Lieşti - comuna fără asistaţi social

[dcp100168]

Lieşti. Tactica pârjolirii

* Noul primar a moştenit de la fostul primar o primărie‑şantier, un proiect neeligibil, două proiecte care trebuie refăcute şi un buget gol‑goluţ

Medicul veterinar Iulian Boţ, proaspăt primar al comunei Lieşti, a avut o surpriză uriaşă în momentul în care a ajuns în primărie pentru a‑şi prelua funcţia: cei mai mulţi dintre salariaţi i‑au mărturisit că sunt siguri că vor fi concediaţi, pentru aşa le‑a spus fostul primar. "Auzisem nişte zvonuri despre faptul că mi s‑ar fi pus în cârcă nişte vorbe pe care nu le‑am spus niciodată, dar nu credeam că se va ajunge chiar la aşa ceva. Potrivit legii, nu am voie să concediez angajaţii primăriei după cum vreau eu", ne‑a declarat primarul.

Deşi părea să fie foarte tensionată, relaţia dintre primar şi angajaţii primăriei este acum cât se poate de normală. "Le‑am spus că nu vreau de la ei decât să‑şi facă datoria. Nimic în plus decât să continuăm treaba şi să încercăm să o facem mai bine", mărturiseşte Iulian Boţ.

La drept vorbind, însă, este greu să descoperi o continuitate între mandatul fostului primar şi cel al actualului. Singurul proiect în lucru: renovarea sediului primăriei. În rest: jale mare! Proiectele pentru apă şi canalizare zăceau în sertare şi se pare că nu mai sunt valabile pe partea de costuri ("Vom face o analiză a acestora"), iar proiectul SAPARD pentru asfaltarea unor drumuri a fost declarat neeligibil.

"Este clar că avem de muncă foarte mult în perioada ce urmează. Pe 16 iulie am avut prima şedinţă a noului Consiliu local şi am propus deja o serie de măsuri: simplificarea procedurilor pentru autorizaţii de construcţii, reducerea unor taxe locale şi rectificarea bugetului. Apropo de buget, vreau să vă spun că fostul primar mi‑a lăsat vistieria goală. A cheltuit tot de parcă venea sfârşitul lumii", ne‑a spus Boţ.

Cine este Iulian Boţ?

Noul primar al Lieştiului, Iulian Boţ, are 37 de ani, este medic veterinar şi locuieşte în comună de 12 ani. Este căsătorit (soţia este profesoară de biologie) şi are două fetiţe: una de 10 ani, alta de cinci ani. Este la prima funcţie publică din viaţa lui şi spune că îl stresează gândul că ar putea să‑i dezamăgească pe cei care l‑au ales, pentru că "administraţia publică este un hăţiş".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25618

[dcp100168]

Un milion de euro pentru şcolile din Lieşti

Lieştiul a câştigat un proiect de modernizare, extindere şi reabilitare pentru două unităţi de învăţământ în valoare de un milion de euro. Contractul a fost semnat deja, urmează să aibă loc licitaţia.

Şcoala Nr. 2 va primi uşi şi ferestre noi, i se va reface izolaţia şi faţada, acoperişul va fi înlocuit cu unul din lindab, se va pune gard nou şi se va amenaja terenul de sport. În interior se va schimba instalaţia electrică şi parchetul, se va pune gresie pe hol şi se va zugrăvi.

Şcoala Nr. 3 va beneficia de aceleaşi modernizări ca şi Şcoala Nr. 2. În plus, aici se va construi grup sanitar lipit de şcoală pentru parter şi etaj şi o sală de gimnastică.

viata-libera.ro

[djabar1523]

Ce firma va prinde lucrarea oare?

Cel care raspunde corect primeste o bere

[dcp100168]

Consilier din Lieşti, găsit incompatibil de către ANI

C O M U N I C A T privind constatarea stării de incompatibilitate, în cazul lui SCARLAT Maricel, Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Lieşti, Judeţul Galaţi

Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor de catre SCARLAT Maricel, Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Lieşti, Judeţul Galaţi.

Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010, referitoare la înştiinţarea persoanelor evaluate, SCARLAT Maricel fiind informat, la data de 12.01.2011 (confirmare de primire din data de 09.02.2011), respectiv, data de 31.01.2012, despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază - de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. La data de 24.02.2012, SCARLAT Maricel a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

În urma evaluărilor demarate la data de 19.11.2010, s-au constatat următoarele: SCARLAT Maricel s-a aflat în stare de incompatibilitate, ca urmare a încheierii, pe perioada exercitarii mandatului de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Lieşti, Judeţul Galaţi, a unui contract de prestări servicii cu Primăria Comunei Lieşti, în valoare totală de 744 Lei, între S.C. Floarea Salcâmului S.R.L. (societate în cadrul careia deţine calitatea de asociat şi administrator) şi Primăria Comunei Lieşti, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 90, alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

La data de 20.06.2008, a fost validat mandatul lui SCARLAT Maricel de Consilier local al Comunei Lieşti, Judeţul Galaţi, pentru perioada 2008-2012.

Începând cu data de 12.02.1999, SCARLAT Maricel deţine, în cadrul societăţii comerciale S.C. Floarea Salcâmului S.R.L., atât calitatea de asociat, cât şi pe cea de administrator.

S.C. Floarea Salcâmului S.R.L. a încheiat, la data de 28.02.2011, cu Primăria Comunei Liesti, un contract de prestări servicii de catering, în valoare totala de 744 Lei.

Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece, potrivit prevederilor art. 90, alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, 'Consilierii locali şi consilierii judeţeni care au funcţia de (...), administrator, (...) la societăţile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unităţi administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociare cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau cu regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respective ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective'.

Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publica, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani.

În cazul în care persoana nu mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unei stări de incompatibilitate.

Persoana care face obiectul evaluării poate contesta raportul de evaluare a incompatibilităţii, în termen de 15 zile de la primirea acestuia, la instanţa de contencios administrativ.

Agenţia Naţionala de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, independenţei operaţionale, celerităţii, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

agerpres.ro

[riaji]

De parca trebuia sa vina ANI-ul sa-i aminteasca, nu stia tot Galatiul ca Marcel Scarlat vinde mici la Hanu..

[Mikka]

744 lei???

A facut si omu' ala doua gratare de mici si l-au dovedit???

Ok, justitia a triumfat...

[dcp100168]

Micul de Hanu şi marea incompatibiliate

Din cauza unui contract de doar câteva sute de lei, consilierul local Marcel Scarlat, de la Lieşti, riscă acum să-şi piardă locul din consiliul local! Concret, Maricel Scarlat, în calitate de administrator al Societăţii Comerciale „Floarea Salcâmului”, a încheiat în 2011 un contract cu Primăria Lieşti potrivit căruia ar fi trebuit să asigure cateringul la finalul unui proiect pe bani europeni.

Acest lucru este interzis de Legea 161/2003, care spune că nici consilierii locali și nici cei județeni care au și statutul de administratori de firme nu au voie să încheie contracte de prestări servicii cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, sau cu unităşile administrative subordonate.

