiei unor bancuri de nisip în albia fluviului, a crescut foarte mult riscul de naufragiu.

Chiar în faţa oraşului Galaţi, în mijlocul Dunării, a apărut de câteva zile o insulă din nisp, lungă de circa 500 de metri şi lată de 20 de metri, care încurcă foarte mult tranzitul navelor, mai ales a celor care asigură trecerea bac între judeţele Galaţi şi Tulcea.

Bacul Galaţi-Tulcea, în pericol de oprire

Nivelul foarte scăzut al Dunării (duminică era o cotă de 90 de centimetri, la doar 21 de centimetri de recordul ultimilor 50 de ani, stabilit în iulie 2003) a creat dificultăţi mari şi la îmbarcarea şi debarcarea maşinilor pe Bac, care se face cu mare greutate. În plus, din cauza insulei apărute în mijlocul Dunării, ambarcaţiunile de transport trebuie să facă o voltă de aproape doi kilometri, iar asta duce atât la dublarea timpului de traversare, cât şi la creşterea cheltuielilor.

De altfel, deja nervii sunt întinşi la maximum la trecerea Bac de la Galaţi, şoferii fiind nevoiţi să aştepte la coadă între una şi două ore pentru a putea ajunge pe malul celălalt. Aşteptarea este chiar şi mai mare la orele de vârf. Problema este că dacă Dunărea va scădea sub cota de 60 centimetri, Bacul va fi închis. „Deja pontoanele de acostare stau, practic, pe nisip. Nivelul apei a scăzut foarte mult. Încercăm să ţinem programul care este stabilit. Încercăm să ţinem în viaţă trecerea, cât se mai poate!”, a declarat Nicolae Gârleanu, comandantul bacului.

Şenalul navigabil este la limita minimă

Conform Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), adâncimea minimă stabilită pentru şenalul navigabil (24 de picioare, adică în jurul a 7,5 metri) este asigurată „la mustaţă”, însă pentru acest lucru sunt necesare dragaje suplimentare. De altfel, mjoritatea transportatorilor fluviali au anunţat deja că, din motive de siguranţă, au redus capacitatea de încărcare a navelor la 60%, lucru care, însă, duce la creşterea costurilor per tona de marfă transportată, deci la scăderea eficienţei. „Avem contracte cu termene precise de livrare şi trebuie să le îndeplinim, chiar dacă pierdem bani”, ne-a declarat reprezentantul unei firme de transport din Galaţi. „Intervenim în punctele critice, adică la cotul Prutului, Isaccea, bară Sulina, astfel încât să asigurăm cele 24 de picioare pe care ne-am angajat că le vom asigura permanent”, a declarat Corneliu Carp, inginer-şef la AFDJ Galaţi.

Deocamdată, nivelul fluviului este încă destul de departe de minumul istoric înregistrat în 1921 (minus 43 de centimetri), însă prognozele nu sunt deloc de optimiste: Dunărea va continua să scadă, pe fondul secetei cumplite din tot bazinul ei hidrografic.

Insula şi malul au ajuns obiective turistice

Există şi o parte bună în toată povestea. Retragerea apelor a lăsat la vedere vechiu port medieval al Galaţiului, care acum poate fi admirat în toată splendoarea lui. „Este ceva deosebit. În această zonă nu acostau decât corăbiile care veneau cu marfă la Galaţi. Galaţiul fiind un oraş cosmopolit şi fiind un port care nu se afla sub monopol otoman era preferat de toţi negustorii Europei”, a declarat Marius Mitrof, consilier la Direcţia de Cultură Galaţi.

