Deszăpezirea 2015-2016

[dcp100168]

Deszăpezirea 2015-2016

* Schimbare de strategie: Ecosal nu se va mai ocupa de deszăpezirea oraşului decât într-o primă fază, când zăpada va fi sub opt centimetri, după care acţiunea va fi preluată, sectorial, de firme private

În urma eşecului de anul trecut cu deszăpezirea, când străzi întregi au fost blocate de omăt şi la două săptămâni după ce s-a oprit ninsoarea, Primăria şi Serviciul Public Ecosal au hotărât ca anul acesta să o ia din timp cu punerea la punct a contractelor. S-au schimbat şi planurile de eliberare a străzilor oraşului de zăpadă. Potrivit şefului Serviciului Ecosal, deszăpezirea de anul acesta va fi gândită zonal, iar utilajele vor intra concomitent pe străzile principale, secundare şi terţiare.

„Anul acesta avem mai multe elemente de noutate. Galaţiul a fost împărţit în şase zone de deszăpezire, care vor fi scoase la licitaţie. Nu mai închiriem noi utilaje cu om, pentru a nu mai fi traşi la răspundere pentru ce nu au făcut alţii. Fiecare zonă va cădea în atribuţia firmei care a câştigat-o şi ea va răspunde. Noi ne vom ocupa numai de una dintre zone. În rest, tot firmele care vor câştiga se vor ocupa şi de eliberarea punctelor de colectare a deşeurilor. Iernile trecute, întârziam cu colectarea gunoiului, pentru că foloseam maşinile de gunoi la deszăpezire. Prin noua abordare, încercăm să evităm acest lucru. Am trimis luni propunerea către Primărie, cu tot cu partea estimativă a bugetului, pentru a fi aprobată şi pentru a fi scoase la licitaţie zonele”, ne-a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

Intervenţie pe toate străzile

Totodată, potrivit directorului, deszăpezirea din iarna 2015-2016 a fost gândită în două faze. În prima fază, când zăpada nu va depăşi şapte - opt centimetri, va intra Ecosal cu lamele şi cu sare, iar firmele vor intra numai când se îngroaşă gluma. Noua abordare priveşte şi modul în care se intră pe străzi. „Iarna trecută, am intrat cu utilajele mai întâi pe străzile principale. Motiv pentru care, până să intrăm pe străzile secundare şi terţiare, zăpada a îngheţat şi ne-a venit greu să o spargem. De asemenea am gândit ca fiecare utilaj să nu facă mai mult de o oră pe traseu, respectiv din punctul în care pleacă şi până se întoarce. Anul trecut, traseul era de trei ore, iar dacă ninge abundent, în trei ore, de când ai plecat dintr-un punct şi până te întorci, nu se mai vede nimic”, ne-a mai spus şeful Ecosal.

În ce zone a fost împărţit oraşul

Prima zonă cuprinde Spitalul de Urgenţă, Micro 19, Micro 20, Micro 21, Cartier Dunărea, având ca limite străzile Brăilei, Stadionului, cu valea spre Bulevardul Falezei, Bulevardele Dunărea şi Galaţi.

A doua zonă va avea ca limită Brăilei, Drumul Viilor, Combinatului, Siderugiştilor, până prin zona Doja, Coşbuc, încorporând astfel Micro 18, Ţiglina 4, Ţiglina 3, cartierul Siderurgiştilor Vest şi Ţiglina 2.

Zona 3 va avea ca limite drumul Combinatului, Siderurgiştilor, până în Doja, Coşbuc, Calea Smârdan, Drumul Viilor, cu cartierele Fileşti, Micro 14, 13b, Aurel Vlaicu, Micro 38, Micro 39A, B, C, Micro 40.

Zona 4 porneşte din Ştefan cel Mare, delimitată de strada Traian şi Coşbuc, până la Bulevardul Brăilei (la rondou), prinde Bulevardul Cloşca şi Faleza până la Elice.

Zona 5 este delimitată de străzile Ştefan cel Mare, merge pe toată strada Traian, Portului, trece prin Moruzzi, Prutului, apoi pe Macului până la Tunelului, în Bariera Traian.

Ultima zonă este delimitată de Lacul Vânători şi strada Ştefan cel mare, Tunelului, Macului, până spre Metro.

Acest masterplan, cum a fost denumit de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Silviu Bacalum, urmează să fie prezentat municipalităţii şi apoi va fi stabilit cât mai trebuie bugetat. În acest moment, pentru deszăpezire, Primăria Galaţi are alocaţi 2.500.000 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cât va costa deszăpezirea drumurilor naţionale gălăţene

Deszăpezirea şi întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul Galaţi în această iarnă ar putea să coste până la 5,5 milioane de lei (fără TVA). Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, în subordinea căreia se află Secţia Drumuri Naţionale (SDN) Galaţi, pune la bătaie între 5.259.011 lei (fără TVA) şi 5.548.335 lei (fără TVA) pentru un contract care vizează întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul nostru. Cererea de ofertă a fost lansată pe SEAP la finele lunii august.
Printre altele, societatea desemnată câştigătoare va trebui să fie dotată cu utilaje multifuncţionale cu tracţiune integrală cu echipamente, tractoare de mare capacitate, ATB + lamă + RSP (4X4, 6X4 sau 8X4), încărcătoare frontale şi nu numai.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Doar 30 la sută din necesarul de parazăpezi este asigurat

Nici măcar jumătate din necesarul de parazăpezi pentru drumurile naţionale din Regiunea Moldovei nu este acoperit. La acest moment, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, din subordinea CNADNR, are în dotare doar 160 de kilometri de parazăpezi, adică doar puţin peste 30 la sută din lungimea necesară pentru zonele de risc din judeţele regiunii, printre care se numără şi Galaţiul. Conform reprezentanţilor Direcţiei, pentru ca toatele zonele declarate de risc din regiune să fie protejate ar fi nevoie de aproximativ 500 de kilometri de parazăpezi.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Utilaje noi pentru deszăpezire. Frezele sovietice depăşite nu vor dispărea însă de pe drumurile naţionale

Nici nu trebuie să ne mai mire că importante segmente de drum naţional devin impracticabile la prima ninsoare mai serioasă, în condiţiile în care Direcţiile subordonate Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) intervin pentru deszăpezire cu utilaje depăşite şi ineficiente, de producţie sovietică, care au între 30 şi 50 de ani vechime.

Abia din acest an, pe drumurile naţionale din judeţul Galaţi, dar şi din Regiunea Moldovei, drumarii vor putea interveni cu utilaje moderne de deszăpezire. Secţia de Drumuri Naţionale din judeţul nostru îşi va reînnoi şi extinde parcul auto cu două autofreze de 3.500 de tone/oră. Numărul acestora pare a fi mic raportat la nevoile reale din teren, dacă ne amintim de viscolul puternic din iernile trecute, însă reprezintă un prim pas pentru dotarea la standarde europene a entităţilor cu atribuţii în întreţinerea drumurilor.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, Nicolae Popovici, ne-a declarat că, în scurt timp, instituţia va fi dotată cu 20 de autofreze de 3.500 de tone/oră şi o autospecială, iar două dintre cele 20 de utilaje vor fi direcţionate către Secţia Drumuri Naţionale Galaţi. Asta după ce CNADNR a achiziţionat la nivel naţional, contra sumei de 118.230.973 de lei (fără TVA), investiţie cofinanţară cu fonduri europene, 100 de autofreze de curăţat zăpada, din care 69 de bucăţi de capacitate medie (3.500 tone zăpadă/h), 31 de bucăţi de mare capacitate (5.000 tone zăpadă/h) şi şapte vehicule echipate pentru intervenţii speciale pe timp de iarnă (vehicule care permit deplasarea rapidă în ciuda blocajelor cauzate de viscol, în vederea acordării de ajutor, inclusiv medical, persoanelor blocate în propriile vehicule).

Potrivit CNADNR, faţă de cele 86 de autofreze din dotare, marca ZIL şi URAL, de producţie sovietică, noile autofreze au capacitatea de deszăpezire de 3.500-5.000 tone zăpadă/h faţă de 1.200 tone zăpadă/h, consumul de carburant de 20-25 l/h faţă de 60-80 l/h, norma de poluare EURO 6 faţă de NON EURO, fiabilitate în exploatare - autofrezele ZIL şi URAL se defectează frecvent, piesele de schimb se procură foarte greu - iar viteza de deplasare la locul intervenţiei este net superioară: 60 km/h faţă de 30 km/h.

Directorul CNADNR, Narcis Neaga, a precizat că „achiziţionarea utilajelor reprezintă un prim pas pentru retehnologizarea companiei”. Până la sfârşitul anului, conform acestuia, CNADNR va avea în dotare 100 de freze şi şapte vehicule speciale de intervenţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Drumurile Galaţiului vor fi închise la primul viscol

DN 24D, cel mai critic sector de drum naţional din judeţul Galaţi, are toate şansele să fie, şi în această iarnă, închis circulaţiei, dacă va ninge abundent şi va viscoli. Panourile parazăpezi, pe care Secţia de Drumuri Naţionale Galaţi le are în dotare, sunt insuficiente pentru a combate urgia în punctele critice din judeţul Galaţi. Deşi are în administrare nu mai puţin de 286,3 kilometri de drum naţional în judeţul nostru, entitatea este dotată cu doar 8.600 de metri liniari de parazăpezi!
"Am mai primit anul trecut panouri parazăpezi, am ajuns la 8.600 de metri liniari, care vor fi montaţi în punctele critice - pe drumul european principal, pe DN 24, între Cosmeşti şi Priponeşti, pe DN 24D, dar sunt insuficiente şi, din punctul meu de vedere, din cauza cantităţii de zăpadă şi a viscolului, pe acest sector nu mai deservesc rolul pentru care sunt montate", a informat ing. Doiniţa Corban, şefa Secţiei de Drumuri Naţionale Galaţi, în şedinţa Colegiului Prefectural.

Iar se impun perdele forestiere!