„A venit doamna secretară la mine şi m-a rugat să le aduc ceva de mâncare în ziua în care se inaugura un birou unic la Lieşti. Mi-a spus că nu are pe nimeni mai aproape, în zonă, care să le aducă mâncare caldă. Nicio secundă nu mi-a trecut prin minte că voi încălca legea. Dar, asta este, am greşit, trebuie să plătesc, deşi vreau să vă spun că eu câştig câteva zeci de mii de lei pe zi, nu cred că am făcut avere din acest contract de 744 de lei, din care 140 reprezintă TVA-ul”, spune Maricel Scarlat.

Pe fir a intrat şi Agenţia Naţională pentru Integritate care, după ce a luat urma aromei de mici sfârâind pe grătar, a şi dat un comunicat de presă prin care anunţă opinia publică despre sancţiunea aplicată lui Scarlat, spunând că acesta nu va mai putea să ocupe sau să exercite o funcţie publică timp de trei ani.

„Vom contesta acest lucru, fără discuţie, pentru că este vorba despre un caz în care nu există rea-voinţă, este pentru prima dată când se întâmplă, iar suma în cauză nu a fost foarte mare. Vrem ca instanţele să acţioneze mai mult în spiritul şi nu în litera legii”, spune Emil Alexandru Bălan, avocatul consilierului local de la Lieşti.

În urma acestei păţanii, este de remarcat excesul de zel al ANI care pune la zid un consilier, care - clar - a greşit, dar nu se zbate prea tare să demonstreze alte incompatibilităţi mult mai evidente şi mai grave.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Lieşti, în carantină din cauza turbării

* În ultimele zile au fost depistate mai multe animale bolnave, printre care şi o vacă * Autorităţile spun că nu s-au făcut vaccinările antirabice pentru că nu au avut fonduri suficiente

Bugetele limitate şi preocuparea insuficientă pot duce la adevărate tragedii. Lieştiul, una dintre cele mai mari comune ale judeţului Galaţi, a intrat începând de ieri în carantină, după ce, de la începutul anului, mai multe animale au fost infectate cu rabie. Sursa boli este reprezentată de mai multe vulpi bolnave, ce au intrat în contact cu animalele domestice.

"Iniţial, pe 4 ianuarie, brigadierul silvic ne-a informat că ucisese o vulpe ce încercase să-i intre în curte. Atunci, medicul veterinar a trimis probe din animalul ucis către laborator, probe ce au confirmat că era vorba de rabie. Ulterior, un fermier din comună a chemat medicul veterinar pentru că unul dintre câini îi muşcase o vacă. Mai mult, omul a spus că nu îşi mai putea controla câinele", a povestit primarul localităţii Lieşti, Iulian Bot. Edilul, şi el tot medic veterinar de profesie, spune că animalul arăta semne clare de rabie. "Ulterior, a doua zi, probele de laborator au confirmat că este vorba de această boală", a mai spus acesta. Conform standardelor, câinele a fost eutanasiat, iar vaca muşcată va fi ţinută sub observaţie pentru o perioadă de 30 de zile. În cazul în care şi acest animal va prezenta semne de turbare, va fi eutanasiat.

Pe de altă parte, proprietarul vacii, fermierul Gheorghiţă Grosu, spune că paguba pe care cel mai probabil o va suferi ar fi putut fi evitată foarte uşor. "Dacă vaccinau câinii, aceştia nu ar mai fi turbat. Acum practic aştept să îmi omoare vaca. Din păcate, statul nu mă va despăgubi corespunzător. Animalul acesta, care este şi de rasă, costă 1.500 de euro. Statul însă va plăti cinci lei pe kilogram. Nu voi scoate nici măcar jumătate din bani", a spus acesta.

Bâlbâieli pe bani publici

Culmea este că acest focar de infecţie, ce se poate dovedi mult mai extins, putea fi evitat. Dacă Direcţia Sanitar Veterinară ar fi împărţit vaccinul antirabic către medicii veterinari din comună, câinii ar fi fost imunizaţi, iar contactul cu vulpile bolnave nu i-ar fi afectat foarte tare. "Acest virus se transmite doar prin muşcătură. În mod normal, ar fi trebuit împărţite aceste vaccinuri către medicii veterinari, care ulterior ar fi vaccinat toate animalele. Din păcate, DSV-ul nici măcar nu a acceptat ca medicii veterinari să cumpere vaccinul prin forţe propriii, iar ulterior Direcţia să plătească doar manopera, respectiv 5,7 lei pe câine. Acum vom institui carantină de gradul 3, vom înştiinţa oamenii şi pe cât posibil vom asigura vaccinarea", a mai spus primarul comunei.

Culmea este că imediat după apariţia acestui focar de infecţie, Direcţia Sanitar Veterinară Galaţi a distribuit către comuna Lieşti 300 de vaccin antirabic. "Aceste doze sunt total insuficiente. Avem nevoie de cel puţin 3.000 pentru a acoperi întregul necesar", a mai explicat edilul.

În cursul zilei de ieri s-a deplasat la Lieşti o echipă din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare Galaţi pentru a demara o anchetă la faţa locului. "În acest moment s-au făcut toate notificările legale în acest caz şi vom lua măsurile de rigoare", a declarat Lenuţa Ichim, directorul DSV Galaţi. Pe de altă parte, aceasta a spus că numărul de vaccinuri alocate localităţii a fost proporţional cu bugetul pe anul trecut. "Având în vedere acest caz, probabil anul acesta se va face o suplimentare", a mai spus aceasta.

În următoarele zile, toate animalele din zona adiacentă focarului vor fi vaccinate, iar vânătorii vor încerca să localizeze vulpile din apropiere. Virusul rabiei se poate transmite de la animal către om prin muşcătură. În cazul în care nu se apelează la un tratament de specialitate, virusul atacă sistemul nervos central, victima putând paraliza sau chiar muri. "Acest gen de infecţie este foarte periculos, mai ales la sat, unde oamenii au tendinţa să nu se trateze. Totul putea fi însă evitat, dacă autorităţile nu se zgârceau la bani", a mai spus primarul din Lieşti.

viata-libera.ro

[George]

Da. Nimeni nu se oboseste sa cerceteze sa faca medicament sa se si trateze turbarea. E mai bine sa ucidem. In ce hal am ajuns oamenii...

[dcp100168]

Sindromul vulpii turbate se extinde! Un nou caz de rabie a fost confirmat la Iveşti

* Un nou caz de rabie a fost confirmat miercuri la Iveşti, unde un câine muşcat de o vulpe în urmă cu câteva zile a murit * Autorităţile din comuna învecinată, Lieşti, au efectuat eutanasierea vacii şi a viţelului despre care medicii sanitari au dat zilele trecute verdictul de infectare cu virusul rabic

Vulpile turbate continuă să dea bătăi de cap localnicilor de la sate, dar şi autorităţilor care conduc destinele a două dintre cele mai mari comune ale judeţului. După ce săptămâna trecută Lieştiul a fost în alertă de gradul zero din cauza unui animal care mai apoi a îmbolnăvit şi alte vieţuitoare, printre care o vacă din gospodăria unui fermier din localitate, un nou caz de turbare a fost confirmat, de data aceasta la Iveşti.
"A fost vorba de o vulpe care s-a bătut cu un câine, iar acesta a fost muşcat şi a murit. Ulterior vulpea a fost ucisă, iar la analize a reieşit că animalul muşcat fusese infectat cu rabie. Medicul veterinar a cerut o suplimentare a stocului de vaccin antirabic pentru imunizare şi ni s-au promis încă 300 de doze", ne-a declarat Maricel Gheoca, primarul comunei Iveşti. Potrivit edilului şef, fiolele pentru imunizarea împotriva rabiei sunt departe de a fi suficiente, în comună existând circa 6.000 de câini. 