Mai nou, gălăţenii se străduiesc să importalizeze şi noua insulă din mijlocul Dunării, care a devenit de câteva zile cel mai fotografiat obiectiv din Galaţi.
Link to comment
Share on other sites

Dunărea continuă să scadă, insula creşte pe zi ce trece

* Scăderea accentuată a cotelor apelor Dunării ar putea genera efecte negative asupra adâncimilor de navigaţie

Dacă la finalul lunii iulie, cotele apelor Dunării înregistrau, la Galaţi, valoarea de 100 cm, pe 3 august această valoare scăzuse cu 9 cm, la 91, punând astfel în alertă autorităţile competente. Într-un comunicat emis pe pagina lor de internet, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos anunţau că "scăderea accentuată a cotelor apelor Dunării ar putea genera efecte negative asupra adâncimilor de navigaţie la punctele critice de pe sectorul Dunării Fluviale, astfel că se depun eforturi considerabile pentru menţinerea şi asigurarea gabaritelor de navigaţie prin activităţi susţinute de măsurători hidrografice, balizaj şi dragaj pentru cotele actuale". 

În acest moment, navigaţia convoaielor şi navelor se desfăşoară cu atenţie mărită, iar comandanţii de nave sunt îndemnaţi să respecte cu stricteţe semnalizările plutitoare şi costiere existente. 

"Datorită eforturilor depuse de AFDJ RA Galaţi cu navele tehnice Donaris, Semnal şi Mamaia, permanent se ţine sub supraveghere situaţia adâncimilor, semnalizarea necesară determinării traiectoriei şenalului navigabil şi se intervine punctual, prin dragaj cu draga Dunărea Maritimă, la punctele critice unde situaţia o impune", se arată în acelaşi comunicat emis de AFDJ. 

Şanse pentru un nivel istoric? 

În august 2003, Dunărea a scăzut până la cota istorică de doar 37 de centimetri la Galaţi, iar în august 2012 a avut doar 57 de centimetri. "Conform prognozei Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, există posibilitatea egalării nivelului pe care Dunărea l-a înregistrat în august 2013, de 76 cm. Conform acestei prognoze, se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru a ţine sub control, prin activitatea specifică de întreţinere şenal, gabaritele de navigaţie existente pe sectorul românesc al Dunării, astfel încât fenomenul de scădere a nivelurilor apelor Dunării să afecteze cât mai puţin firmele de transport", mai transmit reprezentanţii AFDJ. 

În aceste condiţii, gălăţenii pot să vadă insula din mijlocul Dunării în toată splendoarea ei, ca şi în anii trecuţi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Încă cel puţin o săptămână cu Dunărea „pe uscat”. N-ar fi interesant să avem forever o insulă pe Dunăre la Galaţi?

Potrivit prognozei Institutului Național pentru Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA) în ceea ce privește debitul și nivelul apelor Dunării în următoarele 7 zile nu vor fi schimbări care să determine o îmbunătățire a situației. „Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere, având valoarea de 2.700 mc/s, sub media multianuală a lunii august (4.300 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele au fost în scădere pe sectorul Gruia - Calafat, în creştere pe sectorul Bechet - Zimnicea şi relativ staţionare pe sectorul Giurgiu - Tulcea”, se spun în prognoza INHGA.

În perioada 5 -12 august, pe sectorul Galaţi, debitul Dunării va fi de 3.140 - 3.190 mc/s, iar cota va rămâne relativ constantă, estimarea hidrologilor fiind că pe 12 august va fi de 83 cm.

În amonte, la Gruia şi în aval, la Isaccea, cotele scad cu 20 cm în 24 de ore

Potrivit datelor Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, astăzi la Galaţi era înregistrată o cotă de 88 cm, tendinţa fiind de scădere cu încă un centimetru în următoarele 24 de ore.

La Isaccea, nivelul Dunării va scădea cu 20 de centimetri în următoarele 24 de ore.

Scăderi ale nivelului Dunării sunt şi în amonte, pe Dunărea Fluvială, la Cetate fiind estimată pentru următoarele 24 de ore o scădere de 10 cm, la Calafat o scădere de 18 cm, iar la Gruia o scădere de 22 cm.

