Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galați

[dcp100168]

Olimpia Buzia nu mai este şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi

Începând de ieri, Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Galați a rămas fără director. Abia ce a revenit din concediu, democrat–liberala Olimpia Buzia a primit pe birou demiterea din funcţia de director general, printr-un ordin al Casei Naţionale. Deşi, oficial, la şefia CAS nu a fost nominalizat niciun nume, pe la colţuri se vorbeşte că, până la organizarea concursului, interimatul îl va asigura directorul economic, Iulia Petcu.

„Printr-un Ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost notificați indicatorii de performanță și toți președinții-directori generali din țară au fost eliberați din funcție. Decizia a fost publicată, ieri, în Monitorul Oficial”, au precizat reprezentanții CNAS. O prevedere legală şi o clauză din contractul de mandat specifică faptul că, atunci când aceşti indicatori se modifică cu mai mult de 50%, se produce revocare mandatului.

Șpagat politic

Olimpia Buzia, farmacist, membru PDL, a ocupat funcţia de director al Casei Județene atât în guvernarea PSD-PNL, cât și în cea PDL. Acesta este și unul dintre motivele care ne fac să credem că demiterea este doar temporară, Olimpia Buzia urmând să revină în funcția de director al CAS. Funcție care i-a priit destul de binișor, dacă aruncăm o privire pe propria declarația de avere, postată pe 15 iunie 2012. Ei bine, anul trecut, directoarea demisă de la CJAS a încasat un salariu brut de 5.876 de lei pe lună, adică un venit anual de 70.515 lei. Maximul l-a atins în decembrie 2008, atunci când a primit numai puțin de 20.000 de lei. Olimpia Buzia mai are o sursă bugetară de venit: Universitatea „Dunărea de Jos”, de unde încasează 9.836 lei. Dacă la capitolul terenuri și case nu declară nimic, în ceea ce privește activele financiare, fosta directoare stă mai bine. Aceasta are depuse la MK. Nextebank următorele sume de bani: 585.608 lei (2004), 19.620 euro (2003), 3.617 dolari (2003) și 53.261 lei (2011). Democrat -liberala mai are bijuterii de aur în valoare de 17.000 de euro și un autoturism Volkswagen Golf din 2010.

Cine este Iulia Petcu?

Cel mai probabil, persoana care va ocupa funcția de director interimar al Casei Județene de Asigurări de Sănătate este Iulia Petcu, director economic, unul dintre cei mai vechi și pregătiți angajați ai instituției. Nu am reușit să intrăm în posesia CV-ului, însă, din declarația de avere postată pe site-ul instituției, aflăm că deține două apartamente și un autoturism Ford, din 2007, achiziționat în rate. Iulia Petcu are și o datorie de 17.000 de euro la CEC. În calitate de director economic al Casei Județene de Asigurări de Sănătate primește un salariu anual de 53.680 lei.

nepasadegalati.ro

[riaji]

Poate madam Buzia a uitat de cele 15 farmacii care mananca pentru gura dumneaei de a ajuns la sumele alea rotunde depuse prin banci..

[dcp100168]

Elena Vrabie, la şefia Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate

La scurt timp după ce a operat mai multe schimbări în funcţiile-cheie din sănătatea gălăţeană, pe principiul rocada cadrelor cu carnet de partid, PSD predă ştafeta colegilor din USL. Liberalii pregătesc instalarea doctoriţei Elena Vrabie în funcţia de director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS), importanta instituţie fiind adjudecată de către PNL, conform negocierilor de la nivel central din interiorul USL. Surse din rândul medicilor gălăţeni ne-au spus că doctoriţa Vrabie, ce activează, în prezent, în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, va participa la concursul pentru ocuparea postului de conducere, care va avea loc în zilele de 24 şi 25 februarie. De altfel, potrivit acestora, Elena Vrabie are şanse maxime să adjudece fotoliul de director al instituţiei, nu doar datorită sprijinului PNL de care se bucură, ci şi pentru faptul că este singurul candidat.

Numirea Elenei Vrabie în funcţia de director al CJAS a stârnit numeroase critici şi nemulţumiri în rândul cadrelor medicale gălăţene deoarece, potrivit acestora, medicul sprijinit de către PNL „ nu are pregătirea necesară” şi „nu ştie cu ce se mănâncă sistemul de asigurări de sănătate”.

Liberala activează, în acest moment, în cadrul compartimentului de mediu din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, Elena Vrabie având rolul să constate, din punct de vedere tehnic, dacă anumite persoane juridice respectă normele de viaţă şi de muncă, în cazul eliberării anumitor avize.

nepasadegalati.ro

 

[dcp100168]

Elena Vrabie, la şefia CJAS Galaţi

Doctorul Elena Vrabie este cu un pas mai aproape de şefia Casei de Asigurări de Sănătate Galaţi, după ce a promovat concursul scris desfăşurat la Bucureşti la sfârşitul săptămânii trecute. Urmează ca mâine (29 ianuarie a.c.) să se desfăşoare şi interviul, în urma căruia vom şti care sunt  noii preşedinţi directori generali ai caselor judeţene de asigurări de sănătate. Pentru CJAS Galaţi, dr. Elena Vrabie este singurul candidat.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Dr. Elena Vrabie a preluat conducerea CJAS Galaţi, după un interimat de şapte luni
Doctorul Elena Vrabie este începând cu data de 11 februarie a.c. noul preşedinte-director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galaţi. Până să preia noua funcţie, dr. Vrabie a condus un compartiment din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Începând cu luna iulie a anului trecut, atunci când fostul preşedinte al CJAS Galaţi, Olimpia Buzia, a fost eliberat din funcţie, conducerea interimară a instituţiei a fost asigurată de ec. Iulia Petcu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Elena Vrabie a fost demisă de la şefia CJAS Galaţi

Schimbare peste noapte. Toți șefii caselor de asigurări de sănătate au fost demiși în urma unor modificări aduse contractului de management.

Și la Galați, dr. Elena Vrabie a fost înlocuită din funcție. Aceste modificări au fost legalizate printr-o ordonanță de urgență, publicată acum în Monitorul Oficial. „S-au modificat cu peste 50% indicatorii din contractul de management. Nu exista altceva de făcut. În toată țara, toți colegii au fost schimbați”, a precizat dr. Elena Vrabie.

Nu se exclude posibilitatea ca această modificare legislativă, ce a dus la demiterea în masă a directorilor caselor de asigurări din țară, să aibă conotații politice.

Deocamdată, la Casa de Asigurări de Sănătate Galați, a rămas interimar Mihaela Docan, fost director în cadrul direcției relații contractuale.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Concurs pentru funcţia de şef al Casei de Asigurări de Sănătate Galaţi. Actualul interimar, singurul candidat

Patru candidaţi au dat examen, luni la Bucureşti, pentru ocuparea funcţiilor  de preşedinte-director general ale caselor de asigurări de sănătate Galaţi, Brăila şi Vrancea. Pentru ocuparea acestei funcţii pentru casele de asigurări din Galaţi şi Brăila este înscris cite un singur candidat, în timp ce la Vrancea două persoane concurează pe această funcţie. Pentru funcţia de şef al CJAS Galaţi a intrat în competiţie doar un singur candidat, este vorba de actualul director interimar al instituţiei, ec. Oana Mihaela Docan. După ce luni s-a susţinut proba scrisă urmează ca vineri, 13 noiembrie, să aibă loc proba interviului.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Oana Mihaela Docan a picat proba scrisă a concursului pentru şefia CJAS Galaţi

Luni, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, patru candidaţi din judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea au dat proba scrisă pentru funcţia de preşedinte director la casele de asigurări judeţene. Pe posturile scoase la concurs în Brăila şi Galaţi a fost candidat unic, în timp ce şefia casei de asigurări de sănătate Vrancea era dorită de doi candidaţi. Niciunul dintre cei patru candidaţi nu a luat însă proba scrisă, potrivit informaţiilor de pe site-ului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Pentru şefia  CJAS Galaţi a concurat ec. Oana Mihaela Docan, cea care este şi directorul interimar la CJAS Galaţi. Se mai pot depune contestaţii la aceste rezultate.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Postul de preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Galați, scos din nou la concurs

Postul de preşedinte-director general al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi a fost din nou scos la concurs, de către CNAS. Funcţia de preşedinte interimar al instituţiei gălăţene este asigurată în prezent de Mihaela Docan.

