Comuna Costache Negri se chinuie să renască

[dcp100168]

9.000 de cărţi pentru bibliotecile din Costache Negri

Comuna Costache Negri, grav afectată de inundaţiile din ultima lună, a fost beneficiarul celei mai recente campanii de donaţie de carte, derulată de Radio România sub denumirea "Cărţile se întorc acasă", pe parcursul ediţiei a XI-a a Târgului Gaudeamus Carte Şcolară (19-29 septembrie 2013).

Fondul de carte care a ajuns sâmbătă, 5 octombrie, în bibliotecile publice (şcolară şi comunală) din localitatea Costache Negri, biblioteci distruse aproape în totalitate de inundaţii, a fost constituit din peste 9.300 de volume. Celor 9.000 de cărţi (în principal beletristică şi titluri pentru copii, din literatura română şi universală), donate de către vizitatori şi expozanţi pe parcursul Târgului Gaudeamus Carte Şcolară, li s-au adăugat peste 300 de manuale noi oferite şcolii gimnaziale din localitate, de câteva dintre cele mai importante edituri din România - Cavallioti, Corint, Editura Didactică şi Pedagogică, Humanitas Educaţional, Niculescu, Okian, Sigma, Radical şi Teora.

amosnews.ro

 

[dcp100168]

Comuna Costache Negri se chinuie să renască

* O familie din comună încă mai locuieşte într-un modul pentru situaţii de urgenţă * Casa de Cultură şi două dintre podurile care leagă comuna de biserică, poliţie şi farmacie aşteaptă să fie reparate * Şcoala, chiar dacă a fost refăcută, duce lipsă de mobilier şi cărţi de specialitate

 

La aproape doi ani de la inundaţiile din septembrie 2013, comuna Costache Negri încă se mai chinuieşte să repare daunele. Modulele oferite de Consiliul Judeţului şi de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă familiilor care au rămas fără case din cauza puhoaielor aşteaptă să fie ridicate de pe străzile comunei. Acestea stau de o parte şi de alta a drumurilor, amintind de tristele experienţe prin care au trecut oamenii, chiar dacă majoritatea şi-au ridicat case noi în locul celor puse la pământ de ape.

Case ridicate dintre ape

Potrivit primarului comunei Costache Negri, Ştefan Luca, au fost afectate, atunci, în jur de 320 de case, din care circa 100 au fost cu totul puse la pământ. "Unele case au fost afectate în proporţie de 25 la sută, altele de 50 la sută, alte în proporţie de 75 la sută. Cei care au avut casele afectate în proporţie de sută la sută au primit 377 de milioane de lei vechi. Au fost comisii de specialitate care au venit să evalueze cât de mari au fost pagubele şi, în funcţie de rezultat, proprietarii au primit banii. Din 70 de familii care aveau nevoie de module, la ora actuală o singură familie mai locuieşte în modul. Dar este neglijenţa lor, au primit banii, la fel ca ceilalţi, numai că, din păcate, nu şi-au mai reconstruit casa... S-au primit, la Costache Negri, undeva la 48 de miliarde de lei vechi. Casele sunt reconstruite în proporţie de 90 la sută, ar fi fost sută la sută dacă proprietarii ar fi fost mai interesaţi. Sunt puţine cazuri, dar o parte din case aparţineau unor persoane care nu locuiau la Costache Negri. Iar unii dintre proprietarii care erau din Galaţi şi Tecuci, pur şi simplu nu au mai fost dispuşi să-şi refacă locuinţele”, ne-a explicat primarul comunei.

Pe teren, viceprimarul Florin Han ne-a explicat că banii daţi de la Guvern au fost un ajutor important pentru sinistraţi, pentru că mulţi dintre ei chiar erau nevoiaşi. "Unii au mai fost ajutaţi de copii, alţii mai aveau bani strânşi, dar avem şi cazuri în care unii şi-au construit case numai cu banii de la Guvern. E adevărat, doar strictul necesar, dar au un acoperiş deasupra capului. Mai sunt şi oameni care încă mai lucrează la case, ajutaţi fiind de cei cu venit minim garantat", ne-a explicat viceprimarul.

Cei care şi-au dat interesul, chiar dintre familiile nevoiaşe, au reuşit să îşi construiască imobile demne de tot respectul, chiar dacă viaţa le-a dat o lovitură grea. În ceea ce priveşte modulele, din cele 70 aduse în toamna lui 2013 la Costache Negri, doar 24 au fost ridicate, restul încă aşteaptă remorcarea. "Pentru noi, ar fi fost prea scump să le redăm Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi să le ducem de unde ne-au fost aduse. Avem adresă făcută, iar de săptămâna viitoare (săptămâna aceasta - n.r.) vor veni să le ridice", ne-a mai spus vicele.