În Austria, Slovacia, Ungaria şi Serbia, nivelurile Dunării sunt staţionare

În amonte de Baziaş, nivelurile Dunării sunt în scădere sau în cel mai bun caz staţionare. În Austria, la Linz (km 2135) şi în capitala Slovaciei, Bratislava (km 1869), nivelurile Dunării înregistrează alternativ creşteri şi scăderi uşoare, în marja a 15-20 cm, dar date fiind lăţimile mici ale albiei Dunării pe acele sectoare, este evident că eventualele creșteri nu influențează debitul Dunării pe sectorul românesc. La Budapesta (km 1647), cota a fost de 160 cm pe data de 2 august, iar până astăzi a înregistrat o scădere destul de mare, la 129 cm. La Novi Sad (km 1257) a înregistrat o creştere cu 9 cm în ultimele două zile, însă la Smederevo (km 1115), în apropiere de punctul de intrare în ţara  noastră, la Baziaş, (km 1072), nivelul Dunării este staţionar de două zile, la cota de 429 cm.

Principalii afluenţi ai Dunării din amonte de Baziaş, râurile Sava, Tisa, Drava şi Velika Morava, au de asemenea niveluri staţionare în ultimele patru zile.

În aceste condiţii, este de aşteptat ca în următoarele două săptămâni să nu se schimbe nimic în situaţia de pe Dunăre, mai ales în condiţiile în care meteorologii anunţă o prelungire a perioadei de caniculă şi lipsa precipitaţiilor. Vorba unui marinar: „Dacă nu plouă în Austria, Dunărea nu creşte!”.

N-ar fi interesant să avem o insulă pe Dunăre, la Galaţi?

Pe zi ce trece, bancul de nisip care iese din ape în mijlocul Dunării este din ce în ce mai proeminent şi e foarte probabil ca în câteva zile „insulele” de nisip să se unească şi să avem o veritabilă plajă, chiar în mijlocul Dunării. Deja zona a început să fie frecventată de amatorii de plimbări cu barca.

Şi dacă tot s-a întâmplat, oare nu ar fi interesant ca în mijlocul Dunării, departe de şenalul navigabil, să avem această insulă, care ar putea fi un fel de Ada Kaleh al Galaţiului, cu plajă la apă curgătoare, umbrele, şezlonguri, beach-baruri şi bineînțeles, cafea la nisip?

N-ar fi cine ştie ce atracţie turistică, ca Ada Kaleh, dar măcar gălăţenii ar avea unde să se distreze între două viituri cu debite de 14.000 mc/s şi nivelul Dunării la 5,9 metri.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Deja se face plajă pe insula din mijlocul Dunării

Canicula şi seceta din ultima perioadă au provocat inclusiv o scădere a nivelului Dunării, motiv pentru care mulţi gălăţeni s-au întrebat dacă trecerea fluviului cu bacul, de la Galaţi la I.C. Brătianu şi înapoi, va fi îngreunată sau chiar oprită. Gălăţenii au fost alarmaţi de apariţia unei insuliţe de pământ aproape în mijlocul Dunării, fenomen cauzat de temperaturile extrem de ridicate şi de faptul că precipitaţiile au ocolit regiunea noastră.  

Duminică pe la prânz, vreo câţiva oameni se relaxau pe insula din mijlocul Dunării. Aveau cu ei toate câte-i sunt necesare omului, pentru o zi liniştită de plajă, de la umbrele de soare până la cearşafuri de plajă. Evident, la malul micii fâşii de uscat erau trase şi bărcile cu care oamenii ajunseseră acolo. Nu de alta, dar nici nu ştim cât de mult va mai rămâne insula la suprafaţă, aşa că nu se ştie nici cât timp mai au gălăţenii să facă plajă pe ea. Sau măcar să îşi facă un selfie.
Potrivit Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Dunărea este în continuă creştere. Luni, nivelul ajunsese la 95 de centimetri, în creştere cu doi centimetri.

