Gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasador în Australia şi Malaysia

[dcp100168]

Gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasador în Australia şi Noua Zeelandă

Din celălalt capăt al lumii, gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Australia şi Noua Zeelandă, a acceptat să ne acorde un interviu.

- Excelenţa Voastră, sunteţi primul ambasador al României desemnat de preşedintele Klaus Iohannis. Pe vremea când eraţi elevă în Galaţi, la ce carieră visaţi?
- Sunt gălăţeancă prin naştere şi educaţie, toate visurile mele din copilărie au avut o dimensiune a depărtărilor, poate pentru că Dunărea este fereastra oraşului nostru spre lumea largă. Mi-am dorit să călătoresc departe, dar nu neapărat ca un turist, care doar vede alte locuri, ci ca să întâlnesc alţi oameni, alte culturi şi să înţeleg alte obiceiuri!
Am absolvit Şcoala Generală nr. 26 şi Liceul „Vasile Alecsandri”. Interesant mi se pare faptul că, deşi LVA era şi a rămas unul dintre primele cinci licee de elită din ţară, cu profil de matematică-fizică înainte de 1989, eu am avut un destin oarecum unic, deoarece am obţinut premii la Olimpiadele naţionale pentru Limba şi Literatura Română de la Bistriţa-Năsăud, Suceava, Iaşi şi Cluj. Rememorez cu plăcere şi faptul că la Bacul din 1987 am avut singurul 10 din LVA la Limba română, motiv pentru care a fost pentru prima dată când şeful de promoţie provenea de la profilul Mecanică.
După ce am ratat admiterea la Facultatea de Filologie din Bucureşti, mi-am schimbat brusc opţiunea pentru Drept şi, culmea, după ce picasem cu media 7 la Litere, unde erau şase candidaţi pe loc, am intrat la Drept din prima, în condiţiile unei concurenţe de 27 pentru un loc. Nu întotdeauna un eşec este un pas înapoi!
Bineînţeles că rolul major l-au avut părinţii mei, care, din păcate, s-au mutat demult în Rai, dar care m-au sprijinit activ în toate proiectele mele.

- Care este cea mai frumoasă amintire legată de colegii şi de profesorii din Galaţi?
- Toată copilăria şi prima tinereţe sunt acolo, la Galaţi, deci orice amintire este minunată. Reţin şi vă pot enumera numele tuturor colegilor mei din generală şi din liceu. Să vă şi argumentez, mai ales în şcoala primară eram toţi de prin blocurile P-uri de lângă şcoală: Daniela Stoica, Anca Baculea, Nicuşor Bleoju, Silviu Paşniciuc, Florin Vlahi, Lorina Mărgărit şi George Drăgan (vecinii de bloc), Horia Timofte, Irina Aldea, Ema Chertic, Cătălin Lăzărescu, Liliana Fătu (actuală Huţanu), Eugen Huţanu, Marian Spanache (rebelul clasei!), Dan Dina, Valentin Boşneag, Corina Tuchilă… pot continua încă multe alte rânduri! Îi salut de foarte departe pe toţi colegii mei, le doresc sănătate şi să-şi vadă în continuare planurile realizate. Sper să ne putem revedea, cândva, poate chiar la anul, în august 2016, când revin în România!
Îmi amintesc şi de profesorii din generală, mai ales de cel de istorie: nu tolera indisciplina, iar pe elevii buni îi asculta abia la sfârşitul trimestrului, din toată materia, cu bonus din trimestrul precedent. Îmi amintesc când mi-a spus «Nineta, felicitări, ai trecut pe lângă zece!». Primul zece l-am luat abia în ultimul trimestru din acel an, dar şi acum îmi amintesc în detaliu Istoria antică şi medievală. Abia la Facultatea de Drept am înţeles că utiliza o metodă de antrenament al minţii, necesară pentru maximizarea potenţialului! Şi la biologie, unde o aveam ca dascăl pe celebra doamnă Niţă, aveam emoţii grele la fiecare notă, ca într-o întreaga sesiune de mai târziu!

- De ce aţi organizat, în iunie 2015, la Canberra, primul simpozion dedicat diasporei ştiinţifice româneşti din Australia, unde printre invitaţii de onoare s-a aflat şi gălăţeanul Cristian Calude, profesor la Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă, şi fost elev al CNVA?
- Diaspora ştiinţifică românească din toată lumea este brandul românesc de cea mai largă şi indiscutabilă anvergură. Chiar dacă eminentul profesor Calude nu a putut ajunge la seminar, am avut bucuria să am ca vorbitori personalităţi de marcă din Australia, de origine română: profesorul Silviu Itescu, CEO Mesoblast din Melbourne, care face cercetări cu celule stem adulte, decorat de Papă, profesorul Traian Chirilă de la Universitatea din Queensland, inventatorul corneei artificiale, profesor adjunct Floreana Coman de la Institutul regal pentru Tehnologie din Melbourne (RMIT), care are numeroase patente şi inovaţii în domeniul textilelor, cu aplicaţii din domeniul militar la fashion...
La seminar l-am avut invitat pe Onorabilul Malcolm Turnbull, ministrul federal australian al Comunicaţiilor, devenit luna trecută prim ministru al Australiei! A fost impresionat de povestea fascinantă a internetului de mare viteză din România, cu rădăcini în cablarea apartamentelor dintr-un bloc la o singură antenă (pe timpul celor doar două ore de televiziune de dinainte de 1989), astfel încât românii puteau viziona programele tv din statele vecine. Onorabilul Malcolm Turnbull a remarcat importanţa diasporei din toate timpurile, exemplificând cu podul peste Dunăre construit de arhitectul Apolodor din Damasc.

- Ce alţi gălăţeni cu cariere de succes mai ştiţi pe acest continent?
- Cel mai cunoscut australian cu rădăcini gălăţene este fiul emigrantului sărac Basil Teodorescu. Edward Theodor Granville, născut la Adelaide (Australia de Sud) şi intrat în mişcarea laburistă din Queensland, a fost ales membru al Parlamentului din Queensland în mai multe mandate succesive, şi numit premier al acestui stat în perioada 1920-1925. Denumit Red Ted, este şi astăzi un nume de referinţă în politica laburistă australiană, fiind cel mai bogat trezorier din istoria Australiei. De numele său se leagă şi o reformă politică sustenabilă a Parlamentului din Brisbane, el instrumentând abolirea Camerei superioare a acestuia, Parlamentul din Queensland fiind şi în prezent singurul parlament unicameral din Australia. Portretul lui tronează la loc de cinste în clădirea Parlamentului din Brisbane.
Semnalez şi prezenţa, din 2007, în Australia, a Episcopului Mihail al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande, născut în judeţul Galaţi. Desigur, am colegi gălăţeni din breasla diplomatică, inclusiv absolvenţi de LVA.
Abia aştept să cunosc şi alţi români, inclusiv gălăţeni, în Australia şi Noua Zeelandă. Poate mă ajutaţi şi dumneavoastră sau cititorii! Utilizez un cont de Facebook şi unul de Linkedin, astfel încât ne putem conecta şi virtual.

- Cum vedeţi oportunităţile de dezvoltare ale Galaţiului? Există posibilitatea unor legături de afaceri între porturile oraşului de la Dunăre şi cele de la antipozi?
- Una dintre priorităţile mele este identificarea unor oraşe din Australia şi Noua Zeelandă care să accepte înfrăţirea cu oraşe din topul zece românesc, Galaţi fiind în acest top, desigur! Spre exemplu, la Conferinţa Internaţională Maritimă PACIFIC 2015, abia încheiată la Sydney, am dialogat cu directorul de vânzări pentru Asia-Pacific al companiei Damen, dl. Roland Briene, proaspăt întors după prima sa vizită la Galaţi. Acesta mi-a povestit extrem de încântat despre importanţa Şantierului naval de la Galaţi pentru compania olandeză Damen, despre calitatea navelor civile şi militare care se construiesc acolo (una dintre machetele de la Sydney era a unei nave lansată la apă la Galaţi) şi, mai ales, despre gălăţeni, oameni foarte frumoşi la trup şi suflet şi extrem de primitori! Sper să se confirme un proiect de cooperare trilaterală România - Australia - Olanda până la sfârşitul anului 2015!

