Acord politic pe Codul Fiscal: TVA de 20%, de la 1 ianuarie 2016

[dcp100168]

Acord politic pe Codul Fiscal: TVA de 20%, de la 1 ianuarie 2016

Coalitia de guvernare si opozitia au convenit joi ca legea privind Codul Fiscal sa ramana in aceeasi forma care a fost adoptata initial, dar o serie de prevederi sa fie aplicate etapizat, a anuntat liderul PSD, Liviu Dragnea.

Astfel, TVA va scadea la 20% de la inceputul anului viitor, iar din 2017 va fi redusa la 19%. Supra-acciza pe carburanti va fi eliminata din 2017, la fel ca si taxa pe stalp, cu exceptia constructiilor speciale din Agricultura.
De asemenea, impozitul pe constructiile speciale - Taxa pe stalp - va fi eliminat din 2017, cu exceptia celui aplicat constructiilor speciale din agricultura, pentru care taxa se elimina de la 1 ianuarie 2016.
Liviu Dragnea a precizat ca, potrivit acordului dintre opozitie si putere, deficitul pentru 2016 sa fie sub 2% - "1,7 si ceva".
Plafonarea CAS la 5 venituri medii brute pe economie va fi aplicata tot din 1 ianuarie 2017, ca si reducerea impozitului pe dividente.
Puterea si opozitia au convenit ca cererea de reexaminare a presedintelui Klaus Iohannis asupra Codului Fiscal sa primeasca un vot final pana la sfarsitul saptamanii viitoare.

hotnews.ro

[dcp100168]

Codul fiscal a trecut de Parlament

Proiectul noului Cod fiscal, reexaminat în urma cererii şefului statului, a trecut de Parlament, urmând să fie transmis preşedintelui spre promulgare, Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, aprobând joi legea cu 279 voturi "pentru", 8 "împotrivă" şi 5 abţineri.

Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole - în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

De asemenea, a fost reintrodusă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor neîngrijite, precum şi procedura de aplicare se adoptă prin hotărârea consiliului local. Clădirile şi terenurile încadrate la această categorie se stabilesc conform nomencalturii stradale.

Deputaţii au introdus, în plus, unele amendamente propuse de Ministerul Finanţelor care corectează erori de scriere ale Codului fiscal sau acordări cu ceea ce a apărut ca legislaţie.

mediafax.ro

[dcp100168]

Cele mai importante 123 de modificari ale Codului Fiscal

Noua forma a Codului Fiscal, cea care va fi promulgata de presedintele Johannis are 123 de modificari, cele mai multe fiind in privinta impozitului pe profit. HotNews.ro a realizat, cu sprijinul consultantului fiscal Cristi Rapcencu, o sinteza a celor mai importante schimbari atat din Codul Fiscal cat si din cel de Procedura Fiscala. Modificarile au fost impartite pe principalele capitole: impozitul pe profit, cel pe venit, microintreprinderi, contributii sociale, TVA, impozite si taxe locale. In finalul textului veti gasi sintetizate principalele noutati din Codul de Procedura.

