Comuna Cudalbi a renăscut din noroiul inundaţiilor

[dcp100168]

Sute de sinistraţi din Cudalbi primesc asistenţă tehnică specializată în construcţii din partea Habitat for Humanity

Nu mai puţin de 410 familii din comuna Cudalbi, afectate grav de inundaţiile din luna septembrie, primesc asistenţă tehnică specializată în construcţii de la Habitat for Humanity România, încă din luna octombrie. „Până în acest moment, din cele 410 locuinţe propuse pentru a intra în proiect, colegii noştri de la Habitat for Humanity Comăneşti au evaluat 370 de locuinţe, au făcut 155 de antemăsurători (au măsurat suprafeţele distruse pentru a putea face devizele cu necesarul de materiale şi lucrări pentru fiecare familie în parte), au făcut 85 de devize şi o distribuţie de materiale”, a precizat Mihaela Apetri, communication manager Habitat for Humanity România.

În urma campaniei de informare şi a apelului către companii de a ajuta familiile din Cudalbi, compania Casa Lebăda din Iaşi s-a alăturat echipei Habitat şi a făcut donaţii de materiale în valoare de peste 13.150 de lei. „Trebuie să punem umărul chiar dacă nici noi nu stăm pe roze. Şi la noi situaţia este grea, dar acolo este disperare. O să renunţăm la o primă de Crăciun, o să mai tăiem de pe unde putem. Aceasta a fost voinţa unanimă a colectivului de la Casa Lebăda”, a declarat Lucreţia Carrier, general manager Casa Lebăda. Compania ieşeană a donat, printre altele, familiilor sinistrate vopsea şi amorsă. „Dorim să mulţumim colegilor şi voluntarilor noştri implicaţi în acest proiect, dar şi companiei Casa Lebăda, care a venit cu o donaţie semnificativă de vopsea, amorsă, chit, grund şi diluant, materiale extrem de importante pentru aceste familii atât de afectate de inundaţiile din luna septembrie. În continuare, avem nevoie de ajutor pentru a asista aceste familii, prin urmare facem din nou apel către toţi cei care doresc să contribuie, redând speranţa acestor familii”, a transmis Gabi Pascal, Program Manager Răspuns la Dezastre, Habitat for Humanity România.
Prin programul de Răspuns la Dezastre, Habitat for Humanity România a asistat din 2005 până în prezent 2.247 de familii din judeţele Argeş, Bacău, Botoşani, Brăila, Dolj, Galaţi, Gorj, Neamţ, Prahova şi Vrancea, iar, în prezent, derulează programul “Protejează-ţi căminul, pregăteşte-ţi comunitatea!” - un proiect de gestiune participativă a riscurilor de dezastre în comunităţi vulnerabile, care se va derula timp de şase luni şi va avea 2.500 de beneficiari, program realizat în parteneriat cu Petrom.

Habitat for Humanity este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 600.000 de locuinţe pentru trei milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România (Habitat pentru Umanitate) a ajutat, până în acest moment, peste 4.000 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sobe pentru sătenii afectaţi de inundaţii din Cudalbi

În prag de Crăciun, cele mai afectate familii din comuna Cudalbi primesc 22 de sobe.

„Situaţia dramatică a sinistraţilor din localitatea Cudalbi nu ne-a lăsat indiferenţi. Parteneriatul cu Habitat for Humanity îşi demonstrează şi de această dată eficienţa. Doresc să le mulţumesc şi voluntarilor celor două organizaţii, care, în prag de sărbători de Crăciun, au oferit timp şi energie lor în folosul celor care au mai mare nevoie de ajutor”, a declarat Zsuzsa Barla, secretar general în cadrul Serviciului de Ajutor Maltez în România.

În octombrie - decembrie 2013, cele 410 locuinţe grav afectate de inundaţii au fost evaluate de Habitat for Humanity Comăneşti şi s-au distribuit materiale de construcţie, donate de către Casa Lebăda. „Încă de la începutul proiectului ne-am propus să ajutăm fiecare familie afectată de inundaţii să aibă un loc curat şi uscat unde să poată trece iarna. Sunt bucuros că Habitat for Humanity şi Serviciul de Ajutor Maltez şi-au unit forţele, iar aportul lor de peste 7.000 de euro va ajuta 22 de familii să aibă căldură în casă de Crăciun”, a transmis Gabi Pascal, manager al Programului Răspuns la Dezastre, Habitat for Humanity România.

viata-libera.ro

[dcp100168]

60 de case din Cudalbi vor fi renovate de o fundaţie elveţiană

În cadrul programului „Fapte bune în vremuri grele”, JTI Foundation şi Habitat for Humanity România, organizaţie caritabilă înregistrată în Elveţia, 60 de familii din Cudalbi, localitate greu încercată în timpul inundaţiilor din septembrie 2013, se vor bucura de o casă complet renovată sau de reparaţii ale pardoselilor şi pereţilor.
Programul “Fapte bune în vremuri grele” a început în luna ianuarie a acestui an cu evaluarea pagubelor şi reparaţiilor necesare şi cu selectarea beneficiarilor şi se va încheia în iunie, odată cu consolidarea fundaţiilor şi pereţilor, aplicarea parchetului, repararea sau înlocuirea sistemelor de încălzit, uşilor sau ferestrelor.
Habitat for Humanity România lucrează îndeaproape cu autorităţile locale pentru pregătirea grupurilor de voluntari de urgenţă, creşterea gradului de conştientizare şi schimbarea comportamentului localnicilor referitor la măsurile preventive şi de răspuns la dezastre.
Prin programul „Răspuns la dezastre”, Habitat for Humanity România a ajutat, până în acest moment, peste 18.000 de persoane din zece judeţe.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Opt irlandezi au început renovarea caselor unor sinistraţi din comuna gălăţeană Cudalbi

O echipă de opt voluntari din Irlanda de Nord munceşte la reabilitarea caselor pentru sinistraţii din Cudalbi, judeţul Galaţi, afectaţi de inundaţiile masive din septembrie 2013. Lucrările de reabilitare fac parte din programul „Fapte bune în vremuri grele” prin care 60 de familii din Cudalbi se vor bucura de o casă complet renovată sau de reparaţii ale pardoselilor şi pereţilor.

În perioada 19-24 mai, voluntarii din Irlanda de Nord vor scoate pământul umed din casă, vor repara pereţii, vor realiza fundaţia din beton şi finisajele. Pentru a veni ca voluntari în Cudalbi, cei opt irlandezi au organizat o cină caritabilă. Astfel, ei au obţinut banii pentru acoperirea costurilor de cazare, masă şi transport şi pentru a face o donaţie în sprijinul locuirii decente în România.

“Am ales să venim în România pentru a oferi o mână de ajutor oamenilor care, în urma inundaţiilor, şi-au pierdut toată agoniseala de o viaţă şi care nu mai au unde să locuiască. Am vrut să ne aducem şi noi contribuţia la impactul pe care Habitat for Humanity îl are în lume şi în România”, a declarat Dolan Peter, unul dintre voluntari.

Inundaţiile masive din septembrie 2013 au afectat 18 localităţi din judeţul Galaţi, dintre care Cudalbi a fost cel mai greu lovită. Doi oameni au murit, 500 de case au fost inundate şi peste 3.000 de locuitori au fost afectaţi.