Aceasta a precizat că, în zona amintită, singura soluţie-salvatoare ar fi înfiinţarea unor perdele forestiere, care să protejeze căile de comunicaţii. Despre necesitatea şi eficienţa acestora s-a mai discutat, însă, în cadrul şedinţelor găzduite de Prefectură. "Acolo se impune, dar este foarte greu, din cauza multitudinii de proprietari care au terenuri în lungul drumului, înfiinţarea de perdele forestiere, care ne-ar salva de înzăpezirea drumului şi închiderea lui pe perioade lungi de timp", a spus Doiniţa Corban.
Valentin Hahuie, şeful Direcţiei Silvice Galaţi, şi-a luat angajamentul că, împreună cu Prefectura, va interveni pentru a-i convinge pe proprietarii de terenuri să fie de acord cu înfiinţarea perdelelor forestiere. Acesta i-a cerut şefei Secţiei de Drumuri Naţionale să transmită o informare oficială cu privire la unităţile administrativ-teritoriale din zona punctelor critice.

Personal insuficient şi utilaje puţine

La acest moment, structura din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are în dotare doar trei autofreze, alte două utilaje cu lamă, plug şi răspânditoare pentru materiale antiderapante şi două încărcătoare. Până la sfârşitul lunii noiembrie, vor sosi la Galaţi şi cele două autofreze noi, cu care CNADNR dotează fiecare secţie din ţară. Totodată, la acest moment, se află în derulare procedura de achiziţie privind închirierea a 27 de utilaje, necesare întreţinerii drumurilor în perioada iernii.
"Ca personal, suntem destul de puţini, având în vedere intensitatea şi cantităţile mari de zăpadă care au fost în zona noastră începând cu iarna 2009 şi ne este foarte greu să asigurăm continuitatea prin personalul propriu. Din acest motiv, iarăşi o să avem nevoie de deservenţi care vor fi angajaţi pe perioadă determinată, începând cu luna noiembrie şi până la sfârşitul lunii martie, cât durează campania de deszăpezire”, a declarat Doiniţa Corban.
În ceea ce priveşte materialul antiderapant şi combustibilul, şefa Secţiei de Drumuri Naţionale a precizat că "nu au fost niciodată probleme, având în vedere fondurile alocate pentru necesarul fiecărei ierni".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Serviciul Public Ecosal Galati organizează licitaţie pentru contractarea de servicii de deszăpezire şi combaterea poleiului
Valoarea estimată a contractului fără TVA: între 3.635 și 3.628.685 RON
Durata acordului-cadru: 5 luni
Adresa: Str. Prelungirea Brăilei, nr.7-A, Galați, Cod poștal: 800435, România
Teefon: +40 236322727, Fax: +40 236322727
Email: ionescu@ecosalgl.ro, dana_daniela72@yahoo.com, roxanaecosal@yahoo.ro
Website: www.ecosalgl.ro
Termen limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare: 10.11.2015
Sursa: www.e-licitatie.ro

[dcp100168]

Câte milioane ne va costa deszăpezirea Galaţiului. Ecosal mai are nevoie de utilaje

• Ecosalul se va ocupa doar de împrăştierea materialului antiderapant şi curăţarea străzilor când zăpada va fi sub opt centimetri
• Serviciile de deszăpezire sunt estimate la un cost de 3,6 milioane de lei, iar închirierea utilajelor necesare Ecosalului la o sumă maximă de 1,5 milioane de lei

Servicul Public Ecosal a anunţat, pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), că este interesat de achiziţia serviciilor de deszăpezire pentru perioada 1 noiembrie 2015 - 1 aprilie 2016, fiind dispus să plătească pentru acest lucru o sumă de până la 3.628.685 de lei.
După cum v-am informat, într-un articol anterior, deszăpezirea, în iarna aceasta, este împărţită şi delimitată în cinci zone distincte, în care se va interveni concomitent. Fiecare zonă este prevăzută cu hărţi, trasee principale şi trasee secundare, în funcţie de prioritate, fiind stabilit şi numărul minim de utilaje necesare în vederea executării acestei activităţi. Potrivit caietului de sarcini pentru achiziţia de servicii de deszăpezire, fiecare traseu este prevăzut pe distanţe, timpi în minute, ore şi viteză minimă de deplasare a utilajelor de deszăpezire, iar ofertanţii pot depune oferte pentru una sau mai multe zone în care să presteze servicii.

Cinci zone de acţiune

Specificăm că fiecare dintre cele cinci zone de deszăpezire este împărţită în trasee, iar acestea tratează toate străzile principale şi secundare din zona respectivă, căile de acces la şcoli, grădiniţe, zone comerciale, sanitare, blocuri şi puncte de precolectare deşeuri.
Zona numărul 1 de deszăpezire cuprinde cartierele Micro 19, Micro 20, Micro 21, Barboşi, Zona Cătuşa 1, Dimitrie Cantemir. Zona trebuie acoperită cu şase autoîncărcătoare frontale, un autogreder şi nouă buldoexcavatoare. Valoarea maximă estimată pentru prestaţia în această zonă este de 480.360 de lei.
Zona numărul 2 cuprinde cartierele Micro 18, Micro 17, Micro 16, Siderurgiştilor Vest, Zona Cătuşa 2 şi Ţiglina 2. Intervenţia în această zonă trebuie să fie făcută de către firma câştigătoare cu nouă autoîncărcătoare frontale, un autogreder şi 14 buldoexcavatoare. Valoarea maximă estimată pentru prestaţia în această zonă este 702.947 de lei.
Zona 3 de deszăpezire cuprinde cartierele Aurel Vlaicu 1, Aurel Vlaicu 2, Micro 40, Micro 38, Micro 39 A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 13, Micro 14 şi Fileşti. Utilajele pe care va trebui să le asigure la deszăpezirea firma care va câştiga zona sunt 12 autoîncărcătoare frontale, un autogreder şi 15 buldoexcavatoare. Valoarea maximă pentru prestaţia în această zonă este estimată la 859.286 de lei.
Zona 4 de deszăpezire cuprinde cartierele Ţiglina 1, Mazepa 1, Mazepa 2, Faleza Inferioară, Piaţa Centrală şi aliniamentele stradale situate între străzile G. Coşbuc, Al. Măcelaru şi Traian. În această zonă se va interveni cu 12 autoîncărcătoare frontale, un autogreder şi 11 buldoexcavatoare. Valoarea maximă pentru prestaţia în această zonă este estimată la 793.046 de lei.
Acelaşi număr de utilaje va trebui asigurat şi pentru zona 5, care cuprinde Centru, Valea Oraşului, Port şi se defineşte între străzile Traian, Tunelului, Macului, Calea Prutului, Marinei, Moruzzi, Portului şi bulevardul Marii Uniri, din strada Navelor până în strada Prelungirea Traian. Suma estimată pentru prestaţie este tot de 793.046 de lei.

Ecosal mai are nevoie de utilaje

Ecosal se va ocupa de deszăpezirea oraşului doar într-o primă fază, când zăpada nu va depăşi şapte-opt centimetri şi, apoi, eventual, se va ocupa doar de una dintre zone. Firmele vor intra numai când căderile de zăpadă sunt abundente. Chiar dacă şi-a asumat să intervină doar în prima fază pentru a împrăştia sare şi material antiderapant, Serviciul Public Ecosal tot nu are echipamente îndeajuns, motiv pentru care a scos la licitaţie închirierea de utilaje cu şofer. Societatea vrea să închirieze autocamioane cu lamă şi sărăriţă, sărăriţe, autobasculante, buldoexcavatoare şi bobcat-uri. Achiziţia se va efectua pe loturi, iar valoarea contractului este estimată între 1.767 de lei şi 1.552.380 de lei, în funcţie de numărul de utilaje impus de vreme.

Sarea, licitată în iulie, atribuită în octombrie

Contractul de furnizare a sării pentru deszăpezire a fost scos la licitaţie încă din luna iulie de către Ecosal, iar ieri urma să fie urcat pe SEAP anunţul de atribuire. Valoarea estimată a contractului este cuprinsă între 1.186.500 de lei şi 2.373.000 de lei. Cel mai probabil, potrivit declaraţiilor din iulie ale directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, contractul va fi făcut pe 18 luni, la fel cum a fost şi contractul semnat în 2013 cu Mondisalt Holding SRL, câştigat atunci de către societatea respectivă cu preţul de 2.331.000 de lei. În zilele următoare, vom reveni cu informaţii legate de cine a câştigat contractul de furnizare şi la ce preţ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cât ne va costa sarea pentru combaterea poleiului

Societatea care ne va furniza iarna acesta sare pentru deszăpezire este Renaissance Star SRL. Valoarea contractului este de 2.361.100 de lei, fără TVA, iar acesta implică încheierea unui acord-cadru pe 18 luni, prin care cantitatea minimă stabilită este la 3.500 tone, iar cantitatea maximă la 7.000 de tone. Anunţul de atribuire a contractului de furnizare a sării industriale pentru deszăpezire a fost făcut de către Ecosal, miercuri, pe Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice.
Potrivit anunţului, "cantităţile necesare vor fi solicitate şi livrate numai pe baza de comandă fermă din partea autorităţii contractante, acestea făcând obiectul contractelor subsecvente ce vor fi încheiate în funcţie de necesităţi şi de disponibilul bugetar cu această destinaţie, în baza acordului-cadru". Sarea va fi adusă la depozitul Ecosal de pe strada Nufărului în saci tip big-bag, de 1.000 de kilograme.
Societatea Renaissance Star s-a bătut cam singură pentru acest contract, întrucât au fost primite două oferte, însă doar una a fost considerată admisibilă, cea câştigătoare.
Renaissance Star SRL există din 2010, are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata nespecializat, iar, cu opt angajaţi, a realizat un profit net, la finalul anului 2014, de 447.192 de lei.
La momentul licitaţiei, şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a explicat că, în continuare, una dintre condiţiile înscrierii la licitaţie o reprezintă şi oferta de transport. "Poate salinele vând mai ieftin, în schimb nu oferă transport, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc drumul dus-întors", ne-a spus, în iulie, directorul Ecosal.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Măsuri pentru ca Galaţiul să nu rămână iar sub nămeţi

Pentru ca Galaţiul să nu rămână, din nou captiv, sub zăpadă, de la prima ninsoare mai serioasă (aşa cum s-a întâmplat anul trecut când, după un viscol de o zi şi o noapte, traficul din oraş a fost blocat timp de aproape o săptămână), autorităţile locale au luat o serie de măsuri "preventive": au dublat bugetul alocat deszăpezirii, au împărţit oraşul în şase sectoare (fiecare sector urmând să fie deszăpezit de o altă firmă!), au impus ca toate utilajele de deszăpezire să aibă GPS şi au decis ca firmele care nu vor deszăpezi corespunzător, vor fi penalizate, putându-se ajunge chiar până la rezilierea contractului şi apelarea la o altă firmă concurentă (cea sau cele care au participat la aceeaşi licitaţie, dar nu au câştigat).

