Comuna Fârţăneşti se plânge de lipsa investitorilor

[dcp100168]

Podul de la Fârţăneşti, refăcut cu fonduri europene

Consiliul Judeţului Galaţi a oficializat ieri închiderea proiectului "Refacere pod pe DJ 255 km 46 A 720, Fârţăneşti". Lucrarea a fost finanţată în cadrul Programului PHARE 2005 Coeziune Economică şi Socială - Măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundaţii. Infrastructura fusese distrusă de inundaţiile care au afectat judeţul nostru începând din 2002, pentru ca în urma inundaţilor din 2005 să sufere distrugerea completă. Noul pod, refăcut în cadrul acestui proiect, are o lungime de 16 metri, iar lucrările pentru realizarea lui au durat 29 de luni. Reabilitarea podului de la Fârţăneşti a fost considerată un obiectiv necesar facilitării dezvoltării economice şi sociale a zonei, prin îmbunătăţirea traficului în zonă. Investiţia are o valoare totală de 378.314 euro, din care 80.000 de lei reprezintă contribuţia Consiliului Judeţului, bani ce au acoperit cheltuielile neeligibile ale proiectului.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=12

[dcp100168]

Fârţăneşti - comuna peste produce berbecuti pentru turci

Cu peste 30 de stâne şi aproximativ 15.000 de oi, comuna Fârţăneşti intră în categoria celor mai active localităţi din Galaţi din punctul de vedere al oieritului. Este principala ocupaţie a localnicilor, care suferă din cauza aceloraşi nevoi ca majoritatea locuitorilor satelor gălăţene. Dar se bucură şi de aceleaşi privilegii. „Principala activitate a celor aproximativ 5.600 de locuitori ai comunei este agricultura şi, bineînţeles, creşterea animalelor. La noi există această tradiţie a oieritului. Avem cam 30 de stâne, iar numărul total de oi ajunge undeva la 15.000”, ne spune viceprimarul comunei, Damian Iordan. Spre deosebire de anii anteriori, când fiecare gospodărie avea câteva oi, acum sistemul a devenit ceva mai centralizat. Oile rămân de obicei la cioban, puţini mai sunt cei care preferă să le mai ţină în bătătura proprie. Din oierit se câştigă bine prin vânzarea brânzei, dar mai ales prin vânzarea berbecuţilor la turci. „În fiecare primăvară vin turcii şi cumpără în jur de două-trei mii de berbecuţi. Acesta e principala sursă de venit, alături de vânzările din perioada Paştelui. În rest, se mai câştigă din brânză”, precizează Damian Iordan. În ce priveşte lâna, se pare că aceasta nu mai are căutarea de altădată. Mulţi îi dau foc, alţii o folosesc drept culcuş pentru câini. Procesul de producţie e prea complicat şi nu poate face faţă alternativelor în epoca modernă, când lumea preferă obiectele finite în dauna produselor realizate în bătătură de la cap la coadă.

Oamenii îşi vând pământurile

Cei care au pământuri în Fârţăneşti sau Viile, cele două sate ale comunei au început să le vândă încă înainte de criză. Acum vânzările s-au cam oprit pentru că nu mai vrea nimeni să cumpere. „Sunt oameni care nu mai pot lucra pământul şi atunci preferă să îl vândă, să scoată în jur de 1000 – 2500 de lei pe hectar. Acum toţi cei care vor să vândă aşteaptă să vină Porumboiu (Adrian Porumboiu, cel mai mare deţinător de pământuri în zona centrală a Moldovei, n.r.) să facă oferte. Am auzit că a ajuns deja pe la Băleni cu cumpăratul, oamenii aşteaptă să vină şi la noi ca să poată vinde”, spune vicele din Fârţăneşti, Damian Iordan.

Motivul pentru care cei mai mulţi vând pământurile e faptul că în sat au mai rămas doar bătrânii. Cei mai mulţi dintre tineri, la fel ca în multe sate româneşti, au plecat să muncească în străinătate. „Avem în jur de 1.000 de tineri plecaţi în străinătate, prin Italia, Spania, Cipru. În general s-au dus cam în acelaşi loc pentru că nu pleacă nimeni decât dacă e unul care să ştie, să cunoască lumea acolo. Lucrează în special în agricultură, iar femeile fac menaj. Unii s-au întors şi au început să îşi contruiască aici case, însă nu s-a întâmplat ca în alte localităţi, unde au răsărit vile peste noapte. Ce să le faci, aici chiar nu au unde să lucreze. Mai vin de sărbători pe acasă, aşa cum se întâmplă peste tot. De Crăciun şi de Paşti se umplu uliţele satului de maşini”, declară viceprimarul din Fârţăneşti. Tinerii care nu au plecat în străinătate au plecat pe la oraş după ce s-au şcolit: „Au plecat la facultate şi au rămas acolo, ba pe la Galaţi, pe la Bucureşti”. Puţini sunt cei care să lucreze la oraş dar să locuiască în Fârţăneşti. „Navetiştii s-au împuţinat. Avem două halte, însă de multe ori, când vine trenul, coboară unul şi urcă unul. Restul care mai fac naveta preferă microbuzele, pentru că circulă mai des”, precizează Damian Iordan.