Habitat for Humanity România a intervenit încă de la început prin oferirea de sprijin localnicilor în procesul de reconstrucţie după dezastru. Organizaţia continuă ajutorul dat sinistraţilor din Cudalbi, prin programul „Fapte bune în vremuri grele”. Prin contribuţia JTI Foundation, organizaţie caritabilă înregistrată în Elveţia, 60 de familii se vor bucura de case complet renovate sau de reparaţii ale pardoselilor şi pereţilor. Programul “Fapte bune în vremuri grele” a început în luna ianuarie a acestui an cu evaluarea pagubelor şi reparaţiilor necesare şi cu selectarea beneficiarilor şi se va încheia în iunie, odată cu consolidarea fundaţiilor şi pereţilor, aplicarea parchetului, repararea sau înlocuirea sistemelor de încălzit, uşilor sau ferestrelor.

adevarul.ro

[dcp100168]

60 de familii din Cudalbi, afectate de inundaţiile masive din septembrie 2013, au case renovate

Lucrările de reabilitare sunt parte din programul “Fapte bune în vremuri grele”, derulat de Habitat for Humanity România cu sprijinul JTI Foundation, organizaţie caritabilă înregistrată în Elveţia.

Habitat for Humanity România, împreună cu oameni din comunitate şi voluntari din Irlanda de Nord, au lucrat în perioada ianuarie - iulie 2014 la consolidarea fundaţiilor şi pereţilor, aplicarea parchetului, repararea sau înlocuirea sistemelor de încălzit, uşilor sau ferestrelor.

“Ne bucurăm nespus pentru ajutorul pe care ni l-aţi dat. Dumnezeu să vă binecuvânteze, pe dvs. şi pe voluntarii care au venit de departe. Copiii noştri nu or să se mai îmbolnăvească acum, pot merge la şcoală curaţi, pot să-şi facă temele în linişte” a spus Vasilica Bobocea, care acum are o casă decentă în care copiii săi să crească în siguranţă. După ce casa familiei Bobocea a fost distrusă de ape, părinţii şi cei şase copii locuiau într-o singură cameră. Pereţii deterioraţi şi plini de igrasie le puneau în pericol sănătatea, iar mama era nevoită să gătească într-o bucătărie improvizată în magazie.

Habitat for Humanity România s-a implicat în comunitate şi printr-o componentă educaţională. Organizaţia a lucrat îndeaproape cu autorităţile locale pentru pregătirea grupurilor de voluntari de urgenţă, creşterea gradului de conştientizare şi schimbarea comportamentului localnicilor referitor la măsurile preventive şi de răspuns la dezastre.

„O comunitate cu risc ridicat de inundaţii, cum este cea din Cudalbi, trebuie să fie pregătită să facă faţă dezastrelor, să ştie cum să reacţioneze din momentul zero şi până la trecerea pericolului. Am lucrat împreună cu localnicii pentru a identifica nevoile specifice şi pentru a dezvolta măsuri care pe viitor pot salva vieţi şi evita importante pagube materiale”, a declarat Gabi Pascal, Manager Program Disaster Risk Reduction and Response.

Inundaţiile masive din septembrie 2013 au afectat 18 localităţi din judeţul Galaţi, dintre care Cudalbi a fost cel mai greu lovită. Doi oameni au murit, 500 de case au fost inundate şi peste 3.000 de locuitori au fost afectaţi.

Habitat for Humanity România a intervenit încă de la început prin oferirea de sprijin localnicilor în procesul de reconstrucţie după dezastru. Programul “Fapte bune în vremuri grele” a fost implementat de filiala Habitat for Humanity Comăneşti şi este parte a programului naţional de prevenţie şi răspuns la dezastre (Disaster Risk Reduction and Response (DRRR), dezvoltat de organizaţie din anul 2005.

adevarul.ro

[dcp100168]

Comuna Cudalbi a renăscut din noroiul inundaţiilor

11 septembrie 2013 va rămâne în memoria locuitorilor a 22 de localităţi din judeţul Galaţi la fel cum a rămas aceeaşi dată, dar a anului 2001, în memoria americanilor. Şi asta din cauza inundaţiilor care au provocat pagube imense şi au luat nouă vieţi omeneşti. Una dintre aceste localităţi, poate cea mai puternic lovită, a fost comuna Cudalbi. Aproape 400 de case au fost afectate de ape, o femeie a făcut infarct, iar o fetiţă de opt ani şi-a pierdut viaţa în apele învolburate.

La doi ani de la teribilul eveniment, când apele au lovit două nopţi la rând, localitatea pare să fi renăscut. Case noi sau renovate, drumuri reparate, o şcoală nouă sunt doar câteva amănunte care par să fi şters clipele groaznice din 2013, despre care oamenii vorbesc ca şi cum ar fi fost cu mulţi ani în urmă. Unii dintre ei însă nu pot uita acele clipe, din cauză că în curţi au încă containerele în care şi-au petrecut nopţi la rând privindu-şi casele inundate  de apă şi de noroi. Chiar dacă nu mai au nevoie de ele, containerele au rămas în curţile oamenilor pentru că nu a venit nimeni să le ridice. În ciuda apelurilor făcute de autorităţile locale, nimeni nu şi-a asumat răspunderea pentru a le ridica din gospodăriile oamenilor. Şi situaţia nu este aceasta doar în Cudalbi, ci în întreg judeţul.

O lecţie de viaţă

Primarul localităţii Cudalbi, Ştefan Drugan, este foarte încântat că oamenii au reuşit să înveţe o lecţie după inundaţiile din 2013. Astfel, toţi cei care au avut probleme şi-au refăcut casele din materiale durabile, aşa cum de altfel au fost sfătuiţi atunci când au primit bani de la Guvern. „Eu am avut curaj şi am făcut o adunare publică, s-au adunat vreo 300 de oameni şi le-am spus că vor primi banii în cont. Erau foarte mulţi bani, vreo 70 de miliarde, o lună şi ceva primăria ar fi fost foarte aglomerată dacă achitam în mână. În plus, cei de la poliţie, cu siguranţă, s-ar fi confruntat cu foarte multe plângeri de furt, înşelăciuni etc. Ideea cu viratul banilor în cont a fost a unei fete de la contabilitate care s-a gândit că majoritatea au conturi de APIA şi le vine mai uşor. Oamenii nu aveau unde să îşi ţină banii pentru că nu aveau nici unde să doarmă. Plus că mulţi dintre ei nu au văzut niciodată în viaţa lor 200 - 300 de milioane vechi la grămadă”, povesteşte edilul comunei.

Mai mult, primarul i-a sfătuit pe oameni să îşi facă case durabile pe care să le lase moştenire copiilor şi care să nu se mai dărâme la prima problemă majoră. „Eu i-am sfătuit să îşi facă case şi să nu dea bani cu împrumut la rude, pentru că vor rămâne fără ei. Eram cam sceptic, nu mă aşteptam să mă asculte, pentru că le-am spus să nu îşi facă locuinţe mari, ci mai mici, dar din materiale actuale, să renunţe la chirpici. Le-a prins bine şi mă bucur că s-a construit. Nu m-am aşteptat să se construiască atât de mult şi ca oamenii să folosească banii doar pentru asta. În valea comunei, unde au fost cei mai afectaţi de inundaţii, chiar s-au ridicat multe case şi s-a schimbat zona. În proporţie de peste 75 la sută au construit din bolţari, cărămidă şi au renunţat la lut. S-au preocupat şi şi-au făcut case pentru că au fost marcaţi de nenorocirea care s-a abătut atunci asupra lor.”, a mai adăugat Ştefan Drugan.

Case noi şi renovări cu ajutorul semenilor

În 2013, 392 de gospodării din Cudalbi au fost afectate de inundaţii. Unii s-au trezit cu casa distrusă sută la sută şi au fost nevoiţi să doarmă sub cerul liber sau la rude, până când li s-au acordat containere de la Guvern.