Dosarele de concurs pot fi depuse până cel târziu la data de 19 februarie, inclusiv, până la ora 17,00. Pe 24 februarie vor fi afişate rezultatele selecţiei dosarelor. Pe 2 martie, la ora 10,00 se va desfăşura proba scrisă, iar ultima etapă a concursului va consta într-un interviu, susţinut în cel mult patru zile lucrătoare de la data probei scrise.

În perioada februarie 2013 - septembrie 2015, la conducerea CJAS Galaţi s-a aflat dr. Elena Vrabie. După ce dr. Vrabie a fost demisă, printr-o adresă primită de la CNAS, funcţia de preşedinte interimar a fost asigurată, în ultimele patru luni, de economista Mihaela Docan.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Toţi candidaţii la şefia caselor de sănătate au picat la concurs

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat pe 2 martie concurs pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte-director general ai caselor de sănătate judeţene. Funcţiile erau ocupate interimar după decizia 30 octombrie anul trecut, când ca urmare actualizării indicatorilor de performanţă, contractele de management ale şefilor instituţiilor au încetat, informează gândul.info.

După depunerea dosarelor de concurs, pentru proba scrisă s-au calificat 47 de candidaţi. Aceştia au susţinut un examen scris pe data de 2 martie, constând în verificarea cunoştinţelor de legislaţie în domeniu. Niciunul dintre candidaţi însă nu a obţinut însă punctajul minim de 70 de puncte, care era necesar pentru a trece în etapa finală, respectiv a susţinerii planului de management pentru instituţiile pe care voiau să le conducă.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat pentru gândul că în aceste condiţii concursul pentru ocuparea posturilor din teritoriu se va relua „destul de repede”. Până atunci unii dintre actualii interimari „pot să rămână pe funcţie, alţii nu”, a precizat el.

viata-libera.ro

Galaţi - Docan Ana 38,5 puncte

[dcp100168]

Casa de Asigurări de Sănătate Galați are un nou director

George Toderașc este noul director executiv interimar al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galați, începând din data de 9 octombrie.

În vârstă de 34 de ani, George Toderașc este absolvent de studii juridice și are un masterat în Administrație publică. Lucrează în administrația publică gălățeană din anul 2007. Până în 2013, a fost angajat al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Galați, din 2013 până în 2016 a fost șeful Biroului de Resurse umane al CJAS Galați, iar din 2016 și până în august 2020 a deținut funcția de inspector superior în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Galați.

"Chiar dacă numirea în funcția de director general al instituției are un caracter temporar, îmi încep mandatul punând mai presus de toate asigurarea drepturilor asiguraților. Apreciez că acest obiectiv nu poate fi asigurat decât printr-o bună colaborare cu dumneavoastră, în calitate de furnizori de servicii medicale. De aceea, îmi doresc ca relația instituțională să fie bazată pe încredere și respect. Totodată, vă asigur de toată deschiderea în vederea soluționării problemelor dumneavoastră, în limitele legislației și a prerogativelor cu care am fost învestit", scria George Toderașc, în scrisoarea adresată furnizorilor de servicii medicale din Galați, în momentul preluării mandatului.

Înainte de numirea sa, la conducerea CJAS Galați s-a aflat Iulia-Simona Petcu, care în prezent ocupă funcția de director executiv al Direcției Economice a CJAS Galați.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Postul de director al CAS Galați, scos la concurs

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat pe site-ul posturi.gov.ro un concurs de recrutare pentru ocuparea, pe o perioadă nedeterminată, a funcțiilor de director general pentru toate casele județene de asigurări de sănătate din țară, dar și pentru Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

Candidații trebuie să depună dosarele până pe 20 aprilie, la ora 17,00, potrivit calendarului de desfășurare a selecției. Pe 6 mai, ora 10,00, este programată proba scrisă (la Amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti - Splaiul Independenţei nr. 169). Data şi ora interviului vor fi comunicate ulterior (la sediul CNAS din Bucureşti - Calea Călăraşilor nr. 248, bl. S19, sectorul 3).

Din 9 octombrie 2020, funcția de director executiv interimar al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Galați este deținută de George Toderașc. Înainte de numirea acestuia, la conducerea CAS Galați s-a aflat Iulia-Simona Petcu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-au afișat rezultatele concursului pentru șefia Caselor de Asigurări de Sănătate

Postul de director al CJAS Galați mai așteaptă până să fie ocupat pentru că singurul candidat participant la concurs a fost respins.

Doar 5 din cei 33 de candidaţi, care s-au prezentat la proba scrisă a concursului pentru funcţiile de director din Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, au promovat, obţinând notă peste 7. Totodată, 19 candidaţi au luat sub 5, 26 de candidaţi au luat sub 6, iar 21 nu s-au prezentat la concurs.

Din cei doi candidați care au rivalizat pentru șefia CJAS Galați doar unul a fost admis să participe la concurs. Candidatul gălățean a participat la proba scrisă dar, din păcate, nici nu a dat dovadă că s-a pregătit, punctajul obținut fiind de 23,85, fiind declarat respins.

Cei cinci candidaţi care au obţinut peste 7 au vizat şefia caselor de sănătate din judeţele Maramureş, Iaşi, Tulcea, Cluj şi Bistriţa-Năsăud.

Preşedintele CNAS, Adrian Gheorghe, anunţa că doar 33 dintre cei 54 de candidaţi admişi pentru proba scrisă a concursului de directori ai CAS-urilor judeţene s-au prezentat, joi, la examen. Pentru judeţele în care nu au existat candidaţi sau unde posturile nu vor fi ocupate în urma actualului concurs procedura va fi reluată ”în cel mai scrut timp”. Adrian Gheorghe arăta că au existat 60 de candidaţi care şi-au depus dosarul pentru concurs, iar în urma selecţiei dosarului au fost admişi la proba scrisă 54 de candidaţi.

regionalpress.ro

[dcp100168]

S-a schimbat directorul la Casa de Asigurări de Sănătate

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi are de vineri, 11 noiembrie, un nou director general, în persoana doctorului Ciprian Groza, până mai ieri aflat pe o funcție inferioară în cadrul instituției.

Doctorul Groza a ocupat în trecut funcția de director general adjunct la DGASPC Galați și îl înlocuiește acum la CJAS pe fostul director general cu delegare de atribuţii George Toderaşc.

În urma numirii lui Ciprian Groza, Toderașc s-ar fi întors pe funcția deținută anterior, aceea de inspector superior în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi.

viata-libera.ro

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi are un nou director. Zvonul schimbării circulă de mai bine de 2 săptămâni, însă abia acum s-a concretizat. Astfel, fostul director general cu delegare de atribuţii George Toderaşc s-a reîntors pe funcţia deţinută înainte de numirea sa la conducerea CJAS, adică pe cea de inspector superior în cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi. Acesta a fost numit ca director al CJAS Galaţi în octombrie 2020.
De astăzi, funcţia de director general al CJAS Galaţi va fi ocupată de Ciprian Groza, care de aproximativ două săptămâni s-a transferat de pe funcţia de director general adjunct - protecţia socială în cadrul DGASPC Galaţi, pe o funcţie inferioară în CJAS Galaţi, tocmai pentru ca astăzi să fie numit în funcţia de director general. Demn de menţionat este că Ciprian Groza este medic de profesie.
monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Încă o instituție publică din Galați a fost spartă de hoți. Poliția crede că infractorii sunt ”profesioniști”

Încă o instituție publică din Galați, cu sediul în centrul orașului, a fost vizitată de hoți în noaptea de joi spre vineri. Este vorba de Casa de Asigurări de Sănătate, cu sediul pe strada Mihai Bravu, unde hoții au atacat, potrivit primelor constatări, la circa 30 de minute după miezul nopții.

Modul de operare a fost identic cu cel folosit la spargerea dată în urmă cu mai bine de o lună la sediul Consiliiului Județean de pe strada Eroilor, și anume escaladarea și pătrunderea printr-o fereastră termopan, ce fusese forțată în prealabil. Intrarea prin efracție a fost constatată de agenții firmei de pază care are contract cu CAS Galați, aceștia anunțând poliția. 

”Secția 5 Poliție Galați a fost sesizată telefonic de către dispeceratul unei societăți de pază, cu privire la faptul că persoane necunoscute, după ce ar fi forțat un geam, au pătruns în sediul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Galați, situat pe strada Mihai Bravu, din municipiul Galați.

Întrucât cele sesizate au fost constatate și de echipajul de poliție care s-a deplasat, în cel mai scurt timp, la fața locului, s-a constituit o echipă formată din polițiști din cadrul Biroului Investigații Criminale și specialiști din cadrul Serviciului Criminalistic Galați, care au efectuat cercetarea la fața locului.

Din verificările preliminare s-a stabilit faptul că în cursul nopții, în jurul orei 00,36, persoane necunoscute au forțat un geam termopan de la parterul clădirii și au pătruns în interior prin escaladare. Au fost răvășite bunurile din mai multe birouri precum și din casierie. Urmează a se stabili dacă în urma acestei activități infracționale au fost sustrase bunuri sau valori”, au precizat reorezentanții IPJ Galați.

A fost întocmit un dosar penal pentru infracțiunea de tentativă la furt calificat, urmând a se stabili situația de fapt și eventual, schimbarea încadrării juridice.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Angajații CJAS Galați, în grevă timp de 2 ore

Angajații Casei Județene de Asigurări de Sănătate din Galați s-au alăturat colegilor din țară și au protestat astăzi, timp de două ore, fiind nemulțumiți de salariile pe care le consideră prea mici pentru munca depusă și de reducerea drastică a numărului total de angajați. În intervalul orar 10,00-12,00, întreaga activitate de la nivelul instituției a fost sistată, iar gălățenii aflați la CJAS Galați, între orele menționate, au fost nevoiți să aștepte suspendarea protestului și reluarea activității pentru a intra în posesia documentelor de care aveau nevoie.

Directorul CJAS Galați, dr. Ciprian Groza, ne-a declarat telefonic că a fost vorba de un protest la nivel național, căruia i s-au alăturat și angajații gălățeni. „Cetățenii care se aflau la noi în instituție în momentul declanșării grevei au așteptat sistarea protestelor pentru a putea fi serviți la ghișee de angajații noștri. Nu au avut ce să facă altceva”, a mai spus dr. Groza.

Protestele în CJAS-urile din țară vor continua conform calendarului stabilit de Federația Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate. Vom reveni cu amănunte despre situația din Galați și despre modul în care va evolua conflictul de muncă al angajaților de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Două treimi din persoanele asigurate in sistemul public de sanatate nu achită contributie

Anul trecut, in judetul Galati,  s-a cheltuit pentru serviciile medicale de care a beneficiat populatia, o suma cu 115.494.868 de lei mai mult decat asigurarile de sanatate platite de contribuabilii din judetul Galati. Diferenta a fost asigurata de la bugetul de stat.   

In judetul Galati, din cei 436.070 de persoane asigurate in sistemul public de sanatate, 68,18% nu platesc asigurarile la sanatate si doar 31,82% achita aceasta contributie, date furnizate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Galati (CJAS). Acest lucru inseamna ca doar 138.757 de persoane platesc asigurarile de sanatate, iar 297.312 nu platesc, dar sunt asigurate.

Tot potrivit CJAS Galati, anul trecut, serviciile medicale decontate de stat din judetul Galati au fost in valoare de 639.589.822 lei. Pe de alta parte, potrivit Administratiei Judete a Finantelor Publice Galati, anul trecut, s-au incasat 524.094.954 lei din contributiile la sanatate platite de un numar de 30.461 contribuabili, din care 16.744 de persoane juridice si 13.717 persoane fizice. Acest lucru inseamna ca anul trecut, in judetul Galati, s-a cheltuit pentru serviciile medicale de care a beneficiat populatia, o suma cu 115.494.868 de lei mai mult decat asigurarile de sanatate platite de contribuabilii din judetul Galati. Diferenta a fost asigurata de la bugetul de stat.

romania-actualitati.ro

[dcp100168]

Protest al angajaţilor Caselor de Asigurări de Sănătate. Activitatea cu publicul va suferi

Blocul Național Sindical (BNS), alături de afiliatul său Federația Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate, informează că începând de joi, 2 noiembrie 2023, angajații Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, ai Caselor Județene de Asigurări de Sănătate și ai Casei de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești intră în protest generalizat pe perioada nedeterminată. Asta înseamnă, potrivit sindicaliştilor, că angajaţii nu vor ieși în fața instituţiilor, dar vor protesta în birouri, pe perioadă nedeterminată, iar activitatea cu publicul va fi blocată.

BNS, FSCAS și conducerea CNAS au încercat rezolvarea problemelor de salarizare din această instituție, promovând un proiect de lege pentru a genera suportul legislativ necesar corecțiilor salariale, în condițiile în care salariații din aceste instituții nu au beneficiat de niciun fel de creștere salarială din 2018 până în prezent, atrag atenţia sindicaliştii. Deși proiectul de lege trimis în Parlament viza în mod direct salarizarea lucrătorilor din CNAS, anumiți miniștri și parlamentari au intervenit prin amendamente pentru alte tipuri de categorii de salariați din sectorul de sănătate publică (nu puțini la număr), ce nu erau vizați de proiectul legii. În iunie a.c., proiectul de lege ajuns pe agenda plenului Camerei Deputaților (camera decizională) a fost retras de la vot, motivul fiind că impactul financiar este unul foarte mare din cauza acestor noi amendamente.

A urmat protestul din data de 10 iulie 2023, după care, în ciuda unor promisiuni ce le-au fost făcute, sindicaliştii au constatat că s-au găsit soluții prin ordonanțe de urgență pentru alte categorii de salariați din sănătate, cu excepția celor din CNAS. "Nu am cerut rectificări bugetare! Resursele financiare necesare salariilor noastre sunt insignifiante și se regăsesc deja în bugetul CNAS datorită economiilor făcute la fondul de salarii pe parcursul acestui an", atrag atenţia sindicatele.

După asumarea răspunderii, de către guvern, pentru Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, peste 100 de salariați din CNAS, CASMB, OPSNAJ și CAS județene au migrat către alți ordonatori de credite din sistemul public. Sindicaliştii atrag atenţia că, în ultimii patru ani, s-a pierdut peste 25% din totalul salariaților din motive care ţin de salarii.  

În aceste condiţii, sindicatul declanşează acest protest. "De joi, 2 noiembrie 2023, activitatea de relații cu publicul va fi grav perturbată, inclusiv procesarea tuturor documentelor venite de la furnizorii de servicii, de la companii (concedii medicale) și, nu în ultimul rând, a programelor naționale de sănătate, din cauza faptului că majoritatea salariaților din CNAS, CASMB, CJAS-uri și OPSNAJ intră în protest generalizat pe perioadă nedeterminată", spune comunicatul remis redacţiei. Potrivit documentului, 90% din salariații Casei și-au exprimat acordul cu privire la acest protest, cu excepția conducătorilor instituției de la nivel central și teritorial. 

Galaţiul, potrivit directorului general al CJAS, dr. Ciprian Groza, se înscrie în media naţională în ceea ce priveşte participarea la protest. La ora documentării noastre, încă nu se primise vreun document oficial referitor la protest, dar cel puţin o persoană care în mod obişnuit lucrează cu publicul nu aderase la protest, aşa că un ghişeu al instituţiei va fi deschis, rămâne de văzut însă pentru cât timp, în condiţiile date.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lacăt la ghișeul CJAS Galați, neplăceri pentru gălățeni

Protestul general declanșat de angajații Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) a dat peste cap planurile mai multor gălățeni. Sosiți în curtea unității, oamenii nu au mai avut acces la ghișee și nici nu au mai găsit rezolvare la problemele lor, decât la cel care asigura paza și care încerca să le propună o altă variantă.

„Protestăm împotriva politicii de dispreț a Guvernului și Parlamentului la adresa salariaților din Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, este mesajul scris de angajații CJAS Galați, afișat pe poarta CJAS Galați, mesaj care a dus la sistarea activității pe durată nedeterminată. Mișcarea de protest a făcut ca mulți pacienți, bolnavi cronici și al căror tratament depindea de adeverințele eliberate de la ghișeele casei, să se afle în imposibilitatea de a-și continua tratamentul. Joi, în jurul prânzului, pe strada Mihai Bravu, acolo unde se află sediul CJAS Galați, era liniște.

Foarte mulți dintre cetățeni au aflat despre protest din presă. Însă cei care nu știau erau revoltați că nu își pot rezolva treburile. „Mi s-a blocat cardul de sănătate, pentru că asistenta de la medicul de familie a tastat greșit PIN-ul. Acest lucru a dus la imposibilitatea de a mai lua rețetele gratuite de care am nevoie pentru tratamentul meu. Teoretic, cardul a fost deblocat din sistem, dar practic... la farmacii nu s-a văzut. Am venit azi aici (joi, n.r) pentru că aveam nevoie de o adeverință din care să rezulte că mi-a fost deblocat cardul. Nu am primit nimic. Nici măcar nu am avut cu cine să vorbesc. Toată lumea ridică din umeri, mâine nu cred că rezolv că e zi liberă, apoi weekend și eu sunt nevoită să amân tratamentul”, ne-a spus o gălățeancă în curtea CJAS Galați. Femeia susține că nu îi spusese nimeni că angajații CJAS Galați au sistat activitatea. „O să mă uit în presă, să văd poate aflu când se reia activitatea, să nu mai bat drumul degeaba”, a mai spus aceasta.

Cei mai afectați de situație au fost pacienții mai în vârstă pentru care drumul dus și întors până la CJAS reprezenta și așa, în condiții normale, un efort deosebit. Este și cazul lui Marin Balica, un pensionar care suferă de Parkinson și care avea nevoie de ajutorul celor de la Casa de Asigurări de Sănătate Galați pentru a afla care sunt drepturile legale de care beneficiază ca urmare a bolii de care suferă. Deznădăjduit, omul s-a așezat pe o bancă din curtea instituției, așteptând să primească de la cineva un răspuns. „Nu mai pot să vin iar. Sunt bătrân și bolnav. Am Parkinson și mă mișc greu. Venisem aici ca să vad dacă am dreptul la însoțitor, pentru că mi s-a spus că îmi trebuie de aici hârtie”, a povestit Marin Balica.

Vom urmări protestul angajaților CNAS și vom reveni cu amănunte.

viata-libera.ro

[dcp100168]

A cincea zi de proteste la CJAS Galați

Protestul angajaților Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galați a continuat şi miercuri. A fost a cincea zi în care angajații instituției şi-au manifestat nemulțumirile, însă de data aceasta s-au gândit și la gălățenii al căror tratament depinde de adeverințele eliberate de instituție.

Astfel, deși oamenii au protestat şi au scandat lozinci în curtea instituției, un ghișeu a rămas deschis pentru public, cu program zilnic 8.30 - 9.00 și 16.00 - 17.00. Acesta asigură urgențele pentru bolnavii cronici, care au nevoie de adeverințe medicale pentru a-şi continua tratamentul uzual. Acest lucru s-a întâmplat după ce, timp de câteva zile, angajații CJAS Galați au sistat complet activitatea instituției, măsură care le-a creat probleme multor gălăţeni. Pe lângă urgențele asigurate în intervalul orar menționat, angajații CJAS Galați asigură servicii de duplicare a cardurilor de sănătate, servicii necesare gravidelor şi persoanelor cu dizabilități şi eliberează aprobări pentru aparate de oxigen.

Protestele angajaților din cadrul caselor județene de asigurări de sănătate se desfășoară în toate județele țării, începând de joi, 2 noiembrie, pe perioadă nedeterminată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Salariile din întregul sistem sanitar, în pericol. A șaptea zi de proteste la casele de sănătate

Vineri a fost cea de-a șaptea zi a protestelor susținute de angajații caselor de asigurări de sănătate din toată țara. Declanșate pe 2 noiembrie, protestele au ca principală revendicare majorarea salariilor, rămase, după cum afirmă angajații, la nivelul anului 2018. De luni, situația din sistem poate deveni foarte serioasă, deoarece casele de sănătate au anunțat că vor sista plățile către spitale și furnizorii de servicii medicale.

Conform președintelui Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, majorarea salariilor celor 2.500 de angajați din sistem, care fac munca a 4.000 de oameni, nu reprezintă un efort care să dea România peste cap. "Creșterile salariale sunt diferențiate, în sensul în care unii pot avea creșteri salariale de 20%, alții de 30%. Există creșteri diferențiate per individ. Nu este o chestie generală pentru toată lumea", a explicat Costin.

Liderul BNS a mai afirmat, joi, la protestul național din fața sediului central al Casei de Asigurări de Sănătate, că proiectul de lege prin care ar urma să se majoreze diferențiat salariile angajaților Casei se află la Camera Deputaților, "a trecut prin toate comisiile, a luat toate avizele, are nevoie doar să fie pus pe ordinea de zi şi votat un minut colo, un minut colo".

Protestele angajaților din casele județene de sănătate se desfășoară zilnic începând de joia trecută, în general în fața sediilor. La fel se întâmplă și la CJAS Galați, unde sunt asigurate, ca peste tot în țară, urgențele. Zilnic, de la 9.30 la 10.00 și de la 16.00 la 17.00, și chiar și în afara acestui orar, sunt eliberate adeverințe pentru carduri de sănătate, documente pentru externare, pentru aparate de oxigen, pentru toate urgențele, potrivit dr. Ciprian Groza, directorul general al CJAS Galați.

La sfârșitul protestului de joi de la București, la care au participat și 20 de salariați de la CJAS Galați, s-a anunțat că, începând din 12 noiembrie, vor fi sistate plățile către spitale și către furnizorii de servicii. Salariații caselor de sănătate sunt deciși să continue protestele pe perioadă nedeterminată, până la soluționarea revendicărilor. Astfel, dacă până duminică seară, guvernul nu face "ceva" în acest sens, săptămâna viitoare se anunță una de foc pentru întregul sistem sanitar. Este săptămâna salariilor din spitale, ale medicilor, cadrelor sanitare, personalului TESA și celui de pe ambulanțe, care ar putea fi blocate prin sistarea plăților. Ar fi afectați, de asemenea, medicii de familie, personalul din farmacii și laboratoare - în esență, toți cei care au legătură cu sistemul sanitar.

"Totul depinde de dumnealor (cei de la Guvern - n.r.). Noi așteptăm să fim chemați la discuții", ne-a spus reprezentanta BNS a salariaților din CJAS Galați, Anca Onosă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Protestul de la Casa de Asigurări de Sănătate s-a încheiat

Protestul angajaților de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galați s-a încheiat marți, la fel ca acțiunile similare ale colegilor lor din toată țara. De asemenea, pichetarea care trebuia să aibă loc, marți, în fața sediului Guvernului din Piața Victoriei a fost anulată, ca urmare a adoptării în Parlament, în aceeași zi, a proiectului de lege ce vizează majorarea salariilor angajaților din casele de sănătate, a informat Blocul Național Sindical (BNS).

Principala revendicare care a dus la protestele salariaților CJAS-urilor din toată țara a reprezentat-o majorarea salariilor, ei spunând că nu au beneficiat de niciun fel de creștere salarială din 2018 până în prezent.

„Suntem pe drum, ne întoarcem de la București, legea a fost aprobată. Salariații au încheiat pichetarea, s-au întors la lucru încă de azi (14 noiembrie – n.red.)”, ne-a spus reprezentanta BNS a salariaților gălățeni din CJAS, Anca Onosă.

Camera Deputaților a adoptat, marți, în calitate de for decizional, proiectul de lege prin care se majorează veniturile personalului de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. S-au înregistrat 203 voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 55 abţineri. Potrivit noilor prevederi, salariul şi celelalte drepturi ale personalului CNAS şi al caselor de asigurări se vor stabili „la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcțiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

CJAS Galați are datorii la medicii de familie şi concedii medicale nedecontate

Medicii de familie acuză că serviciile medicale furnizate în luna octombrie nu le-au fost decontate de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi

Deși situația este gravă la nivelul întregii țări, se pare că sunt județe unde plata pentru serviciile medicale s-a făcut parțial, în proporție de 60 la sută. Dr. Dumitru Mărășescu, medic de familie și președintele Patronatului Medicilor de Familie din Galați, spune că de vină pentru întârzierea plăților nu ar fi CJAS, ci Ministerul Finanțelor și Guvernul, care au redus considerabil sumele de bani virate către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Servicii medicale nedecontate

"Deși suntem la jumătatea lunii noiembrie, medicilor de familie din Galați nu le-au fost virate veniturile cuvenite pentru serviciile medicale prestate în luna octombrie. Sunt venituri din care noi plătim totul la cabinet: gaze, lumină, femeia de serviciu, sănătate, pensii, salariul asistentei. Considerăm totuși că nu e vina CJAS și nici măcar a CNAS, ci a Ministerului de Finanțe și a Guvernului, care nu au onorat sumele solicitate de CNAS pentru medicii de familie. Se pare că este o problemă la nivel național, pentru că în țară sunt județe unde s-a plătit parţial, dar și județe unde nu s-a primit nimic", ne-a declarat dr. Dumitru Mărășescu.

Restanţe din luna iunie

Pentru a vedea cum stau lucrurile în teritoriu, am luat legătura cu directorul CJAS Galați, dr. Ciprian Groza, care ne-a oferit câteva lămuriri. Acesta ne-a declarat că, începând de astăzi (marți, 21 noiembrie - n.r.), medicii de familie vor primi, eșalonat, contravaloarea serviciilor medicale efectuate în luna octombrie. "O parte dintre bani au plecat astăzi către medicii de familie din Galați. Aceștia vor primi acum 60 la sută din sumă, așa cum s-a primit în toată țara", ne-a spus dr. Ciprian Groza.

Medicul a recunoscut că instituția pe care o conduce are restanțe și la plata concediilor medicale, contravaloarea acestora nefiind achitată din luna iunie a anului curent. "Din păcate, nu avem bani. Ultima lună în care am achitat contravaloarea serviciilor medicale este luna mai, astfel că avem restanță lunile iunie, iulie, august, septembrie și octombrie. Legea spune că termenul de achitare a concediilor medicale este de 60 de zile de la momentul în care banii ajung în contul CJAS. Astfel de situații au mai fost și în anii trecuți. Probabil că se vor mai regla din plăți până la sfârșitul anului și toată lumea își va primi banii", ne-a mai spus directorul CJAS Galați.

Președintele CNAS, Andrei Baciu, a declarat că a solicitat 4,2 miliarde de lei şi a primit doar 1,7 miliarde de lei, bani ce vor fi alocaţi, în primul rând, pentru salariile angajaţilor, restul urmând să fie distribuiţi pentru domeniile de asistenţă medicală. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat că acestea au fost disponibilităţile existente la bugetul de stat la momentul respectiv.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Nu toți medicii se prezintă la program în centrele de permanență", susţine Ciprian Groza, directorul general al CAS Galați

Medicul Ciprian Groza, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Galați a răspuns, în exclusivitate pentru cititorii cotidianului "Viața liberă", unor probleme acute ridicate de cetățenii urbei noastre

- Una dintre controversele actuale este cardul naţional de sănătate. Ce noutăți aveți?

- Cardul de sănătate național costă în acest moment 14 lei. Din acest motiv, pentru foarte mulți concetățeni nu are valoare și îl pierd a doua zi după ce l-au primit. Apoi vin la noi și solicită adeverințe și, evident, emiterea altui card. Ca atare, ne-am propus o mărire a costului, pentru ca oamenii să-l păstreze așa cum își păstrează cardurile bancare. Precizez că ele se tipăresc doar la Sibiu pentru toată țara și din acest motiv uneori durează foarte mult eliberarea lor. Există un plan care prevede ca acest card de sănătate să apară pe un card unic, împreună cu actul de identitate și cu permisul de conducere. Când vor fi gata reglajele între ministere și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, românii vor avea un singur card, care va fi de dimensiunile celui bancar și va încăpea foarte bine în portmoneu.

- Le vor pierde pe toate trei atunci!

- Nu. Dacă urmăriți statisticile, o să vedeți că, de exemplu, cardurile bancare sunt printre cele mai puțin pierdute obiecte, pentru că reprezintă o valoare în sine.

- Care sunt beneficiile cardului european de sănătate pentru un cetățean român care călătorește în străinătate?

- Cardul european este asigurarea medicală când o persoană călătorește în străinătate, într-un stat membru al Uniunii Europene şi în Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Marea Britanie. În afara acestora, avem o înțelegere cu Turcia și cardul este valabil şi acolo. În cazul în care cetățeanul are o urgență medicală, el este tratat, iar costul îi va fi returnat de stat când revine în țară.

- Deci trebuie să aibă asigurare sau vine înainte de concediu la casa de asigurări și solicită un card european?

- Vine şi solicită un card european, care nu costă niciun leu, este valabil doi ani. Se eliberează la ghișeul nostru și durează între 3 și 5 zile până îl obține. Atenție, cardul european se folosește doar pentru urgențe medicale în timpul unei vacanțe sau al unei deplasări în străinătate! Am avut cazuri în care anumiți oameni bolnavi au crezut că, obținând cardul european, pot merge să se opereze în străinătate.

- Ce ne puteți spune despre programul de prevenție derulat prin medicii de familie?

- Este vorba despre un program european. E un program foarte bun pentru determinarea stării de sănătate a românilor. A mai existat un astfel de program pe vremea ministrului Eugen Nicolaescu, în anul 2008. Problema acelui program, care a fost și el la fel de bun, a fost că nu s-a finalizat. Adică, ultima etapă a programului nu s-a mai făcut. Ideea este să stocăm datele fiecărui pacient în sistem, să vedem ce am găsit și să vedem dacă avem o populație preponderent bolnavă de boli cardiovasculare sau dacă avem o populație preponderent bolnavă de boli metabolice, de obezitate și așa mai departe. Această analiză de final nu s-a mai efectuat în 2008.

Acest nou program a început în iulie 2023 şi se derulează prin medicii de familie. Este un program multianual, ceea ce este foarte important, și se dezvoltă pe componente. Astfel, mă prezint la medicul de familie, cel mai bine în luna de naștere, nu neapărat pentru că sunt bolnav, ci pentru o vizită la un medic specialist sau la un stomatolog. Toate acestea ar fi bine să fie făcute, prin această programare, exceptând, bineînțeles, situațiile de urgență, pe care nu și le dorește nimeni și care necesită intervenție rapidă.

- La centrele de analize sunt suficiente fonduri?

- La centrele de analize medicale sunt fonduri în funcție de aparatura pe care o are centrul respectiv. Nu toate laboratoarele de analize au același buget. Casa de Asigurări nu trimite bani cuiva anume, pentru că are o pasiune pentru cineva. Toate laboratoarele, în funcție de aparatura pe care o au, primesc fonduri. Unele mai multe, altele mai puține, dar primesc. Unii își termină fondurile mai repede, alții mai puțin repede, în funcție de adresabilitate, în funcție de reclama pe care și-o fac.

Medicul, la rândul lui, când prescrie un bilet de trimitere la analize, nu are voie să scrie acolo un anumit laborator, o anumită clinică, un anumit spital și așa mai departe. De asemenea, când trimite la specialist, pune diagnosticul și atât. Nu îi spune bolnavului să meargă la spitalul X, Y, Z. Omul se duce acolo unde crede el că îi va fi bine, că vrea în Galați, că vrea în alt județ, indiferent. E alegerea lui.

Fonduri există, chiar dacă nu le găsim la colțul străzii, la primul laborator care ne iese în cale. Găsim la alt laborator, poate în alt cartier, dar găsim. Iar pentru anumite categorii de boli există programe naționale, care se referă la afecțiuni cum ar fi COVID, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli renale cronice, pentru care, indiferent dacă mai există sau nu fonduri de la Casa de Asigurări, sunt asigurate analizele medicale dintr-un fond de rezervă.

- Un subiect controversat este cel al centrelor de permanență. Mulți cititori se plâng că nu au primit nici cel mai mic ajutor și au fost trimişi la spital. Sunt și gălățeni mulțumiți, care spun că li s-au rezolvat problemele. Care este situația reală?

- Înfiinţarea acestor centre de permanență a fost făcută pentru a prelua din cazuri, pentru a mai elibera puțin din aglomerația de la unităţile de primiri urgenţe (UPU). În weekend sau seara, pentru o injecție intramusculară de pildă, foarte mulți oameni mergeau la UPU și, din păcate, o parte mai merg și acum. Adică, pentru lucruri banale, care pot fi făcute într-un astfel de centru de permanență, se aglomerează UPU și dacă în același timp vine un accident vascular, un accident auto sau orice alt accident grav, pentru care secundele fac diferența, sunt întârziate anumite intervenții din cauza unei injecții.

În Galați avem 11 astfel de centre de permanență. În municipiu avem trei centre de permanență, așezate oarecum strategic, pe cartiere. Avem un centru în Micro 39, avem unul pe Furnaliștilor, în Micro 20, și mai avem unul la Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Mazepa 2. Anul acesta se va mai deschide un centru de permanență pe Dogăriei, undeva în zona Cantinei de Ajutor Social.

În Galați avem un singur UPU, la Spitalul Județean, care nu este aglomerat, este supraaglomerat. Cadrele medicale de acolo au zile și cu 700 de prezentări.

Tocmai de aceea am gândit această variantă cu centrele de permanență. În ele prestează medici de familie și asistenți medicali, care sâmbăta și duminica au program de 24 de ore. În restul săptămânii, de luni până vineri, au program de la ora 15.00 până la ora 8.00 dimineața, adică 17 ore.

Din păcate, e o realitate, nu toți medicii se prezintă la program în centrele de permanență, unii dintre ei invocând chiar motive de teamă, mai ales cei din mediul rural, așa că după ora 9,00-10,00 seara închid ușa cabinetului. Noi plătim aceste prestații, atât medicii, cât și asistentele. Controlul acestor centre de permanență este însă greu de făcut, nu putem merge în control decât împreună cu echipa de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP). Nu am nimic să le reproșez colegilor de la DSP, dar acest lucru înseamnă să-i anunțăm, să aibă și ei mașină disponibilă și astfel reuşim să mergem după 2-3 zile. Am primit semnale în timp real care spuneau că doamna doctor X e în mall și ar fi trebuit să fie în centrul de permanență, la program. Din păcate, n-avem cum să ne deplasăm în astfel de cazuri. Echipa mea n-are cum să ia legătura cu DSP-ul în cinci minute, să găsească o soluție de moment și să meargă împreună în control. Trebuie emis un ordin din partea mea și din partea directorului de la DSP. E o scăpare în regulamentul de organizare și funcționare al centrelor de permanență. O scăpare pe care și noi am ridicat-o, și colegii de la DSP, astfel că sperăm să o reglementăm.

Trebuie să spun în același timp că sunt colegi care își fac datoria în centrele de permanență. Și lucrul ăsta chiar se vede, în mediul rural, de exemplu. În județ, comunitățile care au astfel de centre de permanență sunt mulţumite, din punct de vedere al actului medical. Au asistență medicală 24 din 24, au medicul lor de familie care vine la cabinet după programul lui, apoi seara și pe parcursul nopții au medicul din centrul de permanenţă. Eu încurajez și sper să se deschidă din ce în ce mai multe astfel de centre de permanență, pentru că ele chiar sunt utile. Important este să înțeleagă și medicii, în principal ei, că e foarte important, când ai program de gardă, să fii acolo și să nu riști să-ți pierzi profesia din cauza unui incident nefericit.

Trebuie să vă mai spun că aceste centre de permanență, pe care și le doresc toți primarii, nu au cum să existe peste tot în comunitățile locale. Ele se constituie prin voința unor medici care vor și constituie un astfel de centru. Nu le constituim nici noi, cei de Casa de Asigurări, nici Direcția Sanitară. Medicii se asociază și spun: suntem cinci, șase, șapte medici. Ne constituim. Mergem la Direcția Sanitară. Obținem toate avizele necesare pentru ca noi să deschidem acest centru de permanență. Apoi, cu toate actele, vin la noi și noi plătim activitatea medicală de acolo. Asta e înșiruirea logică. Sunt medici care au și cabinete și care prestează, de exemplu, dimineața la cabinet și ulterior merg la centrul de permanență. Sau sunt medici care lucrează exclusiv la centrele de permanență.

- Pentru copiii cu autism, terapia este foarte costisitoare și foarte greu de făcut la noi în oraș. Din păcate, copiii cu autism sunt din ce în ce mai mulți. Ce ne puteți spune despre acest subiect delicat?

- Știți că am lucrat mult pe domeniul de asistență socială. Am deschis un centru pentru copiii cu autism din Galați. M-am implicat foarte mult în deschiderea lui, funcționează pe lângă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați. A venit în sprijinul acelor părinți care nu pot și nu au posibilități materiale să plătească terapia copilului cu autism, care în cele mai fericite cazuri ajunge la 3-4.000 de lei pe lună. Și spunem asta pentru ca lumea să știe că terapia pentru copilul cu autism este foarte costisitoare și permanentă. Tocmai de aceea, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară și-au deschis astfel de centre. S-a vorbit inclusiv la minister pentru a se deschide şi mai multe centre. ONG-urile s-au dezvoltat foarte mult pe segmentul ăsta. Avem APCA, avem Fundația "Inimă de Copil", avem Fundația "Dincolo de Tăcere". Sunt oameni care s-au implicat pentru că la rândul lor au copii cu astfel de probleme și s-au adunat mai mulți părinți și încet, încet a crescut acest ONG. S-au făcut auziți, au ajuns la minister și au cerut ajutor. Din luna octombrie a anului trecut, Casa Națională şi Ministerul Sănătății derulează un subprogram național pentru autism. Din păcate, până acum n-a venit nimeni să-l ceară, n-a venit nimeni să întrebe măcar cum putem derula programul, cum îl putem accesa. Niciun psiholog, niciun psihoterapeut, niciun medic psihiatru, absolut nimeni.

Mi-am pus și eu întrebarea asta și am zis că e ceva ce nu funcționează. Și atunci, împreună cu colegii de la Casa Județeană, am invitat reprezentanții de la Protecția Copilului, am invitat la discuţii reprezentanți de la toate ONG-urile pe care vi le-am enumerat, a fost o discuție comună cu toți cei implicați, am vrut să înțelegem unde e problema. Toți mi-au spus că nu sunt încă pregătiți, dar îl vor accesa. Am ajuns în luna martie și în continuare nu avem niciun doritor.

M-am gândit și chiar i-am întrebat pe colegii de la ONG-uri dacă nu le convine finanțarea. Pentru că, într-adevăr, nu e foarte generoasă, 135 de lei ora de psihoterapie sau ora de consiliere psihologică. Au zis nu, astea sunt tarifele pe care noi le-am negociat și pe care ni le-am dorit, pe care ministerul și Casa ni le-au aprobat. Și atunci unde e problema? Problema a fost, inițial, că sunt foarte multe hârtii de întocmit pentru accesarea acestui subprogram. Am scris la București și am ridicat această problemă, că sunt mult prea multe hârtii, mult prea multă birocrație. S-a mai redus, dar tot nu au apărut doritori. E ciudat și, în același timp, trist, pentru că dacă acest subprogram nu va fi accesat, mai mult ca sigur se va renunța la el.

- Deci programul trebuie accesat de psihologi sau de persoane specializate. Nu poate părintele copilului cu autism să-l acceseze?

- Nu. Dar poate, de exemplu, un ONG care se ocupă de terapia copilului cu autism. Avem și adulți cu autism și avem mulți. Un ONG poate accesa aceste fonduri prin specialiștii pe care îi are în propria curte. Fie că e psiholog, fie că e logoped, pentru că se decontează și servicii de logopedie. Fie că e kinetoterapeut, pentru că în acest subprogram se desfășoară și se decontează servicii de kinetoterapie. Toate acestea sunt decontate. O să încercăm să-l mediatizăm în continuare, o să facem în continuare întâlniri cu toți aceștia. Dar în toată țara nu și-a găsit adresabilitatea acest subprogram...

* Emisiunea "SPOT ON la Viața liberă - Galațiul sub reflector" este un produs "Viața liberă". Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

CAS Galați, restantă la plata concediilor medicale şi a furnizorilor. Dr. Ciprian Groza, despre importanța vaccinării, datoriile şi hibele din sistem

Medicul Ciprian Groza, directorul general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Galați a răspuns, în exclusivitate pentru cititorii cotidianului "Viața liberă", unor probleme acute ridicate de cetățenii urbei noastre. Prezentăm, în cele ce urmează, partea a doua a interviului oferit de medicul gălățean pentru „Viața liberă!”

- Ce ne puteți spune despre programul imunizărilor?

- Despre imunizare pot să vă spun că, în ciuda a ceea ce vedeți la televizor și ceea ce citiți foarte des prin anumite publicații, românii chiar se vaccinează. În România avem o rată de vaccinare în medie de 90%, ceea ce e foarte bine. E într-adevăr, o parte redusă a populației care nu vrea să se vaccineze și nu vor să-și vaccineze nici copiii, nici măcar cu acea schemă clasică a Organizației Mondiale a Sănătății. Și aici e o problemă. Cu toate acestea, în România se vaccinează și antigripal, se vaccinează și anti-HPV. Oamenii au început să vină și să caute și la Sanepid, și la Spitalul de Boli Infecțioase și se vaccinează pentru boli tropicale atunci când pleacă în astfel de zone. În România s-a modificat, în schimb, sistemul de vaccinare. Până acum, vaccinurile se făceau la medicul de familie. O să luăm exemplul vaccinului antigripal. Medicul primea dozele de vaccin în funcție de câți pacienți avea pe listă. Dacă avea 1.000 de pacienți, primea 50 de doze, dacă avea 2.000-3.000, primea 100 de doze. Cei mai mulți medici primeau 300 de doze. Tu, medic, trebuia, când aveai mai puține doze, să împarți dozele alea, astfel încât te transformai cumva într-un Dumnezeu local și spuneai că da, ție îți fac, ție nu-ți fac. Criteriile de vaccinare erau clare, dar la criteriile alea se încadrau, poate, mai mult de jumătate din lista ta. Deci tu aveai, de exemplu, eligibili pentru a fi vaccinați antigripal 1.000 de oameni, iar din 1.000 de oameni voiau să se vaccineze 200, dar tu aveai doar 50 de doze. Acest sistem era și costisitor pentru că Sanepidul trebuia să vină la fiecare cabinet, să consume combustibil, să consume resursă umană etc. Noi, ca medici, trebuia să avem spații destinate unde să-l ținem. Frigidere de o anumită dimensiune să ne încapă vaccinul. Și așa mai departe. Acum, medicul prescrie pe rețetă, avem sub lista E1 și E2, cu 50% E1, cu 100% E2, pentru aceste vaccinuri. Dacă e vorba de copil, de gravidă, de lăuză, de bolnavi cronici, atunci vorbim de 100%, adică de vaccin gratuit. Dacă vorbim de cealaltă categorie a populației care vrea să se vaccineze, vorbim de 50%. Și mai există și o altă categorie, a treia, cei care nu sunt asigurați și care nu beneficiază de acest pachet de imunizare și care, dacă vor, merg în farmacie, își cumpără vaccinul, care costă undeva la 50-60 de lei, și îl pot face tot în farmacie începând de anul acesta. Aici a fost o discuție și trebuie să vă dezvolt puțin. Tot de anul acesta, s-au băgat aceste sub liste E1 și E2 și vaccinurile se dau pe rețetă. Vorbim de antigripal, de HPV, dar nu și de schema care se face la copil de la naștere, adică de schema OMS. Acelea sunt aparte și vin în continuare la medicul de familie. Medicul de familie catagrafiază populația care trebuie să facă acel vaccin, invită copilul la vaccin și așa mai departe. Acum, pe baza unor cursuri făcute de farmacist, acesta are competența să vaccineze. Se prezintă pacientul la farmacie, cumpără vaccinul, iar farmacistul îl poate și administra. Gratuit! Farmacistul are și el acces la Registrul Electronic Național de Vaccinare (RENV) și ridică acel vaccin acolo după codul numeric personal al pacientului respectiv. Aici a apărut, bineînțeles, un război între medicul de familie și farmacist, un război steril, pe care am reușit și l-am dezamorsat la timp, pentru că lucrurile stăteau în felul următor: Medicul prescria o rețetă pacientului din lista lui sau asiguratului din lista lui. Asiguratul mergea la farmacie, de unde nu se mai întorcea la medic să-l facă. În momentul în care îl făcea în farmacie, farmacistul raporta în RENV, dar farmacistul nu primește niciun leu pentru această activitate. Medicul, în schimb, e plătit pentru această activitate, considerându-se un serviciu. Și atunci, serviciul ăla se plătește cu o anumită sumă de bani. Deci, în condițiile astea, nici medicul nu mai era plătit. În condițiile în care omul își făcea vaccinul la farmacie nu mai era plătit nici farmacistul, nici medicul. Acum, nici omul ăla n-are nicio vină, că el spune așa, și eu îl înțeleg foarte bine și pe cetățean. Domnule, am fost la medic, mi-a dat rețeta. Ok. Mă duc la farmacie, nu mă mai întorc la medic. Nu mai bat drumurile. Mi s-a oferit posibilitatea să-mi facă farmacistul. Și foarte bine că mi-l face farmacistul, în aceleași condiții de siguranță, tot cu trusă de șoc anafilactic în farmacie. Adică, școlarizat pentru asta, cu toate avizele pentru a face acest lucru.

- În Galați, care sunt farmaciile unde se pot vaccina cetățenii?

- Sunt foarte multe, marea majoritate a lor. Însă după aceste discuții, multe din farmacii au renunțat să mai vaccineze, tocmai pentru că au intrat în conflict cu medicii de familie. La rândul lor, medicii de familie, având în curtea lor atâția pacienți, majoritatea fiind cunoscuți, atâta timp cât ești medic de familie într-o comunitate sau într-un cartier și cunoști oamenii de 15-20 de ani, deja e ca într-o familie. Se știu și cu bune și cu rele. Și atunci, încet, încet, cloșca și-a cam adunat puii și lumea a început să meargă înapoi la medicul de familie și s-au rezolvat, cumva, în mod natural, aceste divergențe.

- Sunteți medic, recomandați vaccinarea?

- Absolut! De orice fel, 100%! Vaccinarea e, așa cum vă spuneam și la începutul discuţiei, cel mai bun mod de prevenție. Profilaxia e cea mai bună variantă din tot ce există la ora actuală în lumea medicală. Nu trebuie să ajungem să fim bolnavi ca să mergem la medic. Trebuie să mergem la medic, după cum v-am mai spus, măcar în luna de naștere să verificăm o tensiune, să vedem, la bărbatul trecut de 40 de ani, o prostată sau o analiză pentru prostată și așa mai departe. La fel, să verificăm sânii, să verificăm organele genitale, adică avem ce vedea pentru fiecare categorie de vârstă, în așa fel încât să nu ajungem să tratăm o boală care costă foarte mult din toate punctele de vedere și pacientul, și sistemul, și familia.

- Și, ca să lămurim părinții, fetele le vaccinăm gratuit până la 18 ani?

- Absolut.

- Și băieții la fel? Se recomandă vaccinul și la băieți?

- Se recomandă și la băieți, și la fete cât mai aproape de începerea vieții sexuale, ca să aibă o protecție mai mare. Există vaccin, în farmacii. Acum există, întotdeauna a existat, nu numai acum. Au fost însă și perioade în care, poate, un anumit tip de vaccin a lipsit o lună, două, trei, poate chiar și patru luni, chiar și cele din lista celor obligatorii. Foarte mulți părinți intrau în panică. Copilul meu a făcut două luni și  trebuie vaccinat. Ok, nu avem vaccin acum, dar nu e nicio problemă, o să îl recuperăm și o să îl vaccinăm. Și făcea trei luni, tot nu venea vaccinul. Făcea patru luni, tot nu venea vaccinul. La un moment dat, venea vaccinul și începea o schemă de recuperare. Vaccinul care trebuia să-l faci la două luni îl făceai la patru luni. Vaccinul care trebuia să-l faci la patru luni îl făceai la șase luni. Vreau să vă zic că mulți dintre copiii care veneau din sistemul de protecție, copiii abandonați, veneau, la cinci ani, la șase ani,  fără nicio doză de vaccin administrat. Și atunci te apucai la cinci ani și refăceai toată schema pe care trebuia să o facă la două luni, la patru luni, la șase luni și așa mai departe. Deci nu există niciun fel de problemă. 

- Datoriile către furnizorii de servicii medicale sunt o problemă. Care este situația în momentul de față? 

- Da, e un subiect de care nu ne ferim. Nu-i plăcut, dar asta e, trebuie să vorbim despre el. Asta e la ora actuală situația economică a țării. Asta a fost decizia anului trecut de a nu se face rectificare bugetară. Și, ca atare, noi încă recuperăm restanțe pe care trebuia să le achităm anul trecut. Lucrurile au fost îngreunate de faptul că orice plată s-a făcut în sistemul asigurării de sănătate, către spitale, către furnizori în general, s-a făcut cu eliberarea din fondul de rezervă al Guvernului. Pentru asta, procedurile sunt foarte complexe, sunt foarte precise și durează. De aceea, noi, de exemplu la ora actuală, avem încă datorii la furnizori pentru luna aferentă lunii ianuarie. Și pot să vă zic ca o medie, am achitat la nivelul lui ianuarie care ar trebui să fie acum 100% achitat, am achitat în medie abia 70%. De acum, în zilele următoare (discuţia a avut loc pe 6 martie n.a.) se face iar facturare și ar trebui peste o săptămână să intre banii pe februarie. Noi de-abia vom reuși să acoperim cei 30% restanți din ianuarie și oamenilor le vom da tot un 70% pentru februarie. Și astfel rostogolim aceste datorii de la lună la lună încercând ca într-o bună zi, să ajungem și noi la liman, să tragem linie și să spunem că avem 100%. Aici vorbim de furnizori, de spitale, de medici, de analize, de laboratoare, de farmacii, vorbim de tot ce înseamnă furnizori de servicii medicale.

- Medicii de familie și-au primit banii?

- Pentru luna ianuarie, doar 70% din cât ar fi trebuit să primească. 30% încă nu i-au primit. Concediile medicale le-am achitat abia pentru luna iulie a anului 2023. Și aici într-adevăr e o problemă majoră, angajatorii au început să ne dea în judecată. Contul nostru e gol. Le-am spus și le voi spune mereu atâta timp cât vor intra bani și cum vor intra bani, îi vom vira. Nu avem interese să-i ținem nici măcar două zile la noi în cont. E până la urmă și un indicator de management al meu să nu am la sfârșitul lunii, la sfârșitul trimestrului, la sfârșitul semestrului sau la sfârșitul anului bani în cont. Deci îi dăm cu celeritate. Problema e că acele conturi încă nu sunt alimentate. Concediile medicale s-au plătit la furnizori la nivelul lunii iulie. Deci mai avem septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, martie. În mod normal, legea spune că ar trebui să le plătim în 60 de zile. Deci noi acum ar fi trebuit să avem achitat o parte din ianuarie. Noi le-am achitat abia iulie 2023. Știu, îmi dau seama că sunt multe firme care poate nu intră în faliment, dar nici bine nu le e. Îmi dau seama că există firme, mai ales cele unde preponderenți sunt angajați de sex feminin, cum ar fi firmele de confecții, să spunem. La persoanele de sex feminin mai apar o dismenoree, un copil, o îngrijire a copilului bolnav. Deci au multe zile de concediu medical pe care trebuie să le acopere angajatorul urmând să recupereze sumele de la noi, de la casă de sănătate. Dar el trebuie să-i plătească angajatului acel concediu. Și dacă îi plătește concediul azi și se recuperează banii peste un an, există riscul că el să intre la un moment dat într-un colaps financiar, dacă e și o firmă mai mică, cu foarte mult personal de sex feminin, există și riscul ăsta. Lucrurile sunt cunoscute. S-au făcut foarte multe analize pe tema asta. Am ajuns aici și din cauza volumului mare de concedii medicale. Și, într-adevăr, suntem într-un top. Anul trecut au fost 3.300.000 de concedii medicale pe țară. Galațiul e pe la mijloc. Avem medici care prescriu și 10-15 concedii medicale, zi de zi, mi-e greu să cred că mai fac și altceva. Noi am făcut o analiză pe primii 10 prescriptori, să zicem așa, de concedii medicale din Galați. Și am avut o surpriză mare.  La oncologie nu mă miră că există  multe zile de concediu medical, pacientul are dreptul la foarte multe zile de concediu medical. Așa se poate recupera și așa știm cu toți că se recuperează o boală, da? În concediu medical, stând liniștit, fără agitație, fără stres și așa mai departe. Dar nu pot să înțeleg un medic de familie, un medic ORL-ist în topul asta. L-au publicat și la nivel național. E greu de înțeles cum un ORL-ist poate să ajungă într-un top de genul ăsta. Și nu pot să înțeleg cum de nu-i niciun obstetrician în topul ăsta. Că acolo ai femei care nasc, care au sarcină cu risc, care au luni de zile și înainte să nască și după concediu medical. Oncologia și obstetrica chiar nu mă miră. Dar obstetricieni n-avem. În schimb, avem medici de familie și ORL-iști. Marea lor majoritate, exact cum vă spuneam și cu centrele de permanență, își fac datoria. Sunt oameni serioși, sunt oameni dedicați, sunt iubiți în comunitățile lor, își fac treaba așa cum trebuie. Dar există și câțiva, din păcate, care umbresc toată această activitate a celorlalți colegi. Și care apar și în acest „top rușinică”, să spunem așa, care va fi luat și verificat în amănunt, pentru că nu e normal să se întâmple așa ceva. Și din cauza acestor lucruri, nu avem bani să plătim ceilalți oameni care și-au făcut corect treaba și care au eliberat niște concedii corect. Și niște angajatori care și-au plătit corect şi la timp angajații. 

Vreau să trimit un mesaj către medici și către furnizori. Au toată susținerea noastră. Nu vreau să le mai numim controale, ci le numim oarecum... verificări. Acolo unde putem îndrepta lucrurile și unde nu există prejudiciu, le îndreptăm fără absolut niciun fel de problemă. Însă unde este rea-voință, și am avut cazuri de genul ăsta, nu putem îndrepta decât prin niște amenzi și uneori chiar și prin rezilierea contractului cu Casa de Asigurări.

- Ce înseamnă rea-voință? La ce vă referiți?

- Vă dau un exemplu. Am avut un caz anul trecut. Un medic presta în două centre de permanență în același timp. Centrele erau din județe diferite. El presta în același timp și lua banii din două locuri. Adică el vineri seara, pe data de 3 ale lunii, era și la Galați, era și la Vaslui, și lua banii din două părți. Și de la Casa Galați și de la Casa Vaslui. Nu prea am înțeles cum a făcut. Și nu era nicăieri, practic. Cu programul aș mai fi înțeles. Dar fizic să fie în două locuri în același timp? Greu de înțeles. Aici consider eu că e rea-voință. Era gălățean. Dar a găsit așa o chestie interesantă și inteligentă și a zis că ăștia nu comunică între Galați și Vaslui. Că, dacă mă duc în două centre din Galați, ăștia o să vadă la un moment dacă sunt în aceeași zi și colo și dincolo. Dar Galațiul cu Vasluiul nu comunică niciodată. Ghinion! Acestea sunt lucruri care nu pot fi tolerate.

- Mai este în sistem medicul respectiv?

- În Galați, nu. Asta chiar a fost un caz izolat, dar în rest sunt greșeli pe care le poți repara. Că poate ai depășit numărul de consultații într-o zi. Și aici înțeleg, când ai oameni la ușă, tu nu poți să închizi ușa aia și să pleci. Poate ai greșit și ai dat un medicament de pe lista A și l-ai dat pe lista B. Din oboseală, din grabă. Acesta e alt lucru care se poate remedia. Dar lucruri de genul ăsta... Chiar n-ai cum. Nu pot fi tolerate. Nu mi-a fost ușor, fiind coleg cu mine, să reziliez contractul. Chiar nu mi-a fost ușor. Dar nici nu trebuia să fac altfel. Așa e. Și credeți-mă că toți colegii m-au susținut în decizia mea.  Chiar îi înțeleg mai mult decât o fac ceilalți. Deci, cel puțin cât sunt eu aici, nu vor fi controale, vor fi verificări. Unde se poate remedia, remediem. Unde nu se poate și unde există genul ăsta de acțiuni, acolo mergem exact pe măsurile care se impun, care pot duce până la suspendarea contractului de muncă. Important și cel mai important e să nu ne batem joc de oameni. Să nu-i punem inutil pe drumuri. Cum a fost de pildă în perioada în care nu mergea SIUI-ul. Și foarte mulți dintre colegii noștri trimit pacienţii la Casă. De parcă la CAS ar merge SIUI-ul. Nu merge. Când nu merge SIUI-ul la medic, nu merge nici la CAS. Dragi colegi, nu mai trimiteți pacienții la noi. Există Ordin dat de președintele Casei Naționale de Sănătate, puteți da offline şi ridicați serviciul într-o zi, două, cinci, zece, nu mai e regulă cu 72 de ore. Până o să meargă SIUI-ul bine, nu se renunță la ordinul acesta. Medicii de familie continuă să trimită la Casă pacienții. Holul e plin, lumea e nervoasă. Și pe bună dreptate. Că, dacă pacientul vine la noi și nu merge SIUI-ul, noi la fel îi spunem. Mergi înapoi la medicul de familie. Trebuie să îți dea offline. Și el vine de la medicul de familie la noi. Noi îi explicăm. Mergi înapoi la medicul de familie. Adică hai să îl plimbăm pe omul ăla pe drumuri. Asta e. Câteodată se înțelege, câteodată nu se înțelege. Da. Și omul e supărat, că are nevoie, vine și ne înjură și pe noi, îi înjură și pe medici. Și se ajunge la o tensiune inutilă. Există perioade când președintele Casei Naționale Naționale spune că nu funcționează sistemul informatic. Dați offline! Nu se întâmplă nimic. Nu mai aveți obligația de a ridica serviciile prestate în sistem în 72 de ore, ci într-o lună.

viata-libera.ro