Natura ne-a demonstrat încă o dată că poate da naştere unor peisaje superbe, chiar şi într-o zonă ca Galaţiul. În ceea ce priveşte insula apărută în mijlocul Dunării în urmă cu ceva timp, oricât am privi-o de pe Faleza Inferioară sau Superioară, priveliştea nu se va compara niciodată cu imaginile surprinse de către gălăţeanul Marian Cepeha folosindu-se de o dronă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Nivelul Dunării nu a crescut simţitor după ploile din ultimele zile

  • Ploile din ultima perioada nu au condus la ridicarea simtitoare a nivelului Dunării, iar prognoza nu indică o creştere semnificativă a nivelului fluviului.

Ploile din ultima perioada nu au condus la ridicarea simtitoare a nivelului Dunării, iar prognoza nu indică o creştere semnificativă a nivelului fluviului pentru următoarea perioada de timp. După ultimele trei zile în care a plouat destul de serios, nivelul Dunării la Galaţi şi Brăila a crescut uşor, marţi şi miercuri, pentru ca joi nivelul să fie staţionar. În plus, prognoza pentru următoarele două zile arată că nivelul Dunării va scadea din nou şi din cauza nivelurilor scăzute ale afluenţilor Dunării din Europa.

Directorul adjunct al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Dorian Dumitru spune ca debitul Dunării la intrarea în ţară este în continuare la jumatate faţă de media anuală, de 2.300 mc/secunda faţa de 4.300 de mc/secunda, debitul multianual. În plus, adauga directorul adjunct AFDJ Galaţi, principalii afluenţi ai Dunării, Drava, Morava, Sava şi Tisa - sunt în scădere. Din cele patru râuri, numai Drava a înregistrat, an ultimele 24 de ore, o creştere semnificativă, de 60 de cm, a adaugat, miercuri, reprezentantul AFDJ Galaţi, adaugând ca, în schimb, Tisa, Sava şi Morava sunt în scădere.

Având în vedere bazinul imens hidrografic al Dunarii, ar trebui să existe precipitaţi însemnate cantitativ, de 23 pâna la 40 de litri pe metrul patrat pentru ca nivelul Dunarii să creasca seminficativ, a mai apreciat Dorian Dumitru.

Aşadar, în continuare transportatorii se chinuie sa circule pe Dunăre fără a eşua acolo unde sunt adâncimi mici.

Pentru menţinerea adâncimilor minime de siguranţă pentru navigatie, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos are în prezent patru complexe de dragaj care acţionează pe Dunarea fluvială, la Seimeni, aval de Cernavodă, la Albăneşti, la Giurgeni - Vadu Oii şi la Ostrovul Lupului. Urmează, cel mai probabil că săptamână viitoare să înceapă dragările şi la Bechet şi Corbaia- mai informează AFDJ Galaţi.

romania-actualitati.ro

Link to comment
Share on other sites

Cotele apelor Dunării au ajuns la 83 cm

Chiar dacă vremea din ultimele zile nu a mai fost caniculară, cotele apelor Dunării la Galaţi sunt în continuă scădere. Astfel, astăzi, 24 august, s-a înregistrat o micşorare cu 4 cm a cotelor fluviului în dreptul oraşului nostru, până la 83 cm, motiv de îngrijorare pentru navigatori.

La începutul lunii august, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) emisese un comunicat de presă în care anunţase că „scăderea accentuată a cotelor apelor Dunării ar putea genera efecte negative asupra adâncimilor de navigaţie la punctele critice de pe sectorul Dunării fluviale”. AFDJ anunţase, atunci, că depune eforturi considerabile pentru menţinerea şi asigurarea gabaritelor de navigaţie prin activităţi susţinute de măsurători hidrologice, balizaj şi dragaj.

Dată fiind scăderea continuă a cotelor apelor Dunării, insuliţele de nisip care au provocat uimire printre gălăţeni sunt foarte vizibile şi pot fi, în continuare, vizitate de curioşii care pot face rost de o barcă.

