Cinci milioane de români au plecat din ţară

[dcp100168]

Peste 72.000 de români au plecat în primul semestru al anului să muncească în străinătate

Peste 400.000 de români au aplicat, în perioada ianuarie - iunie, pentru un loc de muncă în străinătate, iar 72.462 dintre ei au reuşit să încheie contracte de muncă cu angajatori străini, pe perioade cuprinse între trei şi 12 luni, potrivit statisticilor întocmite de site-ul Tjobs.ro.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010, au fost 426.443 de aplicări pentru locurile de muncă în străinătate, în unele cazuri fiind peste 250 de persoane care au concurat pentru un singur loc de muncă.

Potrivit sursei citate, cele mai multe contracte au fost semnate în Germania (10.636), Grecia (6.898), Cipru (5.772), Anglia (5.008), Italia (4.680), Franţa (3.314), Spania (3.296), SUA (2.606), Danemarca (2.166), Olanda (2.115), Letonia (2.010), Irlanda (1.995), Suedia (1.950), Austria (1.947), Norvegia (1.920), Dubai (1.890), Qatar (1.862), Finlanda (1.574) şi Cehia (1.485).

De asemenea, cele mai multe posturi au fost ocupate în doemnii precum construcţii (10.572), personal medical şi sanitar (8.102), restaurant (8.058), industrie (6.277), inginerie (6.163), hoteluri/turism (4.145), IT (3.067), vânzări (2.984), administraţie (2.822), agricultură/silvicultură (2.712), consultanţă/management (2.515), vase de croazieră (2.490), întreţinere/curăţenie (2.353), entertainment (2.018), îngrijire copii (1.983) sau transport (1.759).

Cei mai mulţi români au aplicat pentru job-uri în Germania (52.881), Marea Britanie (51.401), Italia (42.024), Franţa (30.860), Spania (28.753), Norvegia (27.852), Cipru (23.803), Danemarca (21.286), Suedia (20.869) şi Grecia (19.967).

Cei 72.462 români care lucrează în străinătate prin contracte semnate prin intermediul agenţiilor de recrutare câştigă lunar 97.823.700 de euro, salariul mediu combinat fiind de 1.350 euro/lună.

Salarii de peste 5.000 de euro sunt în domeniul petrol şi gaze, personalul medical este remunerat cu salarii între 4.500 şi 5.000 de euro, în timp ce în domeniul construcţiilor salariile variază între 3.500 şi 4.000 de euro.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi români care au plecat să muncească în străinătate sunt din Capitală (11,98 la sută), Constanţa (9,53 la sută), Prahova (4,96 la sută), Timiş (4,68 la sută), Braşov (4,41 la sută) şi Galaţi (4,07 la sută).

În ce priveşte repartiţia pe sexe a acestora, 70 la sută sunt bărbaţi şi 30 la sută femei, cei mai mulţi fiind din grupele de vârstă 26 - 35 de ani şi 36 - 45 de ani.

http://www.mediafax.ro/social/peste-72-000-de-romani-au-plecat-in-primul-semestru-al-anului-sa-munceasca-in-strainatate-6554626

[dcp100168]

Românii din străinătate trimit acasă mai puţini bani

Sumele trimise de românii din străinătate în ţară au scăzut cu 10% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2010, la 758 de milioane de euro, arată datele publicate de Banca Centrală. Este cel mai slab trimestru din 2005, de când BNR publică aceste date.

Economiile vest-europene au trecut pe plus de aproximativ un an, dar românii care lucrează acolo nu o duc prea bine nici acum. În primele trei luni din acest an, românii de peste hotare au trimis în ţară aproximativ 760 de milioane de euro, cu 10% mai puţin decât în aceeaşi perioadă de anul trecut. Faţă de nivelul de dinaintea crizei, adică perioada 2007-2008, remiterile sunt acum la jumătate. Statisisticile BNR mai arată că perioada ianuarie-martie 2011 a fost cel mai slab trimestru din perspectiva remiterilor după 2005, de când banca centrală face publice asemenea date. Singura veste mai bună este că sumele trimise de românii din străinătate au început să urce în februarie şi în martie, după ce în prima lună din 2011 au atins minimul istoric de 226 de milioane de euro.

În prezent, 2,77 milioane de români se află în strinătate, în ţări precum Italia, Spania, Ungaria, Germania sau Austria. Cu alte cuvinte, 13% din populaţia ţării sau unul din şapte români. Avem una dintre cele mai mari ponderi ale emigranţilor în rândul ţărilor din regiune. În Cehia şi Ungaria, numai 3-4% din populaţie a emigrat, iar în Polonia, 8%.