Toate informaţiile au fost prezentate de şeful Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu, care a precizat că Primăria municipiului Galaţi va aloca 7,2 milioane lei pentru acţiunile de deszăpezire din această iarnă, sumă din care 2,5 milioane de lei vor fi asiguraţi din bugetul de venituri şi cheltuieli ai municipiului Galaţi pe 2015, iar diferenţa va fi inclusă în bugetul pe 2016. „Suma de 7,2 milioane lei este una maximală şi este calculată la un nivel maxim de intervenţie la deszăpezire, cu intervenţia tuturor utilajele noastre şi ale firmelor terţe, cu cantitatea maximă de sare, în condiţiile de iarnă deosebit de grea. În context, vă pot spune că în anul 2014 am cheltuit pentru deszăpezire suma de 2,6 milioane lei, iar în 2013, 4,2 milioane lei”, a declarat Pucheanu.

Acesta a adăugat că Ecosal Galaţi va interveni la deszăpezire cu patru sărăriţe, 14 tractoare cu lamă şi perie şi cinci încărcătoare frontale. Vor mai fi achiziţionate nouă freze de zăpadă pentru trotuare, patru sărăriţe şi patru freze de capacitate mare. La acestea se adaugă şi utilajele puse la dispoziţie de firmele care vor câştiga licitaţia pentru achiziţionare servicii de “închiriere vehicule industriale şi camioane cu şofer” care să presteze, dacă se impun conform prognozei meteorologice, servicii specifice activităţii de deszăpezire în municipiul Galaţi, pentru perioada de iarnă 1 noiembrie 2015-1 aprilie 2016. Este vorba de şapte autocamioane cu lamă şi sărăriţă, trei sărăriţe, 20 autobasculante, 10 buldoexcavatoare şi trei bobcat.

În ceea ce priveşte cantitatea de sare necesară pentru deszăpezire, au fost încheiate contracte pentru achiziţionarea unei cantităţi minime de 3.500 tone, care în funcţie de evoluţia vremii şi de necesar, poate fi extinsă până la 7.000 de tone.

Ecosal îi va deszăpezi strada primarului

Faţă de anii trecuţi, când deszăpezirea era asigurată de Ecosal şi de diverse firme care puneau la dispoziţie doar utiliajele şi şoferii, de această dată, Galaţiul va fi împărţit în 6 zone, de fiecare zonă urmând să răspundă o anumită societate (cea care va câştiga licitaţia programată pentru 10 noiembrie). Iată care sunt cele 6 zone şi utilajele cu care se va deszăpezi, cu menţiunea că zona VI va fi deszăpezită de Ecosal. Zona I - Micro 19, Micro 20, Micro 21, Barboşi, Cătuşa, Dimitrie Cantemir (utilaje necesare - 6 autîncărcătoare, un autogreder, 9 buldoexacavatoare), Zona II - Micro 18, Micro 17, Micro  16, Siderurgiştilor Vest, Cătuşa II şi Ţiglina II (utilaje - 9 autoîncărcătoare, un autogreder, 14 buldoexcavatoare), zona III - Aurel Vlaicu I, Aurel Vlaicu II, Micro 40, Micro  38, Micro 39 A, B şi C, Micro 13, Micro  14, Fileşti (12 autoîncărcătoare, un autogreder şi 15 buldoexcavatoare), zona IV - Ţiglina I, Mazepa I şi II, Faleza Inferioară, Piaţa Centrală şi străzile delimitate de: G Coşbuc, Al. Măcelaru şi strada Traian (utilaje - 12 autoîncărcătoare, un autogreder şi 11 buldoexcavatoare), zona V - Centru, Valea Oraşului, Port, şi zona delimitată de străzile Traian, Tunelului, Macului, Calea Prutului Marinei, Moruzzi, Portului şi Bulevardul Marii Uniri (12 autoîncărcătoare, un autogreder, 11 buldoexcavatoare) şi zona VI - cartier Traian N, Arcaşilor, Ştefan cel Mare. Această ultimă zonă va fi deszăpezită de Ecosal. Şi chiar dacă misiunea Ecosal pare simplă (căci zona este mică), rămâne de văzut cum va fi evaluată activitatea serviciului public, având în vedere că acesta va trebui să cureţe zăpada din calea primarului Marius Stan, a cărui vilă se află în cartierul Arcaşilor - o misiune de care anul trecut s-a achitat exemplar, căci în timp ce oraşul încă era sub nămeţi, pe Arcaşilor maşinile circulau pe asfalt!

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Ce riscă firmele care se ocupă cu deszăpezirea Galaţiului şi nu îşi fac treaba

Directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a susţinut joi, 15 octombrie, prima sa conferinţă de presă de când a fost numit la şefia serviciului (în urmă cu mai bine de doi ani), pentru a da detalii despre cum se va desfăşura deszăpezirea iarna aceasta.

După cum am anunţat deja, serviciul de deszăpezire va fi împărţit, anul acesta, în două faze de intervenţie. În prima fază, în care zăpada nu va depăşi 7-8 centimetri, va interveni numai Ecosalul, cu utilajele proprii şi cu cele care vor fi închiriate (autocamioane cu lamă şi sărăriţă, sărăriţe, autobasculante, buldoexcavatoare şi bobcaturi). În a doua fază, când cantitatea de zăpadă va fi mai mare, vor interveni firme ce vor fi stabilite în urma licitaţiei care se va încheia pe 10 noiembrie. În această a doua fază, oraşul va fi împărţit pe şase zone şi se va intra concomitent atât pe străzile principale cât şi pe cele secundare (în cartiere). În cea de-a doua fază, Ecosalul se ocupa numai de a şasea zonă. Fiecare zonă este împărţită, la rândul ei, pe trasee, a căror parcurgere să nu depăşească o oră.

Reguli mult mai stricte

Anul acesta, firmele care vor câştiga contractele de deszăpezire a uneia sau a mai multor zone vor trebui să elibereze arterele de zăpadă cu ajutorul unor utilaje dotate cu GPS, pentru a putea fi urmărit modul în care îşi fac treaba. Totodată, în contracte vor fi prevăzute penalităţi pentru fiecare cerinţă pe care firmele nu o respectă. "Încercăm să punem o penalizare pe fiecare situaţie în parte. Trebuia să vii cu zece buldoexcavatoare? Cu câte ai venit ? Cu opt. Te penalizez pentru fiecare dintre cele cu care nu ai venit, cu un cuantum de cinci la sută, să spunem. Penalizările sunt trecute în contract. Ştim cam care e viteza fiecărui utilaj în parte, am pus o viteză medie de 15 kilometri pe oră, cu care se pot deplasa făcând treabă. Dacă nu vor reuşi să îşi facă programele pe care le vom da, iar vom da penalităţi. Vom avea deadline-uri. Va fi un contract mult mai strict", a explicat şeful Ecosal.

Totodată, acesta a anunţat că dacă firmele nu îşi vor respecta contractele, pot de asemenea să le piardă. "Dacă există în contracte un acord cadru şi dacă vor fi mai mulţi licitanţi pe acelaşi pachet, dacă primul nu va reuşi să îşi facă treaba şi se va constata, în decurs de o zi, două, că nu are capacitatea de a duce la bun sfârşit ceea ce s-a obligat să facă, i se va rezilia contractul şi cel care a fost pe locul al doilea va fi desemnat să-l înlocuiască”, a adăugat directorul Ecosal.

Se va interveni şi pe trotuarele arterelor principale

Potrivit şefului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, se va interveni cu utilaje şi pe trotuare, în zonele cu trafic pietonal intens, pe arterele principale. "Apelăm la terţi pentru achiziţia de bobcaturi. Primăria a mai achiziţionat două bobcaturi, sper să fie livrate până la prima zăpadă. Vom avea, de asemenea, nouă freze pentru trotuare. Sperăm să nu mai existe probleme, iar aliniamentele stradale importante să fie curăţate de zăpadă şi să se poată merge în siguranţă", a declarat şeful Ecosal.

Întrebat, dacă la deszăpezire trotuarelor, vor fi folosiţi şi beneficiarii Legii 416, directorul a explicat că acest lucru nu intră în atribuţiile Ecosal, dar că va cere Primăriei să ia în calcul folosirea acestora la deszăpezirea manuală. "Ce putem noi folosi acum sunt oamenii trimişi la noi pentru muncă în folosul comunităţii", a mai spus şeful Serviciului Public Ecosal.