Vaca de la Lieşti, eutanasiată

Autorităţile sanitar veterinare susţin că au fost luate toate măsurile ca în comuna alăturată Iveştiului să fie imunizate.
"Am luat măsuri pentru vaccinarea tuturor efectivelor, am făcut eforturi pentru a aduce vaccinul necesar ca să nu mai fie în pericol nici oamenii, nici animalele", ne-a declarat ieri Carmen Stroia, de la Direcţia Sanitar Veterinară Galaţi. Cu toate acestea, autorităţile din comuna unde s-a confirmat prezenţa rabiei la o vulpe, un câine, o vacă şi un viţel susţin că dozele primite sunt în continuare insuficiente.
"După ce s-a confirmat prezenţa rabiei la vacă şi viţel, aceste animale au fost eutanasiate, urmând ca proprietarul să fie despăgubit. Acum suntem în stadiul de vaccinare a câinilor, am mai primit încă 800 de doze, dar sunt insuficiente. Noi avem circa 3.000 de câini", ne-a precizat primarul Lieştiului, Iulian Boţ.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Cadavrul unei vulpi turbate a fost găsit în oraş

Un gălăţean din cartierul Brateş a rămas cu gura căscată când a găsit în curtea casei sale cadavrul unei vulpi. Speriat, bărbatul a sunat imediat la 112, iar operatorii l-au sfătuit să se adreseze inspectorilor de la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentului Galaţi. „Direcţia Sanitar Veterinară ne-a informat că în zona  Brateş a fost găsită o vulpe cu rabie. Proprietarul nu a atins-o, aşa că nu avem contacţi. Urmează ca Direcţia de Sănătate Publică să decidă care este tratamentul aplicat animalelor din zonă”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

presagalati.ro
 

[dcp100168]

Lieşti - comuna fără asistaţi social

•  La 11.000 de locuitori, s-au făcut doar 18 dosare de venit minim garantat

Hotărât lucru, Lieştiul nu-i o comună de oameni leneşi. Dacă ar fi fost, n-ar fi reuşit să prospere aici tot felul de societăţi care produc şi vând de toate, de la brânză ecologică până la bolţari. Totuşi, pădure fără uscături nu există, aşa că sunt şi destui lieşteni care preferă să păcălească ziua de azi, în speranţa că vor prinde şi ei un venit minim garantat sau vreo pleaşcă şi să nu mai fie nevoie să pună osul la muncă. Ce-i drept, de când e primar Iulian Boţ, pleaşca se cam lasă aşteptată…

"Ajutorul social e o greşeală!"

Primarul comunei Lieşti, Iulian Boţ, spune că, împreună cu echipa sa încurajează munca, nu lenea. Aşa că cine e bun de muncă ar fi bine să nu mai ardă gazul. "Părerea mea este că statul n-ar trebui să acorde atâtea ajutoare. E adevărat că sunt şi oameni bolnavi, care nu mai pot munci. Bun, e firesc să fie ajutaţi aceia. Dar, în general, ajutorul social şi toate celelalte forme de ajutor de la stat încurajează lenea. În comună la noi, spre exemplu, deşi sunt oficial circa 11.000 de locuitori, nu avem decât 18 dosare de ajutor social. Atât, 18 familii sau oameni singuri. Sigur că nu toţi ceilalţi muncesc, dar părerea mea este că, dacă ai putere, nu trebuie să vii cu mâna întinsă după un venit minim garantat", spune Iulian Boţ.

Au refuzat unii şi salariu de 3.000 lei pe lună!

"Am avut, spre exemplu, o societate care a venit aici ca să le ofere lieştenilor locuri de muncă în Austria, la îngrijit bătrâni. Nu-i muncă uşoară, dar era vorba de un salariu de 1.500 de euro pe lună. Şi cum se muncea o lună da, o lună ba, rămâneai cu 750 de euro pe lună (circa 3.300 lei - n.r.). Nu se compară cu un venit minim garantat, nu? Ei bine, din toţi câţi n-au loc de muncă - şi sunt mulţi! - s-a dus o singură angajată de aici, din primărie. Atât!
Apoi, a mai venit o societate din Timişoara care căuta forţă de muncă. E adevărat că trebuia să te duci acolo şi nu dormeai noaptea acasă, în patul tău, dar luai un salariu bun, luai bonuri de masă, aveai drumul plătit… Alta era viaţa. Din păcate, un bărbat cu cinci copii vede că ia vreo 700 de lei ajutor social şi, adăugând suplimente de alocaţii şi alte ajutoare, ajunge să poată trăi stând degeaba. Iar treaba asta nu e în regulă. Mai venise o firmă mare de construcţii, care căuta 40 de bărbaţi, pentru un şantier prin judeţul Neamţ. N-a găsit. Păi nu se poate aşa ceva!".

Se vede de la o poştă cine-i muncitor

"Uneori e greu cu serviciul şi nu-ţi rămân mulţi bani la sfârşti de lună. Mai ales dacă trebuie să faci naveta. Dar omul care vrea să muncească găseşte o soluţie şi se ţine de treabă. Se duce la serviciu, chiar dacă-i departe şi banii sunt puţini, pentru că ştie că-i merge în continuare dreptul de pensie. Şi se vede de la distanţă cine munceşte şi cine nu, să ştiţi! Orice fel de om ai fi şi orice obiceiuri ai avea, dacă ai serviciu, pe la 9,00 - 10,00 seara te opreşti din băut, că trebuie să te trezeşti de cu noapte. Te bărbiereşti, te speli, te îmbraci curat, că altfel râd oamenii de tine pe drum. Ăştia, care nu muncesc de ani de zile şi nici nu îşi doresc să-şi găsească serviciu, se văd de la distanţă. Sunt pletoşi, bărboşi, nespălaţi… cu mare greutate mai aduci unul din ăsta pe drumul cel bun", spune edilul comunei Lieşti.

Investitorii vin tocmai de la Focşani

Cele mai multe locuri de muncă din Lieşti sunt create de agenţi economici autohtoni. Mai sunt însă şi angajatori veniţi de prin alte zone ale ţării. "Avem aici o secţie a fabricii de confecţii de la Focşani, a doamnei senator Florina Plăcintă. Şi, din câte ştiu, dumneaei mai vrea să se extindă aici pe încă vreo două spaţii, ceea ce ar însemna încă 200 de locuri de muncă. Aşteptăm cu interes şi punem la dispoziţie tot ce ţine de noi. Ar fi locuri de muncă binevenite. Investitori străini, din păcate, n-am prea avut aici. Înainte de criza economică, venise un italian care voia să facă aici o fabrică de ceramică. Dar cum economia a mers prost, nu s-a mai întors omul să-şi pună proiectul în practică", conchide ediilul comunei Lieşti.