REMITERILE DIN STRĂINĂTATE

T1 2008 - 1,48 mld. euro

T1 2009 - 1,2 mld. euro

T1 2010 - 843 mil. euro

T1 2011 - 758 mil. euro

PONDEREA MIGRANŢILOR ÎN REGIUNE

România - 13,1% din populaţie

Cehia - 3,6% din populaţie

Ungaria - 4,6% din populaţie

Polonia - 8,2% din populaţie

money.ro

[dcp100168]

Cinci milioane de români au plecat din ţară

Aproape 5 milioane de români au plecat din țară pentru a locui și lucra în alte state, alegând, conform unor date oficiale foarte recente aflate în posesia Profit.ro, în principal Italia, Spania și Statele Unite ale Americii, dar optând și pentru state precum Guyana, Barbados, Sfânta Lucia, Sfântul Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda, Bahamas, Botswana, Grenada, Lesotho, Comore, Cambodgia, Seychelles, Mauritania, Sao Tome, Zimbabwe, Madagascar, Malawi, Bahrain, Guineea, Vietnam, Trinidad Tobago, Burkina Faso. În Macedonia este un singur român înregistrat oficial iar autoritățile cred că au găsit un român și în Mongolia, având doar estimări în acest sens.

Datele au fost centralizate în urmă cu o lună pe baza informațiilor transmise de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României. Aceste raportări de ultimă oră, care sunt prezentate în premieră de către Profit.ro fără ca până în prezent să fi fost expusă o situație detaliată a românilor plecați în toate colțurile lumii, relevă că în alte state sunt 3,8 milioane români aflați în evidența autorităților locale plus încă 1,1 milioane români care locuiesc efectiv pe teritoriile statelor de reședință, dar nu figurează ca atare în evidențe deoarece fie dețin două cetățenii, fie nu și-au înregistrat șederea la serviciile de imigrări locale.

Românii s-au răspândit pe întreg mapamondul, ajungând pe aproape toate continentele lumii, dar și pe cele mai îndepărtate insule. Cei mai mulți români au plecat în Italia, Spania, America și Germania, între 60.000 și 250.000 persoane nefiind în evidențele autorităților din fiecare aceste state.

Astfel, în Italia sunt 1.043.338 români cu rezidență înregistrată și 1.290.051 în total, în Spania - 784.804 înregistrați și 900.000 în total, în Statele Unite ale Americii - 591.523 înregistrați și 650.000 în total, iar în Germania - 355.343 înregistrați și 450.000 în total.

Alți români au ales să plece în Israel - 220.000 înregistrați și 500.000 în total, în Marea Britanie - 158.000 înregistrați (misiunea diplomatică nu poate estima numărul total de români), în Austria - 106.535 înregistrați (fără estimări legate de români neînregistraţi), în Ungaria - 87.819 înregistraţi şi 250.000 în total, în Belgia - 73.487 înregistraţi şi 93.487 în total, în Grecia - 48.539 înregistraţi (fără estimări legate de români neînregistrați), în Canada - 46.720 înregistrați și 204.630 în total, în Franța - 45.000 înregistrați și 123.000 în total, în Portugalia - 34.204 înregistrați și 39.000 în total, în Irlanda - 25.995 înregistrați și 45.000 în total.