- Ce sfat le-aţi da elevilor care visează la o carieră în diplomaţie?
- O facultate temeinică este o bună pornire, de preferinţă profil umanist. Din 2013, Ministerul Afacerilor Externe organizează anual sau bienal concursuri pentru admiterea în breasla diplomatică, deci trebuie urmărite noutăţile pe website-ul instituţiei. O experienţă interesantă este şi Institutul Diplomatic Român! Perseverenţă, răbdare şi o focalizare pe obiectivul final, meseria de diplomat nu are spectaculozitatea scenelor clasice din filmele cu James Bond la recepţiile diplomatice! Este o onoare fără egal să îţi reprezinţi ţara! Singura mea povaţă pentru tinerii de astăzi este să încerce de câte ori este nevoie pentru a-şi realiza visul!

Cum sunt priviţi românii şi România în Australia şi Noua Zeelandă şi cât de legaţi mai sunt conaţionalii de ţara natală şi de tradiţiile româneşti, veţi afla în partea a doua a interviului pe care ni l-a acordat Excelenţa Sa Nineta Bărbulescu, vineri, în pagina de Diaspora a suplimentului de weekend al ziarului „Viaţa liberă”.

 

CV de ambasador

Cine este Nineta Bărbulescu

Diplomat român de carieră din 1994, Nineta Bărbulescu a fost numită ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Australia în august 2013 şi a fost desemnată ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Noua Zeelandă în aprilie 2015.

Născută în Galaţi, pe 23 februarie 1968, şi-a început cariera diplomatică imediat ce a absolvit, Magna cum Laude, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1992, fiind licenţiată în Drept Public Internaţional. A ocupat diferite poziţii în cadrul Ministerului de Externe al României, în cadrul Centrului Euro-Atlantic şi al Departamentului de Drept Public Internaţional. Printre cele mai importante funcţii deţinute se numără: director adjunct la Direcţia NATO şi Probleme Strategice în Ministerul Afacerilor Externe, preşedinte cu rang de secretar de stat la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor - ANCEX, şi director general Departamentul pentru Controlul Exporturilor - ANCEX.

A avansat pas cu pas de la ataşat diplomatic până la calitatea de ambasador plenipotenţiar, care i-a fost acordată în 2010.

Pentru contribuţii la politica externă a României, Preşedintele României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în Rang de Cavaler.

În paralel cu cariera diplomatică, ambasadorul Nineta Bărbulescu a fost lector şi profesor invitat pentru dreptul internaţional public la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Ştiinţe Juridice la Universităţile „Dimitrie Cantemir", „Titu Maiorescu” şi la Institutul de Drept „Nicolae Titulescu”.

Este căsătorită din 1992 cu Dan Bărbulescu şi, după cum ne-a mărturisit: „Bogăţia noastră sunt cei patru băieţi: Tudor Ioan (22 de ani), student la Australian National University, Victor Andrei (19 ani), student la Canberra Institute for Technology, Cristian Dimitrie (13 ani), elev la Liceul Belconnen, în clasa a VII-a, şi David Ioan Constantin (9 ani), elev în clasa a III-a la Hawker Primary School”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum sunt priviţi românii din Australia şi Noua Zeelandă

Contele Dracula face reclamă unui provider federal de internet în Australia, "Păsările în spaţiu" ale lui Constantin Brâncuşi reprezintă cea mai valoroasă operă de artă străină din Australia, iar în Tasmania, cel mai sudic stat australian, o mână de români inimoşi vorbesc limba română de parcă abia ar fi ajuns din România. Toate aceste realităţi le-am aflat de la o gălăţeancă, Excelenţa Sa Nineta Bărbulescu, ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă.

- Excelenţa Voastră, cât de numeroase sunt comunităţile româneşti din Australia şi Noua Zeelandă?
- Comunităţile româneşti din Australia şi Noua Zeelanda sunt, potrivit recensământului din 2011, de 12.000, respectiv, 1.400 persoane, însă în realitate apreciez că numărul este cel puţin dublu. Cei mai mulţi români se află în statul Victoria, la Melbourne şi în împrejurimi, apoi urmează statul New South Wales (Sydney), statul Queensland (Brisbane), statul Australia de Vest (Perth) şi statul Australia de Sud (Adelaide).

- Cum sunt priviţi românii pe acest continent?
- Povestea internetului din România a ajuns până aici, mai mult de un an de zile am văzut o reclamă a companiei australiene iinet, provider federal de internet, în care personajul principal era contele Dracula, iar România era pusă în contrast cu Australia, în defavoarea acesteia din urma! De altfel, singurul şoc pe care l-am resimţit în această ţară, când am ajuns cu întreaga familie, în octombrie 2013, este legat strict de viteza scăzută şi de costurile foarte mari ale internetului! Australienii sunt abia pe locul 60 mondial, noi ne disputam locul trei, în competiţie cu Coreea de Sud. Iar la servicii de internet acordate în reţeaua hotelieră, deţinem supremaţia mondială!

La Universitatea din Tasmania (UTAS) am găsit cea mai mare colecţie de artă modernă şi contemporană românească din emisfera sudică, intitulată colecţia Tyler, după numele unui australian care a petrecut aproape un deceniu la Bucureşti (în perioada 1973-1982), ca reprezentant al Fondului Monetar Internaţional, perioadă în care a intrat în relaţii de prietenie cu artiştii români ai epocii şi a achiziţionat peste 200 de picturi, sculpturi şi icoane româneşti de mare valoare! Ulterior, acesta le-a donat UTAS şi sper ca această colecţie de artă să devină itineranta în Australia şi Noua Zeelandă, astfel încât românii de la Antipozi să se bucure de recunoaşterea valorii inestimabile a culturii şi civilizaţiei româneşti şi pe aceste meleaguri!

Am fost mandră când Directorul Galeriilor Naţionale Australiene mi-a spus ca „Păsările în spaţiu” ale lui Constantin Brâncuşi, achiziţionate de Australia în 1973 la o licitaţie internaţională, reprezintă cea mai valoroasă operă de artă străină din Australia. Sunt cele mai mari păsări, în marmură albă şi neagră, comisionate de Brâncuşi pentru templul unui maharajah indian, proiect abandonat ulterior! La Canberra, "Păsările" sunt aşezate într-un spot deosebit, pe un ochi de apă, cu susur de apă, aşa cum a dorit artistul român, supranumit Patriarhul Sculpturii Moderne.

- În ce domenii lucrează românii din Australia şi Noua Zeelandă?
- Românii din Australia şi Noua Zeelandă sunt foarte bine integraţi în societatea australiană, îi găsim în toate domeniile profesionale, de la IT, chimie, transporturi, educaţie, cercetare, asistenţă socială la administraţiile locale şi federală. Spre exemplu, premiul pentru cea mai bună fotografie australiană a anului 2014 i-a fost acordat unui român din Melbourne, Radu Florea, care are această pasiune specială!

- Cât de legaţi mai sunt românii de la Antipozi de ţara natală?
- În Tasmania, cel mai sudic stat australian, am descoperit o mână de români inimoşi, care vorbesc limba română ca şi cum ar fi ajuns acum din România. Mi-au arătat o plachetă dezvelită de ei acum 25 de ani, în faţa Departamentului Imigraţiei din Hobart, imediat după Revoluţia Română, de care sunt foarte mândri!

