Cuza Vodă - transformarea unui sat în comună

[dcp100168]

Primarul din Cuza Vodă:

"Voi face curăţenie şi la propriu şi la figurat"

* Proaspăt ales primar, Dănuţ Codrescu crede că în comună sunt "o groază de lucruri de făcut" * "Nu s‑a făcut treabă cum trebuie", spune el despre fosta conducere

Noul primar al comunei Cuza Vodă ‑ Dănuţ Codrescu ‑ este un om tânăr. Chiar foarte tânăr. Însă tinereţea sa poate fi un atu pentru comună, căci omul pare animat de cele mai bune intenţii posibile. Plus că este extrem de entuziast şi convins că va reuşi să facă tot ceea ce a promis.

‑ Domnule primar, felicitări pentru victoria în alegeri. Şi o primă întrebare: ce veţi face în următoarele zile în postura de nou primar al comunei?

‑ Sunt multe de făcut, pentru că la noi nu s‑a făcut treabă cum trebuie în ultimii ani.

‑ Daţi‑ne nişte exemple!

‑ În primul rând - deja am început - vreau să scot şoseaua din nămol şi buruieni. Ne‑am apucat să curăţăm toate şanţurile şi să adunăm tot pământul care este peste asfalt. Apoi vom dala rigolele. Ne‑am apucat deja şi de scoaterea cimitirului din boscheţi. Vom defrişa vegetaţia sălbatică şi vom repara gardul. Mai vrem să reparăm drumurile de acces către tarlale şi să rezolvăm iluminatul public, care este execrabil.

‑ Nu‑s cam multe?

‑ Nu. În 60 de zile vreau să rezolv toate astea. În paralel vreau să mă ocup şi de altele. Va fi curăţenie şi la propriu şi la figurat în comună şi în primărie. Una dintre problemele noastre foarte presante este lipsa unei autospeciale pentru incendii. În ultima perioadă au fost în sat două incendii grave, al căror efect putea fi mai mic dacă aveam cu ce stinge focul.

‑ Pe termen lung ce intenţii aveţi?

‑ Vreau să termin clădirea noii primării, să termin extinderea şcolii şi să ne apucăm de reţeaua de apă potabilă. Aceasta din urmă va începe, sper eu, chiar din primăvara următoare, dacă vom reuşi să obţinem finanţarea necesară.

‑ Vă temeţi că "puterea" vă va modifica felul de a fi?

‑ Vreau să‑i asigur pe toţi cei 3200 de locuitori ai comunei că nu mă voi schimba. Voi fi acelaşi om de sat ca şi până acum şi voi face tot ceea ce le‑am promis în campania electorală. Vreau ca peste patru ani comuna asta să fie de nerecunoscut. În bine, desigur.

‑ Mult succes!

Fişă de primar

Dănuţ Codrescu are 33 de ani, e de profesie tehnician veterinar şi este student la Facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi, la specializarea "inginerie economică". Este căsătorit şi are două fetiţe: una de cinci şi alta de trei ani. Este membru PNL şi până la alegeri a fost consilier comunal. Se mândreşte cu "statutul" de co‑iniţiator al înfiinţării comunei, act produs în 2005.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25325

[dcp100168]

Pogea le-a cerut parlamentarilor liberali să nu ducă în derizoriu dezbaterea bugetului

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a făcut, joi seară, un apel la parlamentarii liberali, solicitându-le să nu ducă în derizoriu dezbaterea bugetului, el apreciind că modul de prezentare a amendamentelor de către PNL nu reflectă seriozitate şi dorinţa de a finaliza în timp util bugetul. El a menţionat unul dintre amendamentele depuse de PNL, care, în opinia sa, arată cu exactitate "seriozitatea" acestora. "La poziţia 663, Anexa 3/15/02 , se propune alocarea sumei de 1.350 lei, adică 313 euro, pentru realizarea unui strat asfaltic pe drumurile comunale principale 2 şi 3 din comuna Cuza Vodă, judeţul Galaţi. Iniţiatori: Daniel Chiţoiu, Gheorghe Dragomir, Horea Uioreanu. Vă rog să le daţi 395 euro, să aprobaţi acest lucru. Eu propun şi Ministerul Finanţelor susţine", a spus Pogea, în aplauzele parlamentarilor democrat-liberali.

[dcp100168]

Şcoală nouă în comuna Cuza Vodă

În comuna gălăţeană Cuza Vodă a fost inaugurată noua locaţie în care va funcţiona şcoala gimnazială „Elena Doamna". Este vorba de o clădire modernă, cu etaj, dotată cu opt săli de clasă, trei laboratoare şi o sală de sport. Instituţia de învăţământ este construită pe o suprafaţă de peste 1.500 metri pătraţi. Noua şcoală răspunde cerinţelor educaţionale ale celor 364 de copii din clasele I - VIII şi grupele de grădiniţă din comuna Cuza Vodă.

Şi primăria are sediu nou

Administraţia locală a comunei Cuza Vodă va funcţiona la rândul său într-o locaţie care se întinde pe o suprafaţă de peste 150 de metri pătraţi şi care reuneşte, în noul edificiu, Casa Căsătoriilor, Biroul Agricol, Biroul pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi alte instituţii destinate publicului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Scoala_noua_in_comuna_Cuza_Voda_0_266973580.html

[dcp100168]

Comuna Cuza Vodă nu are post de poliţie

O situaţie mai rar întâlnită într-o comună în anul 2015 priveşte siguranţa cetăţenilor din localitate, dar şi tabloul de ansamblu al reprezentativităţii puterii de stat la Cuza Vodă. În comună nu există post de poliţie, deşi tot felul de grozăvii s-au întâmplat de-a lungul anilor, de la furturi la bătăi şi jafuri. Şi asta, deoarece cei doi poliţişti nu au un post unde să îşi desfăşoare activitatea, situaţie pusă de primarul localităţi pe seama divergenţelor de opinii născute între autorităţile locale şi oamenii legii pe marginea asigurării unei locaţii decente.

Post la dispensar şi căminul cultural

Pe de o parte, ca reprezentant al comunităţii, primarul Dănuţ Codrescu afirmă că a făcut tot posibilul pentru ca cei doi poliţişti desemnaţi să facă de serviciu la Cuza Vodă să aibă un loc al lor. O cameră în incinta centrului medical şi apoi două încăperi la căminul cultural a fost tot ce a putut oferi pentru activitatea poliţienească, dar asta nu le-a fost pe plac agenţilor şi nici şefilor de la Galaţi.

"Le-am oferit o cameră în incinta centrului medical, cu absolut toate condiţiile. Încălzire cu centrală, baie în incintă, chiuvetă, tot. Din cauza spaţiului mic, ne-au cerut să le oferim alt spaţiu. Nu aveam în momentul respectiv. Am zis că le dăm o suprafaţă de pământ, dar, până să facem măsurătorile, au început cu telefoane şi au plecat şi s-au mutat la postul de poliţie de la Slobozia Conachi de mai bine de un an", susţine edilul de la Cuza Vodă.

În faţa migraţiei poliţiştilor, dar şi a situaţiei penibile de a le face dreptate sătenilor care aveau probleme cu legea şi infractorii, primarul şi consilierii au mai găsit o variantă: căminul cultural, în incinta căruia au amenajat două camere unde sătenii vor putea să vină să îşi spună păsurile. Asta, desigur, dacă poliţiştii se vor întoarce în comunitate.