Efectul negativ al scăderii apelor Dunării continuă să fie ocolul de câteva sute de metri pe care trebuie să-l facă navele care asigură transportul cu bacul între Galaţi şi I.C. Brătianu. Cu toate acestea, se fac eforturi pentru ca programul să fie respectat, iar bacurile să treacă la fiecare jumătate de oră pe timpul zilei, dar şi noaptea, la cerere.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cotele apelor Dunării sunt în creştere

Dacă prognoza de săptămâna trecută era destul de îngrijorătoare pentru navigatori, ziua de luni a venit cu o veste bună: Dunărea a crescut 6 cm faţă de cotele înregistrate duminică, ajungând astfel până la 93 cm.
Dacă fluviul va continua să crească în acelaşi ritm, în câteva zile nici nu vor mai putea fi observate insuliţele care i-au fascinat pe gălăţeni mai bine de jumătate de vară. De altfel, dispariţia insuliţelor ar însemna şi o revenire la normal a traficului fluvial. În toată această perioadă, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos au făcut eforturi susţinute pentru a se asigura că şenalul navigabil se prezintă în condiţii bune, astfel încât traficul pe Dunăre să nu fie îngreunat.
Pentru următoarele două zile se prognozează o creştere de până la 8 cm a cotelor apelor Dunării la Brăila, ceea ce înseamnă că şi la Galaţi va creşte nivelul apei. Amintim că la începutul perioadei de secetă, se prognozase o scădere a Dunării până la nivelul din 2013, adică 76 cm. Cele mai mici cote ale apelor Dunării la Galaţi s-au înregistrat în iulie 2003, când fluviul a ajuns la valoarea istorică de 37 cm.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Fluviul continuă să scadă

Chiar dacă perioada de caniculă s-a terminat, cotele apelor Dunării sunt tot în scădere, dat fiind faptul că în amonte nu au fost precipitaţii. Astfel, în data de 23 septembrie, la Galaţi, Dunărea măsura 83 de cm, valoare la care a ajuns marţi, 22 septembrie, în urma unei scăderi de şapte centimetri. Conform datelor furnizate de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, în următoarele 48 de ore, pe sectoarele Brăila şi Cernavodă sunt preconizate scăderi cu până la 15 cm, în timp ce la Giurgiu este prevăzută o diminuare a nivelului apelor Dunării cu până la opt centimetri. Pe ultimele două sectoare menţionate, Cernavodă şi Giurgiu, cotele apelor Dunării sunt pe minus, motiv de îngrijorare pentru cei care folosesc fluviul pentru a transporta diverse mărfuri. La Galaţi, şenalul navigabil a rămas în continuare cel stabilit în urmă cu mai bine de două luni, atunci când a început să scadă Dunărea, în timp ce nostalgicii pot continua să admire insuliţele de nisip din mijlocul fluviului.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Scădere alarmantă a cotelor apelor Dunării. Şanse pentru un nou record?

Luni, 28 septembrie, cotele apelor Dunării au ajuns la un nivel incredibil, de 65 cm, cu şase centimetri mai puţin decât în ziua precedentă. De altfel, în ultimele zile, nivelul Dunării la Galaţi a tot scăzut, lucru îngrijorător pentru cei care folosesc şenalul navigabil din dreptul oraşului nostru.

Scăderile repetate ale Dunării afectează şi transbordarea persoanelor cu bacul, de la Galaţi la I.C. Brătianu, vasele fiind obligate să facă un ocol de câteva sute de metri, pentru a evita insula de nisip care iese din ce în ce mai mult la suprafaţă. Momentan, însă, programul nu este afectat, iar transbordoarele pleacă de pe fiecare mal la intervale de 30 de minute.

SItuaţia pe Dunăre nu este critică doar la Galaţi, ci în mai multe puncte, printre care Cernavodă, Călăraşi şi Giurgiu, acolo unde nivelul fluviului este pe minus. La sfârşitul lunii iulie, când Dunărea a început să scadă alarmant, reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos au anunţat, prin intermediului unui comunicat de presă, că "pe sectorul de Dunăre cuprins între km 610 şi km 375, sector administrat de Bulgaria, condiţiile de navigaţie sunt foarte dificile, din cauza adâncimilor mici înregistrate".