În acest moment, pentru activitatea de deszăpezire a carosabilului, Ecosal are la dispoziţie cinci sărăriţe, 11-14 tractoare cu lamă şi perie şi cinci încărcătoare frontale. Potrivit lui Pucheanu, chiar dacă Ecosal a mai solicitat Primăriei să achiziţioneze patru sărăriţe noi şi trei-patru freze de zăpadă de capacitate mare pentru aruncarea zăpezii, nu se ştie când vor sosi acestea. În acelaşi timp, pentru ca sărăriţele să nu se mai plimbe goale prin oraş, urmează ca Primăria împreună cu Ecosal să stabilească patru puncte fixe de încărcare a sării.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Deszăpezirea Galaţiului va fi supravegheată de inspectori de teren

Primăria şi Ecosal fac şedinţe peste şedinţe pentru a organiza deszăpezirea din iarna aceasta. La sfârşitul săptămânii trecute, nu mai puţin de 30 de oameni s-au adunat la sediul Primăriei, pentru a stabili modul în care va fi supravegheată deszăpezirea în iarna 2015-2016. "Este cert că deszăpezirea va fi supravegheată de inspectori de teren. Singurul lucru care nu e cert îl reprezintă cum vor fi făcute echipele. Ecosal a stabilit deja 12 oameni care vor merge pe teren să inspecteze modul în care se face deszăpezirea de către firmele care vor câştiga serviciile. A mai rămas să vedem dacă va stabili şi Primăria 12 oameni şi care vor fi aceştia. Pentru a nu exista discuţii, inspecţiile vor fi făcute de echipe de câte doi oameni. Un om al Primăriei şi unul de-al nostru. Fiecare echipă va lucra câte 12 ore. Va fi o echipă de zi şi una de noapte, astfel încât să existe un control continuu", a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.
Potrivit declaraţiilor de la prima conferinţă de presă organizată de şeful Ecosal, săptămâna trecută, acesta a declarat că cele mai multe probleme au fost create iarna trecută de inspectorii de teren, care au anunţat străzi aduse "la negru" unele pe care nici nu se intervenise. "Cei care au suferit cel mai mult anul trecut au fost inspectorii de teren, pentru că am avut raportări cu zone care arată ca în palmă şi, când te duceai, vedeai că nu trecuse nimeni pe acolo. Unora dintre ei li s-a desfăcut contractul de muncă, ceilalţi au fost sancţionaţi cu 10 la sută din salariu, pe trei luni”, a mai spus şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

De unde începe deszăpezirea când vine iarna

Până în iarna trecută, inclusiv, toate utilajele de deszăpezire porneau la atac din curtea Ecosalului. Nu numai că umpleau curtea şi se isca o debandadă când trebuiau să o ia din loc, dar multe dintre ele ajungeau foarte târziu în zonele care le fuseseră stabilite. Anul acesta, potrivit şefului Ecosal, se schimbă macazul. "Vor fi puncte de plecare pentru fiecare zonă. Operatorii care vor câştiga deszăpezirea anumitor zone, în urma licitaţiei, îşi vor aduna utilajele în anumite puncte, din care vor porni pe traseele stabilite", ne-a explicat şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Zilele următoare, vă vom da detalii despre punctele din care vor trebui să pornească utilajele.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul a avut parte de prima zăpadă. Cum s-au pregătit autorităţile să înfrunte iarna

* La Scânteieşti, există pericolul ca localnicii să rămână izolaţi, la prima ninsoare mai serioasă

 

Cel puţin la nivel declarativ, autorităţile gălăţene susţin că sunt pregătite să înfrunte această iarnă. Cum se vor descurca reprezentanţii la vârf ai Consiliului Judeţului (CJ), primăriilor sau şefii celorlalte instituţii şi societăţi publice rămâne de văzut, având în vedere că, în trecut, multe dintre autorităţi au fost îngenuncheate chiar de prima ninsoare, fapt ce a confirmat, în repetate rânduri, că teoria este minunată, dar practica ne omoară.

În şedinţa de marţi a Comisiei de Dialog Social, Vasile Pârlog, directorul executiv al Prefecturii, a făcut un scurt rezumat al unui raport, de peste 40 de pagini, care poate fi consultat pe portalul Instituţiei Prefectului, cu privire la „realizarea măsurilor asiguratorii pe perioada anotimpului rece la nivelul judeţului Galaţi”.

Pe hârtie, drumurile sunt ferite de pericole

Gălăţenii care locuiesc în mediul rural au avut parte, miercuri, de prima ninsoare din această iarnă. Dacă în municipiul nostru, încă de dimineaţă, ne-am „lovit” de o ploaie rece, „mocănească”, în cele mai multe localităţi din nordul judeţului au căzut primii fulgi de nea, în unele zone zăpada depunându-se.

La Iveşti, spre exemplu, în curtea Casei "Hortensia Papadat Bengescu", secţie a Muzeului de Istorie, conform unor fotografii publicate pe Facebook de angajaţii instituţiei, zăpada se şi depusese, într-un strat subţire. Pe drumuri, însă, potrivit vicepreşedintelui CJ Marian Vicleanu, circulaţia se desfăşura fără probleme, ieri după-amiază, iar societăţile Lemacons şi Vega, care se ocupă de întreţinerea şi deszăpezirea drumurilor judeţene pe timp de iarnă, încă nu împrăştiaseră material antiderapant, întrucât, se pare, nu fusese nevoie. „Suntem în contact şi cu Lemacons, şi cu domnul prefect. Nu avem probleme. Se monitorizează şi, în cazul în care va fi nevoie, se va interveni cu material antiderapant”, ne-a spus Marian Vicleanu.

Deficit de panouri parazăpezi

Conform raportului Prefecturii, atât Consiliul Judeţului, cât şi Secţia Drumuri Naţionale, din cadrul CNADNR, deţin stocuri de material antiderapant, dar şi utilaje pentru a interveni pe cei aproximativ 800 de kilometri de drum judeţean şi 286 de kilometri de drum naţional. „La CJ, situaţia stocurilor este cumva similară celei de anul trecut, atât pentru sare, nisip şi parazăpezi, cât şi la nivelul utilajelor", a punctat Vasile Pârlog. Conform datelor furnizate Prefecturii, CJ are în depozite peste 1.300 de tone de nisip (din 2.650 de tone prevăzute), 32,5 tone de sare (din 66 de tone prevăzute), iar la capitolul parazăpezi şchiopătează şi în această iarnă, întrucât are achiziţionaţi doar 3.000 de metri liniari din necesarul de 5.400 de metri liniari. Cele două societăţi care vor acţiona de drumurile judeţene au în dotare, conform documentelor, 62 de utilaje şi 1.086 de tone de material antiderapant. După cum a subliniat Vasile Pârlog, Secţia Drumuri Naţionale Galaţi „beneficiază atât de utilaje proprii, cât şi de utilaje care vin dintr-un contract de colaborare” şi „au primit două freze noi, ceea ce trebuie remarcat”. "Municipiul Galaţi se prezintă cu un plus de 20 la sută faţă de anul trecut, un total de 4.550 de tone de material antiderapant. Tecuciul şi Bereştiul rămân cu aceleaşi coordonate de anul trecut, iar Târgu Bujor are un plus de 60 la sută. La nivel de utilaje, municipiul Galaţi vine cu un plus de 15 la sută, Tecuciul - plus sută la sută, Bereştiul - creştere zero, Târgu Bujor - scădere de 18 la sută", au precizat reprezentanţii Prefecturii.

Scânteieşti - "oaia neagră"

Dintre cele 61 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, comuna Scânteieşti pare, conform datelor Prefecturii, să nu poată face faţă unei ninsori. Motiv pentru care localnicii ar putea fi izolaţi chiar la prima cădere mai serioasă de zăpadă. Contactat telefonic, primarul Ghiorghe Bute ne-a declarat că autorităţile din comună au în dotare un tractor cu freză, lamă şi buldoexcavator pentru a interveni, atunci când va fi nevoie, însă a susţinut că nu pe uliţele din interiorul localităţilor vor fi înregistrate probleme, ci pe DJ 261A, administrat de CJ, care traversează comuna. Problema noastră este la combustibil, mai ales pentru a acţiona pe drumul judeţean. Este singurul din zona mea, care face legătura cu două drumuri naţionale, şi, dacă aştept să intervină CJ, voi aştepta mult şi bine. Vă spun din experienţa anilor trecuţi. Drumul este în programul lor de intervenţii, dar nu se intervine rapid. De aceea am spus că avem probleme. Eu rămân blocat din cauza altora, nu a mea”, susţine primarul din Scânteieşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Contracte parţial adjudecate pentru deszăpezire. Cine va curăţa Galaţiul de zăpadă

* Cinci din cele şase zone de deszăpezire sunt împărţite între Tancrad, Veneta Coperture şi Ecosal * Utilajele necesare vor fi furnizate de Tancrad şi Citadina * Serviciile de deszăpezire şi utilajele închiriate de Ecosal costă 4,4 milioane de lei

 

În urma eşecului de anul trecut cu deszăpezirea, când străzi întregi au rămas blocate de omăt şi la două săptămâni după ce s-a oprit ninsoarea, Serviciul Public Ecosal a împărţit anul acesta oraşul în şase zone de acţiune. Oraşul este divizat astfel pentru ca intervenţia să se facă concomitent şi pe străzile dintre blocuri sau din interiorul cartierelor.

În urma ofertelor depuse în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), cele mai multe zone i-au revenit firmei Tancrad, respectiv trei, una i-a revenit firmei Veneta Coperture, de una se va ocupa Ecosal, cu utilaje închiriate, iar una a rămas descoperită, cel puţin deocamdată. Zona 2, care cuprinde cartierele Micro 18, Micro 17, Micro 16, Siderurgiştilor Vest, Zona Catuşa 2 şi Ţiglina 2, a fost din nou urcată pe SEAP, iar cine o va deszăpezi vom afla în aproximativ zece zile.

De ce zone se va ocupa Tancrad

Potrivit anunţului de atribuire de pe SEAP, firma Tancrad îşi va pune utilajele în mişcare pentru zonele 3, 4 şi 5. Fiecare zonă a fost atribuită cu sume diferite.

Zona 5 cuprinde cartierele Centru, Valea Oraşului, Port şi se defineşte între străzile Traian, Tunelului, Macului, Calea Prutului, Marinei, Moruzzi, Portului şi bulevardul Marii Uniri din strada Navelor până în strada Prelungirea Traian. Pentru această zonă, Tancrad trebuie să aloce 12 autoîncărcătoare frontale sau similare, un autogreder şi 11 buldoexcavatoare. Suma pentru care a fost atribuită zona este de 855.000 de lei.