Românii din Australia şi cei din Noua Zeelandă sunt foarte legaţi de ţara-mamă: la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 a fost pentru prima dată când s-a organizat o secţie de votare la Perth, în Australia de Vest, cel mai izolat oraş al lumii! Am avut ocazia să văd la vot patru generaţii de români din aceeaşi familie, inclusiv străbunicul de 86 de ani, emigrat în 1972 din Banatul sârbesc, sau o tânără însărcinată în luna a noua la turul I, care a venit cu pruncul în braţe la turul II al Prezidenţialelor! De altfel, românii de la Antipozi au simţit că au o influenţă mare asupra României când, cu şapte ore înainte de închiderea urnelor în România, candidatul Iohannis a postat pe Facebook faptul că a câştigat Preşedinţia României cu 95 la sută din voturi în Noua Zeelandă şi Australia.

- Am remarcat, în fotografia de pe site-ul ambasadei, că purtaţi în piept un mărţişor. Ce fac românii din Australia şi Noua Zeelandă pentru a menţine vii tradiţiile româneşti?
- Când mi-am depus scrisorile de acreditare la Wellington, la începutul lunii iunie 2015, am avut bucuria să dansez pe cântece populare cu românii din Auckland, membrii ai Asociaţiei "Doina". Iar la Perth, luna trecută, am asistat la debutul pe scenă al trupei de amatori "Ciuleandra" (foto), care a performat dansul cu acelaşi nume, un moment magic! Port cu mândrie costume populare româneşti din toate regiunile ţării, la diferite evenimente locale. La recepţia pentru marcarea Zilei Naţionale din 1 Decembrie 2014, am purtat un costum de olteancă, iar soţul meu, Dan Bărbulescu, un costum de bănăţean. Mi-ar face plăcere să port şi un costum popular din zona Galaţi, poate cunoaşteţi pe cineva care îmi va trimite unul!

- Ce condiţii ar trebui să îndeplinească şi care ar fi trebui să fie profilul profesional al românului pentru a se integra mai uşor în aceste state?
-  Emigrarea românilor în Australia şi Noua Zeelandă este un proces îndelungat şi, pe alocuri, dificil, România nefiind o ţară din Commonwealth. Calitatea de membru UE este un plus, ca şi o experienţă de muncă în Anglia sau Canada. Toate condiţiile impuse celor care doresc să ajungă în Australia ca turişti sau cu viză de munca sunt disponibile pe website-ul Departamentului Imigraţiei şi Protecţiei Frontierelor de la Canberra www.immi.gov.au.

O prioritate pentru mine este îmbunătăţirea tratamentului consular al cetăţenilor români care călătoresc în Australia. La 5 iunie 2015, Australia a renunţat la viza de tranzit impusă cetăţenilor români care călătoresc în Noua Zeelandă sau în statele din Pacificul de Sud. În 2014 am anunţat oficialii australieni că suntem interesaţi de negocierea unui acord bilateral pentru acordarea vizei de tip Work & Holiday cetăţenilor români cu vârste cuprinse între 19 şi 30 de ani, o facilitate care nu există în prezent. Aştept confirmarea acestora pentru iniţierea negocierilor şi sper să le finalizăm până la sfârşitul mandatului meu în Australia.

- Ce alte priorităţi mai aveţi ?
- Am mai multe proiecte, iată doar câteva dintre ele şi stadiul realizării lor. Amplificarea relaţiilor politice cu Australia şi Noua Zeelandă, spre exemplu prin facilitarea unui grup parlamentar de prietenie cu România în Parlamentul federal din Canberra, în Parlamentele locale australiene şi în Parlamentul unilateral de la Wellington.

Creşterea comerţului cu Australia, menţinând ritmul din 2014, când am reuşit amplificarea acestuia cu 44 la sută. De altfel, în magazinele multibrand din Australia, dar şi în magazinele de lux ale firmelor Armani sau Versace, am găsit de multe ori produse fabricate în România. Ţinând cont cât de aproape este China, faptul că sunt produse Fabricate în România aici este o dovadă a standardelor româneşti de calitate şi în acest domeniu.
Schimb de experienţă cu responsabilii domeniului educaţiei din Guvernul de la Canberra, extrem de competitiv şi cu o excelentă recunoaştere la nivel mondial pe segmentul academic şi valorificarea experienţei australiene din domeniul legislaţiei sectorului minier.

Facilitarea unor contacte între universităţi de prestigiu din România şi din Australia, respectiv din Noua Zeelandă, şi accesarea în comun a unor fonduri europene de tipul Horizon 2020; spre exemplu, în 2014, prin intermediul unor grupuri pe Linkedin intitulate Romanian Science and Technology Research Network (în prezent 92 de membri) şi Romanian - Australia Business Network (în prezent 124 de membri), Universitatea Ovidius din Constanţa şi o companie australiană din Canberra au primit un grant de mobilitate pentru un proiect în domeniul energiei solare.

viata-libera.ro

[mambo]

"ambasor" o fi vreun titlu regal? sau ce?

[dcp100168]

Carieră diplomatică începută din 1994. O gălăţeancă este primul ambasador al României în Republica Vanuatu

Gălăţeancă prin naştere şi prin educaţie, Nineta Bărbulescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Australia, Noua Zeelandă, Insulele Solomon şi Kiribati a devenit, prin decretul preşedintelui Klaus Iohannis, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Republica Vanuatu. Pe 24 ianuarie, Nineta Bărbulescu şi-a început misiunea în arhipelagul melanezian format din 83 de insule din sudul Oceanului Pacific.

„Sunt gălăţeancă prin naştere şi educaţie, toate visurile mele din copilărie au avut o dimensiune a depărtărilor, poate pentru că Dunărea este fereastra oraşului nostru spre lumea largă”, ne mărturisea Nineta Bărbulescu în interviul pe care ni l-a acordat în octombrie 2015. Fostă elevă a Şcolii Generale Nr. 26 şi a Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi, Nineta Bărbulescu şi-a început cariera diplomatică imediat ce a absolvit, Magna cum Laude, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1992.

În 2013 a fost desemnată ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Australia, în 2015 – în Noua Zeelandă, iar în 2018 a prezentat scrisorile de acreditate în Insulele Solomon şi Kiribati, devenind primul ambasador român numit în ţările din Insulele Pacificului. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a considerat că este omul potrivit să reprezinte diplomaţia românească în alte trei ţări: Samoa, Tonga şi Vanuatu.

Primită cu căldură

„Sunt încântată să fiu primul ambasador al României în Republica Vanuatu, la desemnarea Excelenţei Sale, Preşedintele Klaus Iohannis. Pe 24 ianuarie am prezentat acreditările Preşedintelui Republicii Vanuatu, Pastorul Obed Moses Tallis şi m-am întâlnit cu oficiali de rang înalt la Port Vila! O ţară frumoasă şi însorită, cu oameni primitori şi veseli, unde au ajuns puţini români, majoritatea în calitate de turişti. Şi mai puţini sunt stabiliţi aici, dar se pare că sunt destul de încântaţi, aşa cum este Daniela Molnar! De remarcat arta spectaculoasă a celui mai cunoscut artist Ni-Vanuatu, fabulosul Aloi Pilioko!”, a declarat Nineta Barbulescu.

Potrivit http://dailypost.vu/, şeful statului Vanuatu s-a declarat onorat şi privilegiat să accepte delegaţia românească şi să înceapă colaborarea în beneficiul popoarelor pe care fiecare le reprezintă. Mai mult, preşedintele şi-a manifestat interesul pentru cultura şi tradiţiile româneşti seculare, dar şi pentru lansarea relaţiilor comerciale bilaterale. Nineta Bărbulescu i-a prezentat câteva dintre produsele "Made in Romania" exportate cu succes în Australia şi în Noua Zeelandă, despre care crede că ar putea avea succes şi în Vanuatu, cum ar fi vinul românesc.

Cine este Nineta Bărbulescu

Născută în Galaţi, pe 23 februarie 1968, Nineta Bărbulescu a ocupat diferite poziţii în cadrul Ministerului de Externe al României, în cadrul Centrului Euro-Atlantic şi al Departamentului de Drept Public Internaţional. Printre cele mai importante funcţii deţinute se numără: director adjunct la Direcţia NATO şi Probleme Strategice în Ministerul Afacerilor Externe, preşedinte cu rang de secretar de stat la Agenţia Naţională de Control al Exporturilor – ANCEX, şi director general Departamentul pentru Controlul Exporturilor – ANCEX. A avansat pas cu pas de la ataşat diplomatic până la calitatea de ambasador plenipotenţiar, care i-a fost acordată în 2010.