Până în 100.000 de români au decis să se orienteze spre țări în care locuitorii nu sunt foarte obișnuiți cu vizite din partea acestora, precum Mexic, Brazilia, Islanda, Peru, Sudan, Gabon, Togo, Kîrghîzstan, India, și aici existând diferențe între numărul celor aflați în evidențe și cei care nu s-au prezentat în fața autorităților pentru a fi înregistrați. Aceștia au plecat în Australia - 16.770 înregistrați și 30.000 în total, Elveția - 11.430 înregistrați și 20.000 în total, Brazilia - 8.122 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Emiratele Arabe Unite - 6.444 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Luxemburg - 2.527 înregistrați și 2.800 în total,Japonia - 2.225 înregistrați și 2.700 în total, Qatar - 1.801 înregistrați și 2.000 în total, Finlanda - 1.715 înregistrați și 2.000 în total, Noua Zeelandă - 1.455 înregistrați și 3.000 în total, Republica Moldova - 1.264 înregistrați (fără estimări legate de numărul total al românilor din cauza fluctuației), Qatar - 1.801 înregistrați și 2.000 în total, Chile - 879 înregistrați și 1.000 în total, Malta - 522 înregistrați și 800 în total,  Mexic - 500 înregistrați și 600 în total, China - 406 înregistrați și 1.320 în total,  India - 400 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Paraguay - 398 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Rusia - 384 înregistrați și 850 în total, Islanda - 312 înregistrați și 350 în total, Coreea de Sud - 295 înregistrați și 634 în total, Columbia - 250 înregistrați și 350 în total, Iordania - 177 înregistrați și 4.000 în total, Peru - 124 înregistrați și 174 în total, Uruguay - 100 înregistrați și 200 în total, Egipt - 72 înregistrați și 420 în total, Monaco - 68 înregistrați și 250 în total, Cuba - 53 înregistrați și 100 în total, Sudan - 28 înregistrați și 50 în total, Gabon - 20 înregistrați și 94 în total, Camerun - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Togo - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Niger - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Kîrghîzstan - 5 înregistrați (fără estimări privind numărul total).

Aceleași date relevă însă că românii au ales să plece și în state exotice, precum Kuwait - 596 înregistrați și 696 în total, Oman - 382 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Singapore - 300 înregistrați și 400 în total, San Marino - 250 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Filipine - 243 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Republica Democrată Congo - 190 înregistrați și 290 în total, Indonezia - 155 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Thailanda - 92 înregistrați și 106 în total, Malaysia - 68 înregistrați și 90 în total, Andorra - 38 înregistrați (fără estimări privind numărul total),  Sri Lanka - 25 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Ecuador - 16 înregistrați și 220 în total, Benin - 15 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Costa Rica - 10 înregistrați și 25 în total, Sierra Leone - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total), Guineea Ecuatorială - 10 înregistrați (fără estimări privind numărul total).

În Macedonia este înregistrat un singur  român dintr-un total estimat de 100 persoane venite din România iar pentru unele state sau insule nu există decât date estimate ale românilor neînregistrați oficial:  Turcia - 4.600, Africa de Sud - 1.000, Argentina - 1.000, Palestina - 850, Venezuela - 350, Bahrain - 300, Vietnam - 100, Panama - 100, Pakistan - 75, Yemen - 70, Senegal - 54,Guineea - 36, Republica Dominicană - 30, Guineea-Bissau - 27, Coasta de Fildeș - 20, Sao Tome și Principe - 20, Mali - 19, Etiopia - 16, Liechtenstein - 15, Nepal - 15, Zimbabwe - 12, Madagascar - 10, Malawi - 10, Botswana - 10, Lesotho - 10, Comore - 10, Cambodgia - 10, Bangladesh - 10, Seychelles - 10, Mauritania - 10, Mauritius - 10, Mozambic - 10, Namibia - 10, Swaziland - 10, Trinidad Tobago - 10, Zambia - 10, Burkina Faso - 7, Maldive - 5, Suriname - 5, Grenada - 4, Antigua și Barbuda - 3, Bahamas - 3, Barbados - 3, Dominica - 3, Guyana - 3, Sfânta Lucia - 3, Sfântul Kitts și Nevis - 3, Sfântul Vincent și Grenadine - 3, Mongolia - 1.

Pentru Ucraina și Serbia, state vecine României și pentru care autoritățile de la București declară public că luptă pentru respectarea drepturilor minorităților, există doar datele românilor cu rezidență legală, nu și cele privind numărul total al românilor. Astfel, pentru Ucraina și Serbia sunt indicați 607, respectiv 2.703 români cu rezidența legală, misiunile diplomatice neputând însă estima numărul total al cetățenilor români aflați pe teritoriul acestor state.

La nivel public a fost semnalat repetat că, în lipsa unor date statistice oficiale și reale, estimările privind românii plecați în străinătate se bazează doar pe sondaje de opinie efectuate în România și în principalele țări de destinație, precum și pe unele date ale instituțiilor din principalele state de destinație. A fost semnalat de asemenea că datele prezentate de autoritățile române privind situația migran­ților sunt neactualizate și subestimează cu mult situația reală, deoarece sunt numă­ra­ți numai românii înregistrați că au emigrat cu domiciliul în străinătate. 

Datele aflate în posesia Profit.ro sunt actualizate la zi și dezvăluie și tabloul complet, în detaliu, al românilor neînregistrați în toate statele lumii.