„57 de case au fost afectate în proporţie de sută la sută, 55 în proporţie de 75 la sută, 106 în proporţie de 50 la sută şi 146 în proporţie de 25 la sută. Restul, până la 392 au fost anexe gospodăreşti, magazii etc”, ne-au spus cei de la Primăria Cudalbi.

„S-au construit 62 de case noi şi vreo 240 au fost renovate. Vreo 20 au fost văruite, li s-a pus parchet, şi s-a mai reparat câte un perete de către cei de la Habitat for Humanity, care le-au făcut oamenilor şi nişte proiecte pe care le-am folosit la autorizări”, a conchis primarul din Cudalbi.

Cu o faţă nouă, localitatea Cudalbi pare că nici nu a trecut vreodată prin coşmarul inundaţiilor. În acele momente tragice, cei care şi-au pierdut agoniseala de-o viaţă au mulţumit Divinităţii de zeci de ori că au rămas în viaţă. Şi au demonstrat că acesta este de fapt cel mai important lucru, pentru că toţi şi-au refăcut casele şi gospodăriile, iar coşmarul a trecut. Nu acelaşi lucru pot spune însă şi părinţii fetiţei de opt ani care a fost luată tribut de apele învolburate.

Drumuri pietruite, în aşteptarea asfaltului

După inundaţiile din 2013, Compania Naţională de Investiţii (CNI) a asfaltat toate drumurile afectate de ape din localitatea Cudalbi. Oamenii sunt foarte mulţumiţi de acest lucru, mai ales că lucrările s-au dovedit a fi foarte bine făcute. Dar, cum drumurile au fost reabilitate cu pietriş, primarul Ştefan Drugan a început deja un proiect de asfaltare a acestora.

„Am fost la Guvern, ne-am făcut toate hârtiile, ni s-au dat aprobările, iar pe la începutul lunii august am dat drumul la actele pentru licitaţie pentru a ne apuca de lucru. Dar, cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii ne-au spus că nu s-a făcut recepţia finală a drumurilor, ci doar recepţia la terminarea lucrărilor şi nu avem voie să le asfaltăm că stricăm garanţia constructorului. Culmea este că au dat garanţie 36 de luni pentru un drum de piatră şi abia a trecut un an. Am făcut tot felul de demersuri, inclusiv o hotărâre de consiliu local prin care ne asumăm responsabilitatea, constructorul îşi asumă şi el garanţia şi acum rămâne să vedem ce ne va răspunde CNI-ul. Dacă răspunsul lor va fi pozitiv, vom asfalta cinci kilometri, din cei nouă care necesită asfaltare, se va schimba şi faţa localităţii”, ne-a explicat Ştefan Drugan.

Dacă răspunsul va fi pozitiv, în proiectul de asfaltare vor fi prevăzute şi şanţuri şi podeţe la fiecare cetăţean. Când toate podeţele şi şanţurile arată la fel pe o stradă, aspectul comunităţii se schimbă în bine. „Constructorul ar trebui să facă mici reparaţii, acolo unde s-a lăsat terenul din diferite motive, iar apoi se vine cu un strat de nivelare şi asfalt. Astfel, în loc de trei putem face cinci kilometri cu tot cu şanţuri şi podeţe. Şi pe mine mă costă mai puţin, şi pe cei de la stat îi costă mai puţin, pentru că se vine pe o lucrare deja făcută tot de ei”, a conchis primarul.

viata-libera.ro

Sistem de apă şi şcoli reabilitate, dar fără canalizare

Localitatea gălăţeană Cudalbi este, din păcate, una dintre puţinele localităţi mari din judeţ care nu are un sistem de canalizare şi apă potabilă. Şi asta din cauză că localitatea nu a  fost prinsă în masterplanul Apă-Canal, făcut înainte de 2012. Autorităţile locale însă fac tot posibilul ca oamenii să aibă parte de condiţii optime de trai.

„Am reuşit să mai forăm un puţ şi să mai cumpărăm un bazin de 300 de metri cubi. Avem acum două bazine, care însumează vreo 700 de metri cubi de apă potabilă. Am mai extins reţeaua cu vreun kilometru şi ceva şi aşa am reuşit să ne legăm de reţeaua făcută de vechiul primar, dar care nu era funcţională pentru că nu era legată la niciun puţ”, ne-a explicat Ştefan Drugan, primarul din Cudalbi.

Chiar dacă primesc apă potabilă, oamenii uită să mai şi plătească pentru acest serviciu. Şi asta este în defavoarea celor care nu beneficiază încă de această utilitate. „Am reuşit să dublăm numărul de abonaţi la reţeaua de apă potabilă, sunt aproximativ 2.000. Dacă am şi încasa bani pe această apă ar fi super bine, dar se fură în continuare apă, îţi trebuie oameni să te duci să verifici. De-a lungul timpului, s-au făcut tot felul de branşamente ilegale”, ne-a spus edilul.

Canalizare cu fosă septică

Primăria din Cudalbi a alocat deja bani pentru forarea unui nou puţ şi pentru extinderea sistemului de apă. „Ne bazăm doar pe bani de la bugetul local pentru că pe proiect european este aproape imposibil să obţinem bani. Din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile abilitate, inclusiv cu cei de la Apă-Canal, am înţeles că în comune la fel ca a noastră a fost nevoie de 10 milioane de euro ca să facă sistem de canalizare şi de apă potabilă în toată localitatea”, a mai adăugat Ştefan Drugan.

Dacă apă potabilă au mai mulţi localnici, de sistemul de canalizare beneficiază doar cei care locuiesc la bloc. „Nu avem sistem de canalizare decât pe vreo 500 de metri. Un consultant de la Bucureşti mi-a spus că cel mai bine ar fi să ne apucăm să facem fose grupate pe străzi, iar directorul de la Apă Canal mi-a confirmat că ideea ar fi mult mai bună decât cea cu canalizare, care presupune şi staţie de epurare”, a conchis primarul.

Ştefan Drugan este însă optimist şi speră că, până în 2018, termen limită pentru toate localităţile să îşi facă sistem de apă şi canalizare, problema să fie rezolvată, chiar dacă nu are şanse mari la fonduri europene.

Şcoli reabilitate şi bani pentru cultură

Autorităţile publice locale au finanţat şi partea de cultură şi învăţământ, nu doar pe cea de infrastructură. La acest capitol, cu ajutorul celor de la Ministerul Educaţiei şi a conducerii Şcolii ”Emil Panaitescu”, s-a reuşit realizarea unui corp nou de clădire pentru elevii din Cudalbi. Astfel, toţii şcolarii au fost transferaţi din corpul vechi de şcoală, afectat de inundaţii, într-unul nou şi dotat cu tot ce trebuie. „Sprijinul financiar din partea primăriei Cudalbi a fost de 3,5 miliarde lei vechi, din fonduri proprii, cu ajutorul cărora s-a achiziţionat centrală termică, s-a construit fosă pentru canalizare, s-au făcut racordările la apă potabilă, la canalizare, la reţeaua de energie electrică. De asemenea, s-au turnat alei şi şanţuri precum şi pistă între localuri”, ne-a explicat primarul Ştefan Drugan.

Şi Grupul Şcolar nr. 2 a avut parte de îmbunătăţiri. „Am reuşit să construim un gard, foarte necesar, între şcoală şi familia care locuieşte în zonă. Am turnat şi aici alei şi şanţuri pentru scurgere a apei. Totodată, am reuşit să achiziţionăm un teren, care se va transforma într-o bază sportivă.

Nici căminul cultural nu a fost dat uitării, iar acum sala de spectacole, refăcută pe fonduri europene, reprezintă unul dintre motivele de laudă al cudălbenilor.
„La căminul cultural am reuşit, în urma unui proiect cu fonduri europene, să modernizăm sala de spectacole, atrăgând 70.000 de euro. Avem o sală de spectacole pentru care suntem invidiaţi şi de cei din marile oraşe”, a conchis primarul.