Sute de locuri de muncă

Familia Scarlat (din care face parte şi deputatul liberal George Scarlat) este printre cei mai mari angajatori locali. Firmele din grupul "Floarea Salcâmului" adună, probabil, cei mai mulţi angajaţi, în jur de 70. Spre exemplu, cel mai modern abator din judeţ - Şerbăneşti Livada SRL - raporta anul trecut către finanţe 45 de angajaţi şi un profit de 225.694 de lei.
Sunt însă şi câteva alte firme mai mari care angajează şi contribuie la buget. Spre exemplu, SC Valgrig SRL, controlată de omul de afaceri lieştean Vali Susanu, comercializează materiale de construcţii şi sanitare, are 23 de angajaţi şi a făcut, în 2014, un profit net de 458.464 de lei. Valrotrade SRL produce ţevi din oţel şi tablă. O contribuţie importantă la buget aduce, potrivit primarului din Lieşti, şi societatea Diamant Alfa.
Apoi, angajatori sunt şi firmele mai mici: fabrici de pâine, magazine, baruri şi aşa mai departe. Oricum ar fi, Lieştiul nu e o comună în care cel mai mare angajator să fie primăria! Chiar şi fosta fabrică de zahăr, actualmente în propritatea grupului Agrana AG, are vreo zece angajaţi, doar că i-a dus la Urziceni. În comună, la fosta fabrică mai sunt doar câţiva funcţionari şi paznicii...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pentru siguranţa oamenilor, la Liești, maidanezii sunt eutanasiați

În timp ce mulţi primari se feresc să aplice Legea eutanasierii pentru a scăpa de câinii fără stăpân de pe străzi, chiar dacă astfel i-ar proteja pe oameni, autorităţile din Lieşti nu s-au temut să adopte această măsură atunci când maidanezii au împânzit comuna şi au pus în pericol siguranţa oamenilor. Asta şi în condiţiile în care foarte mulţi dintre săteni s-au şi plâns de patrupedele care mişunau pe străzi.

"Eu sunt medic veterinar şi cunosc problema. Dacă muşcă un câine, pe umerii cui cade această problemă? Capturarea unui câine costă 500 de lei. Am strâns aproximativ 60 de câini. Mulţi dintre câinii pe care îi găsiţi în unele sate sunt aduşi din alte părţi, de la Galaţi, Brăila, Focşani. Vin cu maşinile, deschid portierele şi dau drumul la câini. Te uiţi dimineaţa, prin centru, şi identifici imediat care sunt câinii "aruncaţi" de curând. Sunt câte cinci-şase, îi vezi speriaţi, că nu cunosc locul. Vine firma de ecarisaj, îi preia două săptămâni şi, dacă nu apare un binevoitor să îi adopte, le face injecţia letală. Am prins persoane care au luat câinii şi le-au dat din nou drumul pe stradă. Deşi este castrat, câinele tot animal este şi poate să muşte. Dacă îţi faci adăpost pentru câini, vin iubitorii de animale şi ţipă că sunt prea mulţi în padoc. Cum o dai, nu este bine. Iubitorii de animale, cei agresivi, se pun la adăpost, dar când trebuie să răspundă cineva, cine credeţi că răspunde?", a spus, tranşant, primarul comunei Lieşti.

Alesul ne-a povestit că sătenii plătesc, începând din acest an, o taxă de ecarisaj de 20 de lei. Iulian Boţ crede însă că, pentru a combate acest fenomen, cu care se confruntă nenumărate oraşe şi comune din România, este nevoie de o politică naţională.

"Sunt foarte agresivi unii dintre aşa-zişii iubitori de animale, au mers până la a intimida medicii veterinari de pe plan local. Şi eu am suflet, dar dacă ai un copil pe care îl muşcă animalul sau ţi-l omoară, cum te vei simţi apoi? Cum ţi-ar fi sufletul? Toţi pasează dintr-o parte în alta problema câinilor fără stăpân. Fără o politică la nivel naţional privind acest fenomen, nu faci nimic. Cât costă întreţinerea unui copil şi cât costă a unui câine? La asta s-a gândit cineva? Hai să facem curăţenie cum trebuie şi, într-un an sau doi, terminăm cu această problemă. Dar apoi, dacă îţi prind câinele pe stradă, îţi dau o amendă de te ustură şi mă şi asigur că o plăteşti. Îl castrezi, îi dai drumul pe stradă şi mai trăieşte zece ani. Unde este siguranţa dumneavoastră, cine este responsabil pentru siguranţa dumneavoastră?", a subliniat primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna gălăţeană cu cei mai puţini asistaţi social. ”Venitul minim garantat încurajează nemunca”

La Lieşti, doar cine nu poate munci şi este sărac primeşte venitul minim garantat prevăzut de lege. Chiar şi aşa, agenţii economici din comună se confruntă cu lipsa forţei de muncă, întrucât până la 3.000 de oameni sunt plecaţi în afara ţării.

În timp ce, în ultimii patru-cinci ani, numărul asistaţilor social din judeţul Galaţi s-a aflat permanent în creştere (ajungând, în 2016, la 11.366 de beneficiari), iar mulţi dintre primari le-au oferit oamenilor protecţie socială pe banii statului strict din considerente electorale, la Lieşti venitul minim garantat nu i se acordă oricui. În prezent, doar 17 familii, respectiv persoane singure primesc ajutor social de la stat, ne-a declarat primarul Iulian Boţ. De altfel, comuna Lieşti este dată drept exemplu cu cei mai puţini asistaţi social în toate rapoartele autorităţilor gălăţene din ultimii ani.

"Ajutoarele sociale încurajează nemunca, lenea. Oamenii se mulţumesc cu puţin şi nu mai sunt interesaţi să muncească, să câştige un ban, să se dezvolte", ne-a spus primarul Iulian Boţ, săptămâna trecută, la vizita noastră în Lieşti. "Ţiganii mei nu sunt puturoşi. Nu vin la ajutor social. Ei merg să câştige bani. Cum? Fac cazane şi altele, merg în Ardeal şi în alte locuri din ţară, vin cu cel puţin 10.000 de lei de familie. Aduc, să spunem, un milion de lei în comună, poate chiar mai mult. De aici cumpără mâncare, de băut, de îmbrăcat, materiale. Banii sunt rulaţi în comună", a ţinut să precizeze alesul, în condiţiile în care este de notorietate faptul că în Lieşti există o comunitate numeroasă de romi. "Acum avem la venit minim garantat doar 17 dosare. Majoritatea vizează câte o persoană, sunt doar patru sau cinci cu două sau trei persoane", a adăugat Iulian Boţ.