Zona 4 cuprinde cartierele Ţiglina 1, Mazepa 1, Mazepa 2, Faleza Inferioară, Piaţa Centrală şi aliniamentele stradale situate între bulevardul G. Coşbuc, strada Al. Măcelaru şi strada Traian, iar numărul utilajelor pe care Tancrad trebuie să îl aloce este acelaşi ca pentru zona 5. În schimb, suma cu care s-a atribuit contractul este mai mică, respectiv, 789.000 de lei.

Zona 3 cuprinde cartierele Aurel Vlaicu 1, Aurel Vlaicu 2, Micro 40, Micro 38, Micro 39 A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 13, Micro 14 şi Fileşti. Utilajele pe care trebuie să le aloce Tancrad pentru această zonă sunt 12 autoîncărcătoare frontale sau similare, un autogreder şi 15 buldoexcavatoare. Suma pentru care a fost atribuit contractul pe această zonă este de 855.000 de lei.

Veneta curăţă Barboşiul, Micro 19 şi Cantemir

Potrivit anunţului de pe SEAP, Veneta Coperture va deszăpezi Zona 1, care cuprinde cartierele Micro 19, Micro 20, Micro 21, Barboşi, Cătuşa 1 şi Dimitrie Cantemir. Utilajele alocate pe care firma trebuie să le asigure în această zonă sunt şase autoîncărcătoare frontale sau similare, un autogreder şi nouă buldoexcavatoare. Suma pentru care Veneta Coperture s-a angajat să presteze serviciul de deszăpezire în aceste cartiere este de 406.000 de lei. În total, potrivit anunţului de pe SEAP, contractul pentru deszăpezirea celor patru zone atribuite costă 2,9 milioane de lei.

Cât costă ca Ecosalul să deszăpezească zona 6

Trebuie specificat că, într-o primă fază, când stratul de omăt nu va depăşi şapte-opt centimetri, doar Ecosal se va ocupa de deszăpezirea oraşului, iar ulterior, dacă ninsoarea va fi mai abundentă, va intra în discuţie planul de intervenţie pe zone. Din acel moment, Ecosal va avea ca atribuţie curăţarea cartierelor Traian Nord, Arcaşilor, Ştefan cel Mare, având ca limite străzile Ștefan cel Mare, Arcaşilor, Traian şi Tunelului, reunite în Zona 6.

Chiar dacă şi-a asumat să intervină doar în prima fază pentru a împrăştia sare şi material antiderapant, apoi doar în Zona 6, Serviciul Public Ecosal tot nu are echipamente îndeajuns, motiv pentru care a scos la licitaţie închirierea de utilaje cu şofer. Societatea va închiria autocamioane cu lamă şi sărăriţă, sărăriţe, autobasculante, buldoexcavatoare şi bobcaturi, contra sumei de 1,5 milioane de lei. În această sumă sunt cuprinse un maxim de 33 de utilaje. Prin contract, Tancrad se obligă să furnizeze la nevoie un număr de şapte autocamioane cu lamă şi sărăriţă, trei sărăriţe şi 20 de autobasculante. Citadina ‘98 s-a obligat totodată să furnizeze, la nevoie, zece buldoexcavatoare şi trei bobcaturi. Potrivit caietului de sarcini, ofertanţii participanţi la procedură sunt obligaţi să deţină (indiferent forma de proprietate) numărul maxim de vehicule pentru fiecare lot prezentat în caietul de sarcini. Astfel, chiar dacă Galaţiul nu va fi îngropat în zăpadă ca anul trecut, firmele care s-au înscris la licitaţie şi au câştigat trebuie să fie în măsură să pună la dispoziţie utilajele respective.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scoasă din nou la licitaţie. Cât ar putea costa Zona 2 de deszăpezire

Rămasă singura zonă neatribuită prin contract pentru servicii de deszăpezire, Zona 2, care cuprinde cartierele Micro 18, Micro 17, Micro 16, Siderurgiştilor Vest, Zona Catuşa 2 şi Ţiglina 2, a fost scoasă din nou la licitaţie, miercuri, 9 decembrie, pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

Potrivit caietului de sarcini, cantitatea minimă a acordului cadru este de un autogreder, la un preţ de 309 lei pe oră, un autoîncărcător, la un preţ de 278 de lei pe oră, şi un bulodoexcavator, la un preţ de 137 de lei pe oră.

Suma şi cantitatea maxime prevăzute în anunţ sunt de nouă autoîncărcătoare frontale, la un preţ de 278 de lei pe oră ori 132 de ore per utilaj, un autogreder, la un preţ de 309 lei pe oră ori 132 de ore per utilaj, şi 14 buloexcavatoare, la un preţ de 137 de lei pe oră ori 90 de ore per utilaj. Acest lucru înseamnă că firma care va câştiga contractul pentru Zona 2 de deszăpezire ar putea bate palma cu Ecosalul, în cazul în care este nevoie de folosirea tuturor utilajelor cerute la un maxim de ore, pentru o sumă de 543.672 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În cât timp vor fi deszăpezite drumurile judeţene gălăţene, potrivit strategiei de iarnă a CJ

* Drumul care leagă Tecuciul de Galaţi şi cel care conectează comunele Vârlezi şi Folteşti, până la intersecţia cu DN 26, trebuie să fie deszăpezite în 24 de ore * Reprezentanţi ai Prefecturii, ISU şi CJ au verificat în judeţ dacă pregătirile de iarnă de pe hârtie coincid cu cele din realitate

 

Constructorii Lemacons şi Vega, care se ocupă de întreţinerea drumurilor administrate de Consiliul Judeţului, în perioada 2014 - 2017, pe timpul iernii, au obligaţia să deszăpezească majoritatea căilor de comunicaţii în cel mult 48 de ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite. Cel puţin asta rezultă dintr-o informare transmisă Prefecturii Galaţi de către conducerea Consiliului Judeţului.

Din cele 43 de drumuri judeţene, care au în total aproximativ 800 de kilometri, doar pentru două este prevăzută obligativitatea deszăpezirii în cel mult o zi de la încetarea viscolului. Este vorba despre DJ 242 Vârlezi (DN 24D) -Târgu Bujor - Umbrăreşti - Viile - Fârţăneşti - Folteşti (DN26) şi DJ 251 Tecuci (DN 25) - limita judeţului Tulcea (Trecere bac Galaţi).

În schimb, DJ 240: DN 24 (Ţigăneşti) - Ungureni - Slobozia - Blăneasa - Negrileşti - Slobozia Corni - Tălpigi - DN 24 (Ghidigeni), DJ 241 Gara Berheci - limita jud. Vrancea (Gohor) şi DJ 242A: DN 24D (Bălăbăneşti) - Cruceanu - Bereşti Meria - Slivna - Găneşti (DN26) trebuie deszăpezite, conform contractului, în 36 de ore. Tot aceeaşi perioadă este prevăzută pentru: DJ 242B limita jud. Vaslui - Bereşti - Balinteşti - Băneasa - Moscu - Târgu Bujor (DJ 242), DJ 242D Băneasa (DJ 242B) - Suceveni - Rogojen, DJ 251A: Matca (DJ 251) - Corod - Blânzi - Brătuleşti - Nicopole - DN 24D (Drăguşeni), DJ 251B: Blânzi (DJ 251 A) - Cerţeşti - Cotoroaia - Ciureşti - Ciureştii Noi - Bălăşeşti - Bălăbăneşti (DN24D), DJ 252: Barcea (DN 25) - Podoleni - Movileni - Furcenii Noi - Furcenii Vechi - Băltăreţi - Dobrineşti - limita judeţului Vrancea (Buciumeni) şi DJ 254: Iveşti (DN 25) - Călmăţui - Griviţa - Costache Negri (DJ 251). În schimb, pentru deszăpezirea celorlalte drumuri judeţene, Lemacons şi Vega au la dispoziţie 48 de ore.

Bazele şi utilajele, verificate

Joi, 10 decembrie, potrivit vicepreşedintelui CJ Marian Vicleanu, trei echipe mixte formate din reprezentanţi ai Prefecturii, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Consiliului Judeţului au efectuat o serie de controale în judeţ, pentru a vedea dacă realitatea din teren coincide cu cea de pe hârtie, atât în ceea ce priveşte unităţile administrativ-teritoriale (inclusiv bazele şi dotările CJ), cât şi CNADNR (care administrează drumurile naţionale).

De altfel, miercuri, 9 decembrie, Prefectura a anunţat că, „prin ordin al prefectului Dorin Otrocol, s-a dispus verificarea tuturor informaţiilor furnizate de autorităţile contractante (CNADR - Secţia Drumuri Naţionale Galaţi, Consiliul Judeţului şi primării) cu privire la capacitatea de intervenţie, numărul şi funcţionalitatea utilajelor declarate disponibile”. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Petrica Paţilea, joi a avut loc şi o şedinţă de lucru, convocată de prefect „cu toţi factorii responsabili, inclusiv reprezentanţi ai operatorilor care au câştigat licitaţiile pentru drumurile naţionale şi judeţene”.

