Scânteieşti - comuna lucrurilor făcute pe dos

[dcp100168]

Scânteieşti - comuna lucrurilor făcute pe dos

• Primăria comunei este în satul aparţinător
• Comuna Scânteieşti are apă 24 de ore din 24, drumuri în plină dezvoltare şi aşteaptă proiectele europene pentru a avea şi canalizare
• Primarul singurului parc construit în pustietate, Ghiorghe Bute, crede că va face în zonă un centru al culturii

Intrarea în Scânteieşti este un pic zbuciumată din cauza câtorva gropi, dar, odată ce pătrunzi în comună, drumul principal este ca în palmă. Totul pare bine organizat, în afara unor drumuri care pleacă din strada principală. Ceea ce atrage atenţia este doar parcul amenajat în pustietate, între Scânteieşti şi Fântânele, în care nu pare să intre oamenii, ci, poate, doar animalele.

Localnicii din Scânteieşti spun toţi că sunt mulţumiţi. Au apă, 24 din 24 de ore, drumuri asfaltate sau pe cale de a fi asfaltate, cu şanţuri, podeţ la curte şi rigole. Canalizarea încă nu au, dar tot sunt optimişti. Nu par să vrea altceva. Şi chiar dacă au o singură farmacie în toată comuna Scânteieşti şi un parc pe care nu îl vizitează nimeni, nu prea contează pentru ei, pentru că ceea ce se vede sunt drumurile, căminele culturale modernizate şi apa din curte.

„E bine, a făcut străzi”, ne-a spus doamna Catrina, în vârstă de 72 de ani. În acelaşi ton ne răspund şi membrii familiei Iftode, pe care i-am surprins în toiul descărcării unei căruţe de coceni, undeva la ieşirea din comună. Ba, totul pare mai frumos şi decât la Tuluceşti, după Ecaterina Postolache, care vine an de an în vacanţă la Scânteieşti, cu copiii.

"Stăm acceptabil"

Potrivit primarului comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute, comuna de reşedinţă şi satul Fântânele stau acceptabil la nivelul modernizării. Apa este asigurată sută la sută pentru ambele localităţi, canalizarea aşteaptă proiectele europene pentru comunităţi mici, iar drumurile sunt în proces de modernizare, printr-un program al Ministerului Dezvoltării.

„Suntem în lucru cu asfaltările, în Scânteieşti şi Fântânele. După finalizarea proiectelor, asfaltul va acoperi necesarul sută la sută. 15 kilometri de asfalt ar mai trebui, iar prin cele două proiecte finalizăm. Autoritatea locală vine cu 10 la sută, iar ministerul cu 90 la sută din investiţie. La anul, ar trebui finalizate lucrările. Nu ştiu dacă va fi vorba de vreo prelungire şi dacă vor fi fondurile necesare. Am început anul trecut, în decembrie. Avem două proiecte. Pe un proiect avem mai mult de 30 la sută gata, iar pe celălalt suntem abia la cinci la sută. Abia am pornit. Amândouă sunt pentru Fântânele şi Scânteieşti. Trebuia să ne încadrăm într-un milion de euro. Am făcut primul proiect, era normal să prindem şi într-o parte, şi în cealaltă, pentru că nu ştiam cum va decurge viitoarea negociere cu Guvernul, apoi în al doilea am prins zonele celelalte, nu aveam proiecte distincte pentru o localitate”, ne-a explicat edilul.

Acces la apă, drumuri bune, dar şi un parc "deosebit"

Ştiam de parcul construit în 2011 cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regional, aşa că în drum spre Primărie, care nu e în comună, în Scânteieşti, aşa cum ar fi normal, ci în satul Fântânele, l-am tot căutat cu vederea. L-am reperat şi ne-am oprit în parcare. Lângă gard stă baraca paznicului, cu poarta deschisă larg, dar înăuntru nu e nimeni. În faţa barăcii sunt urme de foc, câteva borduri, care par să aparţină parcului, iar alături o bucată din ceea ce credem că a fost cândva o canapea. Chiar dacă parcul are două intrări de la şosea, chiar lângă baracă acesta pare că mai are o intrare, „neoficială”, pentru că o bucată mare din gard lipseşte, iar pe jos sunt numai urme de fecale de la animalele care, probabil, au mers acolo la păşunat.