Pentru contribuţii la politica externă a României, Preşedintele României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în Rang de Cavaler.

În paralel cu cariera diplomatică, ambasadorul Nineta Bărbulescu a fost lector şi profesor invitat pentru dreptul internaţional public la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Ştiinţe Juridice la Universităţile „Dimitrie Cantemir", „Titu Maiorescu” şi la Institutul de Drept „Nicolae Titulescu”. Pentru contribuţii la politica externă a României, Preşedintele României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în Rang de Cavaler.

Este căsătorită din 1992 cu Dan Bărbulescu şi, după cum ne-a mărturisit: „Bogăţia noastră sunt cei patru băieţi: Tudor Ioan (22 de ani), student la Australian National University, Victor Andrei (19 ani), student la Canberra Institute for Technology, Cristian Dimitrie (13 ani), elev la Liceul Belconnen, în clasa a VII-a şi David Ioan Constantin (9 ani), elev în clasa a III-a la Hawker Primary School”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O gălăţeancă, ambasadorul României în Tuvalu

Australia, Noua Zeelandă, Republica Kiribati, Republica Fijii, Insulele Solomon, Republica Vanuatu, Statul Independent Samoa, Tuvalu, Nauru sunt ţările în care o gălăţeancă, Nineta Bărbulescu, decan al corpului diplomatic, este acreditată drept ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României. La începutul acestei luni a avut loc prezentarea scrisorii de acreditare a diplomatului român în Tuvalu.

„O lume depărtată şi izolată în inima Pacificului, 11.000 de locuitori, polinezieni, simpli şi bucuroşi de oaspeţi. O ţară mică din perspectiva teritoriului şi a populaţiei, şi totuşi unul dintre cele mai mari state oceanice din regiune”, a mărturisit, după ceremonia de acreditare în Funafuti, Tuvalu, Nineta Bărbulescu, decan al corpului diplomatic.

Nineta Bărbulescu este deja un nume cunoscut cititorilor paginii de „Diaspora” a ziarului „Viaţa liberă”. „Sunt gălăţeancă prin naştere şi educaţie, toate visurile mele din copilărie au avut o dimensiune a depărtărilor, poate pentru că Dunărea este fereastra oraşului nostru spre lumea largă”, ne mărturisea în interviul pe care ni l-a acordat în octombrie 2015.

Fostă elevă a Şcolii Generale Nr. 26 şi a Liceului „Vasile Alecsandri” din Galaţi, Nineta Bărbulescu şi-a început cariera diplomatică imediat ce a absolvit, Magna cum Laude, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1992. A avansat pas cu pas, de la ataşat diplomatic până la calitatea de ambasador plenipotenţiar, care i-a fost acordată în 2010.

În 2013 a fost desemnată ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Australia, în 2015 – în Noua Zeelandă, iar în 2018 a prezentat scrisorile de acreditate în Insulele Solomon şi Kiribati, devenind primul ambasador român numit în ţările din Insulele Pacificului. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a considerat că este omul potrivit să reprezinte diplomaţia românească în alte trei ţări: Samoa, Tonga şi Vanuatu. Pe 25 iunie 2019, prin decret prezidenţial, Nineta Bărbulescu, a fost acreditată în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Tuvalu. Iar pe 20 noiembrie 2019, a urmat decretul prezidenţial privind acreditarea gălăţencei şi în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Nauru.

Pentru contribuţii la politica externă a României, Preşedintele României i-a acordat distincţia Ordinul Naţional pentru Merit în Rang de Cavaler.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce a făcut Nineta Bărbulescu ca Ambasador al României în Australia! Final de mandat!

La 12 decembrie 2020 îmi voi încheia mandatul de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Australia, Noua Zeelandă şi în alte 7 state din regiunea Pacificului. Am servit interesele României cu ştiinţă de carte, pasiune şi determinare de-a lungul celor 7ani de mandat în cea mai îndepărtată regiune a lumii şi am aflat şi înţeles aspiraţiile românilor care au ales Antipozii drept ţara de adopţie, scrie Nineta Bărbulescu, Ambasador al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Tuvalu şi Vanuatu citată de “Românul Australian”, preluat de Romanian Global News.

Cu acestea în minte şi în suflet, am propus înfiinţarea primelor secţii de votare la Perth pentru scrutinul prezidenţial din noiembrie 2014 şi la Adelaide pentru scrutinul parlamentar din decembrie 2016, ridicând la 6 numărul total al secţiilor de votare înfiinţate în Australia înbeneficiul cetăţenilor români care doresc să îşi exercite dreptul politic de a vota pentru alegerile româneşti şi europene sau pentru referendumurile organizate în România. Am egalat astfel Franţa, singurul stat membru al Uniunii Europene cu cel mai mare număr de secţii de votare pe acest continent.

Cu sprijinul admirabil al colegilor din echipa Ministerului Afacerilor Externe şi cu concursul şefilor diplomaţiei române din tot spectrul politic românesc, am propus şi înfiinţat un oficiuconsular la Melbourne în 2018, marcând astfel Anul stabilirii Semicentenarului relaţiilor diplomatice între România şi Australia.

Primii consuli de carieră care au sosit la Melbourne în iunie 2018 au fost domnul Daniel Beşliu şi doamna Mihaela Beşliu iar în prezent activează în calitate de consul d-ra Claudia Bejenaru.

În 2017-2019 Miniştrii succesivi ai Afacerilor Externe ai României au aprobat propunerile mele de înfiinţare a primelor consulate onorifice româneşti în Australia de Sud, Australia de Vest şi în Tasmania. Sunt onorată să fi nominalizat doamnele Ileana Corban şi Raluca Alecsa drept primi consuli ai României pentru Australia de Sud şi Australia de Vest, precum şi în calitate de consul onorific pentru Tasmania pe doamna Rachael Rose, curatoarea Tyler Collection, cea mai mare colecţie românească de artă din emisfera sudică. O poveste culturală admirabilă între România şi Australia, pe care vă invit să o cunoaşteţi.

Important este şi faptul că, începând cu 2015, am reuşit, în colaborare cu Ambasadorul Australiei pentru România domnul John Griffin, să eliminăm vizele de tranzit pe care Australia le impunea tuturor cetăţenilor români care tranzitau Australia în drum spre destinaţii din Noua Zeelandă.

Un aspect permanent de preocupare a fost promovarea oportunităţilor mediului de afaceri românesc şi sunt mândră că în oraşul meu natal, Galaţi, s-a construit, la timp şi în buget, Nuyina,în prezent cel mai mare spărgător de gheaţă din lume, care va fi operat de Divizia Antarctică a Australiei timp de 3 decenii pentru progresul explorării paşnice a continentului alb. Spărgătorul de gheaţă indică nivelul ridicat al cooperării Australiei nu doar cu România, ci şi cu celelate state europene. Nava a început testările în Europa şi va ajunge la Hobart în primul semestru al anului 2021. Va fi un moment istoric, precum iernarea navei Belgica în Antarctica în 1897, fiind expresia celei mai spectaculoase cooperării europene în Australia în acest secol şi lecţia admirabilă a românilor constructori de nave. Şantierul din Galaţi, de 2 decenii parte a companiei olandeze Damen, are o istorie de peste 125 de ani.

Recent compania MIRA, parte a Macquarie Group, a anunţat cea mai mare investiţie în energia verde în Europa, prin achiziţia parcului Fântânele, cel mai mare parc eolian din Europa, şi a reţelei de distribuţie electricitate din sudul Munteniei. Este vorba despre o investiţie estimată la circa 1 miliard Euro care finalizează o activitate diplomatică de atragere a investiţiilor australiene în România, iniţiată încă de la sosirea la Canberra în 2013.