Şcoala, repusă picioare, dar mai sunt lipsuri

După inundaţii, Şcoala "Elena Negri" a fost repusă pe picioare din ajutoare guvernamentale, dar şi cu ajutoare venite de la anumite ONG-uri. Dar chiar dacă arată bine acum, iar sălile sunt aranjate îndeajuns, tot mai duce lipsă de mobilier la bibliotecă, de dicţionare şi diferite atlase. "Înainte de inundaţie aveam 5.000 de cărţi. Acum avem 2.500 de cărţi şi încă mai avem de înregistrat. Problema e că nu prea avem mobilier. Cărţile acoperă necesarul copiilor. Biblioteca este chiar ceva mai valoroasă decât cea care era, problema cea mai dureroasă pentru mine fiind că nu avem nici dicţionare, precum erau cele de antonime şi omonime, nici atlase de geografie, istorie sau biologie. După ele sufăr foarte tare, pentru că predau istorie şi chiar se simte nevoia unor cărţi de specialitate", ne-a spus profesoara Catană Silvica, care se ocupă şi de biblioteca elevilor.

Şcoala mai are încă, în una dintre clase, un mic muzeu al satului, în care copiii pot să vadă cum arăta pe vremuri o ladă de zestre, un război de ţesut, un jug pentru animale, unităţi de măsură, ii, lămpi cu gaz, dar şi alte obiecte tradiţionale. Muzeul nu a fost, însă, nici el ferit de încercarea inundaţiilor. "Toate obiectele sunt scoase din mâl. Lada de zestre era foarte frumos pictată, dar s-a deteriorat, e foarte veche. Am mai avut şi o farfurie care avea 180 de ani vechime, am încercat să adunăm cioburi, dar nu am reuşit să o mai punem laolaltă. Era aproape un metru mâlul în sală, cu eforturi mari am reuşit să recuperăm unele dintre obiectele din expoziţie", ne-a mai spus profesoara de istorie.

Casa de Cultură aşteaptă ajutor de doi ani

Apa a ajuns până la doi metri şi în Casa de Cultură, ne povesteşte directorul acesteia, Constantin Georgică. "Apa a făcut ravagii, a venit din toate părţile, s-a adunat în sala mare, a rupt uşile şi a ajuns până la podul din faţa Casei de Cultură. Ne-a luat cărţile, a distrus sala de informatică. Acum ţinem totul la etaj, unde nu a ajuns apa, cu toate că atunci a umplut şi casa scării", povesteşte directorul Casei de Cultură, ducându-ne prin toate sălile.

Liniile brumării de pe pereţi arată până unde au ajuns puhoaiele şi mâlul. "Aveam, înainte, 11.000 de volume, dar le-au luat apele... Acum avem doar cărţi ce s-au strâns din donaţii, avem însă nişte promisiuni de la Biblioteca "V.A Urechia". Aici funcţiona un grup vocal, muzeul satului pe care îl aveam aici a dispărut cu totul, am pierdut multe obiecte de artizanat. Aveam calculatoare, un loc de joacă, un spaţiu unde copiii de şcoală îşi făceau referatele, temele. Mai era un loc unde veneau oamenii să mai joace table, şah, remi, tenis. Avem şi acum o masă de tenis, chiar am avut azi un concurs... Spaţiul acesta este necesar. Acum avem patru calculatoare, pe care este bătaie. În timpul şcolii, copiii vin cu programare, iar cei care vin cu teme au prioritate", ne-a mai spus directorul.

De doi ani de zile, Primăria din Costache Negri face demersuri la Compania Naţională de Investiţii pentru modernizarea Casei de Cultură. Când credeau că totul este gata, li se mai cerea o serie de documente. Acum aşteaptă un semnal că se va da drumul la licitaţie. "Din păcate, la noi mai durează. Sper ca anul acesta să înceapă lucrările. Noi am cerut din 2013 această modernizare. Este făcută o evaluare, aşteptăm înştiinţarea. Noi am refăcut sala mare, atât cât să ne putem desfăşura activitatea în regim de avarie, am dat cu o mână de var, cât să mai organizăm câte o nuntă", ne-a explicat primarul Ştefan Luca.

"Vom aveam aer condiţionat, iluminat pe LED, calorifere, încălzire centrală. Am renunţat la pardoseală nouă, pentru că au zis cei de la CNI să mai scădem din cerinţe...", ne-a spus şi viceprimarul Florin Han.

Până la investiţie, pod improvizat

Apele le-au luat cetăţenilor din Costache Negri două poduri, dintre care unul mai important, pentru care Primăria tot adună bani, cu gândul să înceapă lucrările de reabilitare. Provizoriu, edilii locali au reuşit să facă un podeţ din lemn, cu scări săpate în pământ.

"Podul este una din priorităţi. Am făcut un proiect, avem avizele obţinute, avem şi un miliard din valoarea totală a lucrării. Fără reconstrucţia acestui pod, satul este rupt. Sunt mulţi bătrâni care vor să meargă la biserică. Pe partea dreapta a pârâului este satul. Pe partea stângă sunt Poliţia, Farmacia, Biserica, locuri de interes, iar mulţi vin pe această punte. În momentul în care vor veni cu construcţia, vor fi piloni, fundaţie. E o construcţie serioasă, cu asfalt, cu limitare de gabarit. Celălalt pod e mai mic, cu un trafic restrâns, dar primul de care am pomenit chiar este o prioritate", arată viceprimarul Florin Han, care speră să dea drumul la licitaţie şi între timp să facă rost şi de restul banilor necesari.