Un proiect european de 2 milioane de euro

Chiar şi aşa, comuna Fârţăneşti încearcă să se dezvolte. Poate, cine ştie, în viitor, tinerii îşi vor îndrepta din nou privirea către locurile natale. Primăria are, în acest moment, în derulare un program european pe măsura 3.22. „Este vorba despre un program integrat prin care vom realiza canalizarea în comună, vom face asfaltări, vom construi un centru de zi pentru copii şi vom achiziţiona costume populare. În acest moment suntem în perioada de licitaţie. Este o lucrare foarte mare, care se întinde pe o perioadă de doi ani. Valoarea proiectului este de 8.443.180 de lei, adică mai bine de 2 milioane de euro”, spune cu mândrie vicele Damian Iordan. Aşadar, comuna Fârţăneşti va intra în şantier în următoarea perioadă. Aşteptăm ziua în care pe uliţele satului se va circula mai bine decât pe multe străzi din oraşul Galaţi.

646 de copii învaţă la 4 şcoli şi 2 grădiniţe

Populaţia şcolară a comunei Fârţăneşti este destul de consistentă. În cele patru şcoli primare şi, gimnaziale, două în Fârţăneşti şi două în Viile, precum şi în cele două grădiniţe, situate câte una în fiecare sat, învaţă un număr total de 646 de copii. „Avem cadre didactice titulare, dar şi suplinitori. Unii sunt din localitate, dar avem şi profesori care fac naveta. Avem, în general, rezultate bune la şcoală, copiii noştri trec examenele, iar unii ajung şi la facultate”, spune viceprimarul Fârţăneştiului.

Cu forţe proprii, un parc în centrul comunei

Pentru a satisface nevoia oamenilor de distracţie, primăria a decis să înfiinţeze un parc în centrul comunei. Deocamdată nu arată spectaculos, are câteva leagăne, însă edilii locali spun că investiţia va continua. „Am început acest parc, însă mai avem de lucru. Trebuie să punem gazon, să punem şi fântâna arteziană în funcţiune. Oamenii au fost foarte mulţumiţi de această investiţie, când i-am dat drumul stăteau la rând”, îşi aminteşte Damian Iordan.

Mai puţine găinării

Infracţionalitatea în comună s-a diminuat mult în ultima perioadă. Şi asta pentru că Primăria a decis să apeleze la paza plătită din bugetul local. Alături de poliţişti, nouă oameni (trei în Viile şi şase în Fârţăneşti) veghează la liniştea locuitorilor. „Cu această pază s-a diminuat mult numărul furturilor, al găinăriilor. Plus că avem şi iluminat public. În rest, oamenii se mai încaieră câteodată, în special de la băutură, dar sunt conflicte care trec. Nu pot să spun că avem probleme mari din acest punct de vedere”, e de părere viceprimarul Damian Iordan.

http://www.viata-libera.ro/articol-Comuna_peste_care_dau_turcii_2.html

[dcp100168]

O femeie din Fârţăneşti a născut de 17 ori

* Şi-a abandonat ultimii doi minori * Una dintre fetele abandonate are doar 17 ani şi a născut, la rândul ei, doi copii * Şi e însărcinată cu al treilea *

Caz incredibil la Fârţăneşti. O adevărată telenovelă în care sunt implicaţi patru minori e pe cale să ia o turnură favorabilă. Asta după ce asistenţii sociali din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) au preluat patru minori, dintre care o fată de 17 ani, care este mamă a doi dintre copiii ajunşi acum în centre.

Situaţia de la Fârţăneşti este absolut halucinantă, însă, din cauză că este vorba despre minori, am decis să păstrăm anonimatul acestei familii. Toată povestea porneşte de la o mamă care, în regimul trecut, ar fi primit titlul de „mamă eroină” cum laude. La cei 55 de ani ai săi (nici copiii ajunşi în grija statului nu-i ştiu cu exactitate vârsta), femeia a născut de nu mai puţin de 17 ori. Ceea ce înseamnă că a fost însărcinată, cumulat, aproape 13 ani, cam un sfert din viaţa sa de până acum.

Potrivit celor relatate de copiii ajunşi la DGASPC, din cei 17 prunci pe care i-a născut, doar 14 mai sunt în viaţă. Dintre aceştia, 12 sunt majori şi împrăştiaţi prin lume (unii pe la puşcărie, alţii prin străinătate sau acasă la Fârţăneşti), iar doi sunt minori. Este vorba despre două fete, una de 11 ani şi alta de 17, abandonate în casa părintească după ce „mama eroină” s-a făcut nevăzută acum două luni, plecând în Italia.

Dar povestea este mult mai complicată. Până şi asistenţii sociali şi-au făcut cruce când au văzut că adolescenta de 17 ani a moştenit de la mama ei darul de a face copii, pentru că are şi ea, la rândul ei, doi copii: unul de trei ani şi unul de şase luni. Şi, exact ca în cele mai absurde scenarii telenovelistice, e însărcinată cu al treilea.

Aşadar, în centrele de plasament au ajuns în urmă cu trei zile cele două fete minore ale „mamei eroine”, plus cei doi copii ai mamei minore. „Mama care a născut de 17 ori a plecat în Italia şi nu a lăsat niciun fel de împuternicire pentru cele două fete, astfel că ele nu îşi pot lua alocaţiile. Situaţia era cu adevărat dramatică, noroc de faptul că am fost sesizaţi la numărul 983 şi am colaborat foarte bine cu autorităţile locale de la Fârţăneşti. Altfel, nu ştiu ce s-ar fi ales de aceşti copii”, spune şefa DGASPC Galaţi, Manon Cristoloveanu.

