Jump to content

Cei mai buni sudori din Europa sunt la Damen Galaţi


dcp100168

Recommended Posts

Cei mai buni sudori din Europa sunt la Damen Galaţi

Este o realitate faptul că cei mai buni sudori din Europa sunt de la Şantierul Naval Damen Galaţi, fapt confirmat de rezultatele de la cea de-a doua ediţie a competiţiei internaţionale WeldCUP,  o competiție europeană organizată de EWF (European Welding Federation), care își propune promovarea meseriei de sudor în rândul tinerilor și de a demonstra că tehnologiile de sudare la nivel internațional pot stârni interesul tinerilor pentru acest domeniu. Participanţi la această competiţie sunt echipe formate din cei mai buni sudori (cu vârste de 17-23 de ani), iar la ediţia din acest an, desfăşurată în Marea Britanie la Cambridge - TWI (The Welding Institute), au participat 7 echipe, din care 6, din Europa (România, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Marea Britanie) și o echipă invitată specială din China. În urma competiţiei, locul I a fost ocupat de echipa din România, locul al II-lea, Germania şi locul III - Marea Britanie. Interesant este că echipa din România este formată din sudori care lucrează la Şantierul Naval Damen Galaţi, majoritatea angajaţi, însă toţi absolvenţi ai cursurilor de formare profesională organizate de SNDG.

Potrivit purtătorului de cuvânt al SNDG, Corina Pârvu, echipa câştigătoare la WeldCUP este formată din: "1.  NEAGU MARIUS DANIEL - 22 de ani - absolvent curs formare profesională DAMEN, iunie 2014/repartizat la Secția IA -– procedeele 135; 136 (MAG cu sârmă plină și MAG cu sârmă tubulara);  2. NICHIFOR ŞTEFAN - 21 de ani - absolvent curs formare profesională DAMEN, iunie 2015/repartizat la Secția IA - procedeul 111 (manual cu electrozi); 3 GHEORGHIŢĂ ADRIAN - 22 de ani - elev în formare, finalizează cursul la 01.12.2015/în practică la Secția Tubulatură - procedeul 141 (TIG/WIG);  4 Coordonatorul echipei: MIHAIEL NANU - Absolvent al Universităţii Dunărea de Jos - Inginer Sudor Internațional/European-Laboratorul de Sudură".

"Au fost 4 probe, 4 procedee de sudare și toate pozițiile de sudare. În final, cu aceste probe sudate separat, concurenții au realizat un ansamblu conform unui desen, cu respectarea cotelor de amplasare, recunoașterea simbolurilor pentru materialele de adaos, poziții de sudare, procedee de sudare etc. Criteriile de evaluare au fost stabilite foarte clar prin regulamentul de concurs. În afară de aspectul vizual, au contat foarte mult: modul de pregătire a pieselor, dimensiunile impuse pentru calibrul sudurii la îmbinările de colț și supraînălțare sau excces de pătrundere la îmbinările cap la cap, deformațiile apărute după sudare, lucrul în echipă (la fiecare probă s-au aplicat 2 procedee de sudare - rădăcină sau primul strat un procedeu și restul straturilor alt procedeu), încadrarea în timpul impus pentru execuția probelor. Cei trei tineri au fost instruiți la atelierul Centrului de Formare Profesională al șantierului Naval Damen Galați condus de ing. Gherghe Luminiţa, iar după două săptămani de instruire intensivă și o planificare detaliată a etapelor de lucru, sub atenta îndrumare a maistrului instructor Daniel Rarinca, s-a putut ajunge la această performantă", a mai explicat Corina Pârvu.

Aceasta a adăugat că nu este prima oară când Şantierul Naval Damen Galaţi obţine un premiu care să ateste înalta pregătire profesională a angajaţilor săi: "Şantierul Naval Damen Galați a participat la majoritatea competiilor naționale de acest gen organizate de ASR (Asociația de Sudură din România), unde a obținut locuri fruntașe. Anul acesta, la Arad, șantierul nostru a obținut locul I la competiția națională “Tineretul sudează” și astfel am ajuns să reprezentăm România la competiția europeană WELDCUP 2015".

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Aur la Beijing. Sudorii de la Damen Galaţi, învingători în China

Un grup de sudori din cadrul Şantierului Naval Damen Galati a reprezentat România, în perioada 18-23 iunie, la competiţia internaţională de sudură ARC CUP 2016, organizată la Beijing, în China. Rezultatele gălăţenilor au fost remarcabile: două medalii de aur (una pe echipe şi cealaltă la probele individuale), o medalie de argint, trei de bronz şi un premiu de excelenţă la categoria procese speciale. Echipa a fost alcătuită din: Florin Angheluţă, Adrian Gheorghiţă, Ştefan Nichifor, Marius Daniel Neagu, Daniel Pintilie, Bogdan Ghiţă, Mihaiel Nanu şi Marius Daniel Calmuc - coordonator şi preşedinte al comitetului de juriu.

La întoarcerea acasă, câştigătorii au fost felicitaţi de conducerea Damen şi recompensaţi prin acordarea unui bonus şi a unui nivel de salarizare. "Toate aceste rezultate nu ar fi putut fi posibile fără sprijinul Şantierului Naval şi, mai ales, al Centrului de Formare Profesională, prin doamna Luminiţa Gherghe şi maistrul Daniel Rarinca, acesta din urmă fiindu-le instructor şi îndrumător. Felicitări, tuturor!", spun reprezentanţii şantierului gălăţean.

ARC CUP este o competiţie Internaţională menită sa promoveze sudura şi lucrul în echipă. Anul acesta s-a desfăşurat cea de-a patra ediţie, la care au participat peste 200 de concurenţi din întreaga lume.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

De ce au rămas în România cei mai buni sudori din lume

La șantierul naval din Galați lucrează mai mulți sudori a căror muncă a fost premiată peste hotare. Meseriașii au ales să nu plece din țară, după ce s-au specializat la locul de muncă. Cei mai mulți dintre ei au terminat școli profesionale de stat. Însă lipsa resurselor și dezinteresul întâlnit în sistem nu i-a ajutat deloc în carieră. Acum, sudorii profesează în România la cele mai înalte standarde, chiar dacă domeniul în care activează se confruntă un exod masiv al profesioniștilor. Am stat o zi cu trei dintre cei mai buni sudori din lume, pe șantier, și am văzut cât de subțire este firul care-i mai ține legați de România. Am înțeles la finalul zilei că cea mai importantă resursă pe care a pierdut-o această țară în cei 28 de ani de democrație o reprezintă oamenii muncitori și serioși, care s-au dus la mai bine și au lăsat în urmă un ocean de foarte rău.

E ora prânzului. Dar nu e timp de masă. Florin Angheluță își ridică masca de sudură de pe față și asistă la ce lucrează colegul său, Gabriel Codreanu. „Vezi că aici e ciupită”, îi zice și atinge cu degetul piesa grea, de metal, într-un punctuleț. Defectul abia se vede, dar sudorii știu că nu e bine deloc că e acolo. E multă migală în treaba asta.

La șantierul naval Damen din Galați se repară și se construiesc de la yahturi pentru miliardarii lumii, la nave uriașe de transport și vase de cercetare. Aici se lucrează inclusiv la nave militare pentru Forțele Navale. La așa contracte, un sudor de la Galați nu poate trece cu vederea nici cea mai mică imperfecțiune. Chiar și când lucrează la atelier doar ca să exerseze.

Sudura nu e doar muncă pentru Florin Angheluță și colegii săi. Se poate spune că e chiar un sport. O piesă ca asta pe care tocmai o inspectează, de exemplu, au mai făcut la Campionatul Mondial de Sudură, de la Beijing, China, din 2016.

Lucrătorii români au luat atunci Locul 1. Au bătut sudori din peste 20 de țări, 300 și ceva de participanți. „Le-am dat clasă!”, zice sudorul Daniel Pintilie, ca fotbaliștii. Pintilie are o carieră de sudor care a început în urmă cu 14 ani, iar acum este la apogeu. Echipa sa a câștigat tot ce era de câștigat: probele naționale, campionatul european (ținut în 2015, la Londra) și apoi pe cel mondial, în China. Pentru că, da, există o grămadă de competiții de sudură. „Tineretul sudează”, de exemplu, este numele unui concurs care se organizează în România încă din 1996.

Cum ar veni, avem în față cei mai buni sudori din lume. Și sunt români. Gălățeni. Toți au terminat școli profesionale. Nu i-a ajutat la nimic. Meserie au învățat la locul de muncă, pentru că școlile se confruntă cu o lipsă uriașă de resurse.

Cum „le-am dat clasă”

La Beijing au fost emoții mari, spune Angheluță. A fost foarte strict. „Trei zile la rând am dat probe. Cap la cap, țeavă, cap la cap, tablă! Era contracronometru”. Abia au avut timp să vadă și ei Marele Zid Chinezesc.

Florin Angheluță sudează de acum 16 ani, numai la șantierul din Galați. S-a apucat de asta, deși a terminat cursurile unei școli profesionale, în domeniul mecanicii auto. „Nu am găsit de muncă în domeniul ăla. Cu sudura a fost o întâmplare, practic. Am făcut când eram tânăr o pușcă de vânătoare, pentru iepuri, cu taică-miu. Și mi-a dat și mie electrodul. Atunci am zis eu să încerc. Și mi-a plăcut”. Tatăl lui Angheluță e și el printre cei 2.400 de angajați ai șantierului naval din Galați. El este cel care și-a convins fiul să se angajeze.

Și părinții lui Daniel Pintilie tot pe șantierul naval lucrează. Pe lângă asta, însă, pentru Daniel a contat că aflase că e „o meserie de viitor”. Făcuse și el tot „profesionala”. Dar meseria adevărată a prins-o la locul de muncă. La fel și colegul lor mai tânăr, Gabriel Codreanu.

De fapt, cam ăsta e traseul urmat de majoritatea sudorilor de aici. O profesională fără mari perspective, apoi pregătire la cel mai înalt nivel, la centrul de formare profesională de la șantier. Pentru că sudura în domeniul naval este o meserie unde e nevoie de multă atenție, spune Pintilie. Și pe care, fără bani de materiale și seriozitate, nu o poți învăța, orice ai face. Adică fără ceea ce-i lipsește învățământului profesional de stat: resursele.

La școală, pe șantier

Pentru că există o criză de personal pe piața muncii, la șantierul din Galați, s-a dezvoltat, încă din 2007, un Centru de formare profesională. Aici, tinerii de la liceele profesionale (și nu numai), se pot specializa la locul de muncă. Elevii vin debusolați și dezamăgiți din școli. Dar, alături de meseriașii mai vechi, cum sunt Angheluță și colegii săi sudori, află că pot găsi un loc de muncă decent și în România (un muncitor la șantierul Galați poate câștiga între 2.000 și 4.000 de lei, în funcție de vechime).

Tinerii se pot specializa aici după ultimele tehnologii. În scurt timp, dacă se țin de treabă, pot participa și ei la concursuri internaționale de sudură.

Luminița Gherghe, șefa centrului de formare profesională, crede că toate competițiile la care participă sudorii sunt de fapt un prilej ca ei să înțeleagă că există realizări și dincolo de locul de muncă. „Îi mai ambiționează și pe alții să facă și altceva”. Anul trecut, i-a așteptat pe sudorii învingători de la Beijing cu flori, la aeroport. Ca pe marii campioni. A fost bucurie mare. „Să-i motivez, să-i ambiționez și pe ceilalți, poate că sunt mai mulți care au astfel de abilități, dar sunt timizi și nu se pot promova singuri”, spune profesoara de sudură.

Florin Spătaru, directorul de resurse umane de la șantierul Damen din Galați, e convins că astfel de concursuri sunt necesare pentru meseriași. Mai ales într-o țară ca România, unde fabricile găsesc specialiști din ce în ce mai greu. „Nu este ușor. Din anul 2005, când întreaga industrie a fost afectată de un val de plecări, ne-am dezvoltat centrele noastre de formare și cumva am înlocuit capabilitatea sistemului românesc de a forma noi meseriași. O parte din tinerii care ne-au trecut pragul au rămas în organizație, o parte au plecat, dar au căpătat un bagaj de cunoștințe și o calificare recunoscută nu numai în România, dar și în Europa”.

Unde sunt meseriașii de mâine?

Din 2007, de când s-a înființat centrul, până astăzi, peste 1.700 de tineri au absolvit „profesionala” de la șantier. Din care 450 sunt sudori. Sistemul e simplu. Cei care vin pe șantier merg în secțiile de producție sub îndrumarea unui mentor și, dacă fac față, rămân pe șantierul naval. Pot rămâne pe contract nedeterminat, în funcție de performanță.

Promisiunea unei angajări îi convinge să rămână. Pentru că atunci când ajung aici, de pe băncile școlii profesionale, moralul lor e la pământ. La fel și cunoștințele.

Când vin din școală, „nu sunt la nivelul șantierului”, recunoaște Luminița Gherghe. „Poate că ar mai trebui revizuite și programele în școlile de stat, au apărut multe procedee noi de sudare, poate ar mai trebui și cei care predau să mai participe la niște cursuri de upragadare a cunoștințelor. Și ar trebui mult mai multe materiale consumabile și aparate de sudare la nivelul celor din industrie”.

Dincolo de materialele care lipsesc din școlile profesionale de stat, mai e un gol greu de umplut în sistem: oamenii care știu deja meserie. „Aici totuși sunt oameni cu experiență, care au stat lângă fiecare din acești tineri. E puțin probabil ca în sistemul educațional, oricât de bine și de performant ar fi fost el, ar fi putut suplini un astfel de aport de cunoștințe”, spune Florin Spătaru.

Iar dacă autoritățile au stat ani de zile cu mâinile în sân, privind la prăbușirea învățământului profesional, oamenii de la șantier s-au dus inclusiv în mediul rural, ca să găsească tineri dispuși să muncească.

„Am făcut campanie cu directorul liceului de la Cudalbi (comună din județul Galați, unde este un liceu tehnologic – n.r.), am colindat aproximativ șapte localități, am discutat cu foarte mulți copii și rezultatul este că am înființat o clasă suplimentară într-o zonă în care aproape că nici nu se auzise de industria navală. N-aș ignora sistemul educațional de stat”.

Pentru că sistemul de învățământ dă rateuri, angajatorii își pregătesc singuri lucrătorii, la centre de formare profesională.

Exodul sudorilor

Statisticile sunt însă neiertătoare. În ultimii zece ani, trei milioane de români au plecat din ţară. Printre ei, mulți specialiști în sudură. Nu e greu de înțeles motivul: potrivit datelor de pe piață, un sudor calificat şi cu doi-trei ani de experienţă în muncă poate avea un salariu de peste 2.000 de euro în statele europene.

O realitate pe care o cunosc și Daniel, Mihai, Virgil și Marius, toți patru abia ieșiți din școala profesională și elevi, în prezent, la Centrul de formare de la șantier. La școala de stat era cam pierdere de vreme, dau de înțeles băieții. „Păi, aveam două zile de practică pe săptămână, trei zile de cursuri normale. Nu aveam nici materiale, nici aparate”, descrie Virgil situația de la școală.

Dacă șantierul la va prelungi contractul, după terminarea cursurilor, tinerii se gândesc că ar putea să rămână în țară. Dacă nu, calea Europei le stă în față. „E mare diferență de bani”, dă din cap elevul Mihai, la gândul că un sudor poate câștiga peste hotare chiar și 10-15 euro pe ora de muncă.

Asta i-a tentat și pe mulți dintre tinerii ucenici pe care i-a instruit Florin Angheluță. Poate număra pe degete câți dintre meseriașii care i-au trecut în ultimii ani prin mână mai sunt în țară. „Au plecat în Suedia”, spune sudorul. „De ce am ales eu să rămân aici?”, se întreabă apoi. „E foarte greu de zis, sincer. Mulți pleacă. Sunt foarte puțini bani. Familia mă ține cel mai mult”.

Și pe sudorul Gabriel Codreanu tot familia îl ține în țară. Are doi copii. Deși recunoaște că viitorul e unul destul de tulbure, în România. „Aici, la noi, în țară, nu prea ai ce să muncești, ca să câștigi un ban mai mult. Mie mi-a plăcut meseria, de aia o fac”.

Nu este vorba doar de bani, adaugă colegul Daniel Pintilie. „Eu am și fost motivat aici să fiu cel mai bun. Am fost promovat pentru muncă de 14 ani în șantier. Și am ales să rămân. Însă dacă nu învățam aici, nu aveam aceeași șansă. Nu se întâmplă în școlile profesionale, ce se întâmplă în laboratorul ăsta de sudură, de exemplu, că de aici pornește totul. Aici înveți totul. Dar tineretul din ziua de azi, nu prea le stă gândul la muncă, puțini sunt care se gândesc să rămână aici. Nu au răbdare, vor să câștige un ban din prima. Că sudura este o meserie frumoasă!”.

Scenariu cu roboți

Potrivit asociației constructorilor din industria navală (ANCONAV), șantierele navale din România și subcontractorii lor ar produce cam 5% din PIB-ul național. Sunt mulți bani la mijloc, chiar dacă e un exod masiv al meseriașilor. Iar de meseriași va fi din ce în ce mai mare nevoie.

Este o industrie în continuă dezvoltare. Nu doar uman, ci și tehnologic. Printre halele șantierului, un tânăr inginer povestește că a fost recent cu o delegație în Olanda, unde s-a interesat cât ar costa să aducă roboți de sudură la șantier. „Sunt cam la 200.000 de euro unul”. Și atunci ce vor face toți oamenii ăștia dacă află că ar putea fi înlocuiți cu roboți?, vine întrebarea. Inginerul zâmbește. Perspectiva unui șantier robotizat e încă departe. „La cât de mult e de sudat, va fi mereu nevoie de oameni”.

recorder.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Tinerii sudori de la Damen Galaţi, cei mai buni din lume

Echipa de sudori a Şantierului Naval Damen Galaţi a câştigat medalia de aur la ARC CUP 2018 - cel mai prestigios concurs adresat sudorilor sub 35 de ani din întreaga lume. Delegaţia gălăţeană s-a mai întors acasă cu încă patru locuri pe podium la individual şi cu mai multe premii de excelenţă.

Ediţia 2018 a Competiţiei Internaţionale de Sudare ARC CUP, adresată celor mai buni tineri sudori din lume, s-a desfăşurat în perioada 6-10 iunie. A fost organizată, ca de obicei, în China, gazda din acest an fiind oraşul Zhuzhou, din provincia Hunan. Participarea la competiţie s-a făcut pe două categorii de vârstă - Junior, cu vârsta până în 25 de ani şi Senior - cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, precum şi pe diferite procese de sudare, în număr de şase, pe care le enumerăm aici, pentru cunoscători: 1) Shielded Metal Arc Welding (111/SMAW), 2) Gas Metal Arc Welding (135/GMAW), 3) Gas Tungsten Arc Welding (141/GTAW), 4) Oxygen Fuel Gas Welding (311/OFW), 5) Finished-product Welding (111SMAW/ 141GTAW/ 135GMAW/ 136FCAW) şi 6) Aluminium alloy welding (131/GMAW).

Damen Galaţi a deplasat la ARC CUP 2018 o echipă foarte valoroasă, după cum s-a putut vedea şi după rezultatele finale. De altfel, şantierul gălăţean este o prezenţă obişnuită a concursului din China, pe care l-a mai câştigat şi acum doi ani. Echipa din acest an a fost alcătuită din Broască Emanuel Andrei (Secția 1, sudor categoria juniori, proces sudare 111), Ghibergiu Petrică (Secția 1A, sudor categoria juniori, proces sudare 135), Goga Petrişor (Secția Tubulatură, sudor categoria juniori, proces sudare 141), Pintilie Daniel (Secția 1A, sudor categoria seniori, proces sudare 111), Talmaciov Vasile (Secția 1A, sudor categoria seniori, proces sudare 135), Codreanu Gabriel (Secția Tubulatură, sudor categoria seniori, proces sudare 111, 135/136, 141), Chisar Alexandru (Laborator Sudură, asistență sudori) şi Călmuc Marius Daniel (Laborator Sudură, membru juriu şi şef de echipă). Antrenarea concurenţilor s-a desfăşurat la Centrul de Formare Profesională al Damen Galaţi, sub atenta îndrumare a maistrului Rarinca Daniel şi a lui Angheluţă Florin. Pe tot parcursul competiţiei din China, echipa şantierului gălăţean a fost coordonată de ing. Călmuc Marius Daniel.

Două medalii de aur, una de argint şi două de bronz

Rezultatele delegaţiei de sudori ai Damen Shipyards Galaţi la ARC CUP 2018 au fost de pus în ramă: locul I în clasamentul pe echipe, un alt loc I, la MMA/111 - Broască  Emanuel Andrei, un loc II, la categoria GTAW/141 - Goga Petrişor şi două locuri III, obţinute de Pintilie Daniel (MMA/111) şi Codreanu Gabriel (Ansamblu Sudat). Gălăţenii s-au întors şi cu mai multe premii de excelenţă: Sudare Aluminiu - Broască Emanuel Andrei şi Proces sudare 135 și 141 - Codreanu Gabriel, Ghibergiu Petrică, Talmaciov Vasile.

Un "campionat mondial" al sudorilor

La competiţia din acest an din China au concurat 388 de sudori, în 71 de echipe participante. Au fost reprezentate ţări precum: Singapore, Kazahstan, Vietnam, Portugalia, Ucraina, Camerun, Pakistan, Ghana, Indonezia, India, Malaezia, Zambia, Coreea de Sud, Thailanda, Iran, Vietnam, Regatul Unit, Republica Cehă, Mongolia, Belarus, Rusia, Elveţia, Austria, Germania, Africa de Sud, Serbia, Cambodgia şi Hong Kong. Au participat, de asemenea, şi echipe din întreprinderi şi şcoli profesionale ale statului chinez.

Aşteptaţi ca nişte învingători

La întoarcerea acasă de la competiţia din China, componenţii delegaţiei Damen Galaţi au fost aşteptaţi ca nişte învingători, pentru că rezultatele obţinute de ei au fost într-adevăr remarcabile. Conducerea şantierului gălăţean a organizat o mică ceremonie. Sudorii campioni au primit felicitări din partea întregii echipe de conducere, dar şi prime şi categorii de muncă. ARC CUP a fost câştigat şi în 2016 de Damen Galaţi, sudorii gălăţeni clasându-se pe locul I şi la WELD CUP 2015, competiţie organizată în Marea Britanie.

Chinezii, gazde impecabile

ARC CUP este o competiţie destinată persoanelor sub 35 de ani, menită să promoveze sudura şi lucrul în echipă. Aşa cum am spus, competiţia din China a fost un adevărat campionat mondial al sudorilor din întreaga lume, cu o participare impresionantă, de peste 1.000 de persoane, din care circa 370 au fost concurenţi, din peste 30 de ţări. Competiţia a crescut de la an la an. Cu doi ani în urmă, atunci când tot Damen a câştigat concursul pe echipe, au fost circa 200 de concurenţi. Anul acesta, numărul lor aproape s-a dublat. Gazdele s-au implicat pe măsură în organizarea evenimentului, fiecare echipă beneficiind, de exemplu, de câte o "purtătoare de drapel" - o chinezoaică ce purta o pancartă cu numele ţării respective, ca la marile competiţii sportive. Ca o dovadă a modului în care şi autorităţile centrale au înţeles să asigure o imagine bună a competiţiei, la ARC CUP au fost de faţă reprezentanţi ai Academiei de Ştiinţe din China, ai Institutului Internaţional de Sudare, ai Societăţii de Inginerie Mecanică, ai Asociaţiei Inventatorilor etc.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.