Românii din Italia și Germania trimit cei mai mulți bani familiilor

În vara anului trecut, economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a arătat că românii care lucrează în Germania și Statele Unite ale Americii au trimis, în 2013, mai mulți bani în țară decât cei din Spania, unde sunt mai mulți, însă mai slab calificați și mai prost plătiți, pe primul loc menținându-se cei din Italia.

Astfel, românii din Italia au trimis familiilor aflate în țară o sumă totală de 925 milioane de euro, aceștia fiind urmați de cei din Germania (595 milioane de euro), SUA (460 milioane de euro), Spania (393 milioane de euro).

Alte fonduri au fost trimise din Elveția (252 milioane de euro), Franța (250 milioane de euro), Marea Britanie (224 milioane de euro), Ungaria (128 milioane de euro), Austria (111 milioane de euro), Grecia (75 milioane de euro), Turcia (35 milioane de euro) și Irlanda (20 milioane de euro).

profit.ro

[dcp100168]

Românii din Diaspora sunt cei mai importanți investitori în România: peste 65 de miliarde de euro în 15 ani

Românii care lucrează în străinătate au trimis peste 65 de miliarde de euro în țară din 2007 şi până în prezent. Cele mai importante sume vin dinspre Germania și Marea Britanie, și asta pentru că mulți români au plecat din Italia și Spania, unde erau mai prost plătiți.

În 2021, din Germania s-au trimis cei mai mulți bani, 1,27 miliarde de euro, conform datelor BNR. Pe locul al doilea a fost Marea Britanie, cu remiteri personale în valoare de 1,18 miliarde de euro. Urmează Italia, cu 857 milioane de euro, și Spania, cu 412 milioane de euro.

Totodată, românii aflați la muncă în străinătate au trimis peste 6,3 miliarde de euro acasă în 2008, conform datelor furnizate de către Banca Naţională a României (BNR). Mai mult de o treime din întreaga sumă a venit atunci din Italia: 2,5 miliarde de euro. A fost vârful remiterilor personale din perioada 2007-2022. În anul care a urmat, în plină criză economică, remiterile totale s-au prăbușit la 3,5 miliarde de euro, continuând să scadă până în 2013. Deși au trecut 14 ani de la criza economică, valoarea remiterilor nu a mai atins valoarea de dinainte de 2008. Anul trecut, 2021, acestea s-au situat la 5,6 miliarde de euro. În total, diaspora românească a trimis 65,85 miliarde de euro între ianuarie 2007 și septembrie 2022, arată datele BNR.

1,13 milioane de români aveau rezidența în Italia în ianuarie 2021, 1,07 milioane de români aveau rezidența în Spania în decembrie 2020, 1,06 milioane de români locuiau în Marea Britanie în iunie 2021, 799.180 de români erau înregistrați în Germania la începutul lui 2020.

stiripesurse.ro

[dcp100168]

România a pierdut prin migraţia externă definitivă aproape 50.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din ultimii treizeci de ani

Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi­gra­ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

„Cifra din 2022, cea mai mare din­tre cele raportate de INS în ulti­mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple­cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor­beşte de un trend de lun­gă durată de nemulţumire consisten­tă a populaţiei din România în legă­tură cu evoluţia economică. Politicie­nii, mai ales, au tendinţa de a econo­miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo­mi­că. E corect, dar nu suficient. A­ceas­tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor­beş­te şi de o proastă funcţionare a in­sti­tuţiilor economice şi de servicii pu­blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.

Aceste cifre fac referire doar la ple­cările definitive din ţară, care im­pli­că şi schimbarea domiciliului şi sunt se­pa­rate de cele care arată totalul emi­gran­ţilor temporari, care pot fi tineri ca­re merg în străinătate la studii sau oa­meni care pleacă să lucreze în alte ţări, dar care revin în cele din urmă în ţară.

Raportându-se la seria de date din ultimul deceniu, sociologul mai spu­ne că are loc şi o migra­ţie de recu­perare. Acest fenomen a fost influ­en­ţat inclusiv de pandemia de COVID-19, detaliază el, în­trucât în 2020, la debutul acesteia, numărul plecărilor definitive din ţară a scăzut, iar apoi, după termi­narea crizei, a început imediat o recuperare, astfel că acesta a crescut treptat şi a ajuns, în 2022, la aproape 50.000. „E ca după răz­boi, în sensul că în timpul războiu­lui au loc nişte schimbări majore şi apoi se revine la trendul de dinainte“, a punctat Dumitru Sandu.