De la bugetul local, adică din banii cudălbenilor, au primit şi bisericile fonduri în valoare de 360.000 de lei pentru consolidare şi renovare, lăcaşurile de cult fiind şi ele afectate de apele din 2013.

viata-libera.ro

 

Ajutorul social, mai atractiv decât un salariu

82 de familii, ceea ce înseamnă aproximativ 200 de persoane, din Cudalbi, trăiesc din ajutorul social oferit de stat. Unii dintre ei au decis să îşi vândă animalele din gospodării, pentru a putea beneficia de acest ajutor. „Unii chiar merită acest ajutor şi nici nu ar trebui să facă acele ore de muncă pentru că nu pot. Aici ar trebui schimbată legislaţia, pentru că eu nu am crezut că o să îşi vândă lumea din curte, animale şi tractoare, pentru a se încadra la ajutorul social. Din păcate nu mai găseşti oameni să îi angajezi nici cu ziua, nici ca salariaţi. Un salariu de 1.000 de lei li se pare mic şi preferă să stea cu 300 de lei ajutor social, la care se mai adaugă şi alocaţiile, pentru că s-au învăţat să stea acasă şi să trăiască din bucăţica aia. Mai lucrează câte o zi pe ici pe acolo şi mai iau câte 50 de lei. Economia o să ajungă în colaps pentru că banii ăştia se iau din taxe şi impozite”, ne-a declarat Ştefan Drugan, primarul localităţii.

Aceşti oameni fac muncă în folosul comunităţii, dar niciodată nu se poate pune bază pe ei, pentru că nu au un contract de muncă şi o responsabilitate asumată. „Când e salariatul tău, îi dai ceva de făcut şi un termen de respectat. Aşa, la ajutorul social, nu te poţi baza pe ei, pentru că fie nu vin în ziua în care îi chemi, fie te trezeşti cu mult mai mulţi decât ai avea nevoie şi în aceste condiţii nu îţi poţi duce planul la final. Eu prefer să fie jumătate, dar să fie angajaţi cu carte de muncă şi să le dai salariul minim pe economie, dar ştii sigur că te poţi baza pe ei. La modul în care este gândită acum legea, în curând nimeni nu o să mai vrea să muncească şi o să prefere să stea la ajutorul social”, a mai adăugat edilul.

Ajutorul social oferă şi avantajul unei asigurări de sănătate, ceea ce îi face pe mulţi să prefere o astfel de plată. „Este normal că nu poţi face faţă ca să asiguri sănătate la un anumit nivel, dacă sunt puţini cei care plătesc şi foarte mulţi cei care beneficiază. Ar trebui să fim solidari şi la muncă nu doar la beneficii de la stat”, a conchis Ştefan Drugan.

Este adevărat că în Cudalbi nu se înghesuie investitorii, mai ales că localitatea nu are nici acces la calea ferată, dar locuri de muncă s-ar găsi, dacă ar fi şi persoane interesate. De curând, la Costache Negri a avut loc un târg de locuri de muncă, unde s-au prezentat foarte puţini localnici din zonele limitrofe. Şi mai puţini s-au şi angajat, atraşi de un venit mai bun. Aşa că, dacă legislaţia nu se va schimba, din ce în ce mai mulţi oameni vor ajunge să prefere ajutorul social în locul unui salariu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cudalbi. Utilităţile, greu de pus la punct într-una dintre cele mai mari comune din Galaţi

Una dintre cele mai mari localităţi din Galaţi suferă la capitolul infrastructură. Canalizarea este punctul nevralgic al administraţiei care se chinuie de ani buni atragă fonduri pentru a aduce comuna la standardele secolul XXI. Din circa 75 de kilometri de străzi, doar 500 de metri beneficiază de un sistem empiric de colectare.

Comuna Cudalbi, care înainte de Revoluţie era printre cele mai mari din ţară, a parcurs paşii democraţiei în ritm de melc la capitolul infrastructură. În cei 27 de ani de la căderea comunismului, asfaltul este o prezenţă destul de rară în localitate, iar în ceea ce priveşte sistemul de colectare a apelor, canalizarea, putem vorbi de un vis deocamdată imposibil. Masterplanul judeţean din 2010 a ocolit Cudalbiul, aşa că doar reţeaua de apă potabilă a putut fi, cu chiu, cu vai, realizată.

Doar 500 de metri de canalizare, cu o staţie de colectare empirică, aferentă blocurilor din centrul comunei, salvează localitatea. O soluţie ar fi fondurile europene care să permită începerea realizării sistemului pe o parte a reţelei de străzi, dar chiar şi parţial, lucrările nu vor putea fi efectuate până în 2018, când este termenul-limită pentru ca toate comunele să aibă puse la punct sistemele de utilităţi. "Am un proiect european aprobat, de 1,5 milioane de euro, prin care o să facem cam patru kilometri de reţea şi o staţie modulară de epurare pentru canalizare. Am avut o şedinţă cu primarii la Bucureşti şi am înţeles de la doamna ministru că vor avea prioritate apa, canalizarea, grădiniţele şi şcolile care nu pot fi autorizate. Din păcate, chiar şi aşa, noi nu ne vom încadra în termenul-limită 2018. Voi face un memorandum să se mai prelungească acest termen. E aproape imposibil să realizăm lucrurile astea până atunci", ne-a precizat Ştefan Drugan, primarul comunei Cudalbi. Conform edilului, pentru ca localitatea să aibă canalizare pe toţi cei 75 de kilometri, cu tot cu staţie de epurare, ar fi necesari circa opt milioane de euro, sumă greu de accesat şi foarte greu de obţinut, mai ales într-un timp relativ scurt. De vină pentru diferenţele de dezvoltare între localităţile rurale ar fi, potrivit primarului, lipsa unei strategii unitare, la nivel naţional, care să le impună edililor paşii şi efectuarea lucrărilor de infrastructură. "Asta trebuia să fie o strategie naţională şi să nu te întrebe dacă vrei. Să fie o obligaţie. Nu e târziu nici acum, mai ales pentru localităţile mari", opinează primarul comunei Cudalbi.

Ce e aia colectare selectivă?

Colectarea şi reciclarea selectivă a deşeurilor menajere este un alt vis, devenit coşmar, al comunităţii din Cudalbi. Oamenii nu sunt motivaţi, susţine edilul. "Noi, la ţară, avem nu doar gunoi menajer, ci de toate felurile. Când trece maşina de gunoi, găseşte pubela şi trebuie să o ia cu tot ce e în ea. Va trebui făcută o educaţie, în sensul de a colecta selectiv aceste gunoaie. Noi, Primăria, nu ne putem permite. Educaţia se face cu infrastructura necesară şi cu bani", susţine primarul.

Mulţi mor, puţin se nasc

Circa 600 de cudălbeni au decedat în ultimii zece ani, cifra fiind uriaşă în comparaţie cu nou-născuţii înregistraţi în comună. Asta a făcut ca unicul cimitir să devină aproape neîncăpător, administraţia neîntrezărind vreo variantă imediată pentru amenajarea unuia nou, în lipsa terenurilor. "Mai e un pic de loc în cimitirul actual. A fost dat de ceva timp în administrarea bisericilor şi e cam haos acolo, dar asta e treabă de organizare a preoţilor. Eu îi ajut atât cât pot", explică edilul.