• A.    Modificari Impozit pe profit

1.    cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;
2.    introducerea definitiei pentru termenii "retinere la sursa" si pentru "impozite si contributii sociale cu retinere la sursa", avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstitutional;
3.    simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile si a rezervei legale, prin raportare la rezultatul contabil, fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% ramanand aceeasi;
4.    rezerva legala se determina prin raportare la rezultatul contabil (fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri) si poate constitui element similar veniturilor, impozitata ca atare proportional, in cazul reducerii capitalului social;
5.    in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 3 la mie din cifra de afaceri a fost majorata la 5 la mie din cifra de afaceri, celelalte conditii ramanand neschimbate;
6.    cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 5% (inainte, limita era de 2%), aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
7.    in cazul deducerii ajustarilor pentru deprecierea creantelor, a fost eliminata conditia conform careia veniturile aferente creantelor trebuiau sa fie incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
8.    pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor sunt deductibile si in cazul in care au fost incheiate contracte de asigurare pentru acele sume;
9.    ajustarile pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate deductibile, daca se indeplinesc o serie de conditii (inainte, acestea erau nedeductibile integral);
10.    modificari in stabilirea gradului de indatorare calculat in vederea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar aferente anumitor imprumuturi; de asemenea, a fost redusa si rata dobanzii utilizata pentru imprumuturile in valuta de la 6% la 4%;
11.    in cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentand diferente de curs valutar inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing , limita de 50% se aplica asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, si nu asupra cheltuielilor inregistrate;
12.    castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor de transport supuse limitarii de amortizare nu se determina in functie de valoarea fiscala a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala ci se tine cont de valoarea contabila neamortizata;
13.    dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile, datorate catre autoritatile romane/straine sunt deductibile daca sunt aferente contractelor incheiate cu aceste autoritati;
14.    cheltuielile efectuate in numele unui angajat la schemele de pensii facultative si cu primele de asigurare voluntara de sanatate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent de suma (daca insa se depaseste limita de 400 euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depasesc acele limite sunt considerate venituri salariale);
15.    introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile sa fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost asigurate, se accepta si daca au fost degradate calitativ si se face dovada distrugerii si daca au termen de valabilitate/expirare depasit);
16.    cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de coruptie sunt considerate nedeductibile;
17.    cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice, eliminandu-se lista de exemple din vechiul Cod fiscal (cheltuielile de transport si de cazare in tara si in strainatate, efectuate pentru salariati si administratori, cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii etc);
18.    modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitatile care  opteaza sa isi modifice anul fiscal ("15 zile de la data inceperii anului fiscal modificat", in loc de "cel putin 30 de zile calendaristice inainte de inceputul anului fiscal modificat");
19.    in cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie in termen de 5 ani incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care se implinesc 6 luni de la incheierea anului fiscal pentru care se datoreaza obligatia fiscala;
20.    eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care desfasoara activitati de natura pariurilor sportive;
21.    deducerile fiscale prevazute in cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se recalculeaza in cazul nerealizarii obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
22.    in cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusa o noua categorie de active (calculatoare electronice si echipamente periferice, masini si aparate de casa, de control si de facturare, precum si in programe informatice ￢ clasa 2.2.9 din Catalog);
23.    la aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit a profitului reinvestit, in situatia in care in trimestrul in care activele sunt puse in functiune se inregistreaza pierdere contabila, iar in trimestrul urmator sau la sfarsitul anului se inregistreaza profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculeaza;
24.    dividendele primite de la o persoana juridica romana sunt neimpozabile, eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeste dividendele trebuie sa detina la data inregistrarii acestora, pe o perioada neintrerupta de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
25.    noi modificari in categoria veniturilor neimpozabile;
26.    cultele religioase, institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate si asociatiile de proprietari sunt eliminate din categoria entitatilor scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi considerate nedeductibile;
27.    corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in cazul erorilor inregistrate in contabilitate (semnificative sau nesemnificative);
28.    se introduce termenul de "tranzactii transfrontaliere", iar cele care sunt calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a conventiilor de evitare a dublei impuneri;
29.    in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileste tinand cont de noi conditii.
30.    in cazul contribuabililor care aplica sistemul de declarare si plata a impozitului pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, platile anticipate aferente trimestrului IV se declara si se platesc pana la data de 25 decembrie, respectiv pana la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.

• B.    Modificari Microintreprinderi

1.    entitatile care desfasoara activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale NU pot fi microintreprinderi;
2.    daca se depaseste plafonul de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datoreaza impozit pe profit incepand cu acel trimestru, luand in considerare veniturile obtinute si cheltuielile suportate incepand cu acel trimestru  si nu de la inceputul anului fiscal cum se proceda anterior;
3.    introducerea unei cote de impozitare reduse de 1%, cu indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si perioada de angajare;
4.    modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii veniturilor din provizioane, ajustari pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar daca au fost recunoscute in categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil;
5.    adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din reevaluare, din facilitati fiscale), care au fost deduse la calculul profitului impozabil si nu au fost impozitate in perioada in care microintreprinderile au fost si platitoare de impozit pe profit;
6.    modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunica organului fiscal pana la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului urmator);
7.    persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microintreprinderilor, in termen de 30 de zile de la infiintare, mentiunea din cererea de inregistrare la registrul comertului nemaifiind suficienta;
8.    pentru declararea, retinerea si plata impozitului pe dividendele platite, catre o persoana juridica romana, microintreprinderile sunt obligate sa aplice aceleasi prevederi ca si entitatile platitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioada minima de 1 an).

• C.    Modificari Impozit pe venit

1.    modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;
2.    majorarea termenelor in  care contribuabilul trebuie sa notifice organului fiscal inceperea sau incetarea unei activitati de la 15 zile la 30 de zile;
3.    reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;
4.    modificarea definitiei activitatilor independente, in sensul includerii si a veniturilor din activitati de productie;
5.    adaugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral in cazul activitatilor independente;
6.    precizarea faptului ca deducerea cheltuielilor reprezentand contributii sociale obligatorii se efectueaza de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale;
7.    majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale pana la 5% din fondul de salarii (in loc de 2%);
8.    cotizatiile platite asociatiilor profesionale sunt deductibile in limita a 4.000 euro anual, in loc de 2% aplicata la o baza de calcul;
9.    la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, cota de cheltuieli forfetara este de 40% (in loc de 20% si 25%);
10.    modificarea listei veniturilor pentru care platitorii persoane juridice sau alte entitati care conduc evidenta contabila au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate; de asemenea, impozitul final retinut de 16% nu se mai aplica la venitul brut, ci la venitul brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli, dupa caz, si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa.
11.    in cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a diurnei si administratorilor, nu doar salariatilor;
12.    neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paste, 1 iunie, Craciun si 8 martie);
13.    cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
14.    eliminarea avantajelor sub forma utilizarii in scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile in cota de 50% din categoria avantajelor in natura;
15.    majorarea sumelor acordate sub forma de deducere personala;
16.    copiii minori ai contribuabilului, sunt considerati intretinuti. In acest caz, suma reprezentand deducerea personala se atribuie fiecarui contribuabil in intretinerea caruia/carora se afla acestia;
17.    modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;
18.    in cazul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, inclusiv arenda, majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
19.    majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de lei/an pana cand ajunge la plafonul de 1.200 lei;
20.    in cazul veniturilor din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie in care valoarea declarata este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata realizat de catre camerele notarilor publici;
21.    majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in cazul veniturilor obtinute din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

• D.    Modificari Contributii sociale

1.    includerea veniturilor din activitati independente in categoria asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala;
2.    cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra in baza de calcul a contributiilor sociale pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
3.    pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente in sistem real, baza lunara de calcul al CAS, in cazul platilor anticipate, o reprezinta echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute;
4.    pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa, baza lunara de calcul al CAS o reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut si nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia;
5.    obligatiile de plata a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contributia individuala (10,5%) asupra bazelor de calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrala de CAS corespunzatoare conditiilor normale de munca, respectiv 26,3%;
6.    incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor salariale, daca totalul veniturilor obtinute lunar este mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, CASS individuala se calculeaza in limita acestui plafon;
7.    pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunara de calcul al CASS o reprezinta numai partea de venit care depaseste valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei;
8.    pentru veniturile din pensii realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, in situatia in care venitul considerat baza de calcul depaseste valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, CASS individuala se calculeaza in limita acestui plafon;
9.    incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activitati independente, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut in vigoare in anul pentru care se stabileste contributia;
10.    incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau alte activitati independente;
11.    in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, daca obtin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole;
12.    incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende in baza calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la 5 castiguri salariale medii brute;
13.    persoanele fizice care nu obtin venituri si nu se incadreaza in categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, datoreaza, lunar, CASS si au obligatia sa solicite inregistrarea la organul fiscal competent;
14.    incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel: contributia anuala la asigurarile sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinata ca suma a bazelor lunare de calcul asupra carora se datoreaza CASS; baza anuala de calcul NU poate fi mai mica decat valoarea a 12 salarii de baza minime brute pe tara si nici mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut inmultita cu 12 luni;

• E.    Modificari TVA

1.    incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%, iar incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
2.    introducerea taxarii inverse in cazul cladirilor, partilor de cladire si a terenurilor de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare prin efectul legii sau prin optiune;
3.    introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite integrate;
4.    modificarea definitiei activelor corporale fixe, in sensul ca sunt incadrate toate imobilizarile corporale;
5.    modificarea definitiei bunurilor de capital si implicit a regulilor de ajustare a TVA in cazul acestora, in sensul ca in categoria bunurilor de capital intra si activele cu durata de amortizare mai mica de 5 ani;
6.    modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;
7.    ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate se face si in cazul punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata, nu doar in urma inchiderii procedurii falimentului;
8.    introducerea unei prevederi conform careia baza de impozitare a bunurilor de natura alimentara al caror termen de consum a expirat si care nu mai pot fi valorificate va fi stabilita intr-o procedura stabilita prin normele metodologice;
9.    introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale scolare, carti, ziare si unele reviste, precum si pentru serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de 9%;
10.    incadrarea evenimentelor sportive in categoria operatiunilor pentru care se aplica TVA redusa de 5%;
11.    modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei reduse de TVA de 5% pentru locuintele sociale;
12.    se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi;
13.    introducerea unor prevederi pentru o serie de situatii cu care se pot confrunta entitatile care aplica pro-rata;
14.    prevederi mai clare cu privire la momentul in care radierea din ROI este efectuata;
15.    reguli noi si extinderea categoriilor de persoane care tebuie sa aplice pro-rata;
16.    exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel mult 1 an de la primirea facturii de corectie de catre beneficiarul operatiunilor, in cazul in care organul fiscal a stabilit TVA colectata furnizorilor pe perioada inspectiei fiscale;
17.    nepreluarea in primul Decont de TVA depus dupa data inscrierii organului fiscal la masa credala, a TVA cumulata de plata cu care organul fiscal s-a inscris la masa credala;
18.    nepreluarea soldului sumei negative a TVA in primul Decont de TVA depus dupa data deschiderii procedurii de insolventa, fiind obligatorie solicitarea rambursarii de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;
19.    eliminarea prevederilor referitoare la raspunderea individuala si in solidar pentru plata taxei;
20.    posibilitatea de a renunta la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificari depuse la autoritatile fiscale;
21.    atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite factura de corectie, beneficiarul trebuie sa emita o autofactura in vederea ajustarii taxei deductibile, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care au intervenit evenimentele respective;
22.    se elimina termenul pana la care NU se face plata TVA in vama pentru persoanele care au obtinut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;
23.    eliminarea prevederii conform careia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face plata efectiva a TVA la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta importurilor se va plati la organul vamal.
 

• F.    Modificari Impozite si taxe locale

1.    eliminarea taxei hoteliere;
2.    introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite de impozit;
3.    consiliile locale pot hotari acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;
4.    eliminarea prevederilor conform carora persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri majorat;
5.    clasificarea cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta;
6.    in cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a cladirii;
7.    in cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2-1,3% asupra valorii cladirii;
8.    pentru cladirile nerezidentiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau dobandita in ultimii 5 ani;
9.    daca valoarea unei cladiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate fi calculata, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
10.    in cazul cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului calculat pentru suprafata folosita in scop rezidential cu impozitul determinat pentru suprafata folosita in scop nerezidential;
11.    in cazul persoanelor fizice, daca la adresa cladirii cu destinatie mixta este inregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfasoara nicio activitate economica, impozitul se calculeaza conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale;
12.    daca suprafetele folosite in scop rezidential si cele folosite in scop nerezidential nu pot fi evidentiate distinct, iar la adresa cladirii, o persoana fizica are inregistrata o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidential numai in situatia cand se deduc cheltuielile cu utilitatile;
13.    pentru cladirile nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, utilizate pentru activitati din domeniul agricol, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a cladirii;
14.    in cazul in care proprietarul cladirii este o persoana juridica si acesta NU a actualizat valoarea impozabila a cladirii in ultimii 3 ani anteriori anului de referinta, cota impozitului/taxei pe cladiri este 5%;
15.    este eliminata prevederea conform careia in cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de catre locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective;
16.    impozitul pe cladirile si terenurile aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durata de cel mult 6 luni in cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplica in anul fiscal urmator celui in care este indeplinita aceasta conditie;
17.    impozitul pe cladiri, impozitul pe teren si impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru intregul an fiscal de persoana care are in proprietate activul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai calculeze pe fractiuni de an;
18.    impozitul pe cladiri si pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe cladiri/teren se plateste lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare fiecarei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, inchiriere, administrare ori folosinta;
19.    eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit pe terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;
20.    scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor actionate electric si a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru interventii in situatii de urgenta;
21.    in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotararii consiliului local;
22.    consiliile locale pot hotari sa acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv in domeniul agricol;
23.    modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia;
24.    autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% fata de nivelurile maxime stabilite in Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;
25.    pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu pana la 500% incepand cu al treilea an;
26.    Consiliul local poate majora impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500% pentru cladirile si terenurile, neingrijite, situate in intravilan, criteriile de incadrare urmand a fi adoptate prin hotarare a Consiliilor Locale;
27.    Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricarui impozit sau oricarei taxe locale, sumele respective se indexeaza anual cu rata inflatiei, pana la data de 30 aprilie si nu o data la 3 ani cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
 

• NOUL COD DE PROCEDURA FISCALA 2016 - modificari

In MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicata Legea 207/2015 ￢ Noul Cod de procedura fiscala, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, moment in care OG 92/2003 va fi abrogata.
Incepem cu o veste buna! Sanctiunile aplicate in cazul majoritatii contraventiilor se reduc pentru persoanele juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari, la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice.
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele mai semnificative fata de legislatia curenta:

a)    nivelul dobanzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de intarziere;
b)    nivelul penalitatii de intarziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;
c)    pentru obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate si stabilite de organul de inspectie fiscala prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;
d)    aplicarea penalitatii de nedeclarare nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor, ci doar a penalitatii de intarziere;
e)    in situatia in care obligatiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspectie fiscala ca urmare a nedepunerii declaratiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fara a se mai impune si sanctiunea contraventionala pentru nedepunerea declaratiei;
f)    in cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza majorari de intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau fractiune de luna;
g)    introducerea principiului "in dubio contra fiscum", conform caruia daca dupa aplicarea regulilor de interpretare prevazute mai sus, prevederile legislatiei fiscale raman neclare, acestea se interpreteaza in favoarea contribuabilului;
h)    introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru solutionarea cererilor contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);
i)    extinderea situatiilor in care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce inseamna ca ii sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivitatii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;
j)    modificarea termenului de prescriptie, in sensul ca acesta incepe sa curga de la data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului urmator celui pentru care se datoreaza obligatia fiscala, ceea ce duce la o extindere a perioadei in care organul fiscal poate efectua o inspectie fiscala;
k)    perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior, in conditiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria celor mari inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali a fost abrogata;
l)    durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organul de inspectie fiscala si poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, in functie de categoria de contribuabil la care se refera;
m)    contribuabilul are dreptul sa isi prezinte, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile organului de inspectie fiscala, in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data incheierii inspectiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucratoare);
n)    durata efectuarii controlului inopinat este stabilita de conducatorul organului de control, in functie de obiectivele controlului, si nu poate fi mai mare de 30 de zile;
o)    contestatia formulata se depune in termen de 45 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de solutionare competent sustinerea orala a contestatiei;
p)    suspendarea executarii actului administrativ fiscal inceteaza de drept si fara nicio formalitate daca actiunea in anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusa in termen de 60 de zile de la data comunicarii deciziei de solutionare a contestatiei;
q)    in situatia nesolutionarii contestatiei in termen de 6 luni de la data depunerii contestatiei, contestatorul se poate adresa instantei de contencios administrativ competenta pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele in care procedura de solutionare a contestatiei este suspendata;
r)    reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor fiscale va fi sanctionata astfel:
-    pentru contribuabilii mijlocii si mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
-    pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si 1.000 lei;
s)    certificatul de atestare fiscala se emite in maximum 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii, fata de 5 zile lucratoare cat se prevedea anterior;
t)    se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea raspunderii in solidar:
-    atragerea raspunderii in solidar cu debitorul pentru anumite persoane, prevazute la art 25, priveste obligatiile fiscale principale si accesorii ale perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii raspunderii solidare;
-    raspunderea acestor persoane se stabileste prin decizie emisa de organul fiscal competent pentru fiecare persoana fizica sau juridica in parte, insa inaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie sa efectueze audierea persoanei, aceasta avand dreptul sa isi prezinte in scris punctul de vedere, in termen de 5 zile lucratoare de la data audierii. Decizia de atragere a raspunderii solidare emisa fara audierea persoanei careia i s-a atras raspunderea este nula;
u)    modificarea tarifelor de emitere a Solutiilor fiscale individuale anticipate de la echivalentul in lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR in ziua efectuarii platii, astfel:
-    tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuarii platii, pentru contribuabilii mari;
-    tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuarii platii, pentru celelalte categorii de contribuabili/platitori.
v)    organul fiscal central renunta la stabilirea creantei fiscale si nu emite decizie de impunere in situatia in care creanta fiscala principala este mai mica de 20 de lei; in situatia in care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creante fiscale principale, plafonul se aplica totalului acestor creante;
w)    regulile de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu obligatiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, in urmatoarea ordine:
-    obligatiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
-    obligatiile fiscale ale celorlalti membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal central.
x)    introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobanzilor datorate in cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care perioada fiscala este anuala;
y)    masurile asiguratorii pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, insa daca titlul de creanta nu a fost emis si comunicat in termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse masurile asiguratorii, acestea inceteaza de drept; in cazuri exceptionale, acest termen poate fi prelungit pana la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligatia sa emita decizia de ridicare a masurilor asiguratorii in termen de cel mult 2 zile de la implinirea termenului de 6 luni sau un an, dupa caz, iar in cazul popririi asiguratorii sa elibereze garantia;
z)    precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzactiilor pentru care contribuabilul are obligatia intocmirii dosarului preturilor de transfer, a termenelor pentru intocmirea acestuia, a continutului dosarului preturilor de transfer, precum si a conditiilor in care se solicita acesta vor fi aprobate prin ordin al presedintelui ANAF.

hotnews.ro

[dcp100168]

De ce şi cu cât va creşte impozitul pentru casă

* Persoanele fizice ar putea plăti dublu, iar firmele până la de 20 de ori mai mult, faţă de 2015 * Consiliile locale sunt principalii beneficiari ai acestor taxe, aşa că de ele depinde cu cât se măreşte * Firmele de apartament nu îşi pot deduce cheltuielile, fără să plătească impozite cu mult mai mari

 

De la 1 ianuarie 2016, intră în vigoare noul Cod Fiscal, propus de Guvernul României şi acceptat de preşedintele Klaus Iohannis. Dacă scăderea tuturor taxelor, cu excepţia aducerii TVA-ului la nivelul de 20 la sută, a fost amânată pentru 1 ianuarie 2017, un lucru este sigur: impozitele locale vor fi majorate, măsura fiind prevăzută de noul cod fiscal. Astfel, sistemul de impozitare al proprietăţilor imobiliare se va schimba radical, începând cu 1 ianuarie 2016, cele mai afectate urmând a fi persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale, folosite în scopuri economice. Destinaţia clădirii va fi principalul criteriu în funcţie de care se vor stabili noile taxe locale. În prezent, Codul Fiscal nu face această diferenţă, între spaţii rezidenţiale şi nerezidenţiale, şi instituie metodele de calcul, fie că e vorba de cota de impozit sau de valoarea impozabilă, în funcţie de statutul proprietarului: persoană fizică sau juridică.

Astfel, pentru locuinţele personale impozitul se poate dubla, iar pentru o societate comercială, impozitul pe spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea poate fi mărit chiar şi de 20 de ori.

Spre exemplu, bucureştenii care deţin un apartament cu două camere într-o zonă semicentrală vor plăti, de la 1 ianuarie,  o sumă cuprinsă între 10 şi 26 lei în plus faţă de ce au plătit în 2015. Conform specialiştilor, valoarea taxei se calculează în funcţie de cota indiviză a locuinţei din terenul pe care se află blocul şi de zona în care se află.

Un impozit similar vor plăti toţi proprietarii locuinţelor din România, în funcţie de suprafaţa locuinţei şi de coeficientul de localitate (Bucureştiul are categoria zero, iar municipiile categoria 1). "În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi cel de lângă, care aparţine primăriei. La apartamentele noi diferă de la caz la caz. Sunt situaţii în care proprietatea spaţiilor comune rămâne la dezvoltator, care administrează noul cartier, şi situaţii în care rămâne în proprietatea locatarilor", a precizat Emilian Duca, General Manager al firmei de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions, pentru jurnalul.ro.

Impozitul este valabil şi pentru vile

Dar obligaţi să plătească această nouă taxă nu vor fi doar locatarii de la blocuri, ci şi proprietarii de vile sau de case pe pământ. Pentru acest lucru, va fi luată în calcul amprenta la sol a locuinţei, ceea ce înseamnă că nu numărul de camere va fi important, ci suprafaţa casei. Sumele pe care ar urma să le plătească proprietarii de locuinţe ar putea fi mult mai mari, având în vedere că impozitele pot fi majorate cu până la 50 la sută de consiliile locale.

În plus, de anul viitor, impozitul pe casa în sine poate creşte, deoarece cota va fi de 0,08-0,2 la sută, faţă de cel mult 0,1 la sută în prezent. Astfel, pentru un apartament cu două camere din aria semicentrală a Capitalei se achită în prezent 112 lei, iar de anul viitor între 96 şi 240 de lei.

Cresc taxele şi pentru firmele de apartament

În Galaţi, există numeroase  societăţi comerciale care îşi desfăşoară activitatea în locuinţa celui care le conduce, fie că este vorba despre cabinete notariale, despre cabinete medicale ori despre alte activităţi. Astfel, conform noului Cod Fiscal, firmele şi persoanele fizice autorizate (PFA) cu sediile în apartamentele sau casele deţinute de patroni vor fi nevoite să plătească mai mult pe impozite, cu precădere dacă vor să deducă facturi de lumină, întreţinere, apă curentă, etc. Problema cea mai mare este că pentru imobilele utilizate în scop comercial şi deţinute de persoane fizice impozitele cresc de două ori până la de 13 ori, în funcţie de fiecare primărie în parte. De altfel, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, Liviu Rogojinaru, a afirmat că "Convingerea noastră este că niciun Consiliu Local nu va mări acest impozit de mai puţin de 10 ori şi atunci, dacă va trebui să achiţi în loc de 200 de lei, cum se plăteşte acum, 2.000 de lei, te întrebi dacă mai merită să plăteşti atâţia bani pentru un sediu social al unei firme care produce 10.000 de lei pe an”. 

Cum se separă spaţiile 

Societăţile comerciale care au sediul social în apartamentele sau casele deţinute de patroni trebuie să delimiteze suprafaţa folosită în scop de afaceri de cea pentru locuit, potrivit Codului Fiscal. De altfel, conform specialiştilor, în contractul de închiriere, sau de comodat, dacă apartamentul aparţine patronului firmei, apare suprafaţa destinată activităţii economice.

Însă acesta este doar primul pas, pentru că, dacă nu există un contract de comodat, nu pot fi deduse cheltuielile. Odată încheiat acel contract, trebuie identificată modalitatea de împărţire a costurilor. Se poate merge pe varianta costurilor afişate la întreţinere şi care apoi sunt împărţite la suprafaţă şi înmulţite cu numărul de metri pătraţi aferenţi activităţii economice a firmei. Mai poate fi aleasă şi varianta contoarelor separate, dar este mult prea complicat şi costisitor, conform spuselor expertului fiscal Dan Schwartz, pentru jurnalul.ro.

Dacă apar probleme la delimitare, iar acest lucru nu poate fi făcut, patronul poate alege dacă vrea sau nu să mai deducă cheltuieli pentru utilităţi. De altfel, acest lucru a fost pus în discuţie şi la conferinţa IMM Restart, care a avut loc în Galaţi pe 30 septembrie. Conform lui Răzvan Ungureanu, Tax Manager la EY România, dacă nu se deduc cheltuieli pentru utilităţi, impozitul nu va fi mărit pentru firmele cu sedii sociale în apartamente.

Astfel, antreprenorii sau managerii care au sediile sociale ale firmelor în locuinţele proprii şi nu pot să-şi delimiteze cele două suprafeţe trebuie să se decidă între a-şi deduce cheltuielile pe firmă, lucru care i-ar obliga la plata impozitului pentru nivel nerezidenţial, ori să nu îşi deducă nici o cheltuială şi să rămână la stadiul de plătitor de impozit la nivel rezidenţial. 

Efectul asupra pieţii imobiliare 

Dacă impozitele pe apartamente deţinute de persoane fizice se vor dubla, acest lucru va duce, cel mai probabil, şi la o majorare a preţului chiriilor, motiv de îngrijorare pentru gălăţenii şi românii care au ales această formă de trai. Astfel, contractele de închiriere vor fi renegociate pentru a include în preţ noile taxe impuse de Codul Fiscal. În schimb, în cazul contractelor care prevăd că toate cheltuielile, inclusiv impozitele, sunt suportate de chiriaşi, creşterea preţului chiriilor nu va mai impune, probabil, o renegociere.

Dacă până acum, consiliile locale au aplicat o cotă de impozitare de 0,1 la sută, de anul viitor vor avea de ales între 0,08 la sută şi 0,2 la sută. Prin urmare, există posibilitatea dublării sumelor actuale. Dar, cum în 2016 vor avea loc alegeri locale, sunt şanse mari ca viitorii conducători ai consiliilor locale să nu decidă majorarea taxelor. Cu toate astea, măririle de impozite pot veni în anii următori. 

Cum se calculează impozitele

- În cazul clădirilor rezidenţiale se plăteşte o cotă cuprinsă între 0,08 - 0,2 la sută din valoarea impozabilă a clădirii (care se calculează ca şi până acum). Procentul se stabileşte de Consiliul Local din fiecare localitate.

- În ceea ce priveşte clădirile nerezidenţiale se va achita o cotă cuprinsă între 0,2-1,3 la sută din valoarea impozabilă, iar valoarea procentului depinde de fiecare oraş în parte. 

- Pentru clădirile cu destinaţie mixtă (adică acolo unde se poate determina exact utilizarea suprafeţelor), impozitul se calculează prin însumarea impozitului aferent spaţiului folosit în scop rezidenţial cu cel pentru partea utilizată în scop comercial. 

- În clădirile cu destinaţie mixtă unde există înregistrat sediul unei firme care nu are activitate se plăteşte impozit ca şi pentru clădiri rezidenţiale, respectiv 0,08- 0,2 la sută din valoarea impozabilă a clădirii. 

- În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă (unde destinaţiile nu pot fi diferenţiate cu uşurinţă), regula este că, dacă plata utilităţilor cade în sarcina persoanei juridice, atunci şi impozitul aferent clădirii va fi plătit la nivelul nerezidenţial.

viata-libera.ro