Criza forţei de muncă se simte şi la Lieşti

Aproximativ 100 de agenţi economici îşi desfăşoară activitatea în comuna care numără, conform datelor oficiale, nu mai puţin de 10.870 de suflete, iar acestora li se datorează, în primul rând, faptul că unitatea administrativ-teritorială se dezvoltă, de ani buni, prin sumele pe care le colectează la buget de la societăţile private. "De la oameni, din taxe şi impozite, strângem 1,8 milioane de lei, iar de la agenţii economici s-au întors în comună, anul acesta, 4,2 milioane de lei. Dacă nu ar fi agenţii economici, cum credeţi că ne-am descurca? Agenţii economici sunt baza, dânşii contribuie foarte mult la bugetul comunei", ne-a declarat primarul.

Alesul spune că, la fel cum se întâmplă în multe zone ale ţării, şi la Lieşti firmele se confruntă, din păcate, cu o criză a forţei de muncă, în condiţiile în care până la 3.000 de oameni au plecat, de-a lungul timpului, în căutarea unui trai mai bun, în special în afara ţării.

"Patronul de la Milord Impex, de exemplu, se chinuie să găsească un băiat care să muncească la brutărie. Dar nu cocător, ci să dea cu mătura prin curte, să descarce saci, să mai repare ceva. Omul oferă 2.000 de lei şi două pâini calde pe zi. Nici astăzi nu s-a dus nimeni. Fostul deputat George Scarlat ţipă după un medic veterinar la fermă şi nu găseşte. Eu sunt şi preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Galaţi. A venit o absolventă de la Bucureşti, s-a înscris în Colegiu. I-am propus să vină aici, dar a zis că nu vrea la porci, ci să se ocupe de câini. Lui George îi trebuie trei medici la abator şi trei la fermă. Nistor Munteanu, care are depozit frigorific de legume, aduce oameni de la Pechea, care să muncească, pentru că mulţi dintre ai noştri sunt plecaţi. Avem între 2.500 şi 3.000 de oameni plecaţi. Păi, sunt 300 de copii. O şcoală este plecată în afară. Iar noi acum ne chinuim cu şcolile, ne chinuim să trecem de câte 12 ca să rămână clasa, să nu se desfiinţeze", ne-a mărturisit primarul Iulian Boţ.

De anul viitor, începe asfaltarea drumurilor

De departe, cea mai mare problemă a lieştenilor este lipsa asfaltului. Deşi poate părea ciudat, în condiţiile în care comuna este una dintre cele mai mari ale judeţului şi nu a dus lipsă de investiţii, la Lieşti doar zece din cei 60 de kilometri, cât numără reţeaua de drumuri, sunt asfaltaţi. "Unii dintre oameni sunt nemulţumiţi că nu sunt străzile asfaltate, însă ne-am axat pe ceea ce înseamnă priorităţi. Sunt primării care au asfaltat, iar apoi s-au apucat să spargă pentru apă şi canalizare. Eu nu am vrut să fac aşa ceva, nu este modul meu de lucru. Pe om nu trebuie să-l minţi, chiar dacă adevărul este supărător", a afirmat primarul. Iulian Boţ ne-a declarat însă că, de anul viitor, va demara un amplu program de asfaltare, cu bani europeni şi guvernamentali. Nu mai puţin de 5,5 kilometri de drum vor fi asfaltaţi cu bani de la Ministerul Dezvoltării (prin PNDL2), iar alţi cinci kilometri - cu bani de la Uniunea Europeană. Autorităţile mai aşteaptă finanţare de la Ministerul Dezvoltării şi pentru alţi zece kilometri, proiect deja depus la Bucureşti. De altfel, alesul a fost primul primar al unei comune din judeţul Galaţi care a semnat, în urmă cu doar câteva zile, primul contract cu Ministerul Dezvoltării, pe programul PNDL 2.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum se aplica in tara deciziile luate la Bucuresti: Ii iei omului dintr-un buzunar, ii pui in altul, dar in final pierde

Primarul uneia dintre cele mai mari comune din judetul Galati sustine ca - dupa revolutia fiscala si cresterea salariului minim - banii stransi din taxe si impozite nu mai ajung nici macar pentru salariile functionarilor. In aceste conditii, de investitii mari cu greu ar mai putea fi vorba momentan. Din pacate, singurii care pierd, mai spune edilul, sunt oamenii de rand care se intreaba pe buna dreptate: daca noi ne platim taxele, de ce nu se dezvolta mai repede comuna noastra?

Mai multi primari din tara au anuntat, inca de acum un an, ca bugetele locale urmeaza sa fie saracite odata cu scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, introdusa de Revolutia Fiscala. Acelasi semnal de alarma l-au tras edilii si in momentul in care s-a anuntat majorarea salariului minim pe economie. Din pacate, in loc sa tina cont de parerile administratiilor locale, Guvernul si-a continuat politicile fiscale, cautand solutii sa carpeasca bugetele primariilor, pentru a le inchide gura edililor. Din pacate, pe termen lung, avand la dispozitie doar bugete ciopartite, primarilor le este tot mai greu sa dea drumul la investitii care sa le faca, intr-adevar, viata mai buna oamenilor de rand.

Ii luam omului banii dintr-un buzunar si ii bagam in altul. Si tot el pierde

Spre exemplu, primarul comunei galatene Liesti, Iulian Bot, spune ca - desi conduce o comuna mare, cu aproape 11.000 de locuitori si peste 100 de agenti economici platitori de taxe - abia reuseste sa imparta banii de la buget pentru nevoile curente. "Noi incasam, anual, din taxele si impozitele pe care le platesc oamenii, vreo 1,8 milioane lei. Si doar cheltuiala cu salariile - dupa toate schimbarile din ultimul an - sare de 2 milioane de lei! De unde facem rost de restul de bani ca sa platim oamenii? Avem noroc: suntem comuna mare si avem aici cam 100 de agenti economici, de la care mai colectam cote de TVA si altele asemenea (anul trecut, aceste incasari au ajuns la peste 4 milioane lei - n.red.). De unde se vede clar ca, doar cu banii oamenilor din taxe si impozite, nici macar nu reuseam sa platim salariilor celor cateva zeci de oameni care reprezinta administratia comunei. Ca asa-i la noi: crestem salarii, preturile la utilitati si consumabile cresc si ele, iar din bugete taiem cat putem. Eu am incheiat anul cu excedent in 2016 si, in loc sa ma lase sa folosesc banii in interesul liesteanului, mi-au taiat 1,3 milione de lei din bugetul pe 2018. M-au "faultat", cum zic eu. Desi nu-i de gluma, ca banii aia putea fi folositi pentru omul de rand, aici... Si macar daca toate modificarile astea s-ar face in folosul omului. Dar nu-i asa! Tu, stat roman, m-ai pus sa-i maresc functionarului salariul. Bun, i l-am marit, ca nu vreau sa incalc legea si nici nu pot sa administrez comuna fara functionari. Acum vii si spui: da-i functionarului, in plus, de la 1 decembrie, si norma de hrana. Dar tu, stat, nu imi dai si bani pentru maririle astea, ci dimpotriva, cum ai ocazia, imi tai din buget. Asta inseamna un singur lucru. O sa ii tai functionarului din salariul brut marit (am facut si noi niste majorari, cat am simtit ca ne e plapuma) ca sa ii dau norma de hrana de 350 de lei. Fac toata hartogaraia asta, ca sa-i iau omului banii dintr-un buzunar si sa-i pun in celalalt. Problema mare este ca norma de hrana nu se socoteste la pensie. Deci e in dezavantajul omului sa ii iau din salariu si sa-i dau norma. Ia sa imi explicati si mie deci: de ce suntem noi obligati sa facem treaba asta?", a declarat Iulian Bot pentru Ziare.com.