85 de localnici, abonaţi la venitul minim

85 de persoane din Cudalbi sunt în situaţia de a primi ajutor social. Presiunea pe bugetul Primăriei a mai slăbit, însă, după ce toţi cei 32 de asistenţi personali au fost trecuţi la bugetul de stat. "Nu mi se pare în regulă ca din bugetul local să le dau cotă-parte. E ca la învăţământ. Li se dau salariile de la minister, dar restul de cheltuieli şi naveta se plătesc din bugetul local, cu promisiunea că se va completa. Au fost ani când nu s-a întâmplat asta", exemplifică primarul.

Investiţii şi parteneriate pentru distracţie

O parte a investiţiilor pentru obiectivele destinate activităţilor cultural-educative din Cudalbi au fost deja realizate, sume importante fiind direcţionate, în ultimii ani, în sensul modernizării sălii de spectacole a Căminului Cultural din localitate. În locul unde cei circa o mie de copii înmatriculaţi la instituţiile de învăţământ din Cudalbi îşi organizează serbările s-au investit în jur de 70.000 de euro, bani proveniţi dintr-un proiect european. "Avem cea mai frumoasă sală din judeţ. Am schimbat tot ce înseamnă bănci, tapiţerii laterale, lambriuri, cortină. Am făcut şi o baie, pentru că era una exterioară, dar nu era corespunzătoare. Vrem să luăm anul acesta sonorizare, lumini. Am organizat şi zilele localităţii tot acolo", ne explică edilul.

Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre locaţiile unde culdălbenii ar trebui să-şi petreacă cele mai frumoase evenimente din viaţă, nunţile şi botezurile. În comună există o singură sală cu această destinaţie, într-o anexă din spatele Căminului Cultural. "Din păcate, sala e foarte joasă şi ar trebui modificată. Eu tot sper că o să vină un privat, care în parteneriat cu noi să o modifice. Chiar dacă are aer condiţionat, imediat se încălzeşte".

Cinci kilometri din cei 75, cât măsoară reţeaua de drumuri din Cudalbi, sunt acum acoperiţi de covor asfaltic. Celelalte străzi sunt acoperite cu pietriş sau, pe alocuri, cu pământ. Un proiect pentru asfaltarea a încă cinci kilometri ar mai putea salva ceva din aspectul comunei care în ultimii ani s-a extins şi unde o proprietate se vinde chiar şi cu sume care depăşesc 100.000 de lei. Pietrişul şi pământul pe străzile comunei Cudalbi sunt majoritare, în detrimentul asfaltului care dă totuşi un aspect civilizat arterelor principale şi, implicit centrului localităţii. Chiar dacă doar cinci kilometri de străzi au văzut asfaltul în ultimii ani, reţeaua de drumuri fiind de 15 ori mai extinsă, situaţia s-a îmbunătăţit, susţine primarul Ştefan Drugan. "Am reuşit să facem cinci kilometri de asfalt, cu şanţuri. Anul acesta vom finaliza lucrarea, probabil prin vară. Eu sunt mulţumit, deja s-a schimbat faţa localităţii. Restul de străzi sunt pietruite. Am adus zgură din Combinat, am mai prins şi sponsorizări, am mai şi cumpărat şi am reuşit să facem practicabile toate drumurile din localitate. Ideală ar fi asfaltarea, pentru că, după o iarnă din asta, mai sunt locuri unde se mai lasă pământul, dar totuşi nu mai avem acum drumuri impracticabile", precizează edilul.
Într-un viitor nu foarte îndepărtat, alţi cinci kilometri de străzi, la care s-ar putea adăuga şase din extravilan, ar putea vedea asfaltul, cu condiţia ca Primăria să câştige două proiecte de obţinere de fonduri. "E o singură zonă în care mi-am permis să fac, să mă încadrez în ghidul solicitantului de la AFIR. Sper să reuşim să le prindem pe amândouă cu finanţare, anul acesta", afirmă primarul Ştefan Drugan. Riscurile ca asfaltul odată turnat să fie spart într-o zi, dacă vor veni banii pentru canalizare, este unul mare, dar asumat. Este valabil, susţine edilul, şi pentru străzile deja asfaltate, dar şi pentru cele care, probabil, vor urma să fie modernizate. "Am ales să fac asfaltarea celor cinci kilometri pentru că am avut de ales să fac ceva sau să nu fac nimic. Am preferat să fac asfaltarea cu riscul de a strica asfaltul dacă vom pune canalizare", dă asigurări edilul din Cudalbi.

Comuna de răzeşi s-a extins în ultimii an

Chiar dacă este o localitate mare, Cudalbiul s-a extins în ultimii ani, circa 50 de case fiind construite la periferie. Oamenii au avut pământ în afara localităţii şi şi-au ridicat gospodării, dar acestea erau oficial în afara comunei, fapt evidenţiat şi mai mult din punct de vedere scriptic, în condiţiile în care, până acum câţiva ani, Cudalbiul nu avea un Plan Urbanistic General.
"Când am venit la primărie, nu exista nici carte funciară. Am mai extins extravilanul cu apoape 100 de hectare, în aşa fel încât să pot introduce în PUG casele deja făcute. Am reuşit să facem şi PUG-ul în vreo doi ani şi ceva, pentru că nu aveam. E o lucrare destul de complexă, care necesită multe avize, dar ne-am bucurat pentru că am reuşit să introducem în interiorul localităţii toate casele din extravilan", subliniază primarul Ştefan Drugan.
Noul cartier rămâne însă la un stadiu destul de rudimentar, alimentarea cu energie electrică fiind cea care o salvează de la statutul de aşezare extravilană. "Am reuşit să extindem şi reţeaua electrică cu vreo doi kilometri. Suntem ţara cu cea mai mare acoperire şi viteză la internet, dar avem în continuare case fără energie, apă şi canalizare", conchide edilul.

Teren modern de sport, la liceu

Singurul liceu din Cudalbi are un nou teren de sport, după ce vechiul teren cu această destinaţie a dispărut, ca urmare a construirii grădiniţei din sat. Demersurile de realizare a terenului nu au fost simple, pentru că Primăria nu mai avea locuri şi a fost nevoită să cumpere pământ pentru elevii şi localnicii care vor să facă mişcare. "Terenul e în folosinţa liceului. Dacă va fi nevoie, şi cetăţeanul simplu va putea juca fotbal oricând, gratis. Trebuie doar păstrat", spune edilul.

Localitatea ar putea avea poliţişti locali

Pe lângă poliţiştii postului comunal, la Cudalbi ar putea apărea, până la finele acestui an, şi patrulele de poliţie locală. "Ar fi necesar să avem patrule îl localitate, mai ales toamna, când se intensifică muncile la câmp şi noi am mai avut furturi pe linia asta. Nu va fi problemă cu finanţarea, pentru că funcţiile vor fi plătite de la bugetul statului. Noi o să ne ocupăm de organigramă, avize şi aprobări", explică primarul Ştefan Drugan.

Asistenţă medicală non-stop

Dacă la alte capitole nu stau tocmai pe roze, din punct de vedere al posibilităţii accesării serviciilor medicale, locuitorii comunei Cudalbi se pot considera norocoşi. În localitate îşi desfăşoară activitatea, în prezent, nu mai puţin de trei medici de familie, iar de sănătatea dinţilor localnicilor se ocupă doi stomatologi care au cabinete în comună. La acestea se adaugă centrul de permanenţă, unde localnicii pot apela la orice oră din zi şi din noapte, şapte zile pe săptămână.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cea mai mare investiţie dintr-o comună gălăţeană

Aproximativ 3,5 milioane de euro vor fi investite, în următorii trei ani, în Cudalbi, fapt care face ca aceasta să devină comuna din judeţul Galaţi cu cea mai mare investiţie făcută după 1989, prin intermediul unei entităţi private. Finanţarea va fi realizată din fonduri europene, prin intermediul unui parteneriat ce are la bază Asociația Centrul de Dezvoltare SMART în calitate de solicitant, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, Primăria Cudalbi și Liceul Tehnologic Nr. 1 Cudalbi, în calitate de parteneri. Conform unui comunicat remis redacţiei, principalele obiective vizate de proiect sunt: racordarea comunei la rețeaua de alimentare cu gaze naturale, reabilitarea și dotarea Centrului de Permanență Medicală, reabilitarea și dotarea unui Centru Comunitar Integrat de servicii sociale, medicale și conexe, alocarea a 2,2 milioane de lei pentru dezvoltarea unui număr de 20 de afaceri locale, implementarea unui program de combatere a șomajului (pentru 250 de persoane), de ucenicie (pentru 60 de tineri), asistență juridică (300 de beneficiari). Lansarea proiectului „Dezvoltare integrată în Cudalbi, județul Galați” va avea loc marți, 24 noiembrie, de la ora 11,00, în sala de spectacole a căminului cultural din localitate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cu apă, drumuri şi canalizare, modernizarea s-a născut la sat!