"Am pus parchet, am văruit, vopsit, am pus uşă metalică. Au spus că vin, n-au venit. Acum consilierii le-au dat termen 15 zile să se mute. Au cerut hotărâre de consiliu, dar este una dată încă din 2006 în acest sens. Nu mai zic, că oamenii care au probleme cu Poliţia vin la Primărie. Când am venit într-o zi aici, am găsit un puhoi de oameni. Ei vor ca eu să le rezolv problemele, cred ca poliţia e în subordinea mea", se justifică edilul. În cazul în care trebuie să se ducă la Poliţie, oamenii din Cuza Vodă fac o mică excursie, cu maşina, căruţa sau pe jos, până în localitatea învecinată.

"Se vor muta la cămin!"

Adevărata subordonare există între poliţiştii de la Cuza Vodă şi comanda IPJ Galaţi, care a aprobat mutarea lor la Slobozia Conachi pe considerentul că nu exista un spaţiu corespunzător pentru aparatură şi documentele clasificate care trebuie să existe în orice post de poliţie. "Cei doi agenţi desemnaţi pe postul de la Cuza Vodă, care acum stau la Slobozia Conachi, trebuie să primească petiţiile şi să facă serviciu pe raza comunei unde sunt arondaţi. Am înţeles că s-a rezolvat problema spaţiului pentru mutarea postului la căminul cultural. Dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare de siguranţă şi spaţiu, atunci poliţiştii vor merge la căminul cultural. Oricum, noi aşteptăm hotărârea de consiliu local în acest sens", ne-a precizat luni, 7 septembrie, cms. şef Dănuţ Lefter, şeful IPJ Galaţi.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Administraţie locală cu bani puţini şi multă determinare. Cum transformi un sat amărât într-o comună modernă

Pe 20 aprilie 2005, când liberalul Dănuţ Codrescu a fost numit, de prefectul judeţului Galaţi, Mihai Capră, primar interimar al noii comune Cuza Vodă, misiunea lui era de a pregăti alegerile locale parţiale din 12 iunie şi de a organiza un sediu pentru noua administraţie locală. Atunci a pierdut alegerile, dar şi-a luat revanşa. Astăzi, Dănuţ Codrescu este la al treilea mandat consecutiv de primar ales al comunei pentru reînfiinţarea căreia a militat, făcând parte din grupul de iniţiativă constituit în acest sens.

„Realizarea mea de suflet a fost că ne-am înfiinţat ca şi comună prin desprinderea de Slobozia Conachi, de unde nu venea nici un ban în zona noastră! Dar acum, cu puţinii bani pe care îi avem, ne putem desfăşura. Mulţi spun că eu, din puţin, fac mult. Aşa îmi place, să fac mult, frumos, rezistent, durabil”, spune primarul Dănuţ Codrescu. Îşi aminteşte de primăvara anului 2005 când, în doar opt zile, a amenajat o Primărie într-o sală de clasă, iar acum îşi desfăşoară activitatea într-un modern şi impunător sediu de Primărie, inaugurat în 2010, odată cu noua şcoală, care era mai mult decât necesară. Şi asta deoarece copiii comunei învăţau în două corpuri de clădire plasate de o parte şi de alta a drumului judeţean, pe care erau nevoiţi să-l traverseze în pauze, riscând să fie accidentaţi. Lângă Şcoala Gimnazială „Elena Doamna”, cu opt săli de clasă, încălzire cu centrală proprie, sală polivalentă şi teren de sport cu gazon artificial, se află grădiniţa cu loc de joacă în curte, investiţie pe care primarul s-a încăpăţânat s-o ducă la bun sfârşit, chiar dacă i-a fost sistată finanţarea.

Tricolorul văzut de pe deal

Ştiind că primarul este liberal, te intrigă faptul că acoperişul şcolii este albastru, iar cel al grădiniţei, galben! „Unii spun că sunt culorile partidului, dar nu e deloc ceea ce pare! Dacă te uiţi de pe deal, se vede tricolorul: roşu - Primăria, galben - grădiniţa şi albastru - şcoala! Sunt român şi patriot!”, ne-a explicat primarul care, ca să ne convingă, ne-a urcat sus, pe deal, pentru a admira priveliştea celor trei clădiri alături de care se află, albă şi frumoasă, biserica, renovată în stil ştefanian.

Centru medical ca la oraş

„Când am ajuns primar, dispensarul uman era foarte degradat. L-am renovat şi dotat cu ecograf, electrocardiograf şi sterilizator şi centru de recoltări analize medicale. Avem un medic de familie şi doi stomatologi. Unul dintre cabinetele stomatologice a fost dotat de noi cu scaun dentar ultraperformant, sterilizator, senzor RVG. Mai avem şi un centru de radiologie care e funcţional, dar, cu părere de rău, medicii nu îl folosesc. Interesul nostru a fost ca oamenii să nu mai bată drumul până la Galaţi, iar acum ne vin pacienţi şi din comunele învecinate”, spune Dănuţ Codrescu.

Lucrări de infrastructură

„Mai am doar şase gospodării fără apă şi canalizare, în rest, comuna are utilităţi”, afirmă primarul, care spune că drumurile locale sunt în stare bună. Comuna a câştigat o finanţare de 4,8 milioane de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală pentru modernizare străzi. În prezent, se execută lucrările de „Refacere 360 ml drumuri piatră: strada Ferdinand - 60 ml, strada Unirii Principatelor - 100 ml, strada Vasile Alecsandri - 200 ml plus reabilitare 240 ml covor asfaltic pe strada Vasile Alecsandri”. „În urma inundaţiilor din 2016, acest drum s-a deteriorat. Ni s-au alocat bani de la Guvern pentru refacerea drumului, dar, ca să nu mai fie probleme, contribuim şi noi şi turnăm două straturi de asfalt. Că altfel, orice ploaie puternică îl distruge şi eu ajung să repar de trei - patru ori acea stradă”, a precizat primarul.

Ambiţia primarului - parcurile

Pentru că de două ori i s-a respins proiectul de amenajare a unui parc cu fonduri de la Mediu, primarul şi-a luat revanşa şi a amenajat cu fonduri locale un parc în zona Primăriei, unul în zona centrală şi unul la monumentul eroilor. E drept, parcul Primăriei n-are fântână arteziană, cum era prevăzut în proiect, dar are arbori plantaţi de primar cu mâna lui. Că veni vorba de zone verzi, primarul a plantat peste 1.400 de tei şi puieţi de ienupăr în comună şi a impus prin hotărâre de Consiliu Local sancţiuni aspre: cine distruge spaţiul verde îi plăteşte de zece ori valoarea!

Locuri de muncă

Cuza Vodă are aproximativ 60 de beneficiari de venit minim garantat. „Avem locuri de muncă în comună, numai să vrea să muncească! De când sunt eu primar, peste o sută de oameni şi-au găsit loc de muncă şi l-au şi păstrat. Foarte mulţi s-au angajat în timpul lucrărilor executate în comună, când firmele au avut nevoie de localnici. De fiecare dată când vin oferte de muncă la Primărie le afişăm”, spune primarul, care e policalificat: inginer economist, asistent veterinar, pădurar, apicultor, manager de proiecte şi armurier, pentru că este şi vânător!

Supraveghere video, da, post de poliţie, ba!