Parcul este plini de copăcei şi de buruieni. Buruieni din cauza cărora aproape că nu mai ştii unde sunt aleile, marcate prin câteva bucăţi de piatră. Băncile, presărate, stâlpii de iluminat şi cişmelele îţi mai dau de bănuit că acolo chiar este un parc. Una dintre cişmele este funcţională, în sensul că, dacă o deschizi, curge apa, dar apa sare în toate direcţiile, iar cealaltă nu dă apă deloc. Parcul este dotat şi cu toalete ecologice, dar sunt seci, probabil de când a fost construit parcul. A crescut iarba în ele. Doar viespile să le mai fi folosit, pentru că sunt pline de cuiburi. Ghereta paznicului este goală, potrivit primarului, pentru că a constatat că nu mai e nevoie de pază pe timp de zi şi este păzit doar noaptea. În ceea ce priveşte gardul, mai spune primarul, acesta are găuri pentru că, la inundaţiile din 2013, l-au luat apele, ape care au smuls şi un stâlp de iluminat.

În ceea ce priveşte lipsa unui loc de joacă pentru copii în parc, primarul spune că nu permitea programul construirea unui loc de joacă acolo. „Aia a fost zona acceptată, în funcţie de valoare, atât am putut să facem”, ne-a spus edilul.

Concurs de idei pentru dezvoltarea parcului

Chiar dacă parcul e amplasat în pustietate, primarul Bute nu se lasă şi şi-a propus încă din anii trecuţi să organizeze un concurs de idei pentru dezvoltarea zonei dintre localităţi, care ar include şi parcul. „Noi am dat drumul la concurs, însă ANRMAP ne-a restituit documentaţia, pentru că mai erau nişte chestiuni legate de punctaj. Nu au înţeles cum se face departajarea, aşa că ne-am adresat arhitecţilor, pentru că nici noi nu prea înţelegeam. Concursul de idei priveşte dezvoltarea întregii zone. Vrem să dezvoltăm zona din punct de vedere cultural, turistic şi, probabil, sportiv. Aşteptăm idei. Au venit mai mulţi arhitecţi în zonă, au văzut, probabil că până în toamnă se va finaliza şi concursul şi va fi viabil pentru anul viitor”, ne-a explicat primarul, care ţine cu dinţii ca din parcul din pustietate să facă ceva amplu.

Cel care va veni cu ideea cea mai bună va câştiga 20.000 de lei, dar, oricum, zona nu va fi modernizată doar după ideile celui mai bun proiect. Edilul vrea, de fapt, să culeagă idei din toate proiectele primite, apoi să facă tot propriul proiect. „Vreau să văd cum vede cineva din exterior dezvoltarea zonei respective. Avem în vedere construirea de locuri de joacă, organizare de spectacole. Am pornit cu ideile acestea de acum zece ani şi cred că greu le pot schimba, este posibil să rămân subiectiv. O condiţie este ca toţi cei care participă să renunţe la dreptul de proprietate asupra ideilor. Vom lua idei de la cei care vor ieşi pe locul 2, dar şi de la cei de pe 3, etc. Apoi vom gândi un plan şi vom supune Consiliului toate ideile”, a mai spus primarul.

viata-libera.ro

60 de hectare de pădure, în jurul parcului

Un contract pentru împădurirea a aproximativ 60 de hectare cu foioase şi conifere a fost încheiat de Primăria Scânteieşti cu Fondul de Mediu. Potrivit primarului Ghiorghe Bute, în proiect este prinsă inclusiv zona parcului.