Reţeta priorităţilor în infrastructură – apă potabilă, canalizare şi drumuri Alimentarea cu apă, canalizarea şi drumurile au fost principalele obiective în materie de obiective pe partea de infrastructură avute în vedere de primarul din Cudalbi, Ştefan Drugan. Pas cu pas, proiect cu proiect, lucrurile încep să iasă „la lumină”, dar asta nu înseamnă că se fac toate chiar cum ai bate din palme.

„Unul dintre motivele pentru care mi-am propus să vin la primărie (în 2012 – n.r.) a fost şi acesta – că pe PNDR-ul vechi nu s-a accesat în comună niciun euro. Iar cea mai mare durere a fost că localitatea nu s-a înscris în masterplanul Apă-Canal. O să ne coste mult pentru a-i ajunge pe alţii din urmă, pe o chestiune care se putea face pe bani europeni, dar important este că am început să urnim lucrurile”, ne spune primarul Ştefan Drugan.
S-a început cu partea de alimentare cu apă, iar în prezent, pentru 90 la sută din localitate problema a fost rezolvată. Totul, doar cu resursele financiare disponibile la nivelul comunei! „Am reuşit în 5 ani să avem apă potabilă în aproape toată localitatea. Au fost investiţii mari – undeva la 1,1 milioane de lei - am forat încă două puţuri noi, reţea de vreo 4,5 km, am mai cumpărat un bazin, avem o stocare de vreo 700 mc de apă. N-a fost uşor, dar am reuşit. Acum avem 1.500 de abonaţi”, ne explică primarul din Cudalbi.
După alimentarea cu apă, pasul următor este realizarea reţelei de canalizare. Cudalbiul are deja „pe ţeavă” două proiecte – unul de înfiinţare a reţelei de canalizare, de 4,18 milioane de lei, cu bani europeni, iar proiectul de extindere a reţelei, plus staţia de epurare, cu finanţare prin PNDL – lucrări de 21,4 milioane de lei.
„Prin urmare, la canalizare, cu vreo 6 milioane de euro reuşim să acoperim cam 65 la sută din localitate. Oricum, arterele mari, magistralele principale vor fi peste tot. După asta, cine vrea neapărat, o să se unească, aşa cum au făcut şi la apă, pentru extinderea reţelei. Undeva până în 10 martie vom avea, cred, urcate pe SEAP licitaţiile, iar dacă avem noroc de un constructor mare, care să aibă forţa financiară să se mişte repede, cred că putem termina lucrările cam într-un an. Dar dacă este să ne luăm o marjă de siguranţă – că nu ştii niciodată cât îţi ia procesul de achiziţie – eu cred că, până în doi ani, cel mult, se încheie problema cu canalizările. Dacă n-avem contestaţii, până în vară sperăm să avem un câştigător şi un grafic de execuţie”, zice Ştefan Drugan.
Pe partea de drumuri, prin proiectele derulate în comună, în ultimii ani s-au făcut asfaltări pe 4,5 km, plus şanţurile şi podeţele aferente. „Am luat cele mai circulate artere din localitate şi am făcut cumva în cruce. Avem pe Valea satului în jur de trei kilometri, iar pe Drumul Mare, care traversează localitatea de la est la vest, încă un 1,5 km. Au fost nişte încurcături aici, că unul dintre constructori a intrat în insolvenţă. A rămas un subcontractor, cu el vom termina – mai avem cam 10 din partea cu şanţurile pe o porţiune de drum, dar până în primăvară se finalizează şi aceste lucrări”, mai zice primarul.

Sediu de Primărie cu mai puţină birocraţie

Chit că nu duce lipsă de planuri mari, administraţia locală din Cudalbi funcţionează astăzi „cu birourile în trei luntri”. „Acum, taxele şi impozitele sunt într-un loc, primăria „centrală” – cu secretar, contabilitate, asistenţă socială şi compartimentul de achiziţii într-o altă parte, iar registrul agricol şi evidenţa populaţiei în altă parte. Vă daţi seama, nu-i comod nici pentru noi, dar nici pentru cetăţeni. Uneori, pentru o hârtie sau pentru o lămurire trebuie să mergi dintr-un capăt în altul al comunei. Aşa că, fără doar şi poate, chiar aveam nevoie de un sediu nou, să nu mai umble lumea aiurea”, ne spune primarul Ştefan Drugan.
Pentru rezolvarea problemei s-au pus la bătaie 1 milion de euro. Proiectul pentru noua Primărie a fost gata prin 2016, s-a dat drumul la licitaţie şi vreo 43 de constructori şi-au prezentat ofertele. A câştigat o asociere de firme – una din Galaţi, una din Brăila, s-a dat şi drumul la lucrări.
„Acum sediul e cam 40 la sută realizat, vorbim de partea mai grea: fundaţia, structura de rezistenţă, demisolul. Până în toamnă, Cudalbiul o să aibă o primărie nouă!”, ne spune Ştefan Drugan. Şi nu e vorba numai de sediu, în sine, ci şi de organizare. Noua primărie va avea un flux bine definit de lucru cu cetăţenii, de la tot ce ţine de obţinerea unor documente, audienţe sau pur şi simplu obţinerea unor informaţii. Altfel spus, mai puţine „hârtii” şi birocraţie.

Încasări mai mari la bugetul local

Creşterea încasărilor la bugetul local din taxe şi impozite e unul dintre motivele de mândrie pentru primarul din Cudalbi, Ştefan Drugan. „Când am venit eu la primărie se încasau 11 miliarde de lei vechi, din 2013 am sărit la 25 de miliarde de lei vechi, tot cu oamenii şi agenţii economici care erau, că alţii n-au venit…”, ne explică primarul.
Tot secretul? Aplicarea legii. „În mod normal, orice act ce ţine de Primărie de care cetăţenii au nevoie, se eliberează doar în baza unui certificat fiscal, cum că nu sunt înregistrate datorii. Înainte nu prea se ţinea cont de asta. Şi am zis că ar trebui făcută puţină ordine aici. Am început procedural – am şi avut noroc, am discutat cu cineva de la Finanţe şi ne-a învăţat cum să facem. Şi am aplicat procedura – somaţii de plată, înştiinţări. Altfel spus, ne-am făcut treaba, cum scrie la lege. Iar omul, când vede că ai un document trimis, ia lucrurile mai în serios”, ni se explică. Iar încasările mai mari la buget au însemnat, în ultimă instanţă, resurse mai multe pentru proiectele de modernizare. Prin urmare, banii tot la oamenii se întorc.