Drumul judeţean care străbate comuna Cuza Vodă, străzile principale în punctele strategice, interiorul şi exteriorul clădirilor în care funcţionează instituţiile de învăţământ, Primăria şi dispensarului sunt supravegheate cu ajutorul camerelor video montate pentru siguranţa cetăţenilor. "O problemă care mă doare este că nu avem post de poliţie şi nici cei de la Inspectorat sau Ministerul de Interne nu se străduiesc să facă ceva în această privinţă", spune nemulţumit Dănuţ Codrescu.

Internet fără bani

Comuna Cuza Vodă se numără printre localităţile care s-au înscris pe portalul WiFi4EU, pentru a beneficia de programul UE de implementare a reţelelor de Wi-Fi gratuit. Concret, prin programul "#WiFi4EU", vor fi distribuite vouchere în valoare de 15.000 de euro fiecare, care să permită realizarea lucrărilor de instalare a internetului wireless în spaţii publice. În prezent, graţie dispozitivelor care asigură conexiunea la internet a Primăriei, în parcul din jurul instituţiei accesul la internet este gratuit.

Gălăţenii vor la Cuza Vodă

În prezent, comuna Cuza Vodă are 2.864 de locuitori. Populaţia este în mare parte îmbătrânită, dar vin "forţe proaspete" din Galaţi, din comunele învecinate şi din străinătate. "Am peste 600 de cetăţeni plecaţi în străinătate, preponderent în Spania şi Italia, dar avem şi prin Anglia şi Franţa. Cei mai mulţi se întorc pentru că aici au casă, şi toţi banii îi investesc aici în locuinţe, amenajări în curte. Vin cu idei de acolo şi le pun în aplicare aici, idei şi soluţii pe care mi le sugerează şi mie şi le preiau", spune primarul Dănuţ Codrescu.      

Istorie veche de 133 de ani

Pe 25 martie 2005, satul Cuza Vodă şi-a recăpătat statutul de comună după ce, la referendumul din 9 noiembrie 2003, cetăţenii au spus, în majoritate, „Da” desprinderii de comuna Slobozia Conachi. Actul de naştere al comunei datează însă de la 20 februarie 1885, fiind semnat de ministrul Agriculturii, Comerţului, Industriei şi Domeniilor, localitatea fiind înfiinţată pe moşia statului, prin împroprietărirea însurăţeilor care nu beneficiau de pământ pentru construirea unei gospodării. Împroprietărirea s-a realizat ca urmare a continuării punerii în aplicare a unor prevederi legale din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Localitatea a avut statut de comună în perioada 1885-1905, apoi în perioada 1906-1930 a fost sat component al comunei Slobozia Conachi, iar în 1931 şi-a redobândit statutul de comună, însă doar până în 1950, când a fost din nou arondată la Slobozia Conachi.
Ideea reînfiinţării comunei Cuza Vodă a reapărut prin anii 1991-1992, la iniţiativa unui grup restrâns de intelectuali ai satului. În 2002, grupul de iniţiativă s-a reactivat şi a adunat semnături de la un număr mare de săteni, pe care le-a ataşat unui memoriu justificativ la care autorităţile au răspuns favorabil.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O treime din localitatea Cuza Vodă, inundabilă: Unde să ne mutăm? Pe Lună?

„O problemă foarte stringentă pentru noi este că, în harta de risc, o treime din comună a fost declarată zonă inundabilă. Durerea cea mare este că au fost prinse în zona inundabilă sute de case care nu au avut niciodată probleme cu apele. Nu ştiu cum au stabilit harta de risc! Din elicopter, din birou?”, ne-a declarat revoltat primarul comunei Cuza Vodă, liberalul Dănuţ Codrescu.

Încorsetată între două comune, Slobozia Conachi şi Pechea, ai căror cetăţeni sunt gard în gard cu propriii localnici, localitatea Cuza Vodă se află într-o situaţie delicată. Din cele peste 1.100 de gospodării, o treime a fost inclusă pe harta de risc în zona inundabilă. Zonă în care, spune primarul Dănuţ Codrescu, au fost cuprinse şi şcoala, inaugurată acum opt ani, şi grădiniţa, care abia a împlinit doi ani, şi clădirea căminului cultural de care primarul vrea să scape şi să construiască în loc un nou centru cultural modern.
Însuşi primarul s-a trezit că locuieşte în zona inundabilă: „Eu mi-am făcut casa în zona bună, numai că ei au declarat-o zonă inundabilă, deşi apa nici n-a ajuns pe acolo! Pe strada unde locuiesc eu apa nu a intrat niciodată. Nici pe strada următoare, ci abia la două străzi! Însă de la drumul judeţean în vale, tot ce se vede, e zonă inundabilă: căminul cultural, şcoala, grădiniţa, toate făcute înainte de a exista această hartă. Iniţial, şi Primăria, şi biserica au fost cuprinse în zona de risc, dar, după ce le-am trimis spre analiză anumite aspecte, s-au retras la şosea”, ne-a explicat primarul.

Spaimele anilor trecuţi

În februarie 2017, când „Viaţa liberă” a ajuns în comuna Cuza Vodă, oamenii făcuseră nopţi albe de planton lângă pârâul Suhu, de teamă că ar putea ieşi din matcă, aşa cum s-a petrecut în 2016, când peste 240 de gospodării au fost afectate de ape. „Ne-a trecut glonţul pe la ureche”, mărturisea primarul, după ce pericolul a trecut.
Tocmai de aceea, s-au luat măsuri: „Am cheltuit banii ca să decolmatăm pârâul, cu utilajele Apelor Române. Acum avem diguri de doi-trei metri. În urma lucrărilor, s-a lărgit albia minoră de zeci de ori. Dacă înainte erau zone pe unde puteai trece cu piciorul, acum are 30 de metri la deschidere, sus. Noi mai avem un alt dig la marginea comunei”, ne-a declarat Dănuţ Codrescu.

„E strigător la cer”

„Toţi cei care s-au perindat pe la noi în timpul inundaţiilor ne spuneau: nu aveţi altă soluţie decât să vă mutaţi! Păi, unde?! Eu sunt încorsetat de celelalte două comune: într-o parte Slobozia, al cărei cetăţean e gard în gard cu cetăţeanul meu, în cealaltă e Pechea. Partea de pe deal este zonă intravilană, drumurile sunt pietruite, dar omului îi trebuie şi utilităţi! Ar trebui făcută sistematizare, dar oamenii au vie pe deal, şi acolo trebuie respectate reglementări legale de urbanism. Aşa vor domnii noştri guvernanţi, să mutăm comuna. E strigător la cer! Mulţumesc Domnului că nu am o zonă cu alunecare de teren, că ne mutam pe Lună, că acolo poate nu plouă”, spune cu necaz primarul.

Soluţia: refacerea digurilor de pe Valea Rea

„Ni se spune, conform legii, să eliminăm cauza! Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri pe Valea Rea, zona Pechea, unde, când plouă abundent, sunt captate apele din jumătate de judeţ. Cele trei diguri au fost distruse şi acum sunt terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor diguri! Că, dacă vine puhoiul de la Corod, Corni şi de unde mai vine, nenoroceşte. Mai avem şi valea Lozovei care trece şi prin comuna noastră şi apa care vine de prin Cuca, Băleni trece tot pe la noi! Iar de-a lungul pârâului Suhu ar trebui eliminate toate podeţele care nu au lărgimea normală. Sunt şi poduri mai largi cum avem în comuna Cuza Vodă, dar unde este podeţul îngust, de cinci-şase metri, când vine apa din amonte, se formează efectul de remu şi apa o ia pe alături şi poate să rupă şi digul”, afirmă cu tărie primarul.
Cert este că, în prezent, Primăria Cuza Vodă nu poate elibera autorizaţii de construire pentru partea de comună declarată zonă inundabilă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Maşina postului de poliţie din Cuza Vodă a ars în urma unui incendiu

O maşină a postului de poliţie rurală din localitatea gălăţeană Cuza Vodă a ars din cauza unui scurt circuit produs la motor, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, Cătălin Sion.