"Ne dorim acest proiect şi pentru că am terenuri instabile, dar şi pentru că este nevoie de pădure în zonă. Avem o zonă instabilă în Scânteieşti, dar şi în Fântânele e o râpă care nu este stabilă. Ambele duc până în şoseaua principală. Fondul de mediu asigură sursă de finanţare şi post execuţie. Vom avea o sumă de bani cu care putem susţine paza, întreţinerea, înlocuirea copacilor uscaţi, timp de cinci ani. Apoi, pădurea vine la autoritatea locală. Până să vină pădurea tânără la autoritatea locală, se dă celui care câştigă licitaţia, firma respectivă ne dă lucrarea gata. Luna aceasta, probabil, vom da drumul licitaţiei. În contract spune că prima tragere va avea loc în martie sau aprilie anul viitor, iar până atunci noi trebuie să facem lucrări", ne-a explicat primarul.

Proiectul se ridică la peste două milioane de lei, iar potrivit primarului programul este unul isteţ, mai bun decât cel pe fonduri europene, pentru că dă sume şi pentru susţinere după împădurire. "Noi contribuim cu zero lei. Va fi o prelungire a parcului", ne-a mai spus primarul.

viata-libera.ro

La Scânteieşti, investitorii în energie verde s-au retras

Primarul din Scânteieşti, Ghiorghe Bute, a concesionat, în anii trecuţi, 500 - 600 de hectare pentru ca firme specializate în producerea de energie verde să îşi amplaseze eoliene pe pământul comunei, dar vântul a suflat împotrivă şi morile nu s-au mai construit. De altfel, răzgândirea investitorilor a fost generală, în toată zona.

Potrivit unui raport din ianuarie 2015 a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, judeţul nostru ar fi putut avea astăzi aproape 900 de eoliene, dacă toţi investitorii care au solicitat acord de mediu şi-ar fi pus în practică proiectele. În perioada 2009-2012, au existat 84 de solicitări de acord de mediu pentru dezvoltarea unor proiecte, cu un număr total de 898 de turbine eoliene, însă dintre acestea au ajuns să fie amplasate doar 75.

Ce-au avut şi ce-au pierdut

În 2012, vântul părea să îi ajute pe gălăţenii din Scânteieşti. Primarul Ghiorghe Bute concesionase tot terenul pe care îl avea la dispoziţie în comună către firmele de eoliene. Contractele s-au semnat şi investitorii plăteau concesiunea, la preţul de 84 de euro pe hectar, până la punerea în funcţiune a turbinelor. După ce acestea ar fi început să producă energie, firmele ar fi dat către comună contravaloarea a unu la sută din producţie, plus impozit pe venit. După estimările primarului, din 2012, în bugetul primăriei ar fi intrat, anual, între 2.000.000 şi 3.000.000 de lei, dacă investiţia s-ar fi dus până la capăt.

"Condiţia era, în momentul în care se face investiţia, ca unu la sută din producţie să rămână la noi, dar investiţia nu s-a realizat. Mai aveam o condiţie, până când se face investiţia, acel investitor să ne dea o sumă că îi lăsăm terenul în sarcină. Noi am fost mulţumiţi, aveam vreo 90 de euro pe hectar, dădusem vreo 500 - 600 de hectare, erau nişte bani. Administrarea terenului pe toată perioada asta aparţinea tot comunei, deci acel investitor nu avea dreptul la nimic, decât să îşi pună eoliana. Ar fi fost un lucru bun pentru noi, am mers şi cu păşunatul mai departe, şi cu terenurile arabile, dar aveam şi nişte bani în plus. Din păcate, investitorul a zis că nu poate merge mai departe", ne-a explicat primarul din Scânteieşti.

Investitorul a plătit un an şi jumătate, însă acum, potrivit edilului, Primăria este în litigiu cu firma, în instanţă, pentru a scoate la licitaţie din nou concesiunea.