La Costache Negri, lucrurile par să se mişte, dar nu cu repeziciunea pe care şi-ar dori-o oamenii şi reprezentanţii Primăriei. Casele ridicate după inundaţii sunt frumoase, ştergând în parte imaginea apocaliptică pe care au lăsat-o puhoaiele în urmă, dărămăturile şi mâlul din acel septembrie cumplit. Mai sunt însă multe de făcut, iar comuna încă n-a scăpat cu totul de chinurile renaşterii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Grav afectată de inundaţii, Casa de Cultură din Costache Negri va fi reabilitată

Casa de Cultură din comuna Costache Negri, puternic lovită de inundaţiile din septembrie 2013, va fi reabilitată cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI). CNI va investi peste 800.000 de lei pentru refacerea aşezământului cultural, care, în prezent, este nefuncţional, din cauză că apa a distrus, în urmă cu doi ani, pereţii şi tâmplăria, dar a afectat şi structura de rezistenţă a clădirii.
Primarul Ştefan Luca ne-a spus că, după modernizare, imobilul va fi dotat cu centrală şi nu va mai fi încălzit cu sobe, aşa cum s-a întâmplat în trecut. "Am avut apa de un metru şi jumătate aici. Cele opt sobe au fost distruse, pereţii, tâmplăria… tot. A stat închisă de atunci, din cauză că nu a mai putut fi folosită. Şi acoperişul are probleme, întrucât se pare că nu a fost tocmai bine făcut. Casa de Cultură a fost finalizată în 2007, dar, din păcate, ne-am confruntat cu acele probleme în 2013. Aşteptăm să înceapă lucrările. În interior se va putea lucra, chiar dacă vine sezonul rece", a afirmat primarul comunei Costache Negri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Parcuri fără bani de la bugetul local

Au pus mână de la mână şi au reuşit să-şi amenejeze singuri două parcuri, fără bani cheltuiţi de la bugetul local. Este vorba despre isprava localnicilor din comuna gălăţeană Costache Negri. Băncuţele sunt făcute de şoferul din Primărie, iar fântânile arteziene de unul dintre săteni.

 

Într-o comună gălăţeană, autorităţile şi cei peste 2.000 de localnici au reuşit o adevărată performanţă. Aceea de a îşi construi singuri, fără bani de la buget, doar din donaţii şi materiale rămase din alte proiecte, două parcuri. Unul dintre ele este chiar în faţa şcolii din comună.

Potrivit primarului comunei Costache Negri, Ştefan Luna, „ideea a plecat de la faptul că mi-am dorit să fac ceva care să nu implice costuri mari sau deloc. Am avut acest teren destul de afectat. Şcoala de aici este nouă, în 2012 am luat aceasta decizie ca să amenajez cât mai bine acest spaţiu. Am vrut să avem spaţiu verde. Ulterior, am ştiut că avem materiale care pot fi valorificate, piatra pe care o vedeţi la fântană a fost la îndemâna mea să o găsesc la un şantier de aici, nu a fost nicio problemă. Ideea cu băncile a aparţinut actualui sofer, angajat al primariei. A valorificat într-o maniera cât se poate de bună acest material. Scândurile au venit de la un cămin vechi pe care a trebuit să-l dărâmăm, pentru că nu era nimeni în siguranţă. Băncile au fost făcute din lemne de foc, iar rezultatul este cel pe care îl puteţi observa”.

Deşi nu este de meserie tâmplar, şoferul de la Primăria Costache Negri, Gelu Preda, este cel care a realizat băncuţele folosite în parcuri. Are fetiţa la şcoală şi constata mereu că îşi dorea ca în timpul liber să se plimbe prin parc. „Ideea mi-a venit când am văzut lemnele aduse la tăiat pentru şcoală. Mi-am dat seama că aş putea face ceva din ele. Nu ştiam dacă o să placă rezultatul final, dar am încercat, iar la final am văzut că se aşează bine pe teren. Toată munca mea a durat două săptămâni, am lucrat în timpul liber, după programul de lucru. Chiar dacă nu aveam nici măcar sculele necesare, tot mi-a plăcut foarte mult. Dacă nu le-ar fi luat domnul primar, le-aş fi găsit altă întrebuinţare”, ne-a declarat Gelu Preda.

Credeam că poate fi ceva deosebit, dar am avut uneori şi dubii. Am început să cărăm cât mai mult pământ cu utilajele viceprimarului şi care nu a avut nicio problemă să le folosească. 20 de remorci de pămânat am pus, ne-a reuşit să se prindă gazonul, am pus sălcii de jur împrejur. Am plecat de la o creangă de salcie dar daca sunt îngrijite se prind foarte repede,” ne-a povestit primarul comunei. Printre localnicii care au mai ajutat la înfrumuseţarea comunei se află şi Iosif Băndean, care anul trecut era beneficiar al venitului minim garantat dar de care primarul ştia că se pricepe în domeniul construcţiilor. A fost suficientă o singură discuţie şi aşa au luat naştere fântâni arteziene. „De muncit nu am muncit prea mult, aveam matriţe. Am folosit nişte pietre, stânca a fost adusă de primar, am mai folosit plasă de Buzău, adeziv şi voinţă. Cred că oamenii sunt mulţumiţi că au unde să se relaxeze după muncă, cei mai fericiţi sunt cei mici. E ceva bun pentru comună, o realizare bine venită pentru comună,” ne-a declarat Iosif Băndean.