Suplimentar. După cum am anunţat în cursul audierii mele în comisiile de politică externă ale Parlamentului României în 2013, în calitate de diplomat nominalizat pentru funcţia de Ambasador al României în Australia şi în Noua Zeelandă, s-a reuşit, chiar dacă abia în 2020, importul în Australia a primului lot de 342 de maşini fabricate în România, la Craiova, Marca Ford Puma.

Esenţială este şi promovarea imaginii românilor în Australia şi contribuţiile minţilor strălucite originare din România la progresul Australiei şi al Noii Zeelande, de aceea am propus Preşedintelui României acordarea unor decoraţii naţionale unor personalităţi excepţionale din diaspora românească la Antipozi. Pentru contribuţiile specifice la progresele ştiinelor şi la promovaream imaginii României şi românilor la Antipozi, Profesorul Silviu Iţescu, cercetător în domeniul cercetărilor cu celule stem adulte a fost decorat în 2018, Anul semi-centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale cu Australia, cu Ordinul Naţional Steaua României în rang de Mare Ofiţer, iar Profesorul Cristian Sorin Calude, şeful catedrei de Matematici la Universitatea din Auckland afost decorat în 2019, Anul semi-centenarului relaţiilor diplomatice bilaterale cu Noua Zeelandă, cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în rang de Cavaler.

Cu scopul unei mai bune cunoaşteri a românilor din diaspora culturală şi ştiinţifică, am organizat la Ambasada României din Canberra şi la Auckland, în Noua Zeelandă, în perioada 2016 – 2018, primele festivaluri ale creativităţii geniului românesc la Antipozi, maratoane ale oamenilor de cultură şi artă de origine română care trăiesc în Australia şi în Noua Zeelandă şi cărora le mulţumesc din suflet pentru participare şi implicare.

Cu aceste ocazii minunate dar şi cu prilejul participării la evenimente ale românilor de la Antipozi şi la lansări de cărţi româneşti de mare valoare, am avut prilejul să cunosc şi să colaborez cu cei mai cunoscuţi artişti maeştrii ai cuvântului românesc la Antipozi. Tuturor le doresc multă sănătate şi inspiraţia divină să nu îi părăsească niciodată! Mulţumesc tuturor pentru strădania admirabilă de a păstra şi cunoaşte limba română şi a construi numeroase punţi între România, Australia, Noua Zeelandă şi chiar până în îndepărtatul Vanuatu, unde am întâlnit o mică comunitate românească formată din 12 români sau în Samoa, unde am întâlnit singura româncă din acest stat insular.

De aceea m-aş bucura dacă s-ar cunoaşte mai bine că Galeriile Naţionale ale Australiei din Canberra adăpostesc din 1974 singura pereche de Păsări în Spaţiu din lume, opera patriarhului sculpturii moderne Constantin Brâncuşi, apreciată drept cea mai valoroasă operă de artă străină de pe continent. Şi pentru că nu a existat o platformă accesibilă a României din Australia şi de la Antipozi, care să conţină tot ceea ce este românesc şi tot ceea ce poate fi interpretat prin cultura şi civilizaţia românească, am iniţiat o colecţie de artă unică în Europa la acest moment, intitulată Pacifica România, care se află expusă din 2019 la Ambasada României din Canberra.

Anul acesta Ambasada României şi expoziia Pacifica România au fost vizitate de ES Guvernatorul General al Australiei David Hurley şi doamna Linda Hurley, de Guvernatoarea New South Wales Margaret Beazley şi domnul Dennis Wilson, de şefa diplomaţie australiene Onorabila Marise Payne şi Ministra pentru femei şi de mulţi alţi membri ai corpului diplomatic acreditat, precum şi de publicul larg.

Sper ca în anii care vor urma acest omagiu adus lui Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi şi altor Mari Români care au avansat cultura şi civilizaţia universală să fie accesibil tuturor pe oplatformă on-line.

Doresc să menţionez şi activităţile mele în calitate de Decan al doamnelor Ambasador şi Decan adjunct (2017 – 2019), precum şi, începând cu 1 Decembrie 2019, de Decan al corpului diplomatic local, funcţii onorifice pe care le-am îndeplinit cu demnitate şi cu bucuria de a menţine un sens al familiei diplomatice rezidente chiar în vremurile neaşteptat de greu încercate de pandemia Covid-19.

Rog să îl primiţi cu aceeaşi mare bucurie pe care mi-aţi făcut-o oricând şi oriunde ne-am întâlnit pe continent, pe succesorul meu în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipoteniar al României la Antipozi, domnul Radu Gabriel Safta, diplomat de carieră cu experienţă diplomaticăimportantă şi cu expertiză în zona Asia-Pacific, fost consul general în Turcia, ambasador în Africa de Sud şi director general în Centrala Ministerului Afacerilor Externe.

Mulţumesc din suflet Românilor de la Antipozi care vorbesc, gândesc, scriu, cântă, visează şi dansează româneşte, tuturor celor care voluntariază în comisiile de votare dar şi celor care aleg să voteze pentru destinele ţării natale în cea mai mare şi mai compactă comunitate românească din Asia.

La bună revedere la Melbourne de alegeri şi apoi acasă, rămâneţi sănătoşi,
Nineta Bărbulescu
Ambasador al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Tuvalu şi Vanuatu
Decan al Corpului Diplomatic din Australia

rgnpress.ro

[dcp100168]

O gălăţeancă, desemnată ambasador pentru Malaezia şi Brunei

Gălăţeanca Nineta Bărbulescu, propusă de Ministerul Afacerilor Externe ambasador al României pentru Malaezia şi Brunei Darussalam, a primit aviz favorabil, după ce a fost audiată de Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților. Ședința de audieri a fost condusă de senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă din Senat.

Despre Nineta Bărbulescu aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă". Este ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia și (nerezident) pentru Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu.

Impresionant este mesajul de adresat românilor din Australia, Noua Zeelandă și din insulele Pacificului de Sud, la finele anului trecut: "Aici, în Australia, să nu uitați că în trimestrul al 2-lea va ajunge în Tasmania Nuyina, cel mai mare spăgător de gheață din lume, construit la timp și în buget de muncitorii și inginerii și tehnicienii Șantierelor Navale Damen din Galați și care reprezintă, pentru următoarele trei decenii, mândria Australiei în explorarea Antarcticii și în progresul științelor continentului alb. Un moment care poate fi egalat în istoria relațiilor bilaterale doar prin contribuția științifică extraordinară a profesorului Emil Racoviță, pe nava Belgica, în 1897, cu ocazia primei expediții europene în Antarctica!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

O gălăţeancă, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaezia

Gălăţeanca Nineta Bărbulescu a fost acreditată ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaezia, cu reședința la Kuala Lumpur, prin Decretul nr. 30/2021, semnat de preşedintele României Klaus Iohannis. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Acreditarea s-a făcut la propunerea Guvernului și este contrasemnată de premierul Florin Cîțu.

Aşa cum aţi putut afla din ziarul “Viaţa liberă”, în ianuarie anul acesta, Nineta Bărbulescu, propusă de Ministerul Afacerilor Externe ambasador al României pentru Malaezia şi Brunei Darussalam, a primit aviz favorabil, după ce a fost audiată de Comisiile reunite pentru politică externă și pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Senat și Camera Deputaților.

Reamintim că Nineta Bărbulescu, gălăţeancă prin naştere şi educaţie, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia și (nerezident) pentru Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O gălăţeancă promovează România, de la Antipozi la Kuala Lumpur

Gălăţeanca Nineta Bărbulescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu. De asemenea, a fost decanul corpului diplomatic acreditat la Canberra. De la începutul acestui an, gălăţeanca îşi continuă cariera diplomatică la Kuala Lumpur, fiind acreditată ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia şi Brunei Darussalam. Nineta Bărbulescu a acceptat să ne vorbească despre aceste misiuni diplomatice într-un interviu.