Bine ca vremurile astea ne-au prins cu marile investitii facute. Ca altfel nu stiu ce faceam!

Din fericire, spune edilul, cea mai mare parte a marilor investitii de care orice comunitate are nevoie s-au facut deja: pe langa gaz si apa curenta, comuna are si sistem de canalizare, construit incepand cu anul 2013. "Acolo unde mai este nevoie, aceste retele se vor mai extinde. Dar important este ca le avem si nu trebuie sa o luam acum de la zero. Eu sunt primar din 2008 si stiu ca n-a fost usor sa le facem. Dar bine ca am reusit... Pe vremurile astea, nu stiu cum am fi putut proceda. Pai cand tu ai un buget de 5-6 milioane de lei, sa spunem, si dai trei sferturi din el pe cheltuieli de functionare, cum sa mai faci marile investitii de care are omul nevoie? Sigur ca, in continuare, avem mult de lucru aici. Acum investim tot ce putem in asfaltare. Puteam noi sa mai peticim, in timp, dar n-am vrut sa ne batem joc de oameni. Sunt si primari care pun asfalt si dupa aceea il sparg, ca sa vina cu teava de apa si de canalizare. Si apoi mai pun asfaltul o data. Dar noi n-am vrut sa ne batem joc de banul public, la care contribuim cu totii. Avem 60 de kilometri de drum pe care am inceput deja sa ii asfaltam. In primavara vom incepe lucrarile pe 10 kilometri. Pentru restul, avem nevoie de inca vreo 2 milioane de lei. Sa speram ca-i vom gasi. Eu la altceva ma gandesc: daca noi, comuna mare, strangem cateva milioane din taxe si impozite si nu ne ajung, oare ce-or face comunele mici, unde contribuabilii sunt si mai saraci si mai putini?" se intreaba retoric Iulian Bot.

ziare.com

[dcp100168]

O comună mare, greu de gestionat. Lieștiul, în vremea pandemiei și a secetei

În cursă pentru un al patrulea mandat, primarul Lieștiului, Iulian Boț, este un edil atipic. ”Pe 15 iulie 2020, fac 24 de ani de când am venit în această frumoasă comună. Am părăsit Galațiul pentru că aici mă regăseam eu, ca vasluian. Pentru că simțeam că nu se mișcă lucrurile în comună, am candidat la primărie în 2008. Eu sunt din facultate în PNL și nu am schimbat niciodată partidul", ne-a declarat medicul veterinar ajuns edil-șef al uneia dintre cele mai mari comune din județ.

Referitor la contextul actual al pandemiei de Covid-19, la momentul discuției, vineri, 3 iulie, Iulian Boț era mulțumit de modul în care fusese aceasta gestionată, cu mențiunea că cei care au venit din străinătate s-au comportat exemplar și au respectat termenul de izolare de 14 zile.
"Seceta a fost o altă mare problemă. Avem sisteme de irigații, dar foarte vechi, care bufnesc, iar sprijinul secretarului de stat George Scarlat trebuie menționat pentru că apa a fost adusă pe canal cu promptitudine", a menționat primarul lieștean.
"Împreună cu echipa mea, noi suntem cei care am adus primele fonduri europene la Liești, imediat după primul scrutin, chiar în 2009", spune Iulian Boț. Principalele realizări, în opinia edilului lieștean, sunt școlile, toate cu toalete în interior și apă curentă, deșeurile menajere gestionate cu propriul serviciu de salubritate al primăriei, dar și cu două mașini achiziționate în acest scop, precum și zona de canalizare - apă, ce se va finaliza în toată comuna. "Cinci ani m-am judecat cu Agenția Națională de Integritate din cauza acestui proiect, deși eu nu eram retribuit ca membru în AGA la Apă Canal, proces pe care în final l-am câștigat, iar singura stație de epurare din județ complet funcțională este aici, la Liești", ne-a prezentat, pe scurt, epopeea completă, edilul șef al comunei.
"Colectarea selectivă a deșeurilor atrage după sine și reciclare, prin intermediul unor operatori economici din Tecuci, dar trebuie să înțeleagă și lumea că trebuie să se debaraseze doar de gunoiul menajer. Altfel, ne batem joc de natură", a precizat Iulian Boț.
În ceea ce privește drumurile, am aflat că s-a finalizat asfaltarea pe 40 din cei 60 de kilometri de drumuri din comună. Asfaltarea merge mai greu acum spre final, pentru că este nevoie de carte funciară, iar drumurile trebuie să fie întabulate. Totuși, am aflat că pe zona de cadastru general, Lieștiul este prins în proiectul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

70 la sută din bugetul comunei merge către dezvoltare

Referitor la fondurile nerambursabile atrase în comună, primarul Lieștiului, Iulian Boț, ne-a precizat că totalul acestora se apropie de 300 milioane de euro.
Totuși, unele bune intenții au fost însoțite și de probleme. "Prin PNDL, am implementat un program de schimbare a corpurilor de iluminat cu LED în comună. M-am complicat cu acel preot Iscru, dar am reziliat contractul când am văzut că o lampă costă 29 de milioane (lei vechi - n.n). Ulterior, am contractat un corp de iluminat la valoarea de cinci sute de lei și am putut monta 800 de bucăți, în loc de 250. Pe fondul de mediu, vreau să depun un alt proiect, pentru a finaliza. Ne obligă, însă, legislația ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice - n.n.) să avem propriul serviciu de iluminat public, autofinanțabil, și asta ar însemna alte costuri pentru cetățeni. Oricum, am făcut deja un contract de comodat cu Electrica, pentru a ne pune la dispoziție stâlpii, iar lămpile ce necesită schimbare nu mai sunt multe, în jur de 400. Cât privește alimentarea cu gaze, aceasta există, doar vreo doi kilometri de sat nu are. Trebuie să vină Distrigaz să facă lucrarea, în funcție de doritorii din zonă", a trecut în revistă Iulian Boț o altă zonă a utilităților atât de necesare.
Pentru viitor, UAT Liești are depuse la Compania Națională de Investiții alte trei proiecte, din care două deja aprobate, o sală de sport cu capacitatea de 180 de locuri și o casă praznicală. De asemenea, cu fonduri europene obținute prin AFIR, a fost realizat un teren de sport multifuncțional, încă nerecepționat.
Lieștiul are un buget anual de circa 20 milioane de lei, din care 70 la sută se alocă secțiunii de dezvoltare. "Trei milioane de lei reprezintă impozitele plătite în comună și cu această sumă asigurăm salariile aparatului propriu. Eu am fost preocupat de întinerirea echipei primăriei. În plus, la ora actuală, vreau să vă spun că nu mai avem beneficiari de ajutor social. Comuna are o populație de aproape 11.000 de locuitori, sunt oameni ce lucrează în agricultură, dar avem și 270 de agenți economici și lumea are de lucru. Ca să vă dau doar un exemplu, un investitor bucureștean care are în intenție realizarea unei stații de beton asfaltic are nevoie de 200 de angajați. În Liești nu mai găsim în acest moment atâtea persoane în căutarea unui loc de muncă", a mai precizat primarul Iulian Boț.