Potrivit vicepreşedintelui Marian Vicleanu, Consiliul Judeţului are pregătite patru baze permanente de deszăpezire în judeţ şi trei "în sprijin".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce sancţiuni riscă firmele care se ocupă de deszăpezire

• Ecosal nu riscă aceleaşi sancţiuni precum ceilalţi prestatori, în caz că nu-şi face datoria

Firmele care au câştigat contractele de deszăpezire pe străzile municipiului Galaţi, Tancrad şi Veneta Coperture riscă să fie sancţionate cu sume de 500 de lei pentru fiecare utilaj lipsă, din cele comandate, dar şi să plătească daune în diferite cuantumuri pentru neexecutarea obligaţiilor asumate.
Cu toate că Ecosal este achizitor de servicii de deszăpezire, Serviciul este şi prestator, iar ca prestator nu riscă acelaşi sancţiuni prevăzute în contractul cadru prin care sunt achiziţionate acestea. Ca prestator, Ecosal riscă să nu îi fie recunoscute lucrările de către Primărie, dar după criterii diferite de cele aplicate firmelor contractate de Serviciu. „Primăria poate să plătească parţial, în funcţie de cum consideră beneficiarul că a fost prestaţia, dar nu se aplică aceleaşi cuantumuri prevăzute în contractul cadru. Relaţia noastră e reglementată prin HCL”, ne-a declarat şeful Ecosal.
Astfel, dacă nu respectă termenele şi obligaţiile asumate, prestatorul, respectiv Tancrad şi/sau Veneta, va trebui să plătească daune cuprinse între 0,05 şi 0,1 la sută pe zi din valoarea totală a comenzii. În cazul în care neexecutarea obligaţiilor asumate şi/sau care îi revin este parţială şi totodată necorespunzătoare, prestatorul datorează daune în cuantum de 5 la sută din valoarea totală a comenzii, iar serviciile şi lucrările nu vor recepţionate şi achitate.
„Avem câteva articole care reglementează aceste aspecte. Pentru fiecare utilaj care nu se prezintă în primă fază va fi o amendă de 500 de lei, după care începem cu procente în funcţie de anumite standarde ce ţin de cantitatea de zăpadă. De exemplu, dacă zăpada este sub o anumită cantitate, avem termene de maxim 24 de ore ca arterele să fie date la negru. Dacă depăşeşte acel cuantum, vorbim de 48 de ore. În funcţie de aceste termene, avem stabilite daune. Sunt prevăzute mai multe aspecte pe care trebuie să le îndeplinească şi pentru fiecare în parte există o penalitate”, a explicat directorul Ecosal.
Pentru a controla modul în care firmele îşi achită sarcinile, au fost gândite echipe comune compuse dintr-un reprezentant al Ecosal, unul al Primăriei şi unul al prestatorului. „După 12 ore se încheie un proces-verbal care să stabilească prestaţia, nivelul de calitate atins şi, în funcţie de acest proces-verbal, se va face ulterior şi confirmarea lucrărilor în teren, pentru a nu mai apărea discrepanţe între ceea ce spun prestatorii, ceea ce observăm noi şi ce este dispusă să confirme Primăria”, a mai spus şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

Ce zone vor fi deszăpezite şi de către cine

Reamintim că firma Tancrad îşi va pune utilajele în mişcare pentru zonele 3, 4 şi 5 de deszăpezire, Veneta Coperture pentru zona 1, iar Ecosal pentru zona 6. Fiindcă pentru zona doi nu s-a înscris nimeni în prima rundă de licitaţii, Ecosal a organizat o a doua, doar pentru aceasta. Potrivit şefului Ecosal, în cazul în care nu se va prezenta nimeni nici de această dată, sarcinile pentru eliberarea străzilor de zăpadă în acest perimetru vor fi preluate tot de Serviciul Public.
„Pentru această a doua zonă, pe data de 21 decembrie avem a doua deschidere a ofertelor, pentru că la prima licitaţie nu s-a prezentat nimeni. Sperăm ca de data aceasta zona să fie tentantă pentru cei care mai au utilaje şi ei să se prezinte. În cazul în care nu se va atribui nici atunci, va interveni Ecosalul cu utilajele care fuseseră degrevate de sarcinile de deszăpezire. Putem folosi utilajele noastre. Ba, mai mult decât atât, pentru că a mai fost făcută o licitaţie pentru închiriere utilaje, le putem folosi strict pe această zonă”, a completat şeful Ecosal.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Informaţii revoltătoare despre modul cum autorităţile de la Galaţi pun în pericol siguranţa populaţiei

Acte falsificate, stocuri insuficiente de antiderapante şi sectoare de drum pe care nu are cine interveni la deszăpezire. Consiliul Judeţului Galaţi este cap de listă în privinţa incompetenţei şi rău-voinţei. Instituţia amintită a falsificat în mod periculos necesarul de antiderapante pentru drumuri, cu scopul de a masca faptul că nu a făcut aprovizionarea cum trebuie. Şase cartiere din municipiul Galaţi fără operator de deszăpezire.

 

Experienţa neplăcută a anilor trecuţi în ceea ce priveşte deszăpezirea drumurilor din judeţul Galaţi pare să nu-i fi impresionat pe cei care conduc destinele oraşului şi judeţului. Ca urmare, deşi ne aflăm în plină iarnă (chiar dacă afară este vreme frumoasă, viforul ne poate lovi oricând), pregătirea pentru deszăpezire nu se află chiar la un nivel de lăudat. Ba chiar dimpotrivă.

Potrivit raportărilor oficiale înaintate Prefecturii Galaţi la jumătate lunii decembrie, stocurile de materiale antiderapante sunt departe de a fi suficiente, utilajele cam lipsesc, iar metodele de prevenire a troienirii drumurilor sunt cel mult de inspiraţie creştină: rugăciuni de vreme bună.

2.500 de metri de parazăpezi la 286 de kilometri de drum naţional

Dacă este să analizăm situaţia de pe drumurile naţionale care tranzitează judeţul Galaţi (DN 26 Galaţi-Oancea, DN 25 Galaţi-Tecuci, 24D Galaţi-Bârlad şi DN22B Galaţi-Brăila, plus E87 Galaţi-Girgiuleşti) descoperim, cu stupefacţie, că nici iarna aceasta nu s-a reuşit să se asigure o desfăşurare decentă de parazăpezi. Statistica arată faptul că la cei 286 de kilometri de drum naţional aferenţi judeţului Galaţi, doar 2,5 kilometri sunt mărginiţi de parazăpezi, adică 0,8%. Infim şi ruşinos!

Spre o sănătoasă comparaţie, să spunem că în Ungaria drumurile naţionale au parazăpezi pe cel puţin 20% din lungimea lor (obligaţie stabilită prin lege), iar în Austria, procentul ajunge la 30%.

Iar dacă prevenirea formării troienelor a fost lăsată la mila Domnului, nici intervenţia ulterioară (a omului) nu pare să fie chiar pusă la punct. Astfel, din cele 2.890 de tone de sare necesare drumurilor naţionale ce trec prin judeţul Galaţi, s-au aprovizionat doar 1.480 de tone, adică în jur de 50%. Şi mai rău stau lucrurile şi la nisip, unde din cele 2.890 de tone necesare sunt pe stoc doar 1.050 de tone, adică doar o treime.

Statistici mincinoase, ca-n comunism, la Consiliul Judeţului

Lucrurile stau de-a dreptul halucinant la Consiliului Judeţului Galaţi, acolo unde s-a încercat o oribilă falsificare a datelor pentru a masca incompetenţa în aprovizionarea cu materialele antiderapante necesare. Astfel, necesarul a fost coborât cu mult sub normativul tehnic în vigoare, ca „să dea bine” la raportare, într-un stil administrativ ce aminteşte de perioada comunistă. De altfel, o astfel de manieră managerială este o obişnuinţă la CJ Galaţi sub mandatul lui Nicolae Bacalbaşa.

Concret, pentru cele 790 de kilometri de drumuri judeţene avute în administrare CJ ar fi trebuie să aprovizioneze (după normativele tehnice) 50% din standardul pentru drumurile naţionale la nisip şi 25% din cel la sare. Mai exact, vorbim, pentru o iarnă întreagă, despre 10 tone de nisip şi 10 tone de sare per kilometru de drum naţional şi 2,5 tone de sare şi 5 tone de nisip pentru un kilometru de drum judeţean. Un calcul simplu, indică faptul că necesarul de materiale antiderapante pentru drumurile judeţene de la Galaţi s-ar fi ridicat la 2.000 de tone de sare şi 4.000 de tone de nisip. Însă, dintr-un condei, necesarul de nisip este redus la numai 2.650 tone, iar cel de sare la ridicola cantitate de 66 de tone. Practic, după socoteala stupidă a celor de la CJ Galaţi, deszăpezirea unui metru pătrat de drum judeţean se poate face, toată iarna, cu doar 8 grame de sare, deşi toate normativele vorbesc de 25-30 de grame pe metrul pătrat la o singură împrăştiere.

Ca şi cum falsificarea necesarului n-ar fi fost suficientă, cei de la CJ au eşuat în achiziţionarea puţinului stoc propus. Instituţia are în stoc doar 32,5 tone de sare şi 1.300 de tone de nisip, încălcând prevederile legale care spun că autoritatea locală este obligată să asigure 75% din stocuri până la sfârşitul anului în curs.

La parazăpezi (adică la prevenire) este dezastru. Există doar 3.000 de metri de astfel de dispozitive, adică pentru 4 la mie din lungimea drumurilor judeţene!

CJ stă foarte prost şi la asigurarea utilajelor. Deşi are în grijă 790 de kilometri de drumuri, instituţia poate conta pe doar 62 de utilaje de deszăpezire (închiriate „la nevoie”), ceea ce înseamnă circa 14 kilometri per utilaj. Cum la ultima zăpadă serioasă de anul trecut, un utilaj reuşea să cureţe în medie aproximativ trei kilometri pe zi, înseamnă că orizontul de aştepare este sumbru: cel puţin cinci zile de drumuri judeţene blocate în caz de ninsori abundente.

Fără să vrem să dăm sentinţe, suntem nevoiţi să constatăm că la CJ Galaţi avem de-a face deja cu punerea în pericol, cu intenţie, a siguranţei populaţiei, caz în care, după umila noastră părere, este nevoie ca procurorii să se autosesizeze.

Galaţiul, cu şase cartiere de izbelişte

Din păcate, nici în municpiul Galaţi lucrurile nu stau liniştitor. Oraşul a fost împărţit în şase sectoare de deszăpezire însă doar cinci dintre acestea au putut fi atribuite prin licitaţie. În aceste condiţii, unul dintre sectoare, compus din şase cartiere (Ţiglina 2, Micro 17, Micro18, Micro 16, Siderugiştilor Vest şi zona Cătuşa2) a rămas de izbelişte. Adică, dacă va ninge se va ocupa de el... nimeni. Precizăm că deszăpezirea celorlalte sectoare va fi asigurată de Tancrad SA si de Ecosal.