- Excelenţa Voastră, din august 2013 şi până la începutul acestui an, aţi fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României… la capătul lumii, se poate spune. Care au fost cele mai importante reuşite din activitatea diplomatică desfăşurată la Antipozi?

- Consider că am servit cu profesionalism și distincție interesele României și ale românilor în cea mai îndepărtată ambasadă românească. În discursul meu de final de mandat, am prezentat, sintetic, câteva dintre cele mai importante pietre de hotar ale acestor aproape şapte ani: înființarea unui consulat de carieră la Melbourne, înființarea primelor trei consulate onorifice în Australia de Vest, Australia de Sud și Tasmania, construcția la Galați a spărgătorului de gheață al Australiei, decorarea de către preşedintele României a unor personalități românești din Australia și din Noua Zeelandă (printre care şi un gălăţean, profesorul Cristian S. Calude, șeful catedrei de Matematici la Universitatea din Auckland n.r.), investiția de un miliard AUD în cea mai mare fermă eoliană din Europa, la Fântânele, judeţul Tulcea…

De la debutul mandatului de ambasador, am aflat despre una dintre cele mai mari dorințe ale românilor din cele mai îndepărtate orașe ale Australiei, anume exercitarea dreptului la vot. Ca atare, am propus miniștrilor Afacerilor Externe înființarea de noi secții de votare. La Perth, la prezidențialele din noiembrie 2014, la primul tur de scrutin a votat o mămică însărcinată în luna a noua, iar la al doilea tur de scrutin a venit să voteze cu bebelușul în brațe. Rememorez momentele extraordinare din zilele de votare când am primit în secția de votare de la Perth patru generații din aceleiași familii de români: străbunicul, un munte de om care vorbea românește impecabil și care emigrase în Australia după cel de-al doilea război mondial, venind în brațe cu certificatul de naștere, eliberat pe vremea Regatului, cu intenția fermă de a-și exprima votul. Chiar dacă nu a putut să voteze datorită reglementărilor care impun un act românesc de identitate valabil în ziua votului, a trăit emoții copleșitoare deoarece nu credea vreodată că va mai avea prilejul să vadă voturi din Australia de Vest pentru soarta românilor de acasă. I-am mulțumit pentru că și-a adus toată familia la vot (strănepoții erau bebeluși) și pentru că și-a învățat românește toată familia.

Vizitele istorice ale guvernatorului general al Australiei, guvernatoarei New South Wales și ministrei Afacerilor Externe a Australiei la Ambasada României din Canberra au fost, pe lângă premiere absolute, momente excepționale prin care am primit recunoașterea țării-gazdă asupra muncii diplomatice desfășurate în cea mai mică ambasadă a României.

- „Mă bucur să aflu că viitorul spărgător de gheață al Australiei este construit în orașul dvs. natal, Galați”, scrie ministrul australian al Afacerilor Externe într-o scrisoare de mulţumire pe care v-a adresat-o la finalul mandatului de ambasador al României la Antipozi și de decan al corpului diplomatic acreditat la Canberra. Care au fost câştigurile României din punct de vedere economic?

- Pe palierul economic, am înregistrat cvadublarea comerțului bilateral cu bunuri și servicii cu Australia și majorarea anuală cu circa opt la sută a comerțului cu Noua Zeelandă. Cel mai spectaculos proiect inițiat și promovat în comun cu colega mea, ambasadoarea Olandei, doamna Annmieke Ruigkok, și care urmează să fie livrat curând la Hobart, Tasmania, este construcția Nuyina - într-o limbă aborigenă din Tasmania înseamnă „Luminile Sudului” - la Șantierul Damen din Galați, la timp și în buget, cel mai mare spărgător de gheață din lume.

Așa cum am anunțat în iunie 2013, ca obiectiv în audierea din Parlamentul României în calitate de ambasador desemnat pentru Australia, s-a reușit și primul export de mașini fabricate în România: 342 de autoturisme marca Ford Puma, fabricate la Craiova, au ajuns în septembrie anul trecut în Australia.

Cel mai recent succes la Antipozi - urmare a promovării din 2014, împreună cu domnul John Griffin, ambasadorul Australiei pentru România, a oportunităților de investiții în infrastructura românească - îl reprezintă cea mai mare investiție australiană într-un stat membru UE în ultimul deceniu. Macquarie Infrastructure and Real Assests (MIRA) preia activele grupului CEZ din România pentru o sumă evaluată public la un miliard euro: portofoliul cuprinde cel mai mare parc eolian din Europa, la Fântânele, 86,665km de distribuție de electricitate în sud-vestul Munteniei și afacerile de distribuție de electricitate și gaze de care beneficiază peste 1,4 milioane utilizatori rezidențiali și industriali din Romania. Investiția se află în procedurile de aprobare la București și la Bruxelles.

- Cum aţi promovat imaginea României?

- Am organizat la Ambasada din Canberra și la Centrul UE din Auckland seminarii de promovare a românilor recunoscuți în breslele lor profesionale. Am inițiat și găzduit la Canberra și la Auckland trei Festivaluri ale creativității geniului românesc la Antipozi. Am promovat imaginea României prin standuri high-tech la Festivalul multicultural anual, și am purtat cu mare mândrie sumanul gorjenesc cu ocazia Melbourne Cup din 2017, singura apariție în prestigiosul „The Australian” a unui ambasador al României la Antipozi.

În martie 2018, la recepția de marcare a semi-centenarului stabilirii relațiilor diplomatice cu Australia, am promovat moștenirea politico-socială a gălățeanului Edward Granville Theodore în fața nepoților săi, pe care i-am invitat la eveniment. Premier al Queenslandului 1919-1925, Trezorier federal în perioada Marii crize economice și vice-Prim Ministru al Australiei, după 1931 investitor în minele de aur din Fiji, E.G Theodore este considerat „cel mai bun Prim Ministru pe care Australia nu l-a avut!”.

Nepot al unui preot gălățean pe nume Teodorescu, E.G. Theodore este un personaj politic legendar în Australia, respectat și admirat în timpul vieții chiar și de adversarii săi politici, o raritate în orice vremuri, oriunde în lume! Pe website-ul Parlamentului din Brisbane se pot găsi discursurile sale în Parlamentul care adăpostește un portret superb al său în Galeria premierilor statului Queensland. A inițiat reforme politice și sociale încă valabile: a fost abolită camera superioară a Parlamentului, a legiferat interzicerea pedepsei cu moartea, a promovat femeile inter alia prin finanțarea unei reviste dedicate. Poate că o mai bună cunoaștere în România și mai ales la Galați a acestui personaj cu care ne mândrim la Antipozi ar umple un gol referitor, spre exemplu, la primele generații din diaspora românească!

În calitate de prim ambasador român acreditat în statele insulare Fiji, Insulele Solomon, Kiribati, Nauru, Samoa, Tuvalu și Vanuatu, am promovat primul proiect integrat românesc de energie regenerabilă în Pacific și proiecte în domeniul educației. Este vorba de burse oferite de statul român și de universități de prestigiu din România și inițiativa oferirii unei biblioteci digitale cu 3000 de lecții video, în limba engleză, acoperind curricula școlară de la clasele I – a XII-a în materiile științelor exacte. Sunt încântată că acest instrument de lucru atât pentru elevii din Pacific, cât și pentru cadrele didactice, este folosit în state precum Fiji sau Samoa.

- Ce a însemnat PacificaRomânia?

- De impact major și de mare vizibilitate în Australia, în perioada 2019 – 2020, a fost inițiativa expoziției de artefacte PacificaRomânia: sute de obiecte de artă, tradiționale, de cult, bijuterii, cărți, artă turistică din statele oceanice Fiji, Insulele Solomon, Kiribati, Nauru, Samoa, Tonga, Tuvalu, Vanuatu, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee și Australia, desigur. Obiecte reprezentative cultural și spiritual pentru toate culturile din Pacific, de la micronezienii din inima oceanului, la polinezieni, inclusiv maori din Noua Zeelandă și melanezieni. Secțiunea dedicată Australiei cuprinde toate genurile artei aborigene și toate generațiile de artiști aborigeni, inclusiv câteva dintre familiile cele mai influente spiritual, o rara avis și pentru marile muzee ale lumii.

Esențial este faptul că toate aceste obiecte de artă turistică ori cu rafinament de muzeu sunt prezentate prin intermediul civilizației românești, filtrele cele mai importante fiind Mircea Eliade cu „Istoria Religiilor și Religii Australiene” și Constantin Brâncuși cu amprenta sa culturală la Antipozi. Similitudinile tulburătoare ale Coloanei Infinitului, spre exemplu, cu stâlpii funerari ai populațiilor Tiwi din Teritoriile de Nord ale Australiei sau asemănările estetice ale păsărilor succesive ale lui Brâncuși cu păsările triburilor aborigene din Australia. Tulburător să descoperi românism într-o zonă a lumii unde, istoric, nu a existat contaminare culturală cu lumea creștină din Europa de Est.

Expoziția a cuprins autori români: seria de fotografii „Dancing with Costică” ale lui Costică Acsinte și Jane Long, fotografii cu tematica schimbărilor climatice din Tuvalu ale artistului călător Radu Buema, picturile maestrului constănțean Valentin D’Angelo. Nu în ultimul rând, am expus fotografii ale celei mai mari colecții de artă românească din afara României, colecția Tyler de la Hobart, extrem de reprezentativă pentru cel puțin un secol de artiști români și pentru arta iconarilor din partea noastră de Europă.

Sunt onorată că expoziția a fost vizitată și apreciată, pe îndelete, de guvernatorul general al Australiei, alături de soţie, și de guvernatoarea New South Wales, împreună cu soțul său.

- Care au fost cele mai mari provocări ale mandatului de ambasador?

- Cea mai mare provocare pe care am trăit-o la Antipozi a fost faptul că am avut o echipă formată doar din personal tehnico-administrativ, dar care s-a adaptat extraordinar la complexitatea muncii diplomatice. M-am bucurat, din fericire, de sprijinul extraordinar al familiei mele, atât soțul meu Dan Bărbulescu, cât și băieții noștri implicându-se activ și extrem de creativ în activitățile dedicate diasporei românești și pentru promovarea valorilor culturii și civilizației noastre, mai ales că am fost prima ambasadoare a României în lumea nouă din Pacificul de Sud.

- Din ianuarie 2021, sunteţi ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Malaysia, iar din martie 2021, ambasador non-resident în Brunei Darussalam. Cât este de diferită este această experienţă?

- O țară diferită de Australia, dar care face parte din Commonwealth, tradițiile britanice și europene fiind ușor de identificat. Aici rămânem parte a familiei UE și a alianței NATO, în plus față de Australia având și un interlocutor de interes la București, Malaysia având ambasadă în România.

- Se poate vorbi despre o comunitate românească în Malaysia şi Brunei?

- Am avut ocazia să cunosc o parte dintre liderii și membrii comunității românești de aici, bucata de Românie pe care o am în grijă. În Malaysia trăiesc aproximativ 200 de români. Românii din Malaysia vorbesc impecabil limba română, fără niciun accent! Păstrează tradițiile creștine, iar cei din familii mixte se străduiesc să se adapteze specificului unei țări cu 60 la sută populație musulmană. Românii din Malaysia țin legătura cu familiile și prietenii din România și își exercită dreptul de vot! Sunt la curent cu dezbaterile din arena publică și din politica românească! Sunt magnetizați de tot ceea ce este românesc, are conotații românești și/sau seamănă cu România și românii. Au înființat acum patru ani Asociația Românilor din Malaysia!

Bineînțeles că formează o comunitate românească! Și de aceea suntem aici să facem ce trebuie și ce este necesar ca să rămână o comunitate legată de România, vorbitoare de limbă română și cu toate tradițiile și istoriile care ne-au adus pe toți aici, în secolul XXI!

- Care sunt priorităţile pe care vi le-aţi propus ca ambasador al României în Malaysia şi Brunei?

- Ca diplomat de carieră, mi-am propus câteva obiective de rezultat precum lărgirea cadrului juridic bilateral și noi proiecte de cooperare în domenii sectoriale, dar și unele de diligență precum majorarea comerțului. Vom povesti despre ele pe măsură ce se maturizează. Iată câteva idei de proiecte din categoria soft diplomacy (diplomație culturală).

Din perspectiva istoriei și civilizației românești, consider că este relevant pentru malaysieni faptul că avem moschei în România. Cea din Mangalia, spre exemplu, printre cele mai vechi din Europa, a fost construită pe la 1575 și a rămas funcțională de-a lungul tuturor epocilor istorice traversate de români în ultimii… 445 de ani! Fascinant și extrem de reprezentativ pentru înțelegerea nivelului ridicat de toleranță inter-etnică a poporului nostru, dar mai ales o poveste care trebuie spusă malaysienilor, căci este și o poveste europeană, nu doar românească!

Un alt proiect se leagă de tradiția baticului (batik în Bahasa Malay) din țări precum Indonezia, Malaysia, Thailanda, Sri Lanka sau Iran, fiind asemănătoare vopsitului ouălor de Paști! Coincidența substantivului comun batic din limba română (obiect vestimentar încă popular și încă utilizat în satele noastre, dar și de regina Angliei) cu batikul malaysian - țesătură din bumbac, in sau mătase, imprimată cu desene specifice fiecărei culturi - nu este doar o coincidență, ci o moștenire culturală masivă, încă foarte puțin prezentată de europeni în această lumină. Estetica și utilitățile baticului i-au garantat supraviețuirea peste secole, devenind în ultimul secol una dintre tehnicile larg utilizate ale artei decorative și fiind utilizată masiv în designul vestimentar al tuturor caselor de modă. Acest subiect reprezintă o punte de legătură între popoare și state fără istorii comune, distanțate geografic și cultural și făcând parte din familii geopolitice diferite, precum România și Malaysia. La noi, tematica atrage atenția asupra generațiilor din mediul rural, în special al celor în vârstă și s-ar putea expune (inclusiv virtual) modele de design specifice regiunilor etnice din România (spre exemplu Dobrogea, unde avem comunitățile de tătari și de turci).

Orice sugestie din Galați referitoare la aceste idei de proiecte este binevenită!

viata-libera.ro

[dcp100168]

În ie românească, în faţa regelui Malaysiei

O superbă ie românească, asta a ales să poarte, la spectaculoasa ceremonie de acreditare care a avut loc la Palatul Regal Istana Negara, gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia şi Brunei Darussalam.

„Astăzi sunt onorată să prezint scrisoarea de acreditare în calitate de Ambasador al României în Malaysia, semnată de Preşedintele Klaus Iohannis, MS Regele Malaysiei Yang di-Pertuan Agong Al-Sultan Abdullah Ri’ayatuddin Al-Mustafa Billah Shah. Ceremonia a avut loc la Palatul Regal Istana Negara. Mândră să port ia noastră!”, a mărturisit miercuri, 10 noiembrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook, Nineta Bărbulescu.

La eveniment au mai participat soțul ei, Dan Bărbulescu, şi consulul general al României în Malaysia, Olivia Nedea.

Reamintim că, aşa cum aţi putut afla din ziarul „Viaţa liberă”, Nineta Bărbulescu a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu. De la începutul acestui an, gălăţeanca îşi continuă misiunea diplomatică la Kuala Lumpur.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O gălățeancă a dus arta, portul și jocul românesc în Malaysia

„Rapsodia Română” și „Ciuleandra” au răsunat la primul eveniment de artă și civilizație străină găzduit vreodată în clădirea Parlamentului federal al Malaysiei. O paradă a costumelor populare românești, în cadrul unui eveniment cultural cuprinzător, organizat de ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia şi Brunei Darussalam, gălăţeanca Nineta Bărbulescu. Deschisă publicului până joi, 18 iulie 2024, manifestarea s-a intitulat "#55", pentru că marchează 55 de ani de la stabilirea, la 22 martie 1969, a relațiilor diplomatice între România și Malaysia. Speakerul Camerei Reprezentanților, Tan Sri Dato’ Johari Bin Abdul, a fost atât de încântat de tot ceea ce a putut descoperi şi admira, încât a invitat și alți ambasadori să organizeze astfel de evenimente spectaculoase.

