Comuna gălăţeană Cerţeşti, în căutare de investitori

[dcp100168]

Comuna gălăţeană Cerţeşti, în căutare de investitori

• Primarul Daniel Cotoranu încearcă, săptămâna aceasta, să convingă un antreprenor din Focşani să investească într-un atelier de confecţii la Cerţeşti

Deşi natura a fost generoasă cu Cerţeşti, o comună mică, dar pitorească, de aproximativ 2.000 de localnici, aflată în nordul judeţului Galaţi, în apropiere de Vaslui, investitorii nu se lasă atraşi de peisaj sau de nevoia oamenilor de a munci. Aşa se face că, în prezent, comuna Cerţeşti, la fel ca multe altele din judeţul nostru de altfel, se confruntă cu o lipsă acută a locurilor de muncă. Asta în ciuda faptului că în cele trei sate pe care unitatea administrativ-teritorială le are în componenţă, Cerţeşti, Cârlomăneşti şi Cotoroaia, sunt numeroase familii de gospodari. „Asta este o durere mare pentru mine”, ne-a spus primarul Daniel Cotoranu, atunci când l-am întrebat dacă există investitori în comună şi dacă oamenii au unde să lucreze.

Atelier de confecţii la Cerţeşti?

Primarul ne-a spus că urmează să aibă o întâlnire, chiar săptămâna aceasta, în cursul zilei de joi, cu un antreprenor din Focşani, care dezvoltă o afacere în domeniul confecţiilor. Daniel Cotoranu speră să reuşească să convingă reprezentantul societăţii, care ar intenţiona să deschidă două ateliere în judeţul Galaţi, ca una dintre comunele beneficiare să fie chiar cea condusă de el. „Din acest motiv vreau să vorbesc joi cu patroana firmei de confecţii din Focşani. Am avut cursuri de confecţii organizate aici, la care au participat mai multe persoane. Acest lucru i-l voi spune şi doamnei respective, când vom vorbi. Din păcate, doar în agricultură se mai poate lucra, dar nici aici nu sunt prea multe locuri de muncă. Am avut şi cursuri de tractorie, vrând-nevrând i-am luat pe toţi să înveţe. Chiar am avut o discuţie cu cineva: lucrezi pământul la noi în comună, iei apă pentru ierbicidat de la noi, dar ia-mi şi mie oameni de aici, din comună. Le-am recomandat fermierilor să angajeze oameni de la mine din comună. Chiar şi celor de la firmele cu care am avut lucrări, le-am spus: vii cu meseriaşi, dar manipulanţii ia-i de la mine din comună. Populaţia este îmbătrânită, dar eu m-am axat mult pe tineri şi copii. Am făcut lobby în alte comune pentru a angaja de la noi. Tinerii sunt plecaţi în alte zone, pentru a-şi căuta de lucru. Case de vânzare nu prea sunt, cei care se află în străinătate vor să se şi întoarcă acasă”, a afirmat primarul din Cerţeşti.

„Nu trebuie să încurajăm nemunca”

Din cei aproximativ 2.000 de localnici, în jur de 100 beneficiază de ajutor social, graţie Legii 416. Dacă în multe localităţi gălăţene autorităţile nu se sinchisesc să îi pună la treabă pentru a munci în folosul comunităţii, în comuna Cerţeşti niciun beneficiar al Legii 416 nu are voie să stea. Dovadă că la vizita noastră în Cerţeşti, şanţurile, trotuarele, aleile şi străzile erau întreţinute. Ba, mai mult, conform primarului, cei care beneficiază de ajutor social au lucrat la realizarea mai multor construcţii în sate, printre care casa parohială, un teren de sport, poduri şi podeţe, trotuare, reparaţia unor biserici, a şcolilor şi nu numai.

„Dacă în multe comune din judeţul Galaţi se dă cu piatra în beneficiarii Legii 416, eu mă mândresc cu ei, căci am ştiut să-i pun la treabă, să-i valorific şi să-i îndrept într-o direcţie bună. Am viceprimarul constructor şi un gospodar desăvârşit. El îi învaţă şi îi pune la treabă. Nu stau pe marginea drumului sau la bodegă. Le-am şi zis, când vin banii de la ajutorul social, dacă vă văd la bodegă, pierdeţi ajutorul social. Vreau să-i aduc pe linia de plutire şi apoi să meargă singuri mai departe. Statul nu trebuie să-i ţină aşa şi nu trebuie să încurajăm nemunca. În jur de 50 din cele aproximativ 100 de persoane au potenţial. Sunt oameni cu care putem face treabă. Iarna, când este înzăpezit, şi am dat un telefon, se strânge imediat echipa. Nu sunt cu probleme de natură alcoolică, cărora să le tremure lopata în mână. Este adevărat, nu au fost ei diriginţii de şantier, dar manipulanţi au mai învăţat ceva. Nu îi las să se piardă, căci altfel ei se plafonează, se complac în situaţia asta, se apucă de băut. Chiar şi troiţe am făcut cu ajutorul social. Sunt oameni care merită respect. Nu doar prin faptul că nu sunt răi şi beţivani, ci şi prin faptul că nu încasează bani de la stat degeaba”, a explicat Daniel Cotoranu, care a povestit că unii dintre beneficiari asigură şi paza în comună, alături de poliţişti.

viata-libera.ro

 

Atracţii turistice: Biserica din lemn de la Cotoroaia şi Mănăstirea de la Cârlomăneşti

Singura biserică din lemn, funcţională, din judeţul Galaţi, poate fi vizitată în satul Cerţeşti. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anul 1776 şi este situată chiar în cimitirul din localitate. Construcţia mică, monocelulară, pe tip de plan bazilical şi lipsită de turlă este declarată monument istoric.

Tot în comuna Cerţeşti, dar în satul Cârlomăneşti, se află Mănăstirea "Sfinţii Martiri Brâncoveni", unde veţi descoperi un peisaj de poveste. Lăcaşul de cult datează din vremea lui Ştefan cel Mare, iar în curtea mănăstirii, aflată într-o vale, dar protejată de dealuri şi pădure, veţi putea descoperi o veche chilie, săpată în pământ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Made in Cerţeşti - Programul „Băbuţa” şi supraveghere video

Aţi auzit de „Programul Băbuţa”? Nici noi, până la vizita de săptămâna trecută, de la Cerţeşti. Atunci, am aflat de la primarul Daniel Cotoranu că, în prezent, la nivelul comunei se află în plină desfăşurare acest „program”. O lecţie de sprijin şi solidaritate.

„Monitorizăm, împreună cu cei de la ajutorul social, toate băbuţele din comună. Aşa se numeşte, toamna intrăm cu "Programul Băbuţa". Când ştim că sunt doamne singure, nu mai aşteptăm să vină să ne ceară. Toţi de la ajutorul social ştiu de "Programul băbuţa". Când băbuţa stă singură, o dată la două zile trece pe la ea să vadă de ce are nevoie. Taie lemne, verifică robinetul de apă să nu fie îngheţat. Merg să le cumpere o pâine, dacă au nevoie, dau zăpada şi aşa mai departe. Dacă observă că sunt răcite sau bolnave, ne anunţă, chemăm medicul. Sunt monitorizate. Nu este pornită electoral, acum, să ştiţi. Am făcut asta din prima iarnă, de când am venit la Primărie, adică din anul 2012”, ne-a explicat primarul din Cerţeşti.

De aproximativ o lună de zile însă, satele Cerţeşti, Cârlomăneşti şi Cotoroaia sunt monitorizate, zi şi noapte, şi video. Aproximativ şase, şapte camere au fost amplasate în puncte - cheie în fiecare localitate şi transmit imagini în Primărie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Localnicii din Cerţeşti vor avea pod peste pârâul Şipote. Valoarea investiţiei depăşeşte 700.000 de lei

Consiliul Judeţean Galaţi va finanţa construcţia unui nou pod peste pârâul care desparte localitatea Cerţeşti. Localnicii nu mai vor astfel nevoiţi să ajungă în cealaltă parte a comunei pe o cale de acces provizorie.

Astăzi, 15 septembrie, Consiliul Judeţean Galaţi a demarat proiectul “Pod din beton armat, localitatea Cerţeşti”. Podul va fi realizat pe DJ240A, în intravilanul localităţii Cerţeşti, peste pârâul Şipote. Construcţia va avea o lungime totală de 14,05 metri şi o lăţime de 10,80 metri.

“Este un proiect foarte important pentru cei aproape 2.500 de locuitori din această zonă. Pentru a ajunge dintr-o parte în alta a comunei, oamenii folosesc în acest moment o cale de acces provizorie. Noul pod va permite desfăşurarea în condiţii normale a traficului în zonă. De asemenea, se vor face şi lucrări de amenajare a albiei cursului de apă peste care se va realiza acest pod”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.  

Podul va avea calea de rulare de 7,80 metri şi două trotuare de 1,50 metri. Investiţia are o valoare de 715.564 lei, fără TVA. Lucrarea va fi executată de SC Lemacons SRL, iar perioada de implementare este de 6 luni.

adevarul.ro

[dcp100168]

Infrastructură pentru toţi. Cum se administrează apa şi asfaltul la 100 de kilometri de Galaţi

"Regina" drumurilor pietruite, comuna Cerţeşti trage speranţă că va avea cândva şosele asfaltate la fel ca localităţile învecinate. Deocamdată, o primă mână de ajutor concretă vine din partea Consiliului Judeţean, care va moderniza două artere extrem de importante pentru comunitate.

Până în urmă cu şase ani, comuna Cerţeşti nu avea deloc motive de laudă la capitolul drumuri, mai toate şoselele şi uliţele fiind din pământ denivelat, plin de gropi şi hârtoape. Acoperirea cu piatră a fost o primă măsură luată de noua administraţie locală, în aşa fel încât, de bine de rău, toţi localnicii, indiferent dacă au casele în deal sau în vale, să se bucure de drumuri cât de cât practicabile, şi cu piciorul, şi cu căruţa, şi cu maşina.

Problemele de accesibilitate însă nu au dispărut, dimpotrivă, mai ales în contextul ploilor abundente care au "spălat" piatra de pe drumurile în pantă, dar au şi degradat accentuat câteva artere extrem de importante, care fac legătura între localităţi. Două dintre acestea, DJ 251 J, care face legătura între satul Cotoroaia şi Mânăstirea Adam, şi podul aflat pe DJ 240 A, care face legătura între Cotoroaia şi restul comunei Cerţeşti, au nevoie urgentă de reparaţii. Ajutorul vine în cele din urmă din partea administratorului celor două artere.

"Este vorba despre un drum judeţean care nu a fost pietruit niciodată şi un pod de lemn, care e în inima satului şi aveam mari emoţii când treceam, şi care vor fi reabilitate cu sprijinul Consiliului Judeţean. Este foarte important pemtru noi, pentru că, cel puţin în ceea ce priveşte podul, dacă acesta ar fi cedat, oamenii din Cotoroaia ar fi rămas izolaţi", ne-a precizat Daniel Cotoranu, primarul comunei Cerţeşti.

Podul de peste pârâul Şipote va fi construit din beton armat şi va avea o lungime totală de 14,05 m şi o lăţime de 10,80 m. “Este un proiect foarte important pentru cei aproape 2500 de locuitori din această zonă. Pentru a ajunge dintr-o parte în alta a comunei, oamenii folosesc în acest moment o cale de acces provizorie. Noul pod va permite desfăşurarea în condiţii normale a traficului în zonă. De asemenea, se vor face şi lucrări de amenajare a albiei cursului de apă peste care se va realiza acest pod”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi. Podul va avea calea de rulare de 7,80 m şi două trotuare de 1,50 m. Investiţia are o valoare de 715.564 lei, fără TVA. Lucrarea va fi executată de SC Lemacons SRL, iar perioada de implementare este de 6 luni.

Cinci kilometri de asfalt

Lungimea totală a reţelei de drumuri din comuna Cerţeşti este de 80 de kilometri, dintre care 30 sunt şoselele intravilane. Doar cinci kilometri au asfalt, câte puţin în fiecare dintre cele trei sate componente, restul drumurilor fiind acoperite cu piatră. "Nu au fost fonduri pentru asfaltare, aşa că suntem comuna cea mai deficitară la acest capitol. În 2012, la primul meu mandat, comuna nu avea drumuri pietruite aproape deloc. Puteam, cu banii pe care îi aveam, să fac în jur de doi kilometri de asfalt de care se bucurau câţiva oameni sau să pietruiesc toate uliţele comunei. Aşa că am pietruit şi acum se circula bine", subliniază edilul.

Încă patru kilometri de şosea ar putea atinge pragul civilizaţiei în următoarea perioadă, graţie unui proiect depus prin Ministerul Dezvoltării şi pentru care s-ar fi obţinut finanţarea. Asfaltul nu va pica însă la drum drept şi nici tot într-un loc, avertizează primarul, ci acolo unde, din cauza degradării drumurilor pietruite, se circulă cu dificultate.

"Voi asfalta drumurile în pantă, pentru că acolo sunt probleme. Acestea, fiind şi ele acoperite cu piatră, au fost spălate de ploi şi se urcă foarte greu. Nu are rost deocamdată să turnăm asfalt pe drumurile drepte, unde se poate circula uşor cu toate mijloacele de transport", conchide primarul Cotoranu.

Încă un puţ de apă pentru satul Cotoroaia

Toţi locuitorii comunei Cerţeşti, respectiv vreo 2.000 de oameni, au acces la reţeaua de apă potabilă, graţie lucrărilor care s-au făcut de-a lungul anilor, prin extinderea reţelei şi forarea de puţuri necesare alimentării. Astfel, fiecare dintre cele trei sate are, acum, sursa proprie de apă, însă Cotoroaia, localitate în care stau circa 600 de oameni, din cauza reliefului în pantă, are mici probleme de alimentare. Mai pe scurt, cei care au gospodăriile pe deal sunt, în perioadele călduroase, în situaţia de a nu mai avea apă la robinete. Situaţia a impus, vremelnic, unele măsuri de raţionalizare a alimentării, în aşa fel încât nu doar cei care stau "în vale" să aibă apă pentru consum, grădini şi animale.

"În momentul în care rămân fără apă, se face o raţionalizare; unii au dimineaţa, alţii seara. Nu există să fie vreo zi de dimineaţă până seara fără apă", explică primarul Daniel Cotoranu. Pentru a nu mai exista probleme, în Cotoroaia se intenţionează forarea unui puţ nou, care să suplimenteze cantitatea de apă care ajunge la consumatori.

Veştile bune pentru localnici din Cotoroaia nu se opresc aici. Canalizarea, care există deocamdată doar în satul Cerţeşti, ar putea ajunge în curând şi la ei, graţie unui proiect depus prin Ministerul Dezvoltării, care ar permite conectarea satului la reţeaua deja existentă.

Alunecările de teren ameninţă un sat întreg

Fenomenele meteo neobişnuite care s-au abătut în ultimul an asupra judeţului Galaţi, respectiv zăpezile din primăvară urmate de ploi abundente, au pus în pericol soarta mai multor gospodării din Cerţeşti. Mai exact, pământul s-a surpat pe o suparafţă mare şi într-un timp scurt, chiar în centrul satului Cotoroaia, alunecarea de teren afectând mai multe gospodării.

"Au fost afectate două locuinţe. Au început după ploile din primăvară şi nu ne putem apuca de lucrări serioase de infrastructură sau utilităţi până nu stabilizăm zona. Ni s-a spus inclusiv de la minister că trebuie să stabilizăm terenul înainte să ne apucăm de canalizare, pentru că riscăm să se strice şi să irosim banii. Urma un studiu de fezabilitate care ar fi zis Stop. Este o zonă care, dacă pleacă la vale, se duc toate casele de pe deal cu ea", ne-a precizat Daniel Cotoranu, primarul comunei Cerţeşti.

Dispensarul vechi, în haine noi

Singurul dispensar funcţional din comună, nereabilitat de circa patru decenii, a prins o nouă faţă după ce a trecut prin lucrări ample. De la structura de rezistenţă, la acoperiş, tâmplărie şi amenajarea interiorului, cabinetele medicale din Cotoroaia respiră un aer nou şi civilizat. În clădire mai există un spaţiu, care ar putea deveni un al doilea cabinet, dacă în comună ar mai veni un medic. Un al doilea dipensar va fi amenajat într-un corp al vechii şcoli din Cârlomăneşti.

Clopoţelul a sunat în şcoală nouă

Pentru 70 de copii din Cârlomăneşti, noul an şcolar a început în casă nouă, micuţii, de la cei de grădiniţă la cei de gimnaziu, păşind, pe 11 septembrie, pragul unei şcoli nou-nouţe. În spatele zidurilor proaspăt văruite, a ferestrelor termopan şi sub acoperişul nou-nouţ, se ascund doi ani, din care nu au lipsit problemele cu firma constructoare, banii puţini din care a trebuit să se facă mult, totul pigmentat cu muncă "la sânge". Totul pentru ca vechea şcoală, care era o ruină, să nu mai reprezinte singura opţiune pentru educaţia copiilor din Cârlomăneşti.

"Am avut iniţial 700.000 de lei alocaţi, bani cu care alţi primari ar fi făcut o baie şi ar fi pus centrală. Noi ne-am străduit să facem cu banii ăştia o şcoală nouă şi am reuşit. Au fost probleme cu firma constructoare, care a dat faliment şi nu a mai vrut nimeni să continue lucrarea. Dar până la urmă am ridicat-o cu multe eforturi, s-a muncit pe brânci şi am putut începe noul an şcolar aşa cum trebuie. Are tot ce îi trebuie", exlică edilul Daniel Cotoranu.

Şi cum nimic nu dispare, ci doar se transformă, cele două corpuri vechi ale şcolii din Cârlomăneşti nu vor fi şterse de pe faţa pământului. Unul va deveni dispensar, iar celălalt, cămin cultural.

Cerţeştiul a fost ocolit de hoţi

Situat între comune care au fost bântuite în ultima vreme de bande de hoţi, Cerţeştiul a fost ocolit de asemenea nenorociri. Simplu noroc, crede edilul comunei, care recunoaşte că şi-ar dori mai multă implicare din partea celor trei poliţişti, mai ales că Cerţeştiul are circa 20 de camere video, care ar putea ajuta mult la prinderea celor certaţi cu legea. "Au fost distruse refugiile din staţii şi smulse florile de la şcoală, dar nici acum nu ştim cine a fost", susţine edilul din Cerţeşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Asfaltare și canalizare, priorități pentru o comună cu buget redus

Cu un buget redus, comuna Cerțești are doar 600.000 de lei pentru investiții. Asfaltările sunt în mare parte făcute, iar ceea ce mai trebuie realizat, aproximativ 11 kilometri, cu o valoare de trei milioane de lei, reprezintă un proiect depus pe Programul Național "Anghel Saligny". Este greu de presupus că alocările vor acoperi necesitățile.
"Ne axăm pe proiecte cu fonduri de la Guvern și de la Uniunea Europeană. La Agenția Fondului de Mediu am depus un proiect de canalizare, care se mișcă foarte greu. Este foarte important să rezolvăm, din acest punct de vedere, urgent, situația din satul Cotoroaia, o investiție de 800.000 de lei. Din bugetul propriu, alocăm 400.000 de lei pentru extinderea școlii din Cerțești, inclusiv dotarea cu o centrală termică pe lemne cu gazeificare. La celelalte (din satele Cârlomănești și Cotoroaia - n.r.) am făcut deja intervenții pentru că erau într-o stare jalnică, cu toaletele în fundul grădinii... Restul de 200.000 de lei din fondurile proprii le alocăm pentru reabilitarea și mansardarea sediului primăriei. Avem nevoie de birouri și magazii", explică primarul Daniel Cotoranu.
Tot pe "Anghel Saligny" a fost depus un proiect de alimentare cu gaze, împreună cu primăriile din Bălășești, Pochidia și Tutova, ultimele două din județul Vaslui. "Sunt conștient că șanse nu prea sunt, dar trebuie depus și, pe viitor, lucrurile poate vor sta altfel", a adăugat primarul din Cerțești. În altă ordine de idei, alimentarea cu apă a comunei este rezolvată, inclusiv cu puțuri forate de adâncime, dar și iluminatul public comunal, cu lămpi economice cu LED.

Mai mult respect pentru natură și istorie, la Cerțești

O nouă acțiune de împădurire a avut loc vineri, 6 mai, în comuna Cerțești, în valea Mănăstirii de la Cârlomănești. Copii de vârstă școlară, dascăli din localitate, angajați ai primăriei, dar și persoane aflate în plata ajutorului social au reușit ca, în decurs de câteva ore, să planteze o bună parte din cei 5.500 de puieți de salcâm proveniți, ca de obicei, din pepiniera Consiliului Județean.
Opintindu-se în hârleț, primarul din Cerțești, Daniel Cotoranu, ne spune că în zonă a existat pădure, dar vegetația a fost efectiv defrișată de ciobanii din zonă. "Este nevoie de o implicare mai bună a organelor de ordine, pentru că tot acești crescători de animale, majoritatea nefiind localnici, sunt responsabili și de incendiile de vegetație care au loc. E o dovadă de sălbăticie, nu se iau măsuri ferme și asta nu de ieri, de azi. Este o fugă de răspundere, în schimb, noi ne facem datoria ca oameni să plantăm. Strămoșii noștri ne-au lăsat pădure aici și noi suntem datori să o întreținem. În decursul timpului, am împădurit circa zece hectare de pe raza comunei", ne-a precizat edilul-șef.
Situată la granița cu județul Vaslui, în podișul Covurlui, comuna Cerțești are un pitoresc aparte. La doi pași de zona în care a avut loc activitatea de împădurire, se află Mănăstirea "Sfinții Martiri Brâncoveni", moștenitoare, peste veacuri, a tradițiilor monahale din zonă. O primă atestare documentară a vechilor așezări sihăstrești datează tocmai din secolul al XV-lea. Altfel, aerul de pe valea mănăstirii, puternic oxigenat, ar avea efecte terapeutice în bolile de astm, anemii, depresii și infertilitate, un obicei al localnicilor fiind "încărcarea bateriilor" în zonă, mai ales pe timpul verii.
Un alt punct de interes al micuței comune din nordul extrem al județului este biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", din cimitirul satului Cerțești, construită în anul 1776 și aflată pe lista monumentelor istorice. "Trebuie să avem mare grijă la foc și ar fi necesar un soclu de beton de jur-împrejur. Problema este că intervențiile la monumentele istorice nu sunt permise. Uitați-vă ce sistem de prindere a lemnelor, fără cuie, a fost utilizat și sincer trebuie protejată", ne-a arătat Daniel Cotoranu.
Farmecul zonei este întregit și de câteva luciuri de apă, administrate privat, unde se organizează chiar concursuri de pescuit. Cât despre valorificarea potențialului turistic, primarul din Cerțești spune că, în prezent, accentul trebuie pus pe investițiile de bază ale comunității, concomitent cu respectarea responsabilă a cadrului natural deosebit.

Este nevoie de farmacii în satele comunei

Dacă problema gunoiului menajer este rezolvată, o companie din Corod fiind cea care, în continuare, transportă deșeurile din Cerțești la Roșiești, contra a 87 de lei/gospodărie, cost anual, iar situația medicului de familie, după unele fluctuații de "personal", a fost și aceasta pusă la punct, în comună mai este nevoie de o farmacie. "Am pus la dispoziția unui lanț farmaceutic spații gratuite, amenajate corespunzător, dar la Cârlomănești nu vor să lucreze, compania motivând că nu este vânzare. Nu-i nimic, ne stă în putere să nu mai prelungim contractul și să vină altcineva", ne-a mai spus, vizibil nemulțumit, primarul Daniel Cotoranu.

Stații de autobuz smart și cadastru prin satelit

Dotarea cu panouri fotovoltaice este o altă prioritate la Cerțești, dar primarul Daniel Cotoranu nu vrea să mai audă de proiecte depuse la Ministerul Mediului. "Va fi o investiție modică, de sub 30.000 de lei, pe care o vom suporta din bugetul local", spune acesta.
În plus, chiar dacă investițiile prin PNRR nu sunt neapărat apanajul administrațiilor publice comunale, există interes în localitate pentru patru stații inteligente de autobuz, cu o valoare de 200.000 de euro, dar și pentru o stație de încărcare electrică pentru noul microbuz școlar. "Iau și eu de la acest program cu «cosmetice» ce se pretează și ce avem nevoie", spune Daniel Cotoranu. În plus, prin același program de redresare și reziliență, edilul-șef din Cerțești își dorește să acceseze PUG-ul în format GIS, sistem utilizat pentru a crea, stoca, analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat.
În prezent, se lucrează și la cadastrarea localității, plecând din extravilan către centrul comunei. "Vrând-nevrând, ne apropiem de «zona de balamuc», iar primarul e vinovat, oricum, chiar și atunci când nu plouă", a adăugat Daniel Cotoranu.

viata-libera.ro