Din păcate, în acest moment, prea multe nu se pot face pentru cei patru minori ajunşi în grija statului. E drept, de ce a fost mai rău au scăpat, însă e greu de spus cum va decurge destinul lor de acum încolo. „Acei copii erau singuri şi vulnerabili, de aceea i-am preluat. Din păcate, este un nou caz în care lucrurile au ajuns prea departe înainte de a fi sesizaţi pentru a putea interveni. Acum fetiţa de 11 ani se află într-un centru de plasament, iar mama minoră însărcinată şi cei doi copii ai săi sunt într-un centru maternal. Deocamdată, important e că i-am salvat din acel loc, iar aici vor avea o şansă”, a mai spus directoarea Manon Cristoloveanu.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gravida_timp_de_13_ani_2.html

[AdiTZA]

Frateeeee!!!!, Poi asta scotea unu' dupa altu'! INCONSTIENTA!!! PROSTIE!!! Situatia materiala a multora, nu le permite mai mult de 2 copii...Altele/altii...au cu zecile A devenit un hobby

[dcp100168]

Fată de 13 ani din Fârţăneşti violată de propriul tată
Magistraţii Tribunalului Galaţi au emis un mandat de arestare pe numele lui Constantin Popa, de 38 de ani, acuzat de viol şi incest. Bărbatul, din Fârţăneşti, şi-a violat în repetate rânduri fiica de 13 ani, care are certificat de handicap. Constantin Popa a divorţat de soţia lui în 2011, iar minora i-a fost încredinţată. În luna mai 2011 bunica paternă a copilei a decedat. Acesta a fost începutul coşmarului.

Copila a fost supusă la chinuri groaznice imediat după decesul bunicii. Tată îşi învăţa fiica să spună tuturor că a fost violată de mai multe persoane. Acesta a fost povestea lui Constantin Popa în august 2012, atunci când a mers la poliţie, în calitate de reprezentant legal, şi a declarat că minora a fost violată de 14 persoane. Fetiţa a fost dusă la medic, iar certificatul medico-legal a arătat că a fost obligată să întreţină raporturi sexuale normale, anale şi orale. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi au făcut investigaţii şi, cu ajutorul unui psiholog, au interogat-o pe fată. Aşa au aflat că de fapt violatorul a fost chiar tatăl ei.

Constantin Popa a ajuns acum după gratii, iar fetiţa lui se află într-un centru de plasament. Din păcate acesta nu este singurul caz de acest gen. Procurorii gălăţeni s-au confruntat cu mai multe cazuri de viol şi incest de la începutul anului. Chiar dacă adulţii care săvârşesc aceste fapte ajung după gratii, copii rămân cu o traumă pentru toată viaţa.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul din Fârţăneşti este şi şofer pe microbuzul şcolii

* Pentru că nu are încă un şofer angajat, edilul Adrian Filote face câte şase drumuri pe zi pentru a-i duce şi a-i aduce de la Tg. Bujor pe elevii de la profesională şi liceu

Ne-a scris la redacţie o elevă în clasa a XII-a la Liceul "Eremia Grigorescu" din Tg. Bujor,  Nicoleta Felea, pentru a ne relata un fapt mai puţin obişnuit, mai ales că tânăra are termen de comparaţie cu ceea ce se întâmplă în jur. "Vara aceasta, primăria din comuna mea a mai primit o maşină din partea Guvernului, care însă stă "postată" undeva în curtea instituţiei. Din lipsa banilor, se pare, înmatricularea acestei maşini ar fi imposibilă. Am observat că, la Fârţăneşti, se poate ceea ce la noi e imposibil. Vreau să îmi împărtăşesc cu voi admiraţia pentru cel care conduce transportul la Fârţăneşti. E omul care, deşi e edil la el în comună, face şase curse până la liceu, dimineaţa, la prânz şi seara. Se foloseşte de bunul pe care comunitatea l-a primit şi asigură transportul elevilor la şcoală", ne scrie pe adresa redacţiei tânăra menţionată.

"Doar nu era să ţin microbuzul ca pe bibelou"

Situaţia ni s-a confirmat stând de vorbă chiar cu primarul Adrian Filote, care a recunoscut că, deoarece nu are şofer, s-a angajat să-i ducă pe elevi la liceu la Tg. Bujor, până când va putea ocupa postul prin concurs. "Doar nu era să ţin microbuzul de bibelou şi elevii să meargă cu ce pot! N-am avut cum să organizez concurs, pentru că posturile sunt blocate. Luna aceasta a apărut hotărârea prin care pot angaja. Voi organiza concurs şi sper să reuşesc să angajez pe cineva care să facă şi treaba aceasta. Până atunci, îi duc la şcoală, n-am cum să-i las pe drumuri", spune cu simplitate edilul. Are în grijă 80 de elevi de liceu şi şcoală profesională, pe care îi duce şi îi aduce zilnic, pe un drum de aproape 26 de kilometri dus-întors. Într-adevăr, face câte două ture, dimineaţă, la prânz şi seara, în total şase curse.

"E greu"

"Plec dimineaţa la 6,00 de acasă, fac două curse. La 8,00 sunt la Primărie. La 12,00 mă duc să-i duc pe cei care învaţă în schimbul doi şi să-i aduc pe cei care au cursuri dimineaţa. La 13,30 sunt înapoi. Seara, în jur de ora 18,30, îi aduc înapoi şi pe aceştia. E greu, în fiecare zi să pleci de la 6,00 şi să ajungi la 20,00 acasă. Dar cine să facă treaba asta? Noroc că am categoria D şi am voie să conduc microbuzul. Sper să vină oameni la concurs. E greu să stai pe un post de la 6,00 la 20,00, cu salariul minim pe economie. Dacă nu vine nimeni, voi continua să-i duc eu. Asta e!", mai adaugă edilul, fără emfază.

Nu ştim cât de mulţumiţi sunt oamenii din comună de primar, dar gestul său, de normalitate, până la urmă, este într-adevăr demn de laudă şi de luat exemplu de către alţi primari, care niciodată nu găsesc soluţii şi care nu vor să renunţe la confortul lor personal, considerând că funcţia le aduce numai privilegii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Fârţăneşti se plânge de lipsa investitorilor

Situată la 45 de km de oraşul Galaţi, pe drumul ce leagă municipiul nostru de Bârlad (DJ242), comuna Fârţăneşti nu este formată decât din două sate, dar arată mai bine decât multe alte comune din judeţ. Chiar dacă drumul judeţean care traversează comuna este măcinat de vreme, de gropi şi de petice de asfalt aruncat alandala, odată ce intri pe străzile comunei lucrurile se schimbă. Asfaltul devine lin, iar gropile sunt atât de rare încât pot fi numărate pe degetele de la o mână. Cel puţin, pe arterele principale.

Primarul comunei, Adrian Filote, ne-a spus că încă nu şi-a terminat treaba, urmând să încerce accesarea unor fonduri europene pentru continuarea asfaltării. "Am două mari obiective, asfaltare şi canalizare. De altfel, chiar voi încerca să accesez fonduri europene în valoare de patru milioane de lei pentru a turna cinci kilometri de asfalt pe arterele principale din comună. Eu cred că dacă nu faci nimic într-o funcţie, oamenii te dau jos. De altfel, asta mi-a şi spus un cetăţean, după ce-am fost ales. Dacă nu faci, te dăm noi jos. Oricum, ce rost are să vii în funcţie dacă nu faci nimic?", explică primarul Adrian Filote.

Canalizare de 1,5 milioane de euro

Al doilea mare obiectiv al actualului primar al comunei, Adrian Filote, este finalizarea reţelei de canalizare din Fârţăneşti şi Viile. "Când am finalizat reţeaua de apă curentă, erau oameni care ziceau că lor nu le trebuie, că au fântână. Dar a fost suficient să se racordeze câţiva şi, gata, a venit toată lumea. La fel e şi cu canalizarea."

"Chiar dacă cei mai bătrâni se mulţumesc şi cu o groapă în fundul curţii, cei tineri vor băi în cameră, vor duş, vor condiţii ca la oraş. Aşa că trebuie să le creăm. Per total, investiţia în sistemul de canalizare şi în cele două staţii de epurare pe care le-am construit până acum se ridică la un milion şi jumătate de euro", ne-a mai spus primarul din Fârţăneşti. Reţeaua de canalizare din comună este, conform spuselor edilului, aproape gata, mai fiind nevoie de lucrări pe câteva străzi.

Se fac investiţii şi de la bugetul local

Deşi nu îi dau banii afară din comună, cei din primărie au reuşit să finalizeze, cu bani de la bugetul local, un parc pentru copiii din Fârţăneşti. "Am luat două miliarde de lei vechi din buget şi am investit în acest parc, de lângă primărie. Am ales locaţia şi pentru că este foarte aproape de şcoala din sat, dar şi pentru că terenul este drept. Locul de joacă e dotat cu leagăne, balansoare, tobogan şi bănci, pe care pot sta atât copiii, cât şi bătrânii. Mai urmează o investiţie, tot de două miliarde de lei vechi şi tot din bugetul local, pentru construirea unui teren de fotbal, cu gazon sintetic, lângă parc. Momentan, ne gândim să nu percepem taxă pentru accesul pe el, însă vom vedea. Mai întâi să îl facem, apoi ne hotărâm ce şi cum", ne-a explicat Adrian Filote.

În comuna Fârţăneşti locuiesc 5.200 de oameni, tineri şi bătrâni deopotrivă, dintre care zece procente sunt elevi care merg la una dintre cele şase unităţi de învăţământ din comună.

Primarul se plânge de lipsa investitorilor

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu primarul din Fârţăneşti, Adrian Filote, am aflat că una dintre principalele sale nemulţumiri se îndreaptă către stat. "Din păcate, legile sunt făcute extrem de aiurea în România. Micii întreprinzători nu sunt deloc ajutaţi, iar dacă privaţii nu aduc bani la bugetul local, cine să aducă? Oamenii de la "416", de la venitul minim garantat? Spre exemplu, un magazin alimentar din sat a fost amendat de ITM cu 300 de milioane de lei vechi, pentru că nu aveau angajaţii actele în regulă. Bine, nu zic că nu meritau amendaţi, că legea e lege şi trebuie respectată, dar nici dacă aduni toată marfa de pe raft, cu tot cu coşmelie şi cu teren, nu ajungi la 300 de milioane. E o sumă mult prea mare. Ori, omul ăla va fi nevoit acum să îşi închidă afacerea, care oricum nu produce prea mult, în afară de ocazionalele beri consumate de unul şi de altul", ne-a explicat primarul.

Un alt caz în care investitorii au făcut cale întoarsă din Fârţăneşti a avut loc la începutul mandatului actualului primar. "Au venit cei de la Rompetrol, că vor să facă benzinărie la noi în comună. Ne plăteau în jur de 100 de milioane de lei vechi chirie pe an, plus că mai angajau şi şase oameni din comună. Eu am zis da, dar consilierii de atunci au zis nu. Şi uite-aşa, s-a pierdut o sumă importantă de bani la bugetul comunal, plus oportunitatea angajării unor consăteni. Dar, dacă nu aveam majoritate, nu am putut să mă impun", ne-a mai explicat edilul.

Astfel, în condiţiile în care investitorii fug spre vest, iar deciziile sunt luate exclusiv pe considerente politice, primarul Adrian Filote prevede un viitor sumbru vieţii la sat. "În 50 de ani, nu ştiu dacă vor mai fi sate cu mai mult de 2.000 de locuitori. Iar din ăia 2.000, nu ştiu dacă vor munci un sfert. Spre asta ne îndreptăm, cu lenea care ne înconjoară, dar şi cu impasibilitatea statului!", ne-a mai spus primarul din Fârţăneşti.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Fârţăneşti, un exemplu de dezvoltare rurală

Se spune că omul sfinţeşte locul, iar comuna Fârţăneşti reprezintă cel mai elocvent exemplu în acest sens. Situată la 43 de kilometri de Galaţi, pe drumul ce ne leagă de Bârlad, Fârţăneşti reuşeşte de la an la an să stingă din reminescenţele vechiului trai anevoios, spre deosebire de alte sate din judeţ, şi nu numai, unde pare-se că viaţa a rămas încremenită acum 80 de ani.

În cele două sate aflate în componenţa sa, Fârţăneşti şi Viile, nu există gospodărie fără apă potabilă sau fără curent electric, străzile sunt asfaltate în proporţie de peste 90 la sută, rămând doar câteva capete de uliţe, pe ici şi colo, unde vor începe lucrările în curând. Ba mai mult, reţeaua de canalizare, pe care edilul o consideră "o mare provocare", va fi în curând disponibilă în toată comuna.
Pentru Adrian Filote, primarul comunei, respectul faţă de consătenii săi şi munca asiduă sunt cele două coordonate esenţiale după care se ghidează încă de când a venit la cârmă. Om al tradiţiilor, are un singur regret, şi anume că valorile şi obiceiurile care odinioară alcătuiau salba nepreţuită a satului sunt pe cale să dispară şi odată cu ele se pierde şi perenitatea unei moşteniri străvechi.
"Oamenii nu mai sunt interesaţi de tradiţii. Foarte mulţi dintre ei pleacă de la ţară. Eu, pe  data de 1 ianuarie, când am venit la muncă, pe o distanţă de trei kilometri, nu m-am întâlnit cu nimeni. Faptul că te duci la ţară într-un magazin şi cumperi iaurt este o problemă. Eu eu am nişte probleme de sănătate şi mănânc puţine lucruri. Dacă vreau să cumpăr nişte brânză din aceea scursă, cum îi spunem noi, nu prea mai găsesc acum. Vacile au dispărut de la ţară, mergeţi dumneavoastră pe toate şesurile şi vedeţi. Dispar şi caii. Porcii au dispărut şi ei, or să dispară şi oile, în scurt timp", şi-a manifestat nemulţumirea primarul.

Nu se face rabat de la calitatea învăţământului

Când vine vorba despre educaţie, pentru edilul comunei Fârţăneşti nu există “nu se poate”. Comuna se bucură de trei şcoli generale, trei grădiniţe, şi un Centru de zi, unde elevii care provin din medii disfuncţionale sau care au o situaţie şcolară mai slabă pot primi sprijin în realizarea temelor. Toate unităţile de învăţământ sunt dotate corespunzător actului educaţional, având mobilier adecvat, videoproiector, acces la bibliotecă şi la un laborator de informatică. Mai mult chiar, anul trecut au fost achiziţionate 20 de laptopuri noi şi câte o tablă electronică pentru fiecare şcoală în parte.

Măsuri pentru combaterea absenteismului

În şcolile din comună, au fost alocate sume considerabile pentru bursele de merit, una dintre condiţii fiind prezenţa la cursuri. Astfel, pentru medii de 10,00, elevii primesc 600 de lei pe semestru, între 9,50 şi 10,00, 500 de lei, iar între 9,00 şi 9,50, 400 de lei. Anul trecut, au fost acordate atât burse de merit, cât şi burse sociale, în valoare de 77.000 de lei, iar anul acesta, de 100.000 de lei.
"Acum le dăm burse elevilor. Cei care termină cu media 10 iau 600 de lei pe semetru. A fost o măsura care a dus la reducerea absenteismului, fapt care mă bucură foarte tare. Sunt total împotriva acestui fenomen. În acelaşi timp, elevii se ambiţionează să obţină acea medie de 10 şi, chiar dacă nu reuşesc, au totuşi rezultate foarte bune la învăţătură”, ne-a declarat primarul.

Rezultate bune la concursuri şcolare

Am trecut şi noi pragul clasei unde se ţin cursurile pentru bobocii Şcolii Nr. 1 din Fârţăneşti şi am fost plăcut surprinşi. Dotările le întrec cu mult pe cele care se regăsesc încă în multe dintre şcolile din municipiu, sala de clasă având mobilier adecvat şi elemente menite să stimuleze progresul elevilor. Învăţătoarea, Cornelia Bălan, ne-a mărturisit că elevii, deşi încă nu primesc calificative, deţin cunoştinţele adecvate vârstei lor, obţinând rezultate foarte bune la concursurile şcolare.
"Copiii sunt isteţi şi foarte receptivi. Au participat la concursurile naţionale "Comper" şi "Gazeta Matematică", unde jumătate din clasă a obţinut 100 de puncte, iar ceilalţi au atins şi ei un punctaj mare, de peste 70 puncte", ne-a mărturisit Cornelia Bălan.

Centru de zi pentru copiii defavorizaţi

Pentru că toţi copiii comunei sunt importanţi, Centrul de zi, situat lângă Şcoala Nr. 1 din comuna Fârţăneşti, găzduieşte un număr mediu de 20 de copii proveniţi din medii defavorizate. După terminarea cursurilor, aceştia vin la Centru, unde au parte de o masă caldă şi de susţinere în realizarea temelor, astfel încât rezultatele lor la învăţătură să se îmbunătăţească.
"Dimineaţa vin elevii de la clasele I-IV, iar după-amiază, cei de la V-VIII. Dorim să prevenim abandonul şcolar, de aceea toţi elevii care au nevoie de ajutor, pe care, din varii motive, nu-l primesc acasă, sunt bineveniţi la noi. Pe lângă teme, avem şi activităţi şcolare, recreative sau care au diferite tematici", ne-a declarat Mariana Cocu, profesor asistent social.

Investiţii noi în parcul de joacă

Chiar în apropierea Primăriei, se află un teren de fotbal modern, împrejmuit corespunzător, care deserveşte întreaga comunitate dornică de mişcare în aer liber. De asemenea, în anul 2009, a fost dat în folosinţă un parc de joacă pentru copii. Parcul a avut de-a lungul timpului parte de reabilitări, însă, anul acesta, primarul doreşte să îi aducă şi alte îmbunătăţiri, prin achiziţionarea unor echipamente noi. „Sunt în discuţie cu o societate să mai dotez parcul cu ceva, dar nu vă pot spune acum exact în ce va consta investiţia. Eu am trimis poze cu parcul, cu ce avem, şi aştept să primesc o propunere. Doresc să mai achiziţionez încă două echipamente”, ne-a explicat edilul. Cert este că anul acesta, de Ziua Copilului, care se sărbătoreşte de regulă în parc, cei mici se vor bucura de echipamente de joacă noi, pe lângă activităţile specifice acestei zile.

De la uliţe, la străzi iluminate

Doar 15 lămpi mai lipsesc pentru ca întreaga comună să fie iluminată pe timp de noapte. În total au fost instalate 1.200 de lămpi cu led, iar uliţele au devenit străzi, noroiul fiind doar o aminitire pentru săteni.
"Mai avem nişte uliţe mici, pe care turnăm acum asfalt, vreo nouă străduţe, de aproximativ 50-70 de metri fiecare", ne-a mărturisit Adrian Filote.
Nici la capitolul deszăpezire nu sunt probleme. Aceasta se face în regie proprie, iar Primăria dispune de utilajele necesare, astfel încât să se poate intervină prompt încă de la prima zăpadă.

Reţeaua de canalizare, aproape de finalizare

Deşi s-au desfăşurat mai greu, lucrările pentru realizarea sistemului de canalizare se apropie de sfârşit. De asemenea, în Fârţăneşti se lucrează şi la a treia staţie de epurare, existând deja două staţii, una pentru fiecare sat.
"Eu zic că anul trecut ne-am mişcat destul de bine, dar recunosc că se putea şi mai bine. Mai avem de finalizat proiectul de canalizare, însă mai avem foarte puţin. Lucrăm în acelaşi timp şi la canalizare şi la apă, ca să nu mai intervenim ulterior. De asemenea, facem şi racordări la fiecare gospodărie, în cazul în care oamenii vor dori să se conecteze ulterior", ne-a declarat edilul.

Colectarea selectivă, un proiect în derulare

În biroul primarului Adrian Filote, ne-a atras atenţia o pubelă de gunoi aflată într-un colţ al încăperii. Era acolo pentru a fi testată, însă am aflat că nu reprezintă întocmai ceea ce şi-ar dori edilul. Acesta ne-a mărturisit că are în vedere achiziţionarea unor recipiente asemănătoare, dar fabricate dintr-un plastic mai dur, pe care urmează să le distribuie cât mai curând în întreaga comună. Investiţia face parte din demersul introducerii sistemului de colectare selectivă, la nivelul comunei. De asemenea, vor fi instalate şase puncte gospodăreşti prevăzute cu module pentru colectarea selectivă atât a deşeurilor reciclabile din plastic, carton, sticlă şi metal, cât şi a celor menajere.
„Vreau să fac şase puncte gospodăreşti de colectare pentru sticlă, plastic, metal, hârtie şi încă două pentru gunoi menajer. De asemenea, vom da fiecărei gospodării câte o pubelă, fiind vorba despre un număr total de 1.600 de astfel de recipiente, cu menţiunea că doar cei care plătesc taxa de habitat vor primi pubelă”, a declarat Filote.

Medicina se face şi la sat

Menţinerea stării de sănătate a locuitorilor este foarte importantă pentru edil, mai ales în contextul actual, în care numărul bolnavilor a crescut, după cum ne-a mărturisit acesta. Astfel, au fost găsit resursele necesare pentru înfiinţarea unui centru medical, pe două niveluri, cu patru spaţii mari: două săli de aşteptare şi două cabinete medicale, în care îşi desfăşoară activitatea doi medici de familie şi un dentist.

Natalitatea, în scădere

De-a lungul timpului, populaţia tânără din comună a migrat fie către oraşe, fie către alte ţări. Fenomenul a condus la o scădere drastică a natalităţii, după cum ne mărturiseşte cu îngrijorare primarul. Astfel, din 2007 până astăzi, numărul copiilor a scăzut de la 900 la 450, indiferent de condiţiile de desfăşurarea a activităţilor educaţionale create. “Majoritatea tinerilor aleg să plece în străinătate să muncească şi nu se mai întorc. Din păcate, numărul copiilor a scăzut la jumătate, din 2007 până acum”, a declarat edilul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Investiții în plină derulare la Fârțănești, chiar și în pandemie

Zi de sfârșit de toamnă, marți, 9 noiembrie 2021, la Fârțănești, cu o ploaie sâcâitoare și cu foarte puțini oameni pe străzi în valul al patrulea al pandemiei, având în vedere și restricțiile sanitare.

”În prezent, rata de infectare cu noul coronavirus este redusă în comună și avem doar șase cazuri active. Destui locuitori s-au imunizat prin boală, iar, săptămâna trecută, s-au vaccinat câteva zeci de persoane la caravana mobilă. În fiecare joi, vin și cei de la Târgu Bujor pentru imunizare”, ne-a prezentat primarul Adrian Filote, foarte pe scurt, situația, în timp real. Altfel, școlile erau închise, personalul didactic nefiind vaccinat în proporție de 60 la sută, existând și situații punctuale ale unor dascăli ce au trecut recent prin boală, nefiind momentan eligibili pentru a fi vaccinați.

Adrian Filote vede lucrurile la modul complex și realizează că investițiile în comunitate sunt absolut necesare, având în derulare două proiecte de asfaltare, unul fiind deja încheiat, în valoare totală de aproximativ 15 milioane de lei. ”Și cea de-a doua investiție este încheiată pentru 15 kilometri de drum comunal, mai rămâne doar să fie făcut procesul-verbal de recepție a lucrărilor”, a menționat edilul-șef din Fârțănești, adăugând că, deja, au fost depuse alte două proiecte pe Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, un altul de reabilitare a infrastructurii rutiere, dar și pentru rețeaua de canalizare a comunei. Pentru aceasta din urmă, investițiile trebuie să mai acopere o lungime estimată de cinci kilometri.

În Fârțănești există deja două stații de epurare, iar, pe fonduri proprii, în procedură de achiziție publică se află o investiție tot pentru rețeaua de canalizare (cu o lungime de 1,7 kilometri), iar, la aprobarea proiectului depus pe noul PNDL, lucrările se vor putea finaliza, cu mențiunea că va fi necesară o a treia stație de epurare. ”Se lucrează în prezent și în satul Viile la rețeaua de canalizare”, a adăugat Adrian Filote, aducând în discuție și faptul că alimentarea cu apă este definitivată de ceva timp. ”Menținem un serviciu propriu în ceea ce privește distribuția apei. Ar fi fost foarte simplu să predăm aceste sarcini la Apă Canal, dar ar fi crescut și costurile pentru populație. Discutăm despre un preț de doi lei/metrul cub de apă, o chestiune socială, să recunoaștem, dar serviciul se autofinanțează și suntem capabili să intervenim în rețea oricând este nevoie. Apa este potabilă, avem șase puțuri forate și toate reparațiile sunt asigurate la nivelul comunei cât mai repede”, a precizat același primar din Fârțănești.

Cum și când abordăm depopularea statului românesc?

Investiții se fac în comunele din România și doar cei care nu vor să recunoască pot afirma că lucrurile nu sunt în continuă schimbare. În Fârțănești, asigurarea serviciilor medicale este mai mult decât mulțumitoare, având în vedere că la dispensar își desfășoară activitatea doi medici de familie, dar și un stomatolog. ”În scurt timp, un al doilea medic stomatolog își va deschide activitatea într-un cabinet modern pe DJ 242, inclusiv dotat pe partea de radiologie”, ne-a precizat primarul Adrian Filote.

Altele sunt, însă, ofurile edilului-șef din Fârțănești. Lăsând la o parte dorința de alimentare cu gaze, depopularea comunei este un dat incontestabil. ”Satul românesc se împuținează de la zi la zi. Lumea nu mai muncește câmpul, au rămas foarte mulți bătrâni și totul se cumpără din magazin, fasole și usturoi din China. Trebuie încurajați tinerii să rămână la țară printr-o strategie națională. Altfel, de investit, facem proiecte și lucrări, dar pentru cine?”, se întreabă, nu chiar retoric, Adrian Filote, adăugând că cei care au accesat fonduri europene prin AFIR nici nu mai vor să audă de un al doilea proiect.

Ultimele date disponibile arată că în Fârțănești locuiesc 5.100 de oameni, dar viitorul recensământ care bate la ușă va arăta adevărata dimensiune a depopulării. Cu din ce în ce mai puțini agricultori, în comună sunt angajați ai firmelor de construcții, alții lucrează la Galați, mulți pensionari și ceva persoane angajate la livada de la Viile.
”În 2006, când am devenit primar, în comună erau 900 de copii, iar acum mai sunt doar 450”, a conchis, la 41 de ani, încă tânărul edil-șef din Fârțănești.

Azil pentru vârstnici și baze sportive, la Fârțănești

”Nu îmi place să promit lucruri care nu se pot face”, spune primarul Adrian Filote. Totuși, la capitolul dorințe, acesta ne-a mărturisit că sunt ceva obiective de investiții pe care le vede ca fiind realizabile, în viitor.

”Am promis un azil de bătrâni, un teren de tenis sintetic la Viile și vreau să demarez proiectul unei baze sportive pentru o echipă de fotbal a comunei, dar toate acestea vor demara după finalizarea proiectelor de drumuri și canalizare. Trebuie identificate surse de finanțare pentru că veniturile proprii sunt de doar circa 800 de mii de lei, iar din acestea doar iluminatul public ne costă peste 400 de mii”, a menționat Adrian Filote. El a amintit, totodată, rezolvarea problemei iluminatului public în comună prin instalarea lămpilor cu LED și crede că se pot accesa bani pe Fondul de Mediu și pentru reabilitarea/înlocuirea punctelor de aprindere.

”În trecut, am accesat fonduri europene pentru un centru social integrat. Când copiii de vârstă școlară din medii defavorizate sunt în activitate, le este destinat în exclusivitate, fiind dotat cu tot ceea ce este necesar pentru servirea mesei și, apoi, își pot face temele pentru a doua zi”, ne-a mai precizat edilul din Fârțănești.

Saci de gunoaie, aruncaţi din autoturisme

Aruncatul gunoiului a devenit, din păcate, un ”sport național”, evident și la Fârțănești. ”Între Viile și Umbrărești, acum două-trei săptămâni, am adunat 40 de saci de gunoaie, în special plastic, aruncate exclusiv din mașină, pentru că acolo nu sunt case”, spune primarul Adrian Filote. Acesta a precizat că au fost montate centre de colectare selectivă în comună, dar acestea nu sunt utilizate așa cum trebuie, iar taxa de colectare a gunoaielor este de doar 30 de lei pe an.
”Trebuie să începem cu educarea copiilor privind deșeurile de la cele mai fragede vârste, altfel nu se poate”, a conchis același Adrian Filote.

viata-libera.ro

[dcp100168]

150 de ani de la înființarea primei școli din comuna Fârțănești

Aproape toată suflarea din Fârţăneşti, profesori, elevi, părinţi, foşti profesori, foşti elevi, s-a adunat miercuri, 9 noiembrie, în curtea Şcolii Gimnaziale Nr. 1, pentru a sărbători cei 150 de ani de la înfiinţare. Primarul Adrian Filote şi-a dorit să facă din acest eveniment o sărbătoare şi a oferit tuturor diplome şi mici daruri. 

Tot din partea Primăriei a fost montată şi sfinţită o placă aniversară ”în semn de recunoştinţă pentru ctitorii, generaţiile de cadre didactice şi elevi care şi-au dăruit energia şi priceperea existenţei sale”. ”Mulţumesc celor care au pus umărul la ridicarea primului lăcaş de învăţătură de la noi. Mulţumesc generaţiilor de cadre didactice şi elevi care au făurit un renume binemeritat Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Fârţăneşti. La mulţi ani, cadrelor didactice şi elevilor şcolii!”, a spus, simplu şi la obiect, edilul comunei, în deschiderea festivităţilor.  Acesta a mai dăruit şcolii o plachetă, un trofeu şi un tort. 
Au urmat apoi o slujbă de pomenire pentru elevii şi profesorii trecuţi în nefiinţă şi un moment artistic în care s-au evidenţiat câţiva dintre elevii talentaţi ai unităţii de învăţământ.

Şcoală ridicată din banii sătenilor

E clar că sătenii din Fârţăneşti, comună aflată în inima judeţului, pun preţ pe educaţie, conştientizând şi acum, dar şi în urmă cu 150 de ani, că este singura soluţie prin care se pot dezvolta. Aflăm, din Monografia apărută în 1972, că povestea şcolii din Fârţăneşti începe în 1872, când primarul de atunci, Ştefan Istrate, el însuşi om cu carte, absolvent de seminar, care alege să nu se preoţească, decide să angajeze un învăţător pentru copiii satului. Om destoinic şi muncitor, care a stat în fruntea comunei mai bine de 20 de ani, a ţinut să facă lucrurile cum trebuie şi a organizat concurs, pentru a alege cel mai bun învăţător pentru copiii satului. Prin urmare, pe 9 noiembrie 1872, cei 45 de şcolari erau păstoriţi de Costache Elefteriu, un tânăr învăţător de 20 de ani, din Bârlad. Însă şcoala nu avea un local al său şi a funcţionat în condiţii improprii mulţi ani, fie într-o cameră a primăriei, fie într-o căsuţă întunecoasă, mărturie despre aceste lucruri păstrându-se în arhive, în scrisorile dascălilor care au predat în Fârţăneşti şi care se plângeau fie că şcoala este întunecoasă, fie de frig, fie că nu aveau spaţiu suficient şi nici bănci. Cum la vremea aceea statul nu avea fonduri să ridice o şcoală aici, primarul şi sătenii au început să strângă bani şi materiale pentru a-şi ridica singuri lăcaşul pentru luminarea minţilor copiilor lor. Colecta a început în 1888. Însă, pentru că banii au fost puţini şi s-a lucrat cu sătenii, localul a fost gata abia în septembrie 1893. 
În prezent, clădirea este monument de arhitectură, este extinsă şi renovată, iar unitatea de învăţământ s-a îmbogăţit şi cu un corp nou, în 2004.

Promovare de peste 70 la sută la Evaluarea Naţională

O şcoală nu înseamnă, însă, doar pereţi, ci și oamenii care slujesc întru luminarea minţilor copiilor. Iar dascălii din Fârţăneşti, urmaşi ai valorosului învăţător de odinioară, şi-au luat misiunea în serios. Aflăm de la primarul Adrian Filote că procentul de promovare la Evaluarea Naţională nu a scăzut în nici într-un an sub 70 la sută. A fost chiar şi 100 la sută, cum s-a întâmplat în 2020.
De asemenea, şcoala se laudă cu zero abandon la clasa a VIII-a. Conducerea unităţii de învăţământ discută cu familiile la fiecare final de gimnaziu şi-i convinge pe părinţi să îi trimită pe copii mai