Aşa cum aţi putut afla deja din pagina de Diaspora a ziarului "Viaţa liberă", vernisajul acestui eveniment cultural cuprinzător, "#55", a avut loc de Sânziene, pe 24 iunie, când celebrăm Ziua Universală a Iei, dar şi Ziua ONU a femeilor în diplomație. Evenimentul a cuprins o paradă a costumelor populare românești, 55 de lucrări de pictură ale unor artiști români și malaysieni și povestea unei călătorii cartografice Point Romania. Vernisajul a fost transmis în direct și este disponibil pe YouTube, putând fi urmărit integral pe https://s9.ro/23bm.

Oaspeți de seamă

La vernisajul expoziției "#55" au participat președintele Comitetului parlamentar special pentru Relații internaționale și comerț internațional, Tuan Wong Chen, peste 25 de senatori și membri ai Parlamentului federal și ai unor parlamente locale (Pahang și Johor), Puan Lim Hui Ying, viceministrul de Finanțe, alți membri ai executivului, 33 de ambasadori din toate regiunile geografice și diplomați din alte 15 state.

De asemenea, au fost prezenţi rectori și profesori malaysieni din universități cu care există programe comune de cooperare, reprezentanți ai elitelor locale economice și culturale, influenceri și jurnaliști, peste 30 de români din Malaysia, dar și un grup de universitari români de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, aflați la o conferință în Putrajaya, Malaysia.

Pentru ca oaspeții să poată înțelege în profunzime atât semnificația zilei de 24 iunie, cât și conținutul expoziției "#55", ambasadorul Nineta Bărbulescu li s-a adresat în limbile engleză, malay și română.

Dansuri care unesc

Pentru început, invitații au putut descoperi elemente similare din civilizații atât de diferite social, etnic și religios. Ele au fost reflectate în două picturi mari (1,8 m x 4 m, fiecare) ale artistului malaysian Frank ts Tan, înfățișând dansul românesc pre-creștin "Căiuții" din Botoșana, judeţul Suceava, și "Kuda Kepang", dans răspândit îndeosebi în Malaysia și Indonezia. Două diorame cu dansatori români și malaysieni și două filme video i-au convins pe invitați cât de asemănătoare sunt dansurile.

"Am explicat asemănările tulburătoare între cele două dansuri seculare, care indică vitalitatea popoarelor care le-au transmis de-a lungul a zeci de generații și semnificația profundă a observării aspectelor similare, nu doar a diferențelor vădite", ne-a declarat Nineta Bărbulescu.

Romania Point, în sultanatul Johor

A urmat, apoi, o călătorie cartografică, "De la Capul Melayu Kolon la Capul România" (harta lui Ptolemeu și hărți portugheze, olandeze, britanice și franceze), referitoare la denumirea geografică Romania Point. Este vorba despre un loc aflat în sultanatul Johor, la granița cu Singapore și care poate fi găsit în hărțile regiunii Asiei de Sud-Est cu sute de ani înainte de consacrarea istorică a României ca țară.

"Călătoria semnifică rădăcinile poporului român în imperiul roman de răsărit și vitalitatea denumirii România, fiind o cercetare inedită a lui Dan Bărbulescu", ne-a precizat organizatoarea evenimentului.

Fire de identitate românească

Cel mai spectaculos moment a fost parada costumelor tradiționale românești: 15 costume populare vechi (din anii 1940-1960) din 12 regiuni/subregiuni ale României, parte din colecția privată a Danielei Strâmbei, româncă stabilită în Malaysia. Modelele acestei prezentări au fost 12 adulți și șase copii, costumele purtate impresionând audiența prin calitatea materialelor naturale, dar mai ales datorită asemănărilor estetice cu songketul malaysian. Oaspeții au primit detalii în limbile engleză și melayu.

Lucrări de artă expuse

Opt artiști malaysieni și cinci artiști români au contribuit la expoziția "#55" cu picturi și lucrări de artă precum: portretul Regelui Carol I și moscheea care îi poartă numele (ale legendarului pictor Ismail Embong), portretul lui Dracula și al Reginei Maria (realizate de Hakim Abdullah), Parlamentul României și Parlamentul Malaysiei (Nizar Kamal Ariffin), două moschei din România și marea moschee din Malaysia (Datuk Halimah Mohd Said), acuarele cu Castelul Bran și Piața Sfatului din Brașov (Yadav Abishek) ș.a.

Au fost expuse lucrările în ulei ale artistului din Negrești-Oaș, Vasile Pop Negreșteanu („Ladă cu zestre”, „Băiat cu fluier” și „Floarea soarelui”), acuarelele lui Constantin Petrașchievici („Casele domnului Usturoi”), picturile Laviniei Burcea. De asemenea, au putut fi admirate și lucrări ale Ninetei Bărbulescu: cu motive populare românești, cusături și modele vechi, inclusiv câteva identice cu motive geometrice de batic malaysian, obiceiuri și tradiții vechi românești, precreștine, precum Dansul Caprei, Dansul ursului din Comănești, dar și dansuri din Malaysia.

Expoziția "#55" a avut postere cu Kebaya - ținută tradițională propusă de Malaysia și de țările vecine pentru înscriere în patrimoniul universal UNESCO - și 15 postere cu activitățile ambasadei din ultimii trei ani.

Ce au spus invitații

"Expoziția a fost foarte apreciată, considerată ca inedită și extrem de necesară în Malaysia, mai mulți senatori și ambasadori solicitând detalii referitoare la concept, pregătire și bugetul necesar. Reprezentanții mai multor universități din Malaysia au solicitat să găzduiască expoziția "#55", context în care, potrivit intențiilor noastre, ne propunem să o relocăm și în alte spații din Malaysia, cu sprijinul autorităților locale. Cele mai avansate discuții sunt cu Universitatea UPSI Perak, care are o galerie de artă, perioada confirmată fiind 12 august - 5 octombrie 2024.

Vernisajul expoziției "#55" a fost apreciat la superlativ de invitați și de comunitatea românească din Malaysia, marcând, potrivit declarației speakerului Camerei Deputaților, începutul unei serii de evenimente culturale pe care Parlamentul Malaysiei intenționează să le organizeze în comun cu ambasadele străine rezidente în Kuala Lumpur", ne-a mai declarat ambasadorul României, Nineta Bărbulescu.

Spectacol românesc în fața lumii

"În ie românească, în faţa regelui Malaysiei", scriam, în ediţia din 12 noiembrie 2021, a ziarului "Viaţa liberă", despre ţinuta pe care a ales să o poarte la spectaculoasa ceremonie de acreditare care a avut loc la Palatul Regal Istana Negara, gălăţeanca Nineta Bărbulescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Malaysia şi Brunei Darussalam. Gălăţeancă prin naştere şi prin educaţie, Nineta Bărbulescu este diplomat de carieră din 1994. A fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Kiribati, Nauru, Samoa, Insulele Solomon, Tuvalu şi Vanuatu.

Merită să aflați că la vernisajul expoziției "#55" au participat ambasadorul Argentinei, vicedecan al corpului diplomatic, ambasadorii și înalții comisari reprezentând Algeria, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Chile, Croația, Cuba, India, Iordania, Iran, Filipine, Georgia, Germania, Guineea, Kazahstan, Kârgâstan, Mexic, Myanmar, Nigeria, Olanda, Peru, Senegal, Spania, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Venezuela, Zambia, Yemen, adjuncții ambasadorilor/înalților comisari din Australia, Indonezia, Namibia, Palestina, Qatar, Sri Lanka, Thailanda, diplomați și reprezentanți ai ambasadelor din Bahrain, Belgia, Coreea și Polonia.

viata-libera.ro