Potrivit acestuia, pompierii militari din Pechea au intervenit şi au stins incendiul cu o autospecială cu apă şi spumă.

"Incendiul a fost cauzat de un scurt circuit şi a pornit de la compartimentul motor. Maşina de poliţie a fost deteriorată în proporţie de 45 %", a precizat Sion.

El a mai spus că, din cauza căldurii emanate, geamurile termopan de la clădirea Poştei din localitate, lângă care era parcată maşina de poliţie, au fost deteriorate.

agerpres.ro

Intervenție de urgență a pompierilor de la Pechea. Salvatorii au fost solicitați după ce mașina de poliție din localitatea Cuza Vodă a fost cuprinsă de flăcări. Incendiul a fost stins repede, dar autospeciala poliției a fost distrusă în proporție de 50 la sută. De asemenea, din cauza căldurii emanate, geamurile termopan de la clădirea Poștei, lângă care era parcată mașina de poliție, au fost deteriorate.

Pompierii au stabilit că incendiul a fost provocat de un scurt circuit la compartimentul motor al mașinii de poliție, o Dacia Logan.

Incidentul nu s-a soldat cu victime.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Satul în care statul a interzis construcţiile. Clădiri publice aproape noi trebuie abandonate, iar 1.000 de oameni trebuie să-şi părăsească definitiv casele

Situaţia ciudată este în localitatea Cuza Vodă, din judeţul Galaţi, acolo unde hărţile de risc întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă plasează circa o treime dintre clădiri într-o zonă de risc maxim de inundaţii. Primarul comunei spune că evaluarea este eronată şi că este făcută de birocraţi care nu n-au înţeles nimic din realitatea din teren.

Situaţie absurdă în localitatea Cuza Vodă din judeţul Galaţi, acolo unde o treime dintre locuitori (aproape 1.000 de oameni, din peste 300 de gospodării) se află în postura nefericită de a renunţa la casele în care stau de o viaţă pentru a se muta în altă parte.

Conform hărţilor de risc întocmite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), o porţiune întinsă din zona locuită a satului (porţiunea marcată cu chenar roşu pe hartă) este cu risc major în caz de inundaţie, iar potrivit legii autorităţile locale ar trebui să evacueze de acolo, definitiv, toţi locuitorii. „În harta de risc, o treime din comună a fost declarată zonă inundabilă. Durerea cea mare este că au fost prinse în zona inundabilă sute de case care nu au avut niciodată probleme cu apele. Analiza aceea s-a făcut din birou, cu creionul pe hartă”, a declarat primarul Dănuţ Codrescu.

În porţiunea marcată ca indezirabilă pentru locuit se află peste 300 dintre cele 1.100 de gospodării ale aşezării. Unele dintre case sunt vechi şi de peste o sută de ani, sunt construite cu autorizaţie şi nu au fost niciodată inundate, iar printre clădirile care nu mai pot fi folosite se află şi noua şcoală, inaugurată acum doar opt ani, precum şi grădiniţa, care este ridicată de-abia de doi ani, dar şi clădirea căminului cultural.

Potrivit legii, imobilele din zonele catalogate ca fiind cu risc major de inundaţii nu pot fi asigurate, proprietarii lor nu pot fi despăgubiţi sub nicio formă, iar clădirile publice nu pot obţine autorizaţiile de funcţionare. De asemenea, pe terenurile respective nu se mai poate construi absolut nimic. Ca atare, singura soluţie propusă de autorităţile naţionale este strămutarea celor 1.000 de oameni pe versantul dealului dinspre estul aşezării, precum şi demolarea tuturor imobilelor din zona de risc.

„Toţi cei care s-au perindat pe la noi în timpul inundaţiilor ne spuneau: nu aveţi altă soluţie decât să vă mutaţi. Problema este că la sud suntem lipiţi de Slobozia, la nord de Pechea, iar la vest este pârâul. Deci nu putem decât la est, spre deal. Numai că acolo nu sunt utilităţi. Toate sunt aici, la vale. Domnii noştri guvernanţi vor să mutăm comuna, în loc să elimine cauzele inundaţiilor”, spune primarul.

Culmea este că printre potenţialii evacuaţi se află chiar edilul. „Au declarat-o zonă inundabilă, deşi apa n-a ajuns niciodată pe acolo, nici la cele mai mari inundaţii. Însă de la drumul judeţean în vale, tot ce se vede, e zonă inundabilă: căminul cultural, şcoala, grădiniţa, toate făcute înainte de a exista această hartă”, a declarat Dănuţ Codrescu.

Este de spus că, iniţial, în zona de risc erau cuprinse atât Primăria (contruită acum zece ani), dispensarul comunal (şi el nou), precum şi biserica veche de mai bine de două secole. „Pe acestea le-au scos din zona de risc după ce le-am trimis spre analiză anumite aspecte”, a precizat primarul.

În ultimii cinci ani, localitatea Cuza Vodă a fost afectată de trei inundaţii importante, după ce pârâul Suhu a ieşit din matcă: în 2013, 2016 şi 2017. Cea mai gravă dintre acestea s-a produs în 2013, când au fost afectate circa 250 de gospodării, în vreme ce în 2016 au fost aproximativ 200 de gospodării inundate. La ultimul val, în februarie 2017, nu au fost afectate decât 15 gospodării, însă acest lucru s-a întâmplat deoarece au fost făcute investiţii la digul de apărare.

„Am tot investit la dig. Acum avem diguri de doi-trei metri. În urma lucrărilor, s-a lărgit albia minoră de zeci de ori. Dacă înainte erau zone pe unde puteai păşi cu piciorul peste pârâu, acum albia are 30 de metri la deschidere. Consider că inundaţii precum cele din ultimii ani nu ne mai pot face probleme”, apreciază primarul Codrescu.

Acesta mai spune şi că autorităţile naţionale ar trebui să caute cauzele inundaţiilor, mai ales că acestea sunt clare, dat fiind că ar fi mai ieftin să investească î combaterea lor decât în strămutarea a mii de gospodării din Pechea, Cuza Vodă, Slobozia şi Izvoarele.

„Cauza nu ţine de Cuza Vodă sau de primarii comunelor din jur, ci de cele trei diguri de la Pechea-Suhurlui, unde sunt captaţi torenţii din jumătate de judeţ. Cele trei amenajări făcute acum 40 de ani au fost distruse şi sunt acum terenuri agricole împroprietărite. Cauza se poate elimina numai prin refacerea acelor baraje”, a mai declarat primarul.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi Agenţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), deocamdată nu există niciun plan de refacere a vechilor amenajări funciare de regularizare a viiturilor din partea centrală a judeţului Galaţi, singurele investiţii vizate fiind cele legate de digurile de apărare din zona localităţilor.

adevarul.ro

[dcp100168]

Hărţile la risc de inundaţii din Cuza Vodă , făcute pe baza a trei scenarii de risc

Arată  reprezentanţii Apelor Române, după ce, acum câteva zile, primarul localităţii Cuza Vodă susţinea că o treime din comună a devenit zonă inundabilă deşi, în teren, nu asta era situaţia. Principala nemulţumire a edilului era legată de faptul că nu se mai pot da avize pentru construcţii în aceea zonă, un cartier cu 300 de case, şcoală şi grădiniţă.

Reprezentanţii Apelor Romîne, cei prin care s-au întocmit hărţile, lămuresc situaţia. ,,În anii 2013 şi 2016 localitatea Cuza Vodă, din judeţul Galaţi a fost grav afectată de inundaţii, fiind avariate  347 de case şi anexe gospodăreşti şi distruse în totalitate 8 locuinţe prin propagarea viiturii de pe râul Suhu.Cu scopul de a veni în ajutorul comunităţilor, conform Directivei europene 60/2007 a Comisiei Europene  privind evaluarea şi managementul riscului la inundaţii au fost realizate hărţile de hazard şi risc la inundaţii cu ajutorul lor identificându-se zonele cu grade diferite de risc. Hărţile de risc la inundaţii au fost realizate de o firmă specializată şi sunt componentă a proiectului european „Lucrări de reducerea riscului la inudaţii în bazinul Prut-Bârlad”. Au fost finalizate în anul 2013 şi apoi imediat distribuite către consiliile judeţene cu obligativitatea transmiterii acestora către toate unităţile administrativ teritoriale. Pentru realizarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii s-au parcurs mai multe etape: transpunerea configuraţiei terenului în modele digitale şi generarea în format electronic, cu ajutorul unui software specializat a zonelor potenţial afectate de inundaţii etc. Acestea au trei scenarii de inundabilitate: debite maxime cu probabilitate de 10% adică inundaţii odată la zece ani, 1% adică odată la 100 de ani şi 0.1 %  adică odată la 1.000 de ani.  Subliniem faptul că în ultimii ani nu a fost depusă nicio documentaţie la Biroul Avize şi Autorizaţii şi nu s-au solicitat puncte de vedere sau avizări de construcţii în localitatea Cuza Vodă. Conform ordinului  nr. 2/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament şi articolului 40 din Legea Apelor 107/1996 menţionăm că şi în zone inundabile se pot amplasa obiective economice şi/sociale numai în baza unui aviz de amplasament emis de A.N. “Apele Române” sau administraţiile bazinale, cu luarea măsurilor de reducere a hazardului prin lucrări de terasamente pentru ridicarea cotei terenului deasupra zonei inundabile sau creșterea rezilienței prin măsuri constructive “, se arată în punctul de vedere remis prin Andreea Poenaru, purtător de cuvânt, Apele Române, Administraţia Bazinală de Ape Prut-Bârlad.

În această situaţia îngrijorarea autorităţilor locale din Cuza Vodă nu mai are obiect deoarece constricţii se pot face în zonă dar cu acordul celor de la Apele Române şi respectând  standarde mai stricte de siguranţă.

gazetagalatiului.ro

[dcp100168]

Schimbarea la față a comunei Cuza Vodă

Pe 23 martie 2005, localitatea Cuza Vodă și-a recăpătat statutul de comună, în urma unui referendum desfășurat cu doi ani mai înainte. Situată la 35 de kilometri nord-vest de Galați, învecinată pe DJ 251 cu Slobozia Conachi și cu Pechea, micuța comună are în prezent circa 2.800 de locuitori.

Fața localității a cunoscut transformări semnificative în acești 15 ani, iar investițiile demarate și finalizate la nivelul Consiliului Local acoperă atât infrastructura rutieră, zona de utilități, cât și domeniile sanitare și educaționale. De altfel, primarul Dănuț Codrescu ne-a întâmpinat, pe 31 iulie 2020, cu un pahar de apă rece și cu 98 de puncte pe care edilul le marchează ca proiecte finalizate sau în curs.
"Avem un centru medical reabilitat, închiriat unui medic de familie și către doi medici stomatologi. Urmează, foarte curând să înființăm și un cabinet de radiologie, singurul de acest fel din zona rurală a județului. Aparatul a fost achiziționat și urmează omologarea cabinetului", spune, fără lipsă de modestie, Dănuț Codrescu, cu mențiunea că localitatea a fost ferită de cazuri de infectare cu noul coronavirus.
Lucrările de asfaltare au fost realizate pe o lungime de circa opt kilometri, în special prin PNDL, dar și cu fonduri proprii, iar în prezent ar mai fi cam șase kilometri de reabilitat pe raza comunei. În extravilanul comunei, circa trei sferturi din drumuri sunt pietruite. "Avem în vedere și modernizarea străzilor din restul comunei, cu o lungime de 6,2 kilometri, proiect în valoare de 1,3 milioane de euro ce se va depune la CNI. În cadrul acestuia sunt prevăzute și platforme până la gospodăriile oamenilor și, separat, asfaltarea urcărilor spre noul intravilan", a mai precizat primarul din Cuza Vodă.
El a adăugat că în 2010 a fost finalizat noul sediu al Primăriei, investiție dată în folosință simultan cu Școala Gimnazială "Elena Doamna" din comună. Aceasta din urmă este dotată și cu sală de sport. Ulterior, în 2016, a "primit", la pereche, o nouă grădiniță, realizată cu fonduri de la Ministerul Învățământului. În comună sunt actualmente în jur de 250 de copii de vârstă școlară, dar și preșcolari.

Prioritățile primăriei acoperă un spectru foarte larg

Rețeaua de canalizare și alimentare cu apă este finalizată integral, de acestea beneficiind toate gospodăriile din comuna Cuza Vodă. Apa este tratată, ca urmare a derulării unui proiect pe aglomerarea Pechea, din care fac parte trei comune, iar stația de epurare și tratare a apei se află pe raza localității Slobozia Conachi, fiind o investiție a operatorului Apă Canal SA.
Totodată, comuna este integral acoperită din punct de vedere al furnizării curentului electric. "În prezent, am demarat înlocuirea lămpilor de iluminat cu becuri cu LED. Proiectul pe care urmează să îl depunem la Ministerul Mediului prevede înlocuirea tuturor corpurilor de iluminat  din comună cu lămpi cu LED. Este o investiție cu o valoare de aproximativ 1,2 milioane de lei", ne-a explicat primarul Dănuț Codrescu. Acesta ne-a menționat un proiect similar pentru alimentarea cu gaze pe FDI, ce ar urma să continue pe POIM. "Va fi o asociere de mai multe comune, pentru a ne spori șansele de reușită, împreună cu Slobozia Conachi și Piscu, iar valoarea investiției, doar pe raza comunei noastre, este tot în jur de 1,2 milioane de lei", a mai precizat edilul din Cuza Vodă.
Acesta a adăugat că gunoiul menajer este colectat de un agent economic, iar pentru deșeurile colectate selectiv există o colaborare cu un alt operator, care le ridică din comună. ”Pădure fără uscături nu există, mai sunt oameni care din comoditate aruncă gunoaie aiurea”, a mai spus Dănuț Codrescu.
La capitolul realizări, primarul a plusat cu accesarea, pe fonduri europene, a programului WiFi4EU, iar prin GAL a unui buldoexcavator. "Pe lista de achiziții avem un tractor cu remorcă, dar și o mașină de pompieri", a menționat primarul.
Alte investiții în comună, unele ușor identificabile, la pas, prin centrul localității, sunt monumentul eroilor, renovat în marmură, în valoare de 70-80.000 de lei, șase parcări pe DJ 251, o remiză PSI și mașină de pompieri, precum și modernizarea și reabilitarea Centrului Cultural. Acest proiect, depus la CNI, are o valoare de aproximativ 3,3 milioane de lei. Totodată, în Cuza Vodă se dorește realizarea a 60 de apartamente ANL, amplasamentul fiind predat pentru primele 20 dintre acestea, precum și o bază sportivă multifuncțională tip 2.