În 2022, arată statisticile publi­cate de INS, cei mai mulţi români au emigrat în Italia (8.400), Germania (7.600) şi Spania (7.300). Aceleaşi date arată că anul trecut cea mai mare parte dintre românii care au plecat definitiv din ţară aveau domiciliul în Bucureşti (7.000), Iaşi (4.900), Vaslui (2.500) şi Galaţi (2.300).

Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt oameni care au între 15 şi 19 ani şi, respectiv, între 35 şi 39 de ani. Astfel, din statisticile INS rezultă că majoritatea emigranţilor sunt tineri sau familii tinere. Sociologul Dumitru Sandu este de părere că tinerii care aleg să plece din România şi să nu se mai întoarcă o fac pentru că nivelul lor de aspiraţie creşte, se raportează la standardele de viaţă din Uniunea Europeană şi nu mai corespunde cu realitatea de la momentul actual din ţară. „PIB-ul per capita din România a crescut în ultima perioadă faţă de media europeană, dar populaţia se face că nu vede, pentru că nivelul de aspiraţie al tineretului, în special, este în creştere şi se raportează la media europeană. Oamenii vor să trăiască în România ca într-o ţară de afară“, a mai adăugat el. Totodată, adaugă sociologul, un alt factor care influenţează creşterea numărului de emigranţi este cererea sporită de forţă de muncă în Occident. Efectul acestui factor, detaliază el, se simte mai ales în tări periferice precum România.

businessmagazin.ro

[dcp100168]

Unde sunt cei mai mulți români

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, potrivit celor mai recente date statistice privind prezența cetățenilor români în străinătate puse la dispoziția misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în anul 2023 de către autoritățile statelor de reședință responsabile de evidența străinilor, numărul cetățenilor români stabiliți în străinătate este de aproximativ 5,7 milioane persoane. Ministerul Afacerilor Externe enumeră și țările unde sunt cele mai mari comunități de români:

Marea Britanie – ca urmare a părăsirii UE de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cetățenii comunitari rezidenți pe teritoriul acestei țări au fost nevoiți să își reglementeze statutul de rezident în raport cu Ministerul de Interne britanic, prin completarea / înregistrarea în Schema de Rezidență EU Settlement Scheme (EUSS). Astfel, autoritățile britanice au înregistrat aproximativ 1,6 milioane aplicații de rezidență din partea cetățenilor români, care continuă să fie naționalitatea cu cel mai mare număr de aplicații trimise.

Italia – conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică italian, cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia o constituie cetățenii români, aproximativ 1,1 milioane persoane, care reprezintă 21,5% din totalul străinilor prezenți pe teritoriul Republicii italiene.

Germania – potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Federal de Interne și Patrie, în Germania figurau înregistrați 900.000 cetățeni români cu pașaport românesc.

Spania – conform Institutului Național de Statistică (INE) din Spania, aproximativ 600.000 cetățeni români sunt înregistrați la primăriile în care aceștia sunt rezidenți în Registrul Municipal (”Padron Municipal”). Procentual, românii reprezintă aproape 11,5% dintre străinii din Spania.

SUA – conform datelor raportate de către US CensusBureau, numărul cetățenilor români aflați pe teritoriul SUA se ridică la aproximativ 400.000 persoane. Însă, în condițiile în care declararea originii etnice nu este obligatorie, fluxul de imigrări din România a continuat în ultimii ani și mulți dintre cei stabiliți în SUA nu au încă un statut legal permanent.

Canada – potrivit datelor statistice relevante privind prezența cetățenilor români în Canada, autoritățile canadiene au înregistrat 200.000 persoane care și-au declarat etnia română.

Belgia – în baza datelor statistice furnizate de Oficiul Belgian de Statistică (Statbel), numărul cetățenilor români cu reședință legală în Belgia este de aproximativ 140.000 persoane.

Austria – conform datelor transmise de către Statistic Austria, instituția competentă în domeniu din țara de reședință, pe teritoriul Austriei sunt înregistrați 140.000 cetățeni români.

Franța – potrivit datelor statistice furnizate de autoritățile locale competente, în Franța sunt înregistrați aproximativ 100.000 cetățeni români.

Grecia – conform informațiilor transmise de autoritățile elene, în Republica Elenă sunt înregistrați aproximativ 60.000 de cetățeni români. 

hotnews.ro