Galaţiul stă prost, însă şi la aprovizionarea cu antiderapante. Astfel, dacă la nisip a fost completat stocul de 3.000 de tone, la sare s-au adus dosr 1.540 de tone din cele 3.500 necesare. Asta înseamnă, ca şi în cazul CJ, că este încălcată flagrant prevederea legală (din setul de legi legate de siguranţa naţională) ca stocurile să fie de 75% până la sfârşitul anului.

Nici la Tecuci lucrurile nu stau bine. În stoc există doar 80 din cele 500 de tone de nisip necesare, doar 15 din cele 500 de tone de sare prevăzute, iar stocul de clorură de calciu este zero (dintr-un necesar de 50 de tone). Trei comune din judeţ - Bălăşeşti, Scânteieşti şi Fundeni - au utilaje proprii de deszăpezire, însă au stoc zero de carburat şi n-au nici bani să cumpere. La Bălăşeşti nu s-a acoperit nici măcar necesarul de lemne pentru şcoli, tot din lipsă de bani, aşa că pe după anul nou este posbil ca elevii să tremure serios în clase.

adevarul.ro

[dcp100168]

Zona 2 va fi deszăpezită de Gendav SRL

Contractul de deszăpezire pentru Zona 2, care cuprinde cartierele Micro 18, Micro 17, Micro 16, Siderurgiştilor Vest, Zona Catuşa 2 şi Ţiglina 2, a fost atribuit săptămâna aceasta societăţii Gendav S.R.L, la un preţ de 508 mii de lei. Astfel, contractul este al doilea cel mai ieftin atribuit de către Serviciul Ecosal, după Zona 1, care cuprinde cartierele Micro 19, Micro 20, Micro 21, Barboşi, Cătuşa 1 şi Dimitrie Cantemir, contract care a fost semnat între Ecosal şi Veneta Coperture contra unei sume de 406 mii lei.

Potrivit caietului de sarcini, Gendav trebuie să fie pregătită, în caz de iarnă grea, cu nouă autoîncărcătoare frontale, un autogreder şi 14 buloexcavatoare.
Reamintim că zonele 3, 4 şi 5 vor fi deszăpezite de către Tancrad.

Zona 3 cuprinde cartierele Aurel Vlaicu 1, Aurel Vlaicu 2, Micro 40, Micro 38, Micro 39 A, Micro 39 B, Micro 39 C, Micro 13, Micro 14 şi Fileşti. Utilajele alocate acestei zone sunt 12 autoîncărcătoare frontale sau similare, un autogreder şi 15 buldoexcavatoare. Suma pentru care a fost atribuit contractul pe această zonă este de 855.000 de lei.

Zona 4 cuprinde cartierele Ţiglina 1, Mazepa 1, Mazepa 2, Faleza Inferioară, Piaţa Centrală şi aliniamentele stradale situate între bulevardul G. Coşbuc, strada Al. Măcelaru şi strada Traian, iar numărul utilajelor pe care Tancrad trebuie să îl aloce este acelaşi ca pentru zona 5. Suma cu care s-a atribuit contractul este 789.000 de lei.

Zona 5 cuprinde cartierele Centru, Valea Oraşului, Port şi se defineşte între străzile Traian, Tunelului, Macului, Calea Prutului, Marinei, Moruzzi, Portului şi bulevardul Marii Uniri din strada Navelor până în strada Prelungirea Traian. Pentru această zonă, Tancrad trebuie să aloce 12 autoîncărcătoare frontale sau similare, un autogreder şi 11 buldoexcavatoare. Suma pentru care a fost atribuită zona este de 855.000 de lei.

Trebuie specificat că, într-o primă fază, când stratul de omăt nu va depăşi şapte-opt centimetri, doar Ecosal se va ocupa de deszăpezirea oraşului, iar ulterior, dacă ninsoarea va fi mai abundentă, va intra în discuţie planul de intervenţie pe zone. Din acel moment, Ecosal va avea ca atribuţie curăţarea cartierelor Traian Nord, Arcaşilor, Ştefan cel Mare, având ca limite străzile Ştefan cel Mare, Arcaşilor, Traian şi Tunelului, reunite în Zona 6. Societatea va închiria autocamioane cu lamă şi sărăriţă, sărăriţe, autobasculante, buldoexcavatoare şi bobcaturi, contra sumei de 1,5 milioane de lei. În această sumă sunt cuprinse un maxim de 33 de utilaje.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A fost activat comandamentul de iarnă

În contextul informării meteorologice vizând ninsori, precipitații mixte și depuneri de polei, valabilă pentru întreaga țară, începând din această seară, de la ora 22.00, sub directa coordonare a prefectului județului Galați, Dorin Otrocol, este activat comandamentul de iarnă, în cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, structură formată din reprezentanți ai ISU, ai Serviciului de Ambulanță, ai Inspectoratului de Poliție, responsabili de la Drumurile Naționale și Drumurile Județene.

Pentru prima dată, începând cu acest an, din Centrul Operațional al ISU Galați, este monitorizată prin GPS mișcarea tuturor utilajelor, atât ale contractorilor pentru deszăpezire pe drumurile județene, cât și pe drumurile naționale. În acest fel, va exista o situație în timp real a intervenției planificate sau a capacității de intervenție în puncte critice.

Situația actualizată privind responsabilitățile la deszăpezire (tronsoane și timpi de intervenție), asumate prin contracte, se găsește pe site-ul Instituției Prefectului - județul Galați http://www.prefecturagalati.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/00007C82?OpenDocument.

Evenimentele deosebite generate de starea vremii pot fi semnalate la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, la numerele de telefon 0236/460441 sau 0236/460143.

Instituția Prefectului - județul Galați

[dcp100168]

Nu s-au semnalat probleme deosebite cauzate de ninsori în judeţul Galaţi

Începând cu data 04.01.2016, ora 22.00, din ordinul prefectului judeţului Galaţi s-a activat Grupa Operativă, personalul centrului operaţional a ISUJ Galaţi fiind suplimentat cu reprezentanţi ai IPJ Galaţi şi ai altor componente SNMSU (Secţia Drumuri Naţionale Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi), care a monitorizat situaţia la nivelul judeţului şi operaţiunile de deszăpezire.

Pe toată perioada monitorizată, inclusiv la această oră, pe raza judeţului Galaţi au căzut precipitaţii sub forma de ninsoare, dar care nu au pus probleme conducătorilor auto în trafic şi nu au produs blocaje pe căile de comunicaţii rutiere sau feroviare.

S-a acţionat pentru deszăpezirea şi împraştierea de material antiderapant pe căile de comunicaţii rutiere, totodată au fost identificate şi transportate la centrul de cazare un număr de 6 persoane fără adăpost.

Conform informaţiilor  înaintate de către administratorii drumurilor şi Serviciul Poliţiei Rutiere Galaţi, circulaţia pe drumurile naţionale şi judeţene se desfăşoară în condiţii de iarnă şi nu au fost semnalate probleme deosebite.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi

[dcp100168]

Intervenţii ale Ecosal

In contextul informarilor meteorologice vizavi de ninsori, precipitatii mixte si depuneri de polei, valabila pentru municipiul Galati incepand din data de 4 ianuarie orele 03:00, s-a intervenit cu un efectiv de 5 Autosararite ECOSAL si 1 Autoincarcator Frontal. Pana la orele 06:00 s-au imprastiat 36 de tone de sare cu inhibitori de coroziune.

De la orele 06:00 pana la orele 13:00, s-a intervenit cu 8 Autosararite, 1 Autoincarcator Frontal si s-au imprastiat 70,5 tone sare cu inhibitori de coroziune.

De la orele 18:00 4:01:2016 la orele 06:00 5:01:2016 s-a intervenit cu 8 Autosarite, 1 Autoincarcator Frontal, 1 Buldoexcavator, 12 Tractoare cu lama si perie. S-au imprastiat 189 de tone de material antiderapant.

In data de 5:01:2016, de la orele 06:00, s-a intervenit cu 10 Autosararite, 11 Tractoare cu lama si perie, 1 Autoincarcator Frontal si pana la orele 11:00 s-au imprastiat aproximativ 102 tone de sare cu inhibitori de coroziune.

Pe aliniamentele stradale se intervine cu 8 Motocultoare dotate cu perie pentru maturat zapada si 3 sararite pentru trotuare.

Pentru deszapezirea manuala a trotuarelor, statiilor de autobuz, trecerilor de pietoni se actioneaza cu 136 de lucratori pentru salubrizare.

Serviciul Public Ecosal

[dcp100168]

63 de utilaje şi 80 de oameni lucrează la deszăpezire

Primăria municipiului Galaţi a intervenit operativ, la primul episod de ninsoare din această iarnă, pentru asigurarea fluenţei traficului pe străzile principale din oraş, pe căile de acces spre spitale şi dispensare, unităţi de utilitate publică, unităţi de alimentaţie şi aprovizionare a populaţiei cu bunuri de larg consum, la intrările/ieşirile în/din oraş, pe pante şi rampe, în intersecţii şi sensuri giratorii.

S-a acţionat continuu cu 63 de utilaje (sărăriţe, încărcătoare frontale, tractoare cu lamă şi perie) şi 80 de oameni, pentru combaterea poleiului/gheţii de pe carosabil, prin împrăştiere de material antiderapant, şi pentru curăţarea de zăpadă a străzilor principale, căilor de acces, intersecţiilor, sensurilor giratorii şi intrărilor/ieşirilor în/din oraş. S-a acţionat şi pe trotuare cu 5 motocultoare cu perie şi 3 freze.

În continuare, se acţionează pe străzile secundare şi în cartiere. Pentru intervenţia eficientă a utilajelor de deszăpezire în cartiere, Primăria municipiului Galaţi face apel la conducătorii auto să oprească/staţioneze/parcheze autovehiculele în aşa fel încât să nu blocheze străzile, aleile sau căile de acces.