S-ar impune refacerea digurilor din Valea Rea

O problemă majoră a comunei Cuza Vodă o reprezintă inundațiile. Și nu de ieri, de azi, pentru că "într-un interval de două săptămâni, au fost trei ploi foarte urâte, dar de data asta nu a mai fost ca în alți ani, în 2013 și în 2016, când au fost stihii adevărate. S-a adunat apa de pe versanți, a mai ajuns prin curțile oamenilor, dar cam atât, nu și în case. Am pus saci cu nisip și am reușit să gestionăm situația", a descris primarul Dănuț Codrescu fenomenele meteo din luna iunie din acest an.
Fără discuție, este absolut necesară readucerea la starea inițială a digurilor care au existat în Valea Rea, pe teritoriul comunei Pechea. "Când vine apa, în spatele digurilor se crea un polder și se aduna ca într-o farfurie, iar acum vine liberă", spune primarul din Cuza Vodă.
Acesta ne-a menționat că încă din 2013 a supus problema atenției factorilor de decizie. "Se pare că vorbesc singur, dar nu o să renunț. Eu înțeleg că este foarte greu, trebuie și exproprieri, dar, în caz de inundații, cum au fost în 2013 și în 2016, nu am avut efectiv cum să facem față", a mai precizat Dănuț Codrescu, adăugând că, în prezent s-a reușit, măcar, decolmatarea pârâului Suhu. "Este maxima mea durere, după trei mandate la primărie, și dacă îmi este frică de ceva, inundațiile mă sperie într-adevăr", ne-a spus edilul, fără a dezarma.

Şapte din cei 11 consilieri locali sunt de la PNL

Primarul Dănuț Codrescu se află, încă, la al treilea mandat, unul prelungit și va candida și pentru un al patrulea. În 2008, conform informațiilor prezentate în monografia comunei și preluate din arhiva primăriei, primul mandat al actualului primar a fost câștigat sub sigla PNL. Consiliul Local votat la acea dată era unul destul de "pestriț", cu cinci consilieri din partea PNL, patru de la PSD și câte doi de la PD-L și, respectiv, PC.
După patru ani, Dănuț Codrescu a obținut un al doilea mandat, de această dată din partea alianței USL. De altfel, Consiliul Local era dominat pe atunci de consilierii aceleiași alianțe politice, cu nouă din 13 locuri obținute la alegerile locale din 2012. Doar APP și PP-DD au reușit să pătrundă, fiecare cu câte doi consilieri, în "legislativul" din Cuza Vodă.
În fine, ultimele alegeri, cele din 2016, care au determinat un al treilea mandat pentru primarul în funcție, au adus cu ele și o diminuare a numărului de consilieri locali. Din cei 11 aleși, șapte sunt din partea PNL, doi de la PSD și doar câte unul au fost aleși pe listele UNPR, respectiv, ALDE.

Buget de peste patru milioane de lei

Potrivit datelor de pe site-ul Primăriei Cuza Vodă, bugetul comunei în anul 2019 a avut o valoare de 4,026 milioane de lei. Din acest total, cele mai importante surse de finanțare au fost sumele defalcate din TVA - 2,684 milioane de lei), cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit - 591.000 de lei, dar și veniturile nefiscale, în valoare de 574.000 de lei.

Seceta a pârjolit și culturile de primăvară

Un sfert dintre locuitorii comunei Cuza Vodă, mai exact circa 700 de persoane, sunt plecați la muncă în străinătate. În trecut, ocupația de bază în sat era agricultura, ca și în prezent, dar acum foarte puțini mai sunt cei care își lucrează singuri pământurile.
"Terenul a fost dat în arendă, iar seceta din acest an usucă tot, inclusiv porumbul, floarea-soarelui și chiar culturile de mazăre. Sistemul de irigații a fost distrus, iar acum ne uităm în sus, după un strop de apă. Dumnezeu ne dă, dar totul deodată, ca să ne sature...", a încercat primarul Dănuț Codrescu o tristă expunere, cu trimitere atât la seceta pedologică, cât și la inundații.
Totuși, există și abordări ceva mai pozitive, în contextul în care foarte puține familii mai beneficiază de ajutor social. "Cam toți și-au găsit și le-am găsit locuri de muncă. O preocupare a mea personală a fost să ajut oamenii să se angajeze, în special la firmele care au realizat lucrări pe raza comunei. Aș estima că, în prezent, în jur de o sută de persoane muncesc în continuare la aceste companii", a menționat edilul din Cuza Vodă.

Reabilitare la biserica din comună

Zona cultelor religioase nu a fost privată de modernizare la Cuza Vodă. Potrivit primarului Dănuț Codrescu, Biserica Ortodoxă cu hramul "Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir" a beneficiat de renovare, inclusiv clopotnița, fiind realizate și patru troițe. "Am contribuit la renovarea bisericii, cu un mic ajutor de la Secretariatul de Stat al Cultelor, o investiție de 350.000 de lei, și ne dorim ridicarea unei case de prăznuire", ne-a menționat edilul-șef din Cuza Vodă.
Conform monografiei comunei, din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (în proporție de peste 96 la sută), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (în jur de doi la sută dintre locuitori). Conform aceleiași surse, pentru circa 1,4 la sută din populație nu este cunoscută apartenența confesională.

Cadastru complet în extravilan

La Cuza Vodă a fost finalizată intabularea tuturor imobilelor din extravilanul comunei. Pe cale de consecință, urmează a fi intabulat și intravilanul, cu fonduri de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). "Doar două comune gălăţene sunt înscrise actulamente în program", ne-a precizat primarul Dănuț Codrescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bloc ANL de 1 milion de euro, într-o comună mică din judeţul Galaţi

În plină pandemie şi criză economică, Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) va construi în comuna Cuza Vodă din judeţul Galaţi un bloc ANL în valoare de 1 milion de euro.

Comuna Cuza Vodă din judeţul Galaţi are, în prezent, doar 2.700 de locuitori. Cu toate acestea, aici urmează să se construiască un bloc ANL. În acest scop, Agenţia Naţională pentru Locuinţe a lansat un anunţ de participare simplificat pentru atribuirea unui contract de proiectare şi execuţie lucrări aferent obiectivului de investiţie „Locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, Judeţul Galati, Comuna Cuza Voda, strada Eroilor, nr. 2” cu suma de 5,1 milioane de lei inclusiv TVA, adică 1 milion de euro. Blocul va avea 20 de unităţi locative, 2 tronsoane şi regim de înălţime P+2Ep.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Prevenirea inundațiilor, o prioritate la Cuza Vodă

Comuna Cuza Vodă, una dintre cele mai tinere din judeţul Galaţi, aflată la 28 de km nord-vest de municipiul Galaţi, are circa 2.380 de locuitori, potrivit recensământului din 2022, alte 600 de persoane fiind plecate la muncă peste hotare. Deşi este o comunitate mică, dorinţele oamenilor privind condiţiile de trai sunt tratate cu seriozitate şi încredere în viitor.