La țară e (mai) grea viața fără cash

Un disconfort al lieștenilor și nu numai îl reprezintă lipsa agențiilor bancare din comună. Actualmente, la Liești mai există doar două bănci, CEC Bank și BRD - GSG, după închiderea agenției Raiffeisen Bank. Problema principală o reprezintă imposibilitatea retragerii de numerar de la bancomate, existând situații în care cele două bancomate din comună rămân fără cash, chiar pe final de săptămână.
Nu contestă nimeni tendința actuală de trecere către zona de plată cu cardul la POS, dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Discutăm de o zonă rurală în care numerarul încă este la putere și nu toți comercianții dispun de terminale de plată. Unde mai pui că locuitorii comunei, mai ales cei în vârstă, nu au exercițiul plăților electronice și a utilizării cardurilor de credit sau de debit.
În astfel de condiții, dincolo de necesitatea de rentabilitate a activităților bancare pe care nu o putem nega sub nicio formă, poate s-ar impune relocarea măcar a unor bancomate. Nu de alta, dar modul în care se gestionează businessul bancar nu credem că ar avea de suferit, dimpotrivă. Este doar o opinie.

Epurarea, tratarea apei și... crichetul

Două importante obiective de investiții ale Apă Canal SA se află în proximitatea comunei Liești. Astfel, în aprilie 2013, cu finanțate prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013, a fost semnat un contract în valoare de peste 41 milioane de lei (exclusiv TVA) pentru realizarea a două stații de epurare, una în aglomerarea Liești, cealaltă în aglomerarea Pechea. Noua staţie de epurare de la Lieşti include o stație de recepție și un bazin pentru nămolul provenit din fose septice, instalații de îngroșare și deshidratare, bazine de aerare extinsă cu îndepărtarea nutrienților (azot și fosfor) și stabilizare simultană a nămolurilor, bazine de decantare secundară, o zonă de stocare intermediară a nămolului deshidratat, o conductă de descărcare în emisar și un sistem de monitorizare a calității, toate acestea conform normelor europene în materie.
La nici două sute de metri, o altă investiție a companiei furnizoare de apă și canalizare prinde contur. Finanțată tot prin fonduri nerambursabile, de această dată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, stația de tratare a apei ce se construiește aici face parte dintr-un proiect masiv al Apă Canal SA, cu o valoare de 180 milioane de euro.
Ca un amănunt de culoare, și la propriu, și la figurat, executantul lucrării dispune de forță de muncă din Pakistan. Cazați în cadrul organizării de șantier, muncitorii asiatici trebuie hrăniți cu produse certificate "halal" ("permis", din punct de vedere al religiei musulmane) și și-au amenajat, "în regie proprie", un mic teren de crichet.

Autospecială de gunoi, în leasing

Ca urmare unei recente hotărâri de Consiliu Local, Primăria Liești a decis achiziționarea prin leasing financiar a unei noi autospeciale de gunoi. Câștigătoare a procedurii simplificate este asocierea dintre Grădinariu Import Export SRL, în calitate de lider, și BCR Leasing IFN SA, având subcontractant pe Omniasig Vienna Insurance Group SA, la o valoare de aproape 480.000 de lei fără TVA.

Companie locală de succes

În Liești își are sediul o companie cu o cifră de afaceri realizată anul trecut de circa 86 milioane de lei. Operatorul economic specializat în comerțul cu ridicata al metalelor și minereurilor metalice distribuie o largă gamă de profile metalice, având clienți nu doar din România. Chiar la momentul vizitei noastre se efectua încărcarea unor produse pentru o firmă slovacă.
"Noi, ca UAT, am pus la dispoziție terenul liber de sarcini pentru realizarea acestei investiții, pentru că aici se fac bani, se angajează oameni și beneficiile se întorc către comunitatea lieșteană", a precizat primarul Iulian Boț.
Firma lieșteană a amenajat clădiri administrative, magazii, birouri de recepție, săli de mese, inclusiv toalete prevăzute cu dușuri, actualmente existând preocupări pentru achiziționarea unor utilaje specifice de încărcare - descărcare.
De menționat că, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, compania a realizat în 2019 un profit net de 12,24 milioane de lei, având un număr mediu de 18 salariați.

Fotbal de Liga a III-a și mâhnirea edilului

Echipa de suflet a lieștenilor, Sporting, a disputat ultimul meci din Seria I a Ligii a III-a în data de 7 martie, atunci când s-a înregistrat și ultima victorie, 3-1 cu Foresta Suceava. Între timp, pandemia a înghețat sezonul și linia de clasament a echipei locale: cinci victorii, patru egaluri și șapte înfrângeri, după disputarea a doar 16 etape din cele 30 programate.
Sporting a încheiat astfel sezonul 2019-2020 pe locul 10, în condițiile în care Federația Română de Fotbal a anunțat că nu va retrograda nimeni în acest an. Totodată, diriguitorii fotbalului românesc intenționează creșterea numărului de cluburi din al treilea eșalon, programând deja meciuri de baraj pentru promovarea din campionatele județene.
"Avem și noi, niște țărani, echipă de Liga a III-a", spune cu mândrie primarul Lieștiului, Iulian Boț, practicant al sportului cu balonul rotund. "Sunt însă mâhnit când văd acum, în perioada de relaxare, mucuri de țigări și covoare de semințe în parcuri și pe terenurile de sport", ne-a mai declarat acesta, cu referire la tinerii care nu (mai) înțeleg rolul dezvoltării fizice prin sport.

Raport de forțe în Consiliul Local

În urma votului lieștenilor de la ultimele alegeri locale, Consiliul Local al comunei este dominat de reprezentanţii PNL, care dețin, numeric, jumătate dintre cele 16 locuri disponibile. Tot conform scrutinului din urmă cu patru ani, PSD deține patru mandate, PMP și UNPR au obţinut câte două, iar un loc de consilier local a revenit ALDE.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Și la Liești întârzie debutul asfaltărilor

În comuna Liești, asfaltarea a circa 10,15 kilometri de drumuri comunale de pe 24 de străzi din localitate stagnează, deoarece constructorii înscriși la licitație se află în faza de contestații. Beneficiind de finanțare prin Programul Național de Investiții (PNI) ”Anghel Saligny” contractul a fost scos la licitație de administrația publică locală încă de la începutul lunii februarie, la o valoare de aproape 14,7 milioane lei, exclusiv TVA, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Ulterior evaluării, acesta a fost atribuit în luna mai asocierii Citadina ‘98 SA – Oldroad Construct SRL – Davide Construct SRL, pe criteriul ”cel mai bun raport calitate-preț”, cu o pondere de 70 la sută rezervată componentei financiare, însă au intervenit procedurile de contestație din partea celorlalți constructori înscriși în competiție. Este vorba, pe de o parte, de compania Brialbet SRL, iar, pe de altă parte, de asocierea Alitec Solutions SRL – Gendav SRL, tot conform datelor publice ce pot fi consultate pe portalul e-licitatie.ro în cazul acestei proceduri simplificate care nu mai e deloc simplă.

Primarul Iulian Boț a menționat, pentru ”Viața liberă”, că instanța competentă a fixat, în acest caz, un termen de judecată pentru data de 3 august. ”Investiția pe care ne-o dorim de mult, a fost mutată, mai întâi de la CNI (Compania Națională de Investiții – n.r.) pe PNI, acum am ajuns în această fază de contestații și nu ne dorim decât să o începem cât mai curând posibil”, a adăugat primarul lieștean.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Liești, cabinete medicale în fosta Casă a Pionierilor

Comuna Liești are dimensiunile unui mic oraș, problemele care trebuie rezolvate sunt și ele pe măsură, iar responsabilitățile, la fel.

Stând de vorbă cu primarul Iulian Boț (PNL), aflăm că, pentru 2024, comuna are un buget de 53 de milioane de lei, din care 17,5 pentru funcționare, iar restul, pentru investiții, semn că sunt în desfășurare proiecte serioase.

Printre acestea, pista pentru biciclete, proiect aflat în implementare, cu finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care se amenajează trei kilometri, cu două sensuri, astfel încât lieștenii care se deplasează pe două roți să o poată face în siguranță.

Tot prin PNRR se finanțează și construirea - pe vechea platformă de gunoi, care a fost închisă - a unui centru de colectare a deșeurilor cu aport voluntar. Un alt proiect, cu bani de la Administrația Fondului de Mediu (AFM), pentru înființarea unui parc fotovoltaic, se află în etapa de evaluare.

Tot cu bani de la AFM se va moderniza și sistemul de iluminat public, introducându-se sisteme cu LED, valoarea celor două proiecte fiind de patru milioane de lei. Se va reduce astfel consumul de energie, fiindcă intensitatea luminii, în funcție de intervalul orar și necesitate, va putea fi ajustată printr-o aplicație de pe telefon.

Proiectul de care primarul Iulian Boț este foarte mulțumit se referă la reabilitarea și recompartimentarea fostei Case a Pionierilor, transformată astfel în centru comunitar integrat, cu cabinete medicale - medicină generală, stomatologie, ginecologie, pediatrie etc - lucrare aflată actualmente în derulare.

În ceea ce privește asfaltările, s-au finalizat 4 km și alți 10 km sunt în lucru, de săptămâna viitoare (după 1 aprilie - n.a.) începe să se toarne asfaltul și aici. Este vorba despre asfaltări pe drumurile laterale, întrucât principala arteră a comunei, DN 25, este în administrarea CNAIR. Potrivit primarului, nu se asfaltează niciun metru dacă nu sunt realizate toate utilitățile. În acest sens, se realizează, din fonduri proprii, ultimul segment de 3,5 km de rețea de apă și canalizare, care completează tot Lieștiul, astfel încât, spune edilul, să nu existe nicio casă neracordată.

Tot în ultimul mandat al primarului Iulian Boț s-au realizat alți 5 km de rețea de apă și canalizare, prin POIM, împreună cu operatorul regional Apă Canal. Grosul rețelei se făcuse într-un mandat anterior, prin POS Mediu, 42 de km de canalizare și 44 de km pentru alimentarea cu apă.

Pentru alți 5 km de asfalt, Primăria Liești este în procedura de licitație, ceea ce înseamnă, potrivit edilului Boț, că ar rămâne doar încă alți 5 km ca să fie finalizați toți cei 60 de km de străzi pe care s-au realizat rețelele de apă și canalizare.

Bani pentru școli, sport și relaxare

În Liești există patru școli și patru grădinițe. Cu fonduri europene, școlile au fost dotate cu materiale pentru curățenie, tablete pentru copii, bănci noi, table inteligente și laptopuri, astfel încât condițiile să fie dintre cele mai bune, atât în perioada pandemiei, cât și după. Acum, cu finanțare prin PNRR, se află în stadiu de licitație un proiect pentru școlile din comună, care va veni cu dotări în completarea celor existente.

O altă investiție utilă comunității și realizată cu fonduri de la Compania Națională de Investiții este o sală de sport cu 180 de locuri, aproape de finalizare.

La Școala Nr. 1 și la dispensar au fost realizate parcări, iar centrul a fost extins. La Școala Gimnazială "Sf. Nicolae" a fost amenajat un cabinet școlar, a fost construit un teren de sport cu tartan și au fost modernizate aleile pietonale din zonă. Un alt teren de sport, tot cu tartan, a fost amenajat, cu fonduri UE, în zona pieței. Tot aici a fost construită o scenă pentru evenimente, astfel încât să nu se mai plătească atât de mulți bani agenților economici externi (scena și sonorizarea costau 20.000 de euro, pentru două zile), iar momentele festive să poată fi organizate în regie proprie sau cu costuri mai mici.

Primarul Iulian Boț consideră că Ansamblul "Cununița Satului" și echipa de fotbal Sporting Liești, care activează în Liga a III-a, sunt cele mai bune ambasadoare ale comunei şi le va susține în continuare.

Investiții pentru pacea sufletească

Sănătatea trupului, dar mai ales cea a spiritului nu sunt neglijate la Liești, administraţia locală făcând eforturi să sprijine în demersurile lor bisericile și să depună proiecte pentru a realiza obiective în parteneriat cu acestea, cu sprijinul și binecuvântarea Arhiepiscopului Dunării de Jos, ÎPS Casian.

La Biserica "Sfântul Nicolae" din Șerbănești, de pildă, potrivit informațiilor primite de la primarul Iulian Boț, anexa socială cu sală pentru praznice (foto) este în curs de finisare la interior, urmând să pună la dispoziția enoriașilor spațiul cel mai potrivit pentru evenimentele pe care le organizează în sânul bisericii.

Pe aceeași linie, prin Compania Națională pentru Investiții, se va realiza, încă nu este semnat contractul, dar este o chestiune de timp, o anexă socială similară și la Biserica "Adormirea Maicii Domnului", unde paroh este părintele Blănaru. Aici, urmează să se realizeze, prin acest proiect, inclusiv pictura bisericii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Parc solar pentru comuna Liești

Ministrul Energiei a semnat încă 113 contracte de finanţare pentru construcţia unor parcuri solare pentru primării şi instituţii publice. Valoarea acestora depăşește 316 milioane de lei, cu o putere totală instalată de 41,68 MW. "Fiecare contract va ajuta comunităţile locale să reducă din costurile cu utilităţile, acestea vor reuşi să-şi asigure consumul de energie pentru şcoli, creşe, policlinici sau iluminat public. Astfel, banii economisiţi se vor întoarce în comunitate prin investiţii noi", a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Printre beneficiari se află și comuna Liești din județul Galaţi.

viata-libera.ro