Autorităţile recunosc că reuşita este cu atât mai mare cu cât proiectele demarate nu vizau prea curând o astfel de investiţie. „Din punctul meu de vedere, la nivelul unei localităţi cum e Costache Negri, dat diind că sunt alte probleme, cu certitidune nu ar fi fost parcul o prioritate. Mai intai aş fi rezolvat altele şi apoi parcul. As fi întreţinut spaţiul pentru a oferi un confort copiilor, dar nu aş fi dat bani de la buget pentru asta”, ne-a declarat primarul comunei.

Lucrările la cele două parcuri au început în 2012 dar inundaţiile au întârziat momentul în care oamenii s-au putut bucura de ele. Localnicii spun că aşteptarea a aşteptat: „este o plăcere vara să te bucuri de un astfel de parc”, ne-a mărturisit un sătean. „Bucuria cea mai mare este că nu s-au folosit bani de la bugetul local”, ne-a recunoscut un alt localnic.

adevarul.ro

[dcp100168]

Localnicii din Costache Negri vor să fie feriţi de inundaţii

Loviţi de două ori de furia apelor, în septembrie 2013 şi octombrie 2016, localnicii comunei Costache Negri nu-şi vor găsi liniştea până când nu se vor şti la adăpost de vreun alt dezastru. Rezolvarea acestei probleme este şi prioritatea primarului comunei, Emilia Niculescu (PNL), care ştie foarte bine ce înseamnă să-ţi intre apa de-un metru în casă.

„În octombrie 2016 n-a mai fost dezastrul din septembrie 2013, dar nu vrem să se mai repete niciodată asemenea situaţii! De asta nu avem linişte! Nu contează că e noapte şi dormi, oricât ţi-ar fi somnul de adânc, când auzi ploaia, te trezeşti! Că ţi-a rămas în minte ce s-a întâmplat atunci”, spune primarul Emilia Niculescu.

Trei morţi şi peste 300 de case afectate, dintre care o sută puse cu totul la pământ, acesta a fost bilanţul oficial al puhoaielor dezlănţuite din septembrie 2013. Iar în octombrie 2016, când inundaţiile au lovit din nou comuna Costache Negri, au fost afectate 120 de gospodarii, între care 27 de locuinţe inundate.

Ce s-a făcut până acum

„Cea mai mare nevoie a comunei este să luăm măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor. Anul trecut, până în decembrie, s-au executat lucrări de decolmatare a pârâului Gologanu pe o lungime de aproximativ patru km, iar din martie probabil vom continua în intravilanul comunei. Am strâns leu cu leu anul trecut şi am asigurat combustibilul necesar utilajelor cu care s-a intervenit. Şi am alocat bani şi în bugetul acestui an. Am asigurat cazare personalului de la Apele Române şi le mulţumesc că, văzând deschiderea noastră, au muncit cu drag şi au făcut lucrări de bună calitate. Apele Române mai au un proiect şi pe cursurile apelor Geru şi Suhurlui, pe care sperăm că-l vor începe anul acesta”, ne-a declarat primarul.

Potrivit Emiliei Niculescu sunt în execuţie, cu fonduri de la Consiliul Judeţean, rigole pentru colectarea şi scurgerea apelor pluviale pe DC27, proiect început în toamna anului trecut pe care vrea ca în primăvară să-l finalizeze. „Vom încerca să găsim toate căile de finanţare posibile ca să facem celelalte canale prin care se deversează apa. Am făcut ridicările topografice anul trecut, dar ne-am oprit pentru că nu am mai avut bani pentru studiul de fezabilitate, însă sperăm să putem continua. Nimic nu-i mai important decât liniştea locuitorilor. Mai avem nevoie şi de o punte pietonală pentru cetăţeni, pentru că apele ne-au distrus-o”, ne-a spus Emilia Niculescu.

Este nevoie de un alt pod pe DJ251

„Pentru a nu se mai ajunge la situaţia prin care am trecut de două ori, cetăţenii comunei doresc refacerea podului de la drumul judeţean DJ251. În 2012, podul respectiv a fost reabilitat, dar pe pilonii existenţi, şi s-a îngustat deschiderea lui. În comparaţie cu pârâul, care este foarte larg, podul este îngust şi noi suntem inundaţi în amonte, nu în aval. Aşa se face că podul reparat în 2012, a fost stricat în 2013, reparat în 2016 şi stricat imediat în 2016! Nici n-au apucat să facă recepţia lucrării, pentru că a venit apa şi l-a stricat din nou”, ne-a povestit primarul, care a comandat un studiu hidrologic special la podul pe DJ251 şi un breviar de calcul pentru măsurile necesare astfel încât comuna să poată fi tranzitată de o eventuală viitură în condiţii de siguranţă. „Am făcut o adresă către Consiliul Judeţean prin care le-am tras un semnal de alarmă că nu putem să reparăm un pod de trei ori şi să fie mereu în pericol de a fi stricat! Sper să găsim înţelegere şi să se realizeze un studiu de fezabilitate să facă un pod nou. Deja Consiliul Judeţean a început proiectul «Calamităţi 2016» şi lucrează la un podeţ la noi”, spune Emilia Niculescu.