Din 2008, primarul comunei, Dănuţ Codrescu, s-a bucurat de sprijinul cetăţenilor, cărora le mulţumeşte şi pentru care încearcă să facă lucrurile cât mai bine, acum din echipa PSD Galaţi. "Împreună am reuşit să realizăm tot ce s-a făcut până acum şi sper ca oamenii să mă ajute în continuare, să ducem la bun sfârşit proiectele începute!", ne spune primarul comunei Cuza Vodă.

Este greu să cuprinzi, în spaţiul tipografic restrâns, munca de peste 16 ani a edilului din comuna Cuza Vodă, dar ne concentrăm pe puncte importante din infrastructură, situaţii de urgenţă, sănătate, sport, educaţie şi viaţă spirituală.

La Cuza Vodă s-a pornit de la zero, finalizarea sediului primăriei şi a Şcolii Gimnaziale "Elena Doamna" fiind primele obiective ale administraţiei.

S-a reabilitat dispensarul uman, cabinetul medicului de familie fiind dotat cu ecograf, electrocardiograf şi sterilizator, iar cei doi medici stomatologi au primit scaun dentar ultraperformant, sterilizator, senzor RVG, echipament radiologic.

Asigurarea infrastructurii şi dotărilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă a fost o prioritate, mai ales că localitatea a suferit din pricina inundaţiilor. S-a decolmatat pârâul Suhu și s-au montat stăvilare la toate rigolele care deversează în el. S-a realizat o remiză PSI şi s-au achiziţionat o maşină de pompieri, un buldozer, un tractor cu remorcă, o sărăriţă şi lame pentru deszăpezire, drujbe, motocositori etc.

În vestul comunei, s-au construit un canal colector pentru preluarea în siguranţă a apelor pluviale, precum şi șanțuri betonate pe străzile mai expuse.

Feriţi de apele revărsate la inundaţii, locuitorii din Cuza Vodă au alimentare integrală cu apă potabilă şi reţea de canalizare, printr-un proiect derulat cu Consiliul Judeţean şi SC Apă Canal SA Galaţi. Pentru proiectul de înfiinţare a reţelei de distribuţie a gazelor naturale (în Cuza Vodă şi Slobozia Conachi), cu finanţare prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", au fost alocaţi deja banii, mai aflăm de la primarul Dănuţ Codrescu.

Sistemul de iluminat public realizat integral, cu reţea nouă, a primăriei, acoperă toată comuna. Printr-un proiect (contractul cu Autoritatea Fondului de Mediu este semnat), acesta va fi modernizat, prin montarea de lămpi cu LED, cu consum mai mic. La toate intersecțiile și în punctele strategice din comună au fost instalate camere video de supraveghere, utile pentru descurajarea şi depistarea hoţilor şi a persoanelor puse pe scandal. Pentru gestionarea câinilor fără stăpân, există serviciu de ecarisaj.

Primarul Dănuț Codrescu abia așteaptă să-și ducă la bun sfârșit proiectele aflate în curs: dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente a Școlii Gimnaziale şi achiziționarea unui miniexcavator, a unei camionete, a unei autospeciale și aparaturii de prim ajutor (din fonduri ale UE), a unui microbuz școlar electric (cu CJ Galați), precum și șapte proiecte transfrontaliere, cu Republica Moldova, tot cu bani europeni.

"Am încredere în echipa PSD din care fac parte, în cetățenii comunei și în președintele Consiliului Județean Galați, domnul Costel Fotea", mai adaugă primarul Dănuț Codrescu. Faptele vorbesc!

Şcoala complet renovată şi echipată, biserica - şi ea înnoită

Educaţia şi viaţa spirituală a cetăţenilor comunei Cuza Vodă nu au fost nici ele uitate.

La Școala Gimnazială "Elena Doamna" au fost construite o anexă, un grup sanitar pentru exterior și un teren de sport. Școala a fost dotată cu table interactive, laptopuri, videoproiectoare şi tablete pentru toţi copiii, cu bani europeni. Până la sfârşitul anului, toţi elevii beneficiază de programul "Masă sănătoasă".

A fost construită o grădiniţă cu patru grupe şi cu sală de festivităţi, iar acum, printr-un nou proiect, unic în județul Galați (doar 100 în țară), se achiziţionează mobilier, aparatură electronică şi se asigură hrana pentru un an pentru preşcolari, amenajându-se şi parcul de joacă.

Biserica ortodoxă "Sf. Dimitrie" a fost complet renovată cu bani de la bugetul local, finanţându-se pridvorul deschis, veșmântarul, parchetul din lemn masiv, renovarea clopotniţei, iar curând vor începe lucrările la casa mortuară şi sala de funcţiuni sociale.

A fost renovată și Biserica Adventistă, iar anul acesta se vor înlocui ferestrele, parchetul și va fi instalată o centrală pe peleți.

La capitolul evenimente socio-culturale, în cadrul Centrului Cultural "Cuzanca", micuții învață dansuri populare, instruiți de personal din primărie.

Mai menţionăm sărbătorirea cuplurilor de aur din comună, care au împlinit 50 de ani de căsătorie, organizarea unui Festival Naţional de Muzică uşoară, populară și dansuri, iar, cu sprijinul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", organizarea Festivalului Judeţean de Dansuri Populare din zona de sud a Moldovei.

Primele blocuri ANL, aproape gata

La Cuza Vodă s-au construit opt stații de autobuz şi şapte parcări pe DJ251, iar în centrul comunei, o piaţă pentru micii comercianţi.

Se asfaltează, prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny", străzile din comună (11 km până acum), se betonează șanțurile și se construiesc căi de acces la proprietăți.

Potrivit primarului Dănuţ Codrescu, la Cuza Vodă sunt încă multe proiecte în derulare, printre care ridicarea primului bloc ANL (cu sistematizarea terenului şi branşamentele realizate din surse proprii), cu 20 de apartamente, lucrare care este aproape de finalizare. Pentru alte două blocuri, deja aprobate, se caută amplasamentul.

Prin Autoritatea Fondului de Mediu, va fi finanţată instalarea staţiilor de încărcare pentru automobilele electrice. Pentru realizarea sistemului fotovoltaic care ar deservi clădirile publice și iluminatul public, proiectul este în lucru.

Primăria, şcoala şi parcurile din comună au fost împrejmuite cu garduri din fier forjat. S-au amenajat 7 km de alei pietonale pe strada Al.I. Cuza, s-au refăcut drumurile din noul intravilan şi extravilanul comunei, pietruindu-se chiar şi drumurile dintre viile din deal. Terenurile extravilane au fost intabulate, mai trebuie doar emise cărțile funciare. S-au plantat tei în toată comuna, străzile au primit nume de personalităţi istorice, iar Monumentul Eroilor a fost renovat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

„Nu trebuie să relocăm comuna, ci să investim în diguri”, consideră primarul din Cuza-Vodă

În noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, comuna Cuza-Vodă a fost una dintre localitățile cel mai crunt lovite de viitura fără precedent care a inundat, în câteva minute, mii de gospodării din tot județul și a stârnit groază în rândul oamenilor, care s-au văzut neputincioși în calea puhoaielor.

Prinsă la mijloc între Slobozia Conachi și Pechea, ambele localități extrem de grav afectate de precipitațiile istorice, Cuza-Vodă a intrat în topul comunelor care au înregistrat cele mai mari pagube, raportat la suprafață și numărul de locuitori: peste 400 de gospodării și peste o mie de persoane au fost afectate de viiturile care nu au putut fi oprite, în ciuda faptului că s-a făcut tot ce se putea face, omenește și administrativ.