În dreptul urbei noastre, şenalul navigabil a rămas tot pe partea gălăţeană, dat fiind faptul că pe partea cealaltă nivelul Dunării este extrem de scăzut, fiind vizibile din ce în ce mai multe petice de nisip. De altfel, insula din mijlocul Dunării, cea care i-a fascinat pe gălăţeni toată vara, este acum un adevărat petic de plajă. Numai vremea nefavorabilă face ca gălăţenii să nu meargă până acolo pentru a încinge grătare, cum au făcut în luna august.

În 2012, cotele apelor Dunării au ajuns la 58 cm, iar în ritmul în care scade actualmente fluviul ne putem aştepta să depăşim acea cotă. Pentru următoarele două zile, sunt prognozate scăderi cu până la trei centimetri în punctele de control Brăila şi Cernavodă, fapt care va duce, probabil, la o nouă scădere a cotelor şi în dreptul Galaţiului.

Navigatorii aşteaptă precipitaţiile ca pe o mană cerească, însă acestea întârzie să apară, fapt care îi duce pe unii cu gândul la minimul istoric al cotelor Dunării la Galaţi, de 37 cm, înregistrat în august 2003.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

Dunărea, mult sub nivelul normal pentru această perioadă

Debitul Dunării la intrarea în ţară rămâne unul scăzut, iar acest lucru le ridică o serie de dificultăţi navigatorilor, mai ales pe sectorul fluvial al Dunării.

„Restricţii de navigaţii nu sunt în acest moment, dar s-au impus o serie de atenţionări, date fiind cotele Dunării înregistrate în prezent. Am avut un debit de 2.200 mc/s la intrarea în ţară a Dunării, acum a crescut la 2.800 mc/s, dar va scădea din nou în zilele următoare la 2.500 mc/s. Fluctuaţiile nu au fost bruşte, dar Dunărea rămâne la un nivel destul de scăzut în condiţiile în care debitul multianual pentru această perioadă este de 3.850 mc/s la intrarea în ţară”, ne-a explicat directorul general al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru.

Acesta a precizat că pe sectorul maritim al Dunării nu sunt probleme de navigaţie. Pe sectorul fluvial, de asemenea, în aval de Cernavodă, pe şenalul navigabil nu sunt adâncimi mai mici de 2,5 metri, adâncimea recomandată de Comisia Dunării, dar în amonte de Cernavodă mai sunt puncte unde adâncimile sunt de 2 metri.
În aceste condiţii, pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie, se execută lucrări de dragaj. În cursul zilei de ieri se acţiona în două locaţii: în aval de Cernavodă, la Capidava (km 275), şi în amonte de Cernavodă, la Caragheorghe km (343 - km 344).

La Galaţi, ieri, cota Dunării era de 70 cm, în creştere cu 1 cm faţă de ziua precedentă, tendinţa fiind de uşoară creştere.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Debitul Dunării, la mai puţin de jumătate din media anuală

Debitul Dunării a ajuns la 3.350 mc/s, mai puţin de o jumătate faţă de media multianuală de 7.250 mc/s, iar nivelul cotei fluviului la Galaţi a fost, vineri, de 110 centimetri, cu 160 centimetri mai mic decât anul trecut, când s-au înregistrat 270 centimetri, cauza principală fiind seceta prelungită, a declarat directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Sorin Creţu.