"Turbinele care sunt funcţionale acum pe raza comunei sunt pe terenuri private, de unde nu am ce lua. Noi, ca UAT, nu avem beneficii. La noi vine numai impozitul pe construcţii. Atât. Dar este luată în consideraţie mai mult fundaţia, de la fundaţie în sus nu este considerată investiţie de bază şi atunci impozitul e doi lei", a mai explicat primarul Ghiorghe Bute.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„România lucrului prost făcut“: parc în pustiu, la 2 kilometri de sat

Ziarul „Adevărul“ dă startul unei campanii care poartă numele „România lucrului prost făcut“. Vă vom prezenta cele mai stupide proiecte pentru care s-au tocat foarte mulţi bani, greşit realizate, investiţii fără sens sau abandonate, dar şi planuri care ar fi putut ieşi bine dacă nu ar fi fost deturnaţi banii. Începem cu un caz din judeţul Galaţi: un parc sătesc de care nimeni nu are nevoie. Străzi reabilitate „de mântuială“? Pârtii de schi care nu au fost niciodată inaugurate? Proiecte fanteziste şi scumpe, dar care nu vor ajuta niciodată pe nimeni? Idei abandonate după ce au fost cheltuiţi foarte mulţi bani sau afaceri dubioase din care nu se ştie exact dacă a câştigat comunitatea sau firma care a făcut lucrările? Sunt cazuri despre care auzim zi de zi şi pe care jurnaliştii „Adevărul“ vi le vor prezenta pe larg, în cadrul campaniei „România lucrului prost făcut“. Începem cu povestea unui parc rural din judeţul Galaţi.

În apropiere de localitatea Fântânele (comuna Scânteieşti) a răsărit în urmă cu şase ani un parc ce a costat 500.000 de lei. Banii au fost alocaţi de la Ministerul Dezvoltării Regionale (ca efect al H.G. nr. 110/2011), iar scopul declarat al investiţiei a fost acela de a combate efectele poluării. În zonă, aflată la 25 de kilometri de oraşul Galaţi, nu există nicio sursă puternică de emisii poluante: nu sunt obiective industriale, nici ferme de creşterea animalelor şi nici măcar un drum de importanţă judeţeană.

Parcul sătesc este în plin câmp (mai exact pe versantul abrupt al unui deal), la mai bine de doi kilometri de cea mai apropiată casă locuită, fiind lipsit de apă potabilă, de umbră şi de ceea ce ar trebui să aducă relaxare. Într-o incintă de circa 2,5 hectare, împrejmuită cu gard din plasă metalică, s-au trasat cu sfială câteva alei din pământ bătătorit şi urme vagi de pietriş, s-au plantat circa 50 de arbori (niciunul mai înalt de trei metri, la şase ani de la darea în folosinţă a investiţiei, respectiv 2011) şi s-au pus 30 de bănci din lemn.

Probabil s-a semănat cândva şi gazon (aşa cum scrie în specificaţiile tehnice ale proiectului), însă în momentul de faţă nu găseşti în aşa-zisul parc decât iarbă de pârloagă, aspră, pipernicită, roasă de animalele domestice sau sălbatice care găsesc locul tocmai bun pentru păşunat.

„Doar la sărbătoare mai vine lumea“

În afara parcului, lipită de gard, se află o construcţie din tablă: e ghereta paznicului. Deşi în zonă nu vine niciodată nimeni, hoţii sunt pe fază. Acum vreo trei ani, o bucată din gard a dispărut, aşa că primarul comunei, social-democratul Ghiorghe Bute (care ocupă de mai bine de un deceniu şi funcţia de secretar general al Asociaţiei Comunelor din România – ACOR), a decis să pună un paznic.

Omul, beneficiar de venit minim garantat, moşmondea ceva în coliba din tablă în momentul în care am ajuns acolo, însă a lăsat totul deoparte pentru a ne arăta, pe jumătate mândru, pe jumătate jenat, ce păzeşte. „Îmi dă 180 de lei pe lună, da-s buni. Am şi spitalul gratis, că-s bolnav. N-am cine ştie ce de făcut. Trebuie să am grijă să nu intre animale şi să nu se fure. În rest n-am altă treabă. Stau 10 ore pe zi aici”, ne spune paznicul.

Inventarul fişei postului e simplu: gardul, băncile, pomii, ghereta, trei toalete ecologice şi o ţâşnitoare. O încercăm. E mai uscată decât Sahara şi arată ca şi cum n-ar fi fost folosită de luni de zile. „Dacă vreţi, dau drumul la apă. O ţin închisă că nu vine nimeni pe aici. Doar la sărbătoare satului mai vine lumea, când vin să cânte artişti“, povesteşte „cerberul“ parcului comunal.