Despre cât de protejată a fost Cuza-Vodă împotriva inundațiilor, care nu au ocolit-o în ultimii ani, și ce ar trebui să se facă mai departe, în condițiile modificărilor meteorologice, am vorbit cu primarul comunei, Dănuț Codrescu (PSD).

- În 2018, ați spus că localitatea Cuza-Voda a fost inclusă pe o hartă de risc, cu o treime din suprafață declarată inundabilă. Atunci considerați că este mult. Mai credeți acum acest lucru?

- Acum e mică, pentru că jumătate din comună a fost afectată. Am avut inundaţii de la Pechea până la Slobozia, exceptând doar casele de la șosea, până la prima stradă din Pechea. Și de la Primărie, pe partea cealaltă, adică tot până la Slobozia, a fost complet sub apă. Pe partea stângă a șoselei, partea Primăriei, s-a inundat de la strada Primăriei până la curbă.

- Până la momentul 13 septembrie, știu că dumneavoastră, ca administrație locală, ați făcut o serie de lucrări, investiții pe partea de prevenire a inundațiilor. Haideți să le trecem în revistă, ca să vedem ce anume s-a putut face și de ce totuși nu a făcut față.

- Dacă este vorba de ce ținea de noi, am făcut cam tot, la nivelul comunei noastre, administrativ și hidrotehnic. Am făcut stăvilare pe care le-am montat la fiecare cap de rigolă. Sub digul pârâului, noi avem tuburi de 1.000 mm, prin care trece apa din rigolă în pârâu. Acolo am pus stăvilare. În momentul când venea apa, se închidea. Numai că acum n-a mai fost timp. Și chiar dacă era timp, nu am fi avut de ce să închidem, pentru că apa nu a mai venit deloc pe pârâu. Când apa era de un metru și ceva în comună, pârâul era gol. Pentru că apa trecea peste pârâu şi din cauza vitezei a sărit peste diguri. În dreptul digului, e un pod. Și la podul respectiv nu e dig, pe acolo a trecut apa.

A plouat peste câmpuri, apele s-au adunat într-o vale principală, însemnând și la Pechea, spre Valea Rea. Și după aceea a venit peste noi. Culmea că noi mai avem o vale, Valea Suhurlui, dinspre Vaslui, din nordul județului. Și atunci am fost atenți, că n-am primit informația de la primă oră de la Suhurlui, că a ajuns apa. Eu am mai tras de două ori sirena în noaptea aceea. Mare parte a apei care a venit din sus s-a oprit în acel baraj început în 1989. Și apa a fost reținută în spatele lui, o cantitate destul de însemnată. Dacă nu era acel dig, cred că apa era mai mare decât prima dată. Prima dată înseamnă tot în aceeași zi, că a fost cea mai mare apă de cel puțin 100 de ani.

- În afară de cantitatea mare de precipitații, au fost și alte cauze care au contribuit la afectarea unui număr atât de mare de gospodării? Nu știu, construcții făcute în zone de risc sau fără măsuri de siguranță?

- Nu. Apa a venit liber, toate obstacolele care au mai fost pe câmp, în susul drumului, au fost cândva, nu mai sunt. Apa doar și-a făcut culoar, prima dată, a doua oară n-a mai venit. Norocul nostru a fost că a bătut vântul, așa consider eu, și a mai dispersat norii. Și atunci s-a împrăștiat, a plouat destul de mult, dar nu ca înainte și apa nu a mai venit deloc peste noi. A venit pe vale, dar n-a mai venit peste sat.

- Ce credeți că ar trebui făcut în momentul ăsta pentru a vă proteja cumva, având în vedere că sunteți prinși între două localități, gard în gard și cu Pechea, și cu Slobozia Conachi?

- Ce se poate face acolo? Noi suntem între Slobozia și Pechea. Nici noi, nici cei din comuna din aval, nici cei din comuna din amonte nu cred că au ceva de făcut, ca autoritate locală. Trebuie dezbătut la nivel înalt. Au mai fost discuții. Eu, la primele inundații, am mai ridicat problema aceasta. Acele diguri sau alte diguri, construite în amonte.

În amonte, pe Valea Rea, în amonte, pe Valea Suhurlui, mai sus de acel baraj de la Suhurului, care este început. Într-adevăr, a avut un rol destul de important și binefăcător, zic eu, pentru noi, pentru că ne-a apărat cât de cât, fiind destul de consolidat. Nu-i finalizat, dar ne-a fost, oricum, de ajutor.

Și dacă s-ar face, zic eu, măcar un dig mai în spate, ar putea opri o altă cantitate de apă. Un dig contra precipitațiilor abundente. Așa erau numite înainte aceste diguri, făcute pentru a proteja culturile, în special, dar, în același timp, și așezările omenești. Ca să nu se inunde, să nu le rupă apa. Deci, dacă s-ar face un dig serios în amonte de Suhurlui și cel puțin trei, dacă nu şi mai multe, în partea dispre Valea Rea, dacă s-ar reface și pe celelalte văi, ar fi ok, s-ar forma un pol în spatele acelor diguri și ar opri mari cantități de apă, care nu ar mai ajunge la noi.

Dacă apa a luat-o de la noi spre nord, pământul s-a suprasaturat, a ajuns în nordul județului sau poate și mai sus, și când a venit, a venit ca un tăvălug peste noi. Eu am pus acei stăvilari, care sunt foarte utili. În momentul când vine apa din pârâu, când crește pârâul, îi închidem. Apa nu mai dă în sat. Că dacă ar da mai mult peste diguri, atunci... Dar, oricum, nici acum, apa nu a depășit digurile pârâului.

- Sunteți primul primul pilon acolo, în comunitate, în momentul în care apar altfel de situații. Am înțeles că, pe nivel de investiții, de intervenții, atât puteți face, atât ați făcut. Ce asigurări le puteți da oamenilor în cazul în care se va mai întâmpla așa ceva?

- În cazul în care se mai întâmplă, va fi aceeași situație. Doar dacă aceste diguri se vor face, alte lucruri hidrotehnice, speciale și, cel mai bine, dacă s-ar construi în amonte de comuna noastră, atunci s-ar putea să nu mai trecem prin așa ceva. Pentru toate comunele care au fost inundate ar trebui construite diguri care să protejeze pământul.

Decât să cheltuim bani, să dăm pe fiecare persoană, pe fiecare familie sinistrată, la anumite chestii de despăgubiri, mai bine investim. Cred că dacă s-ar investi în diguri anul ăsta, într-o zonă să se facă digurile, unde a fost zona mai urâtă, în funcție de gradul de afectare a comunei, eu zic că ne-ar putea ajuta foarte mult. Nu ar trebui nici să ne relocăm comuna, nici să facem alte investiții.

Oricum, la nivelul comunei, cum am spus, la nivelul așezămintelor, Cuza, Slobozia, Pechea, nu ține de noi, că nu avem ce face. Că eu, dacă aș face un dig la marginea localității, să spun că nu mi-ar intra apa de colo colo, dar mi-ar bloca toate străzile. Bun, las o singură intrare, să rămână drumul. Dar ce fac când vine apa de la deal? Când îmi dă mai mult decât tubul de 1.000, că sunt câteodată scurgeri care depășesc şi eu vărs în câmp. Anul ăsta au fost secete, dar în restul anului plouă și, de multe ori, apa dă peste acel tub. Nu poate să preia toată cantitatea. Așa că totul ține de nivel înalt. Dacă se iau măsuri, atunci așezămintele rămân în continuare și ar fi mult mai ok.

viata-libera.ro