Lucrări de extindere a reţelei electrice

Nu mai puţin de 530.000 de lei cu TVA, bani de la bugetul local, este valoarea investiţiei pentru extinderea reţelei electrice, aflate în derulare în comuna Costache Negri. A fost soluţia Primăriei pentru a alimenta noul cartier de locuinţe care se dezvoltă în comună. Pentru ca lucrarea să fie executată de Electrica, administraţia locală ar fi trebuit să aibă toţi bani alocaţi în buget, iar acest fapt nu era posibil. Prin urmare, Primăria s-a mobilizat, execută investiţia şi ulterior, când o va preda către Electrica îşi va recupera cheltuielile pe partea de eficienţă. Autorităţile speră ca lucrarea să fie finalizată în luna mai.

Case noi, pe loturi concesionate de la Primărie

Primăria din Costache Negri a fost obligată să extindă cu zece hectare intravilanul comunei pentru a putea răspunde cererilor depuse de cetăţenii dornici să-şi construiască locuinţe. "Ei se bucură să concesioneze un teren de la Primărie, iar cu banii pe care ar trebui să-i dea ca să cumpere terenul pot începe să construiască o cameră, două. Sunt concesionate peste 130 de loturi de casă de câte o mie de metri", ne-a declarat primarul Emilia Niculescu.

viata-libera.ro

Finanţări prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală

Primarul comunei Costache Negri, Emilia Niculescu, ne-a declarat că a semnat două contracte de finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a  doua, pentru două proiecte importante. Primul, în valoare de 6 milioane de lei, vizează extinderea cu 7,2 km a reţelei de canalizare, care acum are 8 km şi aproape 300 de familii racordate, dar şi mărirea capacităţii staţiei de epurare deja existente. Graţie acestei investiţii, toată comuna va avea canalizare, pentru că alimentare cu apă există deja.

Cea de-a doua finanţare obţinută de la Ministerul Dezvoltării are ca obiect modernizarea drumurilor locale, mai precis pentru asfaltarea a 4,2 km de drumuri în zonele în care există deja reţele de apă şi canalizare, zone locuite şi foarte importante. Valoarea investiţiei se ridică la 5,2 milioane de lei.

Primarul localităţii pregăteşte deja proiectele pentru cea de-a treia etapă a PNDL, dar şi pentru accesarea de fonduri europene. Pe lista de priorităţi a Emiliei Niculescu se află: reabilitarea grădiniţei, reabilitarea dispensarului construit în 1996, amenajarea unei pieţe, dar şi achiziţia unui buldoexcavator. "Orice investiţie începem avem emoţii să vină constructori de calitate, care să nu creeze probleme, care să nu se lungească şi să facă lucrări de calitate", spune primarul din Costache Negri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lucrări realizate cu fonduri guvernamentale şi europene. Investiţii de peste 10,4 milioane de lei în comuna Costache Negri

Nu mai puţin de 10.439.016 lei cu TVA, adică peste 2,2 milioane de euro, reprezintă valoarea totală a celor două contracte de investiţii atribuite la finele anului trecut, pe criteriul celui mai bun raport calitate-preţ, de Primăria comunei Costache Negri. Lucrările, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, vizează modernizarea drumurilor locale şi extinderea reţelei de canalizare. Nu mai puţin important este că, graţie lucrărilor realizate anul trecut de Apele Române, Consiliul Judeţean şi Primărie, localnicii se simt mai protejaţi în cazul în care comuna ar fi, din nou, lovită de inundaţii.

În condiţiile în care, potrivit estimărilor, bugetul local al comunei gălăţene Costache Negri pe anul 2019 nu va depăşi un milion de euro, în localitate vor demara investiţii în valoare de peste 2,2 milioane de euro, graţie fondurilor guvernamentale şi europene câştigate de Primărie.

Licitaţii câştigate de asocierea Lemacons - Tancrad

"Extinderea cu 7,2 km a reţelei de canalizare şi modernizarea a 4,3 km de drumuri reprezintă două proiecte foarte importante pentru locuitorii comunei Costache Negri. Finanţarea este de la PNDL, la care se adaugă cota noastră, pe care o vom asigura din buget", ne-a declarat primarul comunei Costache Negri, liberala Emilia Niculescu.

Potrivit datelor din sistemul electronic de achiziţii publice, compania Lemacons, în asociere cu Tancrad, şi-a adjudecat ambele contracte de lucrări, cu oferte de 4,68 milioane de lei cu TVA - în cazul modernizării a nouă drumuri locale şi, respectiv, 5,75 milioane de lei cu TVA - în cazul extinderii reţelei de canalizare, care va acoperi, astfel, întreaga comună.

Lucrările vor începe în curând, spune Emilia Niculescu, adăugând că a fost nevoie de modificarea unor reglementări legale care impuneau ca staţiile de pompare a apelor uzate să fie la distanţă de 50 de metri de locuinţe. Problema i-a fost supusă atenţiei preşedintelui Consiliului Judeţean, Costel Fotea, care, sesizând situaţia la nivel naţional, a grăbit rezolvarea ei pentru toţi primarii din România: "Pe 28 decembrie a ieşit ordinul de modificare a normativului respectiv, astfel încât am depus documentaţia la Inspecţia de Stat în Construcţii ca să primim avizul şi să putem emite autorizaţia şi ordinul de începere a lucrărilor. Avem o relaţie de bună colaborare cu dl preşedinte Fotea şi rezultatele se văd", spune liberala Emilia Niculescu despre social-democratul Costel Fotea.

Lumină pentru noul cartier de locuinţe

În proiectul de canalizare este prins şi cel mai nou cartier al comunei, unde, pe loturile concesionate de Primărie, s-au ridicat aproximativ 60 de case noi şi frumoase. În comună se construieşte, Primăria fiind nevoită să extindă cu zece hectare intravilanul comunei pentru a putea răspunde solicitărilor făcute de cetăţeni pentru concesionarea loturilor de teren pentru case. În prezent, afirmă primarul, sunt concesionate 217 loturi, a câte o mie de metri pătraţi fiecare, şi mai sunt cereri depuse.

Pentru noul carter, administraţia locală a cheltuit 530.000 de lei cu TVA pentru extinderea cu doi kilometri a reţelei electrice, investiţie care se află în faza de predare către Electrica, după care oamenii vor putea depune proiectele pentru avizele de racordare. Cartierul mai are, însă, nevoie şi de drumuri modernizate, dar şi de nişte perdele de protecţie împotriva zăpezii spulberate.

La adăpost de furia apelor

"Localnicii din Costache Negri vor să fie feriţi de inundaţii", scriam pe 14 februarie 2018, în paginile ziarului "Viaţa liberă", amintind că localitatea a fost lovită de două ori de furia apelor: în septembrie 2013, când bilanţul oficial a fost de trei morţi şi peste 300 de case afectate, dintre care o sută puse cu totul la pământ, şi în octombrie 2016, când au fost afectate 120 de gospodării, între care 27 de locuinţe inundate.

"În 2018, am realizat lucrări importante pentru protejarea cetăţenilor care locuiesc de-a lungul pârâului Gologanu, pentru că n-am fi avut cum să mutăm toate gospodăriile din centrul comunei, să ducem satul în altă parte", spune Emilia Niculescu. Ea însăşi ştie ce înseamnă să-ţi vuiască apa în casă!

Potrivit primarului, s-a reuşit decolmatarea albiei pârâului pe toată suprafaţa intravilană a comunei şi pe o porţiune din extravilan, comuna asigurând combustibilul necesar utilajelor cu care s-a intervenit şi cazarea personalului de la Apele Române. Tot anul trecut, s-au amenajat rigole pentru colectarea şi scurgerea apelor pluviale pe DC 27, unde exista pericol de inundaţii la ploi abundente.

În urmă cu un an, primarul ne spunea cât de importantă este refacerea podului de pe drumul judeţean DJ251 - reparat în 2012, stricat în 2013, reparat din nou în 2016 şi stricat în acelaşi an - şi spera să găsească înţelegere la Consiliul Judeţean: "Am făcut o adresă către Consiliul Judeţean prin care am tras un semnal de alarmă că nu putem să reparăm un pod de trei ori şi să fie mereu în pericol de a fi stricat. Pentru că, în comparaţie cu pârâul, care este foarte larg, podul este îngust şi noi suntem inundaţi în amonte, nu în aval!", ne declara primarul anul trecut.

Problema s-a rezolvat: "Consiliul Judeţean a răspuns solicitării noastre şi chiar îi mulţumesc. S-a realizat podul, lucrările executate sunt de calitate. Am luat măsuri ca, în cazul în care va mai fi vreodată un debit mare de apă, să aibă scurgerea uşoară. Tocmai de aceea s-a făcut un canal care va ajuta la preluarea unui surplus de apă. El a fost început de Consiliul Judeţean pe proiectul de la DJ 251 şi va trebui să-l betonăm noi, iar pentru asta avem proiectul în lucru. Se află la faza de proiectare construirea unui nou pod peste pârâul Gologanu, în partea de nord a comunei, necesar pentru traficul agricol, şi a unei punţi pietonale la stadion. Vom încerca toate căile pentru a obţine finanţare pentru execuţia lucrărilor", afirmă Emilia Niculescu.

Internet gratuit

Comuna Costache Negri va avea internet gratuit în spaţiile publice. A câştigat o finanţare din partea Comisiei Europene, prin programul "WiFi4EU", în valoare de 15.000 de euro, pentru instalarea de puncte de acces public şi gratuit la wireless. Primăria are 18 luni la dispoziţie pentru a implementa proiectul pentru care chiar a urmărit cu mare atenţie şi nerăbdare deschiderea apelului de proiecte. Emilia Niculescu recunoaşte că a avut parte de sprijinul fiului său, ca nu cumva Primăria să rateze o asemenea oportunitate.

Proiecte

Din păcate, în lipsa fondurilor necesare, amenajarea unei pieţe, dorite de cetăţenii comunei, a rămas tot la stadiul de deziderat. "Mai vrem să realizăm lucrări de modernizare la grădiniţă - schimbarea acoperişului şi echiparea termică, modernizarea dispensarului uman, inaugurat în 1996, al cărui hol este mereu plin de pacienţi. Şi aici vom vedea ce surse de finanţare găsim. Aş mai dori să facem o bază sportivă multifuncţională, în spatele Căminului Cultural, câteva locuri de joacă pentru copii - unul la Cămin şi unul la grădiniţă. De asemenea, pregătim un studiu de fezabilitate pentru alimentarea cu gaze a comunei, în asociere cu localităţile Cudalbi şi Valea Mărului", ne-a mai declarat Emilia Niculescu.

Salarii, în loc de ajutoare sociale

"În 2016, aveam 220 de dosare de ajutor social, acum avem în jur de 130, deci au scăzut foarte mult. Am luptat şi am convins din beneficiari să se angajeze", spune primarul Emilia Niculescu. Deschiderea celor două mari şantiere de lucrări va aduce noi oportunităţi de angajare, mai ales că Lemacons este interesat să realizeze o staţie de betoane pentru că are şi alte lucrări în zonă, spre Iveşti şi  Cudalbi.

Aberaţie legislativă îndreptată

Fiind una dintre primele localităţi gălăţene care au beneficiat de alimentare cu apă, Costache Negri are propriul serviciu public care gestionează acest serviciu. Din păcate, conform normelor de personal impuse de OUG nr. 63, posturile serviciului public de alimentare cu apă, în număr de patru, nu erau exceptate din organigrama Primăriei. Din acest motiv, administraţia locală a fost nevoită să renunţe la două posturi: bibliotecarul şi juristul. Anul trecut, primarul Emilia Niculescu spera ca normele legislative sa fie modificate, pentru că secretarul comunei nu poate face la nesfârşit munca de jurist, iar misiunea de bibliotecar să nu trebuiască să fie îndeplinită, graţie voluntariatului, de profesoara de istorie Catană Silvica.

"La propunerea mea şi a domnului primar Petrea Marcel de la Schela, domnul senator George Stângă a iniţiat un proiect de lege care a fost adoptat de Parlamentul României, devenind Legea nr. 217/2018. Astfel, personalul din cadrul Serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare nu mai face parte din aparatul de specialitate al primarului, fiind în subordinea Consiliului local", ne-a comunicat primarul.

500 de ani de existenţă

Pe 1 iunie 2021, localitatea Costache Negri, fostă Mânjina până în 1908, va împlini 500 de ani de la prima atestare istorică. Conform unui document redactat la Hârlău, în limba slavonă, pe un pergament, de către Trotuşan logofăt, aşezarea actuală este menţionată sub numele de "hotarul lui Manjea". Comuna este situată în centrul judeţului Galaţi, pe DJ 251, la 45 de kilometri de municipiul reşedinţă şi la 35 de kilometri de municipiul Tecuci.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Consens politic și secetă apăsătoare într-o comună ușor izolată, dar încărcată de istorie

La Costache Negri, localitate cu 500 de ani de atestare documentară, alegerile locale din septembrie 2020 au adus o nouă schimbare la conducerea comunei. Cu doar nouă voturi în plus, social-democratul Luca Ștefan a obținut un nou mandat de primar, însă negocierile politice ulterioare au adus-o în scaunul de vice pe fosta primăriță, liberala Emilia Niculescu.
Exagerând puțin, putem spune că spiritul de la Mânjina s-a perpetuat peste ani și cele două partide cu doctrine opuse au făcut prima alianță în comuna din Câmpia Covurluiului, mult înainte ca PSD și PNL să formeze, din nou, o coaliție de guvernare. "Am considerat că trebuie să fim maturi, să învingă rațiunea și să găsim soluția pentru a putea face investiții în comunitate", ne explică Luca Ștefan mobilul înțelegerii. Mai trebuie spus că PSD și PNL au fiecare câte patru consilieri locali, dintr-un total de 11.
Până la investiții, fermierii din comună se confruntă, aproape an de an, cu o secetă cruntă. "Deja agricultorii se plâng, după ce în urmă cu doi ani au fost nevoiți să întoarcă aproape toate culturile", spune primarul din Costache Negri, iar sistemul de irigații este distrus. La câțiva kilometri, pe DJ 251, către Pechea, se pot observa cu ușurință efectele iresponsabilității și nepăsării, ambele corelate cu subfinanțarea unui sistem vital pentru agricultura meteodependentă. "Culmea este că aici la noi parcă e un pol al secetei, până către Cudalbi. Vii cu mașina, plouă bine în zona Târgu Bujor și când ajungi la Costache Negri constați că nu a căzut nici măcar un strop de apă", ne-a precizat un fermier din comună. Asta și în condițiile în care agricultura, cu precădere cultura mare, dar și legumicultura, reprezintă surse importante de venit pentru locuitorii din Costache Negri.
Altfel, conform noului și mai vechiului edil-șef, în prezent sunt în plină desfășurare lucrări de cadastru în localitate, inclusiv în intravilan. "În două luni, sper să se finalizeze operațiunea", ne-a mai spus Luca Ștefan. În ceea ce privește infrastructura rutieră, același primar din Costache Negri ne-a menționat că ar mai fi de reabilitat doar opt kilometri de drumuri comunale. "Din acest total, 3,2 kilometri sunt prinși pe Programul Național de Investiții. Avem proiectul tehnic și toate avizele depuse, valoarea lucrărilor, de 5,25 milioane de lei, fiind în așteptarea finanțării", a adăugat Luca Ștefan. În plus, intenția administrației comunale este de a realiza un pod peste pârâul Gologanu, iar valoarea acestui proiect se duce către 1,36 milioane de lei.

De ce ar mai fi nevoie în comună

O investiție dorită la Costache Negri este un complex sportiv, de fapt un teren multifuncțional. Primăria intenționează să îl finanțeze din bugetul propriu, valoarea stabilită prin proiectul tehnic fiind de circa 524.000 de lei. "Avem toate avizele și cred că într-o lună o să ne apucăm de treabă", spune Luca Ștefan. De investiție ar urma să se bucure elevii, terenul fiind proiectat în vecinătatea școlii din comună, undeva în spatele Căminului Cultural.
Altfel, bugetul local nu este unul deosebit de ofertant, în condițiile în care veniturile proprii se ridică la doar jumătate de milion de lei. În Costache Negri locuiesc circa 2.700 de oameni, cifra exactă urmând a fi obținută în urma recensământului aflat în desfășurare.
Și din această cauză, înființarea rețelei de gaze naturale a presupus crearea unui ADI împreună cu vecinii de la Cudalbi și Valea Mărului, astfel încât numărul potențialilor beneficiari din cele trei comune se apropie de 14.000. Valoarea investiției este de peste două milioane de lei și se află în faza de studiu de fezabilitate, nefiind cuprinsă momentan în vreun program de finanțare.
Pe de altă parte, pionieri într-ale alimentării cu apă și canalizare, cei din Costache Negri se confruntă, în prezent, cu necesitatea înlocuirii unor conducte, în lucru fiind un proiect tehnic în acest sens, dar și cu extinderea rețelei de iluminat.
Pe agenda primarului Luca Ștefan se află o piață agroalimentară, undeva în vecinătatea drumului județean, iar, în prezent se amenajează deja toalete moderne. "Este un proiect pentru anul viitor, cu o valoare de circa 200.000 de lei", ne-a precizat acesta, adăugând, pe aceeași listă, și dorința amenajării unui parc în centrul comunei.

Program de screening în mediul rural

Dispensarul uman din Costache Negri a cunoscut recent o etapă de reabilitare. Totuși, la fața locului, primarul a fost abordat rapid de asistenta medicală prezentă în cabinet, doleanțele personalului sanitar cu privire la îmbunătățirea condițiilor de activitate fiind transmise cu ceva timp în urmă.
Altfel, medicul de familie din comună a dorit să facă un apel la locuitorii comunei în vederea prezentării la primul program de screening al factorilor de risc cardiovascular. Acesta este dezvoltat în cadrul proiectului "Totul pentru inima ta - Program de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc" și se încheie în această vară.

Costache Negri privește (și) către viitor

Chiar vizavi de primărie, se află, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu cerdace pe stâlpi de lemn, Casa Memorială "Costache Negri", monument istoric. Cunoscută și sub denumirea de "Conacul de la Mânjina", în această casă, în perioada 1840-1857, au avut loc întâlniri ale revoluționarilor pașoptiști moldoveni și munteni. Casa Memorială urmează să intre într-un amplu proces de restaurare, în cadrul unui proiect al Consiliului Județean.
Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri a sprijinit toate acțiunile și reformele acestuia, iar complotul ce a condus la detronarea domnitorului Unirii l-a determinat să renunțe la viața politică. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române.
După mai bine de 150 de ani, urmașii săi visează la monitorizare și supraveghere video în comună, dar și la obținerea PUG-ului în format GiS (Sistem Informațional Geografic). Cele două proiecte ar urma să beneficieze de finanțare prin PNRR, după cum ne-a menționat primarul Luca Ștefan, fost muzeograf al Conacului de la Mânjina.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Baza sportivă de la Costache Negri a fost complet refăcută

Federația Română de Fotbal (FRF) a inaugurat oficial, joi, 5 februarie, baza sportivă din localitatea Costache Negri, județul Galați. Infrastructura a fost refăcută integral, după ce a fost distrusă de viiturile violente din septembrie 2024, care au cauzat pagube majore în regiune și au inundat complet terenul echipei de fotbal Viitorul Costache Negri.

Proiectul de reconstrucție a fost demarat în urma apelului lansat de autoritățile locale și Asociația Județeană de Fotbal Galați către forul național. Refacerea bazei a fost finanțată prin Programul UEFA HatTrick - Subvenția de urgență, mecanism dedicat restaurării infrastructurii sportive afectate de dezastre naturale, completat de fonduri proprii ale FRF. Lucrările s-au desfășurat în perioada aprilie - august 2025, fiind finalizate odată cu retragerea apelor și stabilizarea terenului.

La ceremonia de tăiere a panglicii a participat o delegație de rang înalt a FRF, condusă de președintele Răzvan Burleanu, alături de directorul tehnic Mihai Stoichiță și secretarul general adjunct Gabriel Bodescu. La eveniment au mai fost prezenți senatorul Marius Humelnicu, președintele AJF Galați, Liviu Ciubotariu, și primarul localității, Ștefan Luca.

În cadrul vizitei în județ, oficialii FRF au avut întâlniri de lucru cu președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, și cu primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu. Temele principale de discuție au vizat dezvoltarea viitoare a infrastructurii sportive din zona Galaţiului și strategii de susținere a fotbalului la nivel local.

viata-libera.ro