"Când s-o împărţit bugetul"

În materie de gestionare a fondurilor bugetare, primarul din Cudalbi, Ştefan Drugan consideră că ar fi binevenite, la nivel instituţional, o serie de schimbări: „Cred că ar mai trebuie „periate” entităţile astea. Ar trebui, de exemplu, ca pe sumele împărţite la bugetul local să fie un standard – o sumă per capita şi pe suprafaţa intravilanului - şi să mă gospodăresc cum cred. Dacă fac un management bun al localităţii, lumea mă mai alege, dacă nu, vine altul. Când stai cu mâna întinsă la unul sau la altul, nici nu poţi să-ţi croieşti un buget, să știi pe ce poţi să te bazezi!”.

Creşteri salariale, după buget

Personalul din administraţia publică locală a comunei Cudalbi a beneficiat în ultima perioadă, ca peste tot în ţară, de măriri de salarii. Primarul Ştefan Drugan spune însă că au avut grijă să nu se întindă „mai mult decât ţine plapuma” bugetului local. „Şi la mărirea asta de salarii a fost o „capcană”, că a fost lăsată la latitudinea noastră. Şi eşti prinşi între cetăţean şi salariaţii cu care lucrezi zi de zi. Una peste alta, la ce măriri s-au făcut, am mers în limita bugetului de care eram siguri. Ne-am uitat la ce încasăm noi şi am încercat să las rezerve şi pentru utilităţi. Ne-am încadrat în banii aceştia pentru ca, indiferent ce s-ar întâmpla, să nu depindem de banii din exterior. Am operat măriri, dar nu sunt extraordinare. Ideea e că nici nu stă nimeni cu tine cu minimul pe economie şi cu responsabilităţi cât casa pe capul lui. Să ai un contabil bun, un economist bun, un inspector fiscal sau agricol bun, aici e problema. Iar acum avem un salariul mediu cam de 2.200 lei net, pentru un referent, dar avem şi salarii apropiate de minim pentru funcţiile fără studii”.

La gura sobei, poveşti despre pepenii de altădată

Pe vremuri, pepenii „made in Cudalbi” erau un fel de brand al judeţului Galaţi cunoscut în multe locuri din ţară. Din păcate, din pepenii de altă dată au rămas mai mult… poveşti de spus la gura sobei. Acum, altele sunt obiceiurile de consum, alte interese economice „se macină la moară”. Dar indiferent cum o dai, cu cele 14.000 de hectare înregistrate, comuna Cudalbi rămâne legată de agricultură.

„Cred că localitatea noastră are cei mai mulţi fermieri declaraţi la APIA – suntem undeva la 1.600. Asta înseamnă şi cel cu un hectar, cu două, dar şi cel cu 150 de hectare sau chiar mai mult. În general, sunt afaceri care merg, dacă ai o afacere ceva mai măricică, să sari de 50 de hectare, dar mai bine să ai măcar 100 ha. Cu subvenţia pe suprafaţă, cu un an mai bunicel, se poate câştiga ceva mai bine. În general se merge pe cultura mare – cereale, rapiţă, floarea-soarelui. Nu prea rămâne palmă de pământ necultivată”, ne spune primarul Ştefan Drugan.
„Cu pepenii povestea e ceva mai încurcată. Mai sunt pepeni, dar nu cum erau odată. Ce probleme au fost? În primul rând, înainte, cei mai mulţi bani se făceau pe „trufanda”, când ieşeai primul. Acum, când sunt pepeni tot anul – nu spun de unde sunt aduşi, dacă au sau nu gust - , nu prea mai scoţi bani pe „trufanda”, iar acesta e unul dintre motivele pentru care nu mai merge chiar atât de bine. În al doilea rând, sunt din ce în ce mai puţini cei care mai mănâncă pepeni – s-au schimbat obiceiurile de consum – tineretul, de exemplu, preferă mai mult sucurile. Pepenii au rămas mai mult o nostalgie, pentru persoanele mai în vârstă. În al treilea rând, e problema cu locurile în piaţă. S-a încercat treaba asta, ca producătorii să aibă locurile lor, să vândă la un anumit preţ, dar, din păcate, nu funcţionează peste tot. Sunt unii care deţin controlul în multe pieţe din România şi nu prea ai loc de ei….”, ni se explică.
Pe timpuri, pepenii de Cudalbi ajungeau până în capătul celălalt al ţării, la Cluj sau Târgu-Mureş. Acum, e drumul mai lung decât… câştigul. Mai merge vânzarea prin judeţe precum Bacău sau Iaşi, dar pe un segment tot mai îngust de cumpărători, beneficiile cultivatorilor de pepeni sunt tot mai puţine.
„A rămas bătaia asta, cine iese mai repede. Au apărut metode de cultivare noi, pentru a grăbi coacerea. Înainte mâncai pepeni în preajma zilei de Sf. Marie, în august. Acum, deja pe 20 iulie ai pepeni din zona noastră. Iar cei mai din sud, din Olt, fac şi mai repede”, mai spune Ştefan Drugan, el însuşi, în tinereţe, cultivator de pepeni.
Unii dintre fermierii din Cudalbi care cândva cultivau pepeni s-au reorientat spre legumicultura în solarii. Nu vezi atâtea culturi precum în Matca sau celelalte comune din jurul Tecuciului, dar, încet-încet, legumele de Cudalbi încep să câştige un loc pe piaţă.
„Cu solariile nu e ca în alte părţi, dar s-au mişcat lucrurile. Unii s-au constituit ca întreprinderi individuale, PFA-uri. Şi la culturile în solarii e o problemă cu preţurile de desfacere, care variază foarte mult. Dar dacă o familie îşi asigură traiul dintr-o astfel de activitate, tot e un câştig şi pentru ei, şi pentru comunitate”, arată primarul din Culdalbi.
În „profilul economic” al comunei Cudalbi mai intră doar câţiva crescători de animale, oierii ce au câte o stână de câteva sute de capete fiecare fiind ceva mai răsăriţi. În rest, singurul care mai înfloreşte în Cudalbi este micul comerţ - magazinaşe în care mai găseşti o pâine, ulei, zahăr sau alte bunuri de folosinţă imediată.

Formarea profesională, între dezinteres şi debusolare

Una dintre tentativele de a îmbunătăţi, cumva, profilul economic al comunei Cudalbi se face la Liceul tehnologic din localitate. Unitatea de învăţământ are profil agricol, dar s-au înfiinţat şi clase de mecanică, unul dintre agenţii economic interesat de noile generaţii de absolvenţi fiind Şantierul Naval Damen Galaţi.
„Damen a venit cu mai multe propuneri de colaborare, le-a pus şi la dispoziţie, la liceu, o serie de lucruri. Chiar acum, dacă nu mă înşel, le-au dat nişte aparate de sudură cu care să lucreze şi să se pregătească. Din păcate, nici copiii, nici părinţi nu prea sunt interesaţi de această direcţie. Elevii, de exemplu, se mai duc la Damen, fac practică, dar nu prea-i trage inima la lucru…”, spune cu o oarecare dezamăgire primarul Ştefan Drugan.
„De ce nu vor? Cred că e o problemă mai delicată aici, în ceea ce priveşte raporturile dintre părinţi şi copiii, unii pun prea mult accent pe ajutoarele sociale – inclusiv cele acordate pentru mersul la şcoală – şi mai puţin pe ambiţia de a realiza ceva în plan profesional, dar e şi o problemă în sistemul de educaţie. Cred că ar trebui un sistem centrat mai mult pe elev. La noi se fac şi multe bazaconii care nici de cultură generală nu folosesc şi ne alegem cu generaţii dezinteresate faţă de viitorul lor”, apreciază primarul.
Cu mai mult sau mai puţină educaţie, plecatul „afară” pare a fi, în prezent, soluţia universală pe care mulţi dintre tineri o întrevăd. Din Cudalbi, în jur de 2.000 de persoane au plecat să-şi caute norocul în străinătate.