Totodată, Primăria municipiului Galaţi le reaminteşte cetăţenilor, agenţilor economici, asociaţiilor de proprietari şi instituţiilor publice că au obligaţia legală de a-şi curăţa zăpada şi gheaţa, inclusiv ţurţurii, de pe trotuarele şi rigolele din faţa casei, blocului, sediului şi punctelor de lucru, de pentru căile de acces, din incinte şi spaţii comune, acoperişuri şi streşini, imediat după producerea fenomenului meteorologic (ninsoare, polei, îngheţ). Potrivit legii, obligaţia revine atât proprietarilor, cât şi chiriaşilor. Nerespectarea acestor prevederi legale atrage după sine sancţionarea contravenienţilor cu amenzi cuprinse între 100 şi 600 lei, în cazul persoanelor fizice, şi între 500 şi 3.000 lei, în cazul persoanelor juridice. Poliţia Locală este împuternicită să constate şi să sancţioneze eventualele abateri de la lege.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

30 de oameni ai străzii, cazaţi la Centrul de Urgenţă

În această perioadă a anului, din cauza temperaturilor scăzute și a precipitațiilor, polițiștii locali își concentrează atenția asupra persoanelor fără adăpost. Oamenii legii au internat, de la începutul anotimpului rece, la Centrul de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost, un număr de 30 persoane, care provin din Galaţi, Braniștea, Drăgușeni, Liești, Schela, Tecuci, Brăila, Huşi, Vatra Dornei şi Tulcea. Opt persoane au fost internate la finalul lunii decembrie, respectiv începutul lunii ianuarie. Alte 28 de persoane au refuzat internarea. Trebuie precizat faptul că persoanele fără adăpost, găsite în stradă, pot fi internate doar cu acordul lor.

„La nivelul Poliției Locale Galați, încă din toamnă am monitorizat situația oamenilor străzii, toate cele cinci secții având ca misiune inventarierea cazurilor de acest gen. Am identificat, inițial, în jur de 136 de oameni ai străzii, însă acțiunea noastră continuă, având în vedere că totul este fluctuant. Sunt oameni care se întorc în localitățile de unde provin, dar la fel de adevărat este că alții vin în orașul nostru. Pentru că nu ne dorim evenimente nedorite, polițiștii locali au în atenție toate aceste situații. Încercăm să îi ducem la adăpost pe cei care nu au domiciliu, iar acolo unde există familii, persoanele găsite pe stradă, mai ales dacă sunt minori, ajung la locuințele de unde provin. Facem apel și la populație, să ne semnaleze toate cazurile persoanelor fără adăpost, având în vedere că multe se refugiază în scări de bloc sau în zone apropiate acestora”, a precizat Mihai Manoliu, director general Poliția Locală Galați.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Cum au făcut faţă autorităţile gălăţene primei ninsori din această iarnă

Mobilizare generală pentru o palmă de zăpadă

Străzile din Galaţi nu s-au mai transformat în patinoare şi nici nu au mai fost blocate de prima ninsoare. Ce-i drept, fulguiala blândă, fără viscol şi în cantitate destul de mică nu a avut puterea să aştearnă "nămeţii" care să le dea de furcă pietonilor şi să transforme într-un calvar traficul auto din oraş. Cu toate acestea, de la primele ore ale zilei de marţi, 5 ianuarie, mijloacele de intervenţie au fost scoase pe străzile principale, astfel că, în jurul prânzului, după circa 20 de ore de ninsoare, omătul constituia o prezenţă destul de discretă doar pe carosabilele străduţelor mici şi pe trotuarele unde gospodarii sau agenţii comerciali nu apucaseră să scoată lopeţile.

"Am scos în stradă 12 tractoare cu lamă şi freză, opt sărăriţe, dintre care cinci ale Ecosal şi trei ale subcontractorilor, şase camioane cu lamă, tot de la subcontractori, opt motocultoare cu perie şi sărăriţe pentru trotuare. Ca efective umane, au fost alocaţi 136 de angajaţi, care au avut misiunea de a degaja staţiile mijloacelor de transport în comun şi trecerile de pietoni", a precizat Ionuţ Pucheanu, directorul Ecosal Galaţi. Conform unei informări a instituţiei citate, până ieri la prînz pe străzile din oraş au fost împrăştiate peste 300 de tone de sare şi material antiderapant, pentru evitarea formării poleiului.

Cu toate acestea, susţin responsabilii cu deszăpezirea în oraş, adevăratul test al iernii nu a fost încă dat. Cantitatea redusă de precipitaţii şi temperaturile în creştere şi-au adus şi ele un aport semnificativ la topirea zăpezii şi nu au turat la maxim motoarele instituţiilor angrenate în curăţarea străzilor. "Nu am trecut încă la programul de iarnă grea, pentru că nu a fost cazul. Rămânem cu arma la picior, având în permanentă sărăriţele pregătite ca, la o nouă eventuală ninsoare, să avem situaţia sub control", a completat şeful Ecosal.

Prima ninsoare nu a creat probleme nici în judeţ

Materialul antiderapant a ajuns doar în anumite zone

Prima cădere de zăpadă din acest an nu a produs blocaje pe drumurile publice din judeţul Galaţi şi nici nu a condus la izolarea vreunei localităţi, întrucât, în ciuda faptului că a nins întreaga noapte de luni spre marţi, stratul de zăpadă nu a depăşit trei-patru centimetri, după spusele unora dintre primarii din judeţ. Mai mult, temperaturile ceva mai ridicate, de luni şi de marţi, în comparaţie cu cele din primele zile ale anului, şi apariţia soarelui au făcut ca stratul de zăpadă depus să se subţieze considerabil încă din cursul dimineţii de ieri, după cum ne-au informat mai mulţi edili ai unor comune gălăţene.

Deşi primarii şi viceprimarii din Oancea, Frumuşiţa, Schela, Tudor Vladimirescu, Bereşti Meria, Nicoreşti, Negrileşti, Poiana, Scânteieşti, Piscu, Bălăbăneşti, Vârlezi şi Cerţeşti ne-au declarat la unison că nu s-au confruntat cu probleme din cauza ninsorii şi că au intervenit pentru deszăpezire, unii dintre edili nu au ratat prilejul de a-i "sancţiona" verbal pe reprezentanţii Consiliului Judeţului (CJ), nemulţumiţi că, în zona lor, firmele prestatoare nu au acţionat cu material antiderapant.

În aşteptarea nisipului de la CJ

Primarul din Scânteieşti, Ghiorghe Bute, ne-a declarat, marţi, 5 ianuarie, în jurul prânzului, că încă mai aştepta material antiderapant, compus din nisip şi sare, din partea CJ, pentru a acţiona pe drumul judeţean 261A. "Încă nu au ajuns cu materialul antiderapant la noi. Ne-au spus că ne trimit nisip şi sare şi să acţionăm noi, pentru că, ce-i drept, este mai convenabil aşa", ne-a spus alesul. Reprezentanţii Consiliului Judeţului ne-au declarat, în schimb, că este de datoria primarilor să solicite material antiderapant, cum este cazul altora care au făcut-o încă de acum o lună. Mai mult, solicitarea primarului Bute a sosit la CJ abia în cursul zilei de luni.

Şi primarii din Negrileşti, Poiana şi Cerţeşti au afirmat că utilajele de pe drumurile administrate de Consiliul Judeţului nu au acţionat cu material antiderapant în zona localităţilor în fruntea cărora se află. "Nu au acţionat nici de această dată, dar când credeţi că au făcut-o? DJ 240 străbate comuna noastră pe o distanţă de şapte kilometri, dar vorbim doar de ineficienţa managementului", ne-a spus Alexandru Fuică-Hasler, primarul din Negrileşti.

Primarul Daniel Cotoranu ne-a spus că, la Cerţeşti, autorităţile din comună au acţionat, pe DJ 240A, cu nisip şi sare din dotarea proprie, întrucât nici în zona amintită nu a fost distribuit material antiderapant de către CJ.

Reprezentanţii Consiliului Judeţului au afirmat, în schimb, că primarii nu au sesizat Comandamentul de iarnă, activat, prin Ordinul prefectului Dorin Otrocol, luni seară, la ora 22,00.

Potrivit Prefecturii, pentru prima dată, utilajele care acţionează pentru deszăpezire pe drumurile judeţene şi naţionale sunt monitorizate prin GPS direct din Centrul Operaţional al ISU.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nu au fost semnalate probleme deosebite pe drumurile naţionale şi judeţene

Grupa Operativă formată din personalul centrului operaţional a ISUJ Galaţi suplimentat cu reprezentanţi ai IPJ Galaţi şi ai altor componente SNMSU (Secţia Drumuri Naţionale Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi), au monitorizat situaţia la nivelul judeţului şi operaţiunile de deszăpezire.

Secţia Drumuri Naţionale acţionează preventiv cu personal şi utilaje proprii şi din cadrul DRDP Iaşi pentru combaterea poleiului şi îndepărtarea zăpezii de pe suprafaţa carosabilă. Cantitatea de material antiderapant folosita: cca. 45 tone.

Drumuri Judeţene acţionează preventiv împotriva formării poleiului prin aplicarea de material antiderapant (cca. 15 tone).

Se menţine legătura în permanenţă cu toate Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă din judeţ, fiind transmise operativ către acestea informările meteorologice precum şi măsuri concrete privind gestionarea în bune condiţii a eventualelor situaţii de urgenţă ce decurg din manifestarea fenomenelor specifice iernii.

Sunt continuate patrulările echipajelor MAI, SAJ, Poliţa Locală în vederea identificării persoanelor fără adăpost şi transportul acestora către spaţiile de cazare destinate adăpostirii pe perioada temperaturilor extreme.

Conform informaţiilor  înaintate de către administratorii drumurilor şi Serviciul Poliţiei Rutiere Galaţi, circulaţia pe drumurile naţionale şi judeţene se desfăşoară în condiţii de iarnă şi nu au fost semnalate probleme deosebite.

În funcţie de evoluţia situaţiei operative, vom reveni cu informaţii.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi