Negrileştiul - rămas fără apă din cauza afacerilor necurate

[dcp100168]

Negrileştiul este luminat noaptea non-stop

Cu puţin înainte de sărbătorile de iarnă, majoritatea localităţilor sunt îmbrăcate cu lumini multicolore care sugerează bucuria şi, într-un stil modern, lumina Naşterii Domnului. Ornamentele specifice sărbătorilor de iarnă fac de obicei parte din „peisaj” până la jumătatea lui ianuarie, când sunt strânse şi depozitate până iarna următoare. Asta în mod normal.

La Negrileşti însă normalitatea nu mai are limite, ori poate bucuria sărbătorilor încă este prezentă, căci şi la jumătatea lui martie luminiţele multicolore sclipesc vesele în noapte, iar sediul administraţiei locale este pavoazat ca la Crăciun. Cum mai e puţin şi vin sărbătorile de Paşte, iar iepuraşul nu se „asortează” cu decorul, am încercat să aflăm de la primarul localităţii, Viorel Răcăşanu, misterul acestei „fericiri interminabile”.

„Păi la noi nu e o problemă faptul că avem şi acum luminiţe colorate, pentru ca avem curent gratuit şi putem consuma cât dorim. Avem un contract cu o firmă de eoliene şi aceasta dă pentru fiecare cetăţean al comunei cate 1000 kW. Nu are cine consuma tot ce ni se dă gratuit, aşa că ne permitem”, a fost răspunsul edilului din Negrileşti.

Primarul nu ne-a putut pune la dispoziţie contractul cu firma de „eoliene”, dar am primit asigurarea că în perioada imediat următoare vom avea acces la acest document şi ne vom putea minuna cu propriii ochi de bogăţia de energie de care beneficiază primăria sau cetăţenii.Totuşi, localnicii nu se prea plâng că ar avea energie în exces ci, din contra, sunt împovăraţi de facturile destul de consistente aferente consumului de energie electrică. Dar ce mai contează? Ziua comuna nu excelează în frumuseţe, gropi în asfalt sunt la tot pasul, dar noaptea totul este vesel, colorat şi extrem de luminat.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Negrileştiul - rămas fără apă din cauza afacerilor necurate

* Conform expertizelor tehnice, de pe şantierul reţelei de apă ar lipsi bunuri de 200.000 lei * Începute în 2007, lucrările nu au fost terminate nici până astăzi

Cei peste 3.000 de locuitori din comuna Negrileşti ar fi trebuit să aibă apă curentă de ani buni. Dar n-au nici până astăzi, chiar dacă lucrările la reţea au început încă din 2007. A cui e vina? Timp a fost, bani de la stat au fost. Şi totuşi…

Ceva necurat s-a întâmplat la Negrileşti. Atât de necurat încât, potrivit surselor noastre, în cauză s-a deschis un dosar penal, aflat încă în fază de cercetare, şi s-a întocmit o expertiză tehnică potrivit căreia ar lipsi de pe şantier bunuri de vreo 200.000 de lei.

Fostul primar, Viorel Răcăşanu, spune că răul ar avea doar un substrat politic. Că vina îi aparţine, în parte, actualului edil, Alexandru Fuică Haisler, care pe atunci era consilier local şi care a blocat lucrările pentru a-l umili şi a-l scoate din cursa pentru primărie în 2012.

Primarul în funcţie are însă propriile argumente. Fuică Haisler spune că, pe vremea mandatului lui Răcăşanu, când el era într-adevăr consilier, s-au decontat lucrări neexecutate, dar şi că firmele care au lucrat la şantierul din comună nu aveau niciun interes să-şi ducă serios treaba până la capăt. De aceea, susţine Fuică Haisler, de când a ajuns edil, munceşte din răsputeri ca să dea drumul reţelei de apă. Şi nu se bucură de sprijin de la stat.

Printre firmele cărora li se concesionase lucrarea la reţeua de apă de la Negrileşti se numără SC Unicom SA, dar şi GPP Construct SRL, în care la un moment dat fusese acţionar şi Petrişor Potec, actualmente consilier judeţean. Contactat de "Viaţa liberă", Potec a spus că în 2010 şi-a cesionat partea de acţiuni din GPP Construct SRL şi că, anterior, pe vremea în care încă mai era acţionar, societatea nu executa nicio lucrare în Negrileşti. Actualul administrator şi acţionar al firmei nu a putut fi contactat telefonic.

De asemenea, Potec neagă că ar fi ajutat firma, după ce a renunţat la acţiuni. Numele său mai apare totuşi alături de societate, într-un dosar de la Judecătoria Tecuci, în care avalizase un bilet la ordin emis de GPP Construct, în 2012. Potrivit surselor noastre, dosarul de cercetare penală în cazul lucrărilor la reţeaua de apă de la Negrileşti a fost deschis în 2013.

Când, cât şi cum s-a lucrat

Primăria Negrileşti informează că proiectul construirii unei reţele de apă în comună a început în 2007, pe vremea când primar era Viorel Răcăşanu. Banii de la stat s-au obţinut în baza prevederilor Ordonanţei de Guvern 7/2006 şi, evident, n-au venit toţi odată. Valoarea lucrării, spune Cristi Jincă, angajat al Primăriei Negrileşti, s-ar fi ridicat la circa 2.000.000 lei, iar din aceşti bani i-ar fi rămas de executat lucrări de 170.000 lei. Pe hârtie, potrivit Primăriei, lucrarea era gata în proporţie de 98 la sută încă din momentul în care Alexandru Fuică Haisler şi-ar fi preluat mandatul. Doar pe hârtie însă…

Prima firmă care a lucrat la construcţia reţelei de apă de la Negrileşti a fost SC Unicom SA din Galaţi. Firma, oricum încărcată de dosare şi cercetări de-a lungul anilor, a intrat în insolvenţă în 2012, deci la cinci ani de la începutul lucrării din Negrileşti, strivită fiind de o datorie de 26 de milioane de euro. Oricum, SC Unicom SA nu dusese lucrarea de la Negrileşti până la capăt. Potrivit primăriei din comună, în 2010, când primar era Viorel Răcăşanu, lucrările au fost cesionate firmei SC GPP Construct SRL, o societate gălăţeană, cu sediul pe strada Coşbuc. Actualmente, de lucrare se ocupă societatea tecuceană SC Consinstall FXF SRL, ai cărei acţionari şi administratori sunt Dan Istrate şi Costel Ionică. Nu vorbim despre o societate mare. Firma raporta, anul trecut, un număr mediu de 13 angajaţi şi o cifră de afaceri de 868.986 de lei, cu un profit de 17.634 de lei.

Iată de ce a fost aleasă firma din Tecuci, în detrimentul celei din Galaţi, potrivit primarului din comună: "Când am ajuns primar, în 2012 (alegerile au avut loc pe 10 iunie - n.r.), i-am chemat pe cei care lucrat atunci să vină să lucreze. Mai erau nişte bani. Trebuiau să vină, să facă lucrări şi să le decontez. Şi am constatat că n-or să mai vină, după ce gogomănii au făcut pe aici. Şi am zis că n-o să mai terminăm apa asta (…) Şi am luat hotărârea şi i-am chemat să-i întreb: domnule, mai vrei să continui lucrarea? Nu! Atunci, te rog să o cesionezi", a precizat primarul Alexandru Fuică Haisler. Aşa că SC Coninstall FXF a preluat lucrarea de la GPP Construct SRL.

GPP Construct şi apa de la Negrileşti

Potrivit Registrului Comerţului, unic acţionar al GPP Construct SRL este Cătălin Costea, un gălăţean în vârstă de 31 de ani. Mandatul său de administrator a început, potrivit Registrului Comerţului, pe data de 24.03.2010. Am încercat să îl contactăm telefonic pe Cătălin Costea, la numărul de telefon pe care societatea l-a dat Registrului Comerţului, la datele de contact. Fără succes, însă. Registrul Comerţului mai menţionează şi un administrator judiciar temporar, un IPURL, care, deasemenea, nu a putut fi contactat telefonic în cursul după-amiezii de ieri.

Ce legătură are, deci, consilierul Petrişor Potec, cu SC GPP Construct SRL? A fost acţionar în firmă. Contactat telefonic, Potec a precizat: "Am fost. Am fost mai demult acţionar în societatea aia. Dar din 2010 am renunţat la ea". Actualul consilier Petrişor Potec a precizat, de asemenea, că pe vremea când era acţionar, societatea nu presta lucrări la Negrileşti şi că nu ştie nimic despre eventuale furturi care s-ar fi petrecut pe respectivele şantiere. Totuşi, întrebat dacă a lucrat la instalaţia de apă cu Potec de la GPP Construct, Viorel Răcăşanu, fostul primar al comunei Negrileşti, a spus - cităm din conversaţia telefonică - "Da, da, da".

"Pot să demonstrez cu documente că, undeva prin martie 2010, am renunţat, am cesionat. Deveneam incompatibil şi am renunţat (…)", a precizat Petrişor Potec.

De asemenea, întrebat fiind dacă a mai ajutat firma, după renunţarea la partea sa din acţiuni, el a spus că nu s-a mai implicat în niciun fel. "Viaţa liberă" l-a întrebat pe consilier dacă şi-a ajutat fosta firmă, în condiţiile în care, la Tecuci, se emisese o decizie în care se spunea că era debitor avalist pentru SC GPP Construct SRL.

Iată soluţia pe scurt, în dosarul nr. 452/324/2014, aşa cum este ea publicată pe site-ul Judecătoriei Tecuci: "Admite cererea. Conform art. 665 NCPC încuviinţează executarea silită a titlului executoriu constând din bilet la ordin RZBR3AB 0201113 emis la data de 05.12.2012 de GPP Construct SRL şi avalizat de Potec Nicolae Petrişor, cu scadenţă la data de 18.12.2012, la cererea creditoarei SC La Melu SRL, pentru suma de 58.034,19 lei datorată de debitoarea GPP Construct SRL şi avalistul Potec Nicolae Petrişor. Încuviinţează cererea creditoarei ca executarea silită să se facă în oricare dintre formele prevăzute de lege. Autorizarea creditoarea să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu. Fără cale de atac. Cercetată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.02.2014".

Întrebat fiind, deci, dacă a ajutat GPP Construct SRL, Potec a răspuns că nu. "Nu, nu e vorba de ajutat. Ştiţi, asta sunt întrebări care chiar nu-şi au rostul. Cum s-o ajut?", a precizat Potec. Ca garant? "Nu, nu, nu. Nu! Cum pot să fiu garant? În care sens al legii există garant?", a declarat Potec. Ca debitor avalist care avalizase un bilet la ordin emis de GPP Construct? "Nu. Ei, cine ştie? Poate îmi rămăsese ceva mai demult, dinainte, de când eram… Dar nu, după ce am renunţat la acţionariat, n-am mai avut nicio treabă. A, că m-au mai sunat aşa şi m-au întrebat una, alta, le-am stat la dispoziţie, dar n-am nici un fel de implicare, de niciun fel, în istorii de genul acesta", a precizat Potec.

Banii au venit, banii s-au dus, dar apă tot nu e!

Primarul Viorel Răcăşanu, în mandatul căruia au început lucrările, spune, însă, că ar fi terminat lucrările la reţeaua de apă, dacă nu i s-ar fi pus beţe în roate. "Ştiţi cum e treaba cu opoziţia? Am avut... Actualul primar era în opoziţie şi, ca să vadă oamenii că nu s-a făcut nimic…ceva de genul campanie electorală. O duşmănie, asta-i! O răutate… Dacă ei o aprobau… era terminată apa din 2010 (…). Îi mai trebuia vreo 2 miliarde lei (vechi - n.r.). Banii i-am primit, dar dacă nu mi-au aprobat, i-am returnat la sfârşitul anului. N-am avut cum…", a precizat Răcăşanu.

Primarul Alexandru Fuică Haisler spune că, într-adevăr, a refuzat banii, consilier fiind, dar nu ca să facă rău, ci ca să evite o fraudă. Surse din primărie vorbesc şi despre hidranţi lipsă, dar şi despre vane care au fost montate, recepţionate ca lucrare efectuată, apoi scoase din nou din pământ şi trimise prin alte părţi. "Păi, în condiţiile în care decontezi că ai 80 de hidranţi pe comună şi tu n-ai niciunul, eu eram tâmpit să mai votez altele, că au venit bani pe OG 7? Niciodată! În condiţiile în care ai un frate în bătătură şi vezi că numai îşi bate joc, nu aduce nici un ban şi numai îţi cere, ce faci, îl laşi în pace sau iei măsuri? Am zis că asta este (soluţia - n.r.) votul în consiliul local! (…) Da, într-adevăr au mai fost nişte rectificări bugetare prin care s-au alocat bani. Atunci era OG 7 pe instalaţia de apă. Dar banii veneau în noiembrie. Cum era să votăm noi lucrări? Lucrări cu tencuială de beton nu puteai să faci, gropi de apă nu puteai să faci, că era îngheţ! Banii erau valabil până în decembrie. Da’ ne-am tâmpit, să asistăm la o ciordeală de bani publici?", spune primarul din Negrileşti.

Edilul Alexandru Fuică Haisler susţine că interesul său este să termine cât mai repede posibil reţeaua de apă. Spune, însă, că a fost până la Ministerul Dezvoltării după ajutor şi n-a reuşit să-l obţină. Şi ar mai fi nevoie de bani pentru ca lucrările să se termine. Or, statul înclină să nu-i dea, de vreme ce nu s-a stabilit cu precizie nici măcar cine şi cât a furat, darămite să se mai recupereze pagubele.

Apa, ia-o de unde nu-i!

Cu sau fără cercetare, cu sau fără afaceri neclarificate, cu sau fără politică, negrileştenii tot n-au apă… "Beau oamenii apă din pânza freatică, de la o adâncime de şase-şapte metri. Apa aia nu e bună de băut. De-aia avem pe aici şi aşa de mulţi oameni bolnavi. Dar n-au încotro, că nu-şi permit, la ţară, să cumpere apă îmbuteliată. Oamenii n-au nicio vină. Ce vreau eu nu este să mă dau mare, vreau să termin apa asta, odată!", conchide actualul primar, Alexandru Fuică Haisler.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Negrileşti, o comună a contrastelor: Nu sunt primar doar ca să încasez taxe şi să plătesc salarii

Economist de profesie, Alexandru Fuică-Haisler, primarul din Negrileşti, a lucrat, vreme de nouă ani, într-o companie privată, unde, după cum ne-a mărturisit, gestiona, doar într-o singură tranzacţie, sume de bani echivalente cu bugetul anual al comunei pe care o conduce din anul 2012. În ciuda fondurilor guvernamentale pe care a reuşit să le atragă pentru investiţii în infrastructura celor două sate, bugetul comunei se află acum în deficit. Iar în decembrie, funcţionarii Primăriei vor avea de ales între restructurare şi salarii mai mici.

Aflat la al doilea mandat de primar, ales tot din partea UNPR, primarul comunei Negrileşti, Alexandru Fuică-Haisler, crede că realizările de până acum n-ar trebui să fie o mândrie, ci ţin de normalitate: "Sunt lucruri care trebuiau să fie făcute". Şi include cei 12 kilometri de drumuri asfaltate, dintr-o reţea totală de circa 15 kilometri, un proiect în valoare de 1,2 milioane de lei, fonduri obţinute de la Guvern, finalizat în primăvara acestui an.

Cum se obţin bani de la Guvern

"Am trecut proiectul de două ori prin comisia tehnico-economică a Ministerului Dezvoltării. Nici nu vă imaginaţi peste ce funcţionari dădeam! Cu ţigara şi cafeaua în mână, mă tot întrebau: "Da’ de ce?". Până când i-am întrebat dacă sunt români! Şi le-am spus că eu vreau să terminăm cu praful şi noroiul la ţară!", spune primarul. Şi subliniază că două dintre drumuri, care duc din satul Slobozia Blăneasa şi, respectiv, satul Negrileşti, către platoul agricol, au o infrastructură specială, tip autostradă, ca să reziste sub camioanele şi utilajele agricole: "Toate veniturile comunei se realizează prin aceste două drumuri, care merg către platoul agricol de 4.000 de hectare".
Două filmuleţe postate pe Youtube dovedesc, în imagini, cum arătau drumurile Negrileştiului în 2013, când a fost demarat proiectul, şi cum arată acum. Nu lipsesc nici imagini cu clădirile reabilitate, printre care: şcoala, grădiniţa cu un loc de joacă amenajat, sediul Primăriei, Căminul Cultural, clădirea multifuncţională care adăposteşte cabinetul medicului de familie, farmacia, postul de poliţie, biblioteca comunală şi locuinţa medicului şi a asistentei medicale, şi o altă clădire, recuperată din paragină, în care va funcţiona asociaţia crescătorilor de animale şi a producătorilor de legume şi cereale.
"Avem infrastructura pusă la punct. Am fost, probabil, prima comună din judeţ cu iluminat public cu LED. Avem şi nocturnă pentru stadion, în caz că vrem să susţinem competiţii seara, pe timp de vară", spune primarul. Stadionul era un maidan pe care păşeau animalele, iar acum e un loc în care elevii şcolii fac orele de educaţie fizică.
Negrileştiul tocmai a câştigat, în a doua etapă a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), finanţare pentru două proiecte de investiţii. Primul, în valoare de 2.882.251 de lei, vizează modernizarea străzilor rămase neasfaltate, iar celălalt, în valoare de 6.650.764 de lei, are ca obiectiv construirea unui pod peste pârâul Blăneasa. "2.850 de metri ar mai fi de asfaltat, dar nu străzi principale, ci drumuri uşoare, străzi înguste, fundături. Iar podul este o necesitate pentru că acel pârâiaş care curge prin Slobozia Blăneasa este foarte imprevizibil!", spune primarul.

Deficit bugetar

"Domnii de la Consiliul Judeţean ne repartizează buget anual. Unor primării le dau direct din TVA, altora din cote defalcate, în funcţie de încasări. Deşteptul promite, prostul trage nădejde! La acest moment, am un deficit în buget de peste 100.000 de lei, bani care ne fuseseră repartizaţi din cote defalcate din TVA, pe care îi alocasem pentru investiţii", ne-a spus primarul.
Nu mai puţin grav este că Primăria a rămas fără bani de salarii şi de întreţinere, din cauza majorărilor salariale promise de Guvern pentru funcţionarii publici. "Dându-mi seama unde se va ajunge, iniţial, am propus o mărire de 10-15 la sută. Funcţionarii nu au fost de acord. Şi atunci am spus să majorăm conform indicatorilor în care se încadrează, dar le-am atras atenţia că e valabil doar până la 31 decembrie. Mi-am făcut o analiză economică şi am constatat că pe decembrie nu am bani de salarii! Voi face o şedinţă şi o să le dau posibilitatea să aleagă: revenim la salariile vechi şi au de muncă toţi sau facem restructurări. Cui nu-i convine, piaţa muncii este liberă!", spune primarul, care a subliniat că nu va ezita să ia măsurile care se impun pentru a-şi desfăşura activitatea.
"Eu vă spun clar: nu stau aici, ca primar, să mă uit cum la ghişeul taxe şi impozite se încasează doar pentru a se alimenta contul de execuţie şi să plătesc salariile şi contribuţiile sociale. Eu sunt în stare să îmi câştig existenţa şi să fac lucruri profitabile în sistemul privat, că de acolo am venit. Dar dacă am venit să fac administraţie, vreau să o fac şi cu bani! Nu doar să eliberez documente şi să le spun oamenilor să mă mai voteze", a conchis Alexandru Fuică-Haisler.

Investiţiile private, prezentate pe Youtube

Comuna Negrileşti se laudă într-un videoclip de prezentare, postat pe Youtube, cu investiţiile private. Culturi de cimbru, salvie, oregano, busuioc verde şi lavandă - care ulterior sunt ambalate şi distribuite în marile magazine - plantaţie de muri, culturi de cereale, legumicultură, creşterea vitelor Charolaise pentru carne, brutărie, benzinărie şi restaurant, aflate în construcţie, sunt cele mai importante afaceri private. La polul opus se află sutele de asistaţi social.

"Nu lenea e problema!"

"Cea mai grea problemă cu care ne confruntăm este numărul mare de asistaţi social. Nu pentru că le place să trăiască din ajutorul social, dar nici nu se întrevăd locuri de muncă!", spune primarul Fuică-Haisler şi subliniază că nu lenea e de vină. Pe de o parte, angajatorii caută oameni calificaţi şi n-ar avea ce să găsească la Negrileşti, iar pe de altă parte salariile şi condiţiile de muncă oferite celor necalificaţi sunt proaste. De pildă, spune primarul, dacă ar face naveta la Tecuci, la final de lună o persoană ar putea constata că, după plata navetei şi a hranei zilnice, abia dacă mai rămâne cu o brumă de bani din salariu. În plus, tinerii proveniţi din familii asistate social nu mai au responsabilitatea de a munci serios.

Canalizare? Pentru cine?

Comuna Negrileşti nu are canalizare, iar autorităţile sunt sceptice că va avea vreodată, şi nu pentru că banii pentru asemenea proiecte se obţin greu, ci pentru că serviciile costă. "În momentul în care ridici nivelul de trai, trebuie să te asiguri că oamenii au bani să plătească pentru sevicii. Cum să facem canalizare, când noi nu avem bani de racordare? Facem canalizare şi noi nu avem decât 30 de băi într-o comună de aproape 3.000 de locuitori?", spune primarul Alexandru Fuică-Haisler.

viata-libera.ro