Puţine case se mai construiesc

Prea multe cereri de locuri de casă, în Cudalbi, nu prea sunt, ne spune primarul Ştefan Drugan: „Mai avem solicitări din partea unor persoane care nu sunt din partea locului, cadre didactice, personal administrativ. Terenuri nu prea avem. Dar case s-ar găsi. Unele sunt părăsite de ani de zile. Se mai construiesc şi case noi, cam şase, şapte pe an. Din păcate, populaţia îmbătrâneşte, iar tineretul nu prea are tragere de inimă să rămână aici. Pe „hârtie”, Cudalbi are 7.300 de locuitori cu domiciliul aici. În realitate, zi de zi, în comună, dacă am rămas vreo 6.600”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Jungla de pe pârâul Geru. Învățăm ceva din dezastrele trecute?

În septembrie 2013, pârâul Geru a făcut prăpăd în comuna Cudalbi. Inundațiile de atunci au afectat 39 de localități din județ, peste 8.200 de oameni au fost evacuați, peste 3.400 de locuințe au fost inundate și 71 au fost distruse în totalitate, au murit aproape 8.000 de animale. Sunt doar câteva dintre cifrele celui mai dramatic episod petrecut în România în ultimii 30-40 de ani.

Cudalbiul a fost, parcă, cel mai afectat atunci, fiind lovit de ape două nopți la rând. Aproape 400 de case au fost afectate de un pârâiaș, Geru, umflat la cote incredibile, o femeie a făcut infarct, iar o fetiță a pierit în ape.

S-au tras oare și învățămintele necesare după drama de atunci? Văzând cum arată acum albia pârâului Geru, se pare că nu. Situația ne-a fost adusă la cunoștință de Gabriel Andronache, pensionar, originar din Cudalbi, a cărui casă a fost una dintre cele afectate grav la inundațiile din 2013.

Jungla din mijlocul comunei

"Mai nou, din 2016, când am scăpat la mustață de o nouă inundație, și încă de una sau două prin 2019-2020, când la Cudalbi nu a plouat, dar a venit apa și albia pârâului Geru s-a umplut la capacitate maximă, au venit tot felul de aluviuni. Iar s-au strâmtorat malurile de bază ale albiei, s-a înălțat fundul și, de vreo doi ani, au apărut stuf și niște buruieni imense în care colcăie șobolani, dihori, vulpi și șerpi. Cetățenii știu, le intră în curți, vorbesc pe la colțuri și se amuză, dar nu vor să anunțe autoritățile competente locale și județene", spune Gabriel Andronache.

Oare chiar e nevoie ca autoritățile să fie sesizate oficial? Priviți fotografiile, ele au fost făcute duminică, 19 iunie 2022! Au ajuns buruienile aproape la fel de înalte ca podul peste Geru, e imposibil ca acestea să nu fie văzute de "autoritățile competente". Sediul Primăriei este la doar câteva sute de metri mai încolo.

"Stuful și buruienile vor crește și mai mult, deoarece nu există un sistem de canalizare pentru apele reziduale deversate de școală, blocuri, primărie, supermarketuri, locuințe private etc. în albia pârâului Geru. Vara, mai ales, este un miros pestilențial", spune Gabriel Andronache.

Glumind amar, cetățeanul spune că ar putea fi invitați cei de la AJVPS să organizeze o vânătoare prin jungla din mijlocul comunei.

Lupta cu "instituțiile"

În 2013, s-au făcut operațiuni de decolmatare pe patru kilometri, iar în 2015 și 2016, pe alți cinci kilometri și jumătate. De atunci, "autoritățile competente" nu au mai făcut nimic pentru curățarea albiei pârâului Geru. Gabriel Andronache s-a adresat cam tuturor instituțiilor posibile. Aproape toate au răspuns, cu formulări mai mult sau mai puțin diferite, că nu e numai treaba lor.

Consiliul Județean Galați i-a răspuns punctual la alte aspecte semnalate (lipsa alimentării cu gaze naturale, rețeaua de apă potabilă și canalizare nu este disponibilă în toată comuna, existența unor porțiuni nemodernizate pe DJ 251 etc.). În ceea ce privește măsurile pentru amenajarea albiei pârâului Geru, a fost redirecționat către Apele Române, respectiv Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut - Bârlad.

ABA Prut - Bârlad a răspuns, printre altele, că "eficiența oricăror lucrări ce pot fi promovate pe cursul de apă Geru depinde în mod nemijlocit de promovarea de lucrări antierozionale pe versanții limitrofi, precum și de lucrări de împăduriri, în vederea reducerii cantității de material aluvionar transportat. În acest caz, lucrările de decolmatare a cursului de apă reprezintă eliminarea efectului, și nu a cauzei". Pe de altă parte, instituția i-a comunicat că UAT Comuna Cudalbi deține Autorizația de gospodărire a apelor privind evacuarea apelor uzate din localitate.

Pârâul cu prea multe... moașe

Biroul de presă al Administrației Bazinale de Apă Prut - Bârlad a răspuns și la întrebările "Vieții libere". Astfel, "Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați intervine ori de câte ori este necesar pe cursurile de apă pentru a asigura capacitatea de transport a albiilor. SGA-urile încheie protocoale de transport cu UAT-urile și vin în sprijinul comunităților participând cu utilajele din dotare, personal și asistență tehnică de specialitate, iar UAT-urile se obligă să îndepărteze vegetația cu forțe proprii din albia cursului de apă și în zona de protecție a cursului de apă înainte de începerea lucrărilor, respectând legislația în vigoare. De asemenea, pentru înlăturarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase, prin Planul Tehnic de Gospodărire a Apelor, în anul 2013 s-au realizat lucrări de asigurare a capacității de transport a albiei cursului de apă Geru, pe o lungime de 4 km. În anii 2015 și 2016, în colaborare cu Primăria comunei Cudalbi, s-au continuat aceste lucrări pentru asigurarea capacității de transport a albiei cursului de apă Geru pe o lungime de 5,4 km, toate aceste lucrări având scopul de a diminua riscul de producere a inundațiilor".

Conform reprezentanților ABA Prut - Bârlad, întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale Apele Române și UAT-ului pe pe raza căruia se află. De asemenea, "Consiliile Locale asigură fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterii poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrarea proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților și a lucrărilor hidrotehnice sau de artă".

La rândul său, primarul comunei Cudalbi, Grigore Gheonea, ne-a spus următoarele: "Pârâul Geru se află în administrația ABA Prut - Bârlad, motiv pentru care Primăria comunei Cudalbi nu poate interveni în efectuarea de lucrări fără autorizarea acesteia. Menționăm faptul că, în urma inundațiilor din anul 2013, Primăria Cudalbi a făcut demersuri către Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad în vederea decolmatării, lucru care s-a întâmplat în anii 2014-2015 pe o distanță de 10 km de o parte și de alta a pârâului, iar de atunci pe albie a crescut vegetație (stuf), la care Primăria Cudalbi nu poate interveni fără autorizația ABA Prut - Bârlad. Primăria a întreținut albia pârâului Geru prin îndepărtarea PET-urilor, deșeurilor aduse de apă și a vegetației pentru evitarea riscului de inundații. În urma adresei către ABA Prut - Bârlad, s-a decolmatat în anul 2021 pârâul Valcica, urmând ca în anul 2022 să decolmatăm încă 3 km pe ambele părți".

Până una-alta, buruienile de pe albia Gerului sunt mai înalte decât un stat de om și nu e deloc o exagerare. Cu așa multe moașe, pârâul Geru ar putea rămâne cu... stuful netăiat.

viata-libera.ro