„Ce să faci acolo?”

Ca să afli părerea sătenilor despre binefacerile investiţiei, trebuie să mergi în sat, cale de ceva mai mult de doi kilometri. Iar efortul nu prea merită. Oamenii întorc capul, parcă ruşinaţi, când aud întrebarea despre parc. Nu trebuie să fii doctor în chestiuni rurale pentru a pricepe că o asemenea manieră de a cheltui banii nu se prea potriveşte cu mentalitatea chibzuită a ţăranului român.

„Bani tocaţi pe prostii. Mai bine făceau ceva în sat. Un loc de joacă pentru copii, un drum mai bun, ceva la şcoală. Cine să se ducă acolo şi de ce? Că nu-i nimica de văzut”, ne spune una dintre localnice.

„Ce să faci acolo? Sunt doar nişte bănci şi câţiva pomişori. Am şi acasă aşa ceva, nu trebuie să bat drumul degeaba până acolo. Iar copiii n-au nimic la dispoziţie. La ce să-i duci în parc?”, o completează săteanul Iulian Ilie.

Ce-i drept, parcul nu are nimic care să atragă. E doar un loc mort, pe un deal abrupt. Amenajarea lui a costat, pe metru pătrat, cam de zece ori mai mult decât se vinde terenul prin zonă.

Se pregăteşte un nou proiect

Primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute, afirmă că aşa au fost condiţiile de eligibilitate şi că altfel nu se puteau obţine banii. „Aia a fost zona acceptată, în funcţie de valoare, atât am putut să facem”, a spus edilul, care se declară mândru de investiţie.

Mai mult decât atât, primarul afirmă că are de gând să mai facă un proiect (de data asta unul cultural; de fapt un concurs de idei) prin care să pună în valoare zona. „Noi am dat drumul la concurs, însă ni s-a restituit documentaţia pentru că mai erau nişte chestiuni legate de punctaj. Nu au înţeles cum se face departajarea, aşa că ne-am adresat arhitecţilor, pentru că nici noi nu prea înţelegeam. Concursul de idei priveşte dezvoltarea întregii zone. Vrem să dezvoltăm zona din punct de vedere cultural, turistic şi, probabil, sportiv”, declară primarul Bute.

Nimic nu-i însă pe gratis. Cel care va veni cu ideea cea mai bună va câştiga 20.000 de lei, însă zona va fi modernizată pe baza unui mix de idei. „Vreau să văd cum vede cineva din exterior dezvoltarea zonei respective. Avem în vedere construirea de locuri de joacă, organizare de spectacole. Am pornit cu ideile acestea de acum zece ani şi cred că greu le pot schimba, este posibil să rămân subiectiv”, a mai spus primarul.

Primăria din Scânteieşti a mai cheltuit 600.000 de lei, în 2013, tot pentru un fel de proiect ecologic, legat de pădurea Mogoş-Mâţele, aflată în apropiere. De aceşti bani, veniţi prin Ministerul Turismului şi de la UE, o firmă din Iaşi a tipărit câteva sute de monografii şi câteva mii de foi volante şi a creat pe internet un  site (DETALII AICI) din care nici măcar nu se înţelege clar cum se poate ajunge la obiectiv.

Şase parcuri de pe dealuri

Parcul de la Scânteieşti, construit în câmp, nu este singurul de acest fel din judeţul Galaţi. În urmă cu şase ani, prin HG 110/2011, în judeţul Galaţi au fost aprobate însă şase proiecte de finanţare depuse de comune, astfel: Movileni (990.000 lei), Gohor (990.000 lei), Tuluceşti (776.000 lei), Barcea (565.000 lei), Bălăşeşti (448.000 lei) şi Piscu (422.000 lei).