Potrivit acestuia, un astfel de debit şi o astfel de cotă scăzute nu s-au mai înregistrat pe Dunăre de 20-30 de ani, dar deocamdată nu sunt probleme cu navigaţia pe fluviu, pentru că se execută lucrări de dragaj în punctele critice. "Cauza acestor reduceri de cote şi debite este seceta. Debitul este de 3.350 mc/s dintr-o medie multianuală de 7.250 mc/s. Am înţeles că de 20-30 de ani nu s-au mai înregistrat aceste scăderi, dar circulaţia pe Dunărea fluvială se desfăşoară în condiţii optime. Asta deoarece s-au luat şi măsuri de dragaj, avem un contract de prestări servicii, încheiat în 2019, valabil până în 2022. Am lucrat pe trei loturi, începând cu luna martie, acum am finalizat şi am lucrat în cele 13 puncte critice. Asigurăm o adâncime de 2,5 metri pentru Dunărea fluvială, iar pe Dunărea maritimă, 24 de picioare. Nu sunt acum probleme cu navigaţia", a spus Sorin Creţu.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Seceta prelungită aproape a înjumătățit debitul Dunării

Seceta prelungită a dus la o scădere semnificativă a apelor Dunării. Debitul fluviului la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) era joi, 7 iulie, de 3.100 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie de 5.350 mc/s, potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).

În ultimii ani, vremea tot mai secetoasă a făcut ca scăderea accentuată a apelor Dunării să devină un fenomen tot mai des întâlnit. Situația cea mai gravă a fost înregistrată în 2003, când debitul Dunării la intrarea în țară a fost de 1.800 mc/s, acesta fiind și minimul istoric. La acel moment, apele au fost atât de scăzute, încât navigația pe sectorul fluvial al Dunării a fost întreruptă, iar activitatea centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprită.

Deocamdată, suntem departe de aceste cote critice. La Cernavodă, de exemplu, cotele sunt cu aproape un metru peste cota de alarmă, însă situația este monitorizată cu atenție de autorități. 

În ceea ce privește navigația pe Dunăre, pe sectorul maritim al fluviului nu sunt probleme, potrivit datelor furnizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Pe tot sectorul maritim (Sulina-Tulcea-Galați-Brăila) este asigurată pe șenalul navigabil adâncimea de 24 picioare, în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării.

Pe de altă parte, scăderea apelor poate face mai dificilă depășirea punctelor critice de pe sectorul fluvial al Dunării, predispuse la depunerea de aluviuni, în special pe sectorul româno-bulgar. Partea bulgară nu a fost până în prezent foarte activă în ceea ce privește activitățile de dragaj, dar se pare că în ultimele zile a început să fie mai mobilizată în asigurarea condițiilor de navigație pe Dunăre, așa cum de altfel s-a convenit inclusiv la recentele întâlniri la nivel înalt româno-bulgare. De asemenea, remorcherele AFDJ Galați sunt pe poziții pentru a interveni în cazul în care vreun convoi întâmpină dificultăți în depășirea punctelor critice.

Una peste alta, cotele Dunării erau joi, 7 iulie, la Galați de 91 cm (-4 cm), iar la Brăila de 84 cm (-3 cm). Cotele erau negative la Cernavodă (-63 cm, dar nivelul era staționar) și la Giurgiu (-22 cm, dar în creștere cu 3 cm față de ziua precedentă). La Bechet, cota era de 51 cm, în creștere cu 9 cm față de ziua precedentă.

În perioada următoare, potrivit prognozelor comunicate de AFDJ Galați, cotele Dunării vor avea o tendință de scădere la Brăila (1-3 cm) și la Cernavodă (1-3 cm), dar vor avea o tendință de creștere la Giurgiu (2-12 cm).

De asemenea, Institutul Național de Hidrologie estimează că debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi staționar (3100 m3/s). În aval de Porțile de Fier debitele vor fi în scădere la Gruia, în creștere pe sectorul Calafat – Cernavodă și relativ staționare pe sectorul Hârşova – Tulcea.

În același timp, în condițiile în care în sudul țării a fost anunțat un val de ploi abundente, INHGA a emis o avertizare hidrologică pe unii dintre afluenții Dunării din județele Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Teleorman și Ilfov. În aceste zone pot să apară viituri rapide și inundații locale, avertizează hidrologii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.