În total, s-au cheltuit aproape 4,2 milioane de lei (un milion de euro la acea vreme). Ca efect al HG 110/2011, Guvernul a dat, la nivel naţional, 47,7 milioane de euro pentru extinderea suprafeţelor aferente spaţiilor verzi din localităţi, inclusiv din comune şi sate. Scopul declarat era să ajungem şi noi la aceeaşi suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor ca şi vest-europenii.

adevarul.ro

[dcp100168]

Scînteieştiul face referendum

Primăria din Scînteieşti va organiza, în această toamnă, un referendum prin care locuitorii comunei să spună dacă sunt de acord cu mutarea sediului administrativ al Primăriei în satul Fîntînele. Comuna gălăţeană Scînteieşti este una dintre foarte puţinele localităţi din România în care punctul de greutate al activităţii administraţiei locale s-a mutat din satul care dă numele comunei într-unul din satele componente. În acest caz, în satul Fîntînele. Evident, faţă de acestă mutare sunt păreri pro şi contra. Pentru a închide subiectul o dată pentru totdeauna, Primăria va organiza un referendum la care locuitorii din satele Scînteieşti şi Fîntînele vor fi chemaţi să răspundă la o singură întrebare: dacă sunt de acord cu mutarea sediului administrativ al Primăriei în satul Fîntînele.

Deja, de mai mulţi ani, activitatea administrativă a comunei este una „bicefală”. Iar motivele pentru care Primăria Scînteieşti activează deja, în cea mai mare parte, într-un sediu situat în satul Fîntînele le reprezintă disparitatea evidentă a populaţiei din cele două sate şi faptul că sediul său iniţial, cel din Scînteieşti,  şi-a atins limitele. „Sediul pe care îl avem în Scînteieşti este inadecvat, avem o expertiză care spune demolare”, ne-a spus primarul Ghiorghe Bute, pe care l-am întâlnit la sediul din Fîntînele. „Chiar dacă am vrea să mai funcţionăm acolo (la Scînteieşti - n.red.), numărul de săli nu ne mai dă voie să ne dezvoltăm pe structura existentă. Aici aveam o clădire care era construită la roşu, încă de pe timpul regimului comunist. Când am venit la Primărie, în 1996, clădirea asta era scoasă la vânzare pe 11 milioane de lei vechi. Vă daţi seama, nu puteam să accept aşa ceva, aşa că am luat nişte bani printr-un program de la Uniunea Europeană şi am făcut tot aici. Noi am venit numai cu finisajele şi cu acoperişul. Aceasta era gândită să fie o clădire de apartamente pentru intelectualii din mediul rural, pentru că, înainte de 1990, profesorii, inginerii etc. erau obligaţi să-şi facă buletine în localitate şi să stea aici”.

Conform primarului, în Scînteieşti locuiesc vreo 850 de oameni, în timp ce în Fîntînele sunt de trei ori mai mulţi. „Şi şcoala coordonatoare funcţionează aici, având în vedere numărul mai mare de copii. Acolo încercăm să menţinem câteva clase, clasele mici, pregătitoarea, a treia şi a patra, şi grădiniţa. Şi le ţinem cu greu, din cauza numărului mic de copii. Nouă, ca administraţie, nu ne convine desfiinţarea şcolii de acolo, că nu ne avantajează cu nimic, pentru că ar însemna să venim cu bani de la buget pentru transportul elevilor, dar şi pentru întreţinerea în continuare a clădirii vechi. Clasele V-VIII sunt aici. Grădiniţa vrem să o menţinem la Scînteieşti, pentru că avem condiţii excelente, am introdus-o în şcoala veche, cu spaţii distincte, speciale, pentru cei mici. Iarna, când e vremea rece, avem prezenţă sută la sută, deoarece condiţiile sunt foarte bune. Părinţii preferă să-i trimită la şcoală decât să-i ţină acasă, şi asta e foarte bine”, a mai spus primarul Bute.

Trebuie spus că serviciul propriu de Evidenţa Populaţiei al comunei funcţionează la Scînteieşti. Există acolo şi o casierie, unde pot fi plătite taxele şi impozitele.

Bugetul aprobat de consilierii locali pentru organizarea referendumului de la Scînteieşti este de 5.000 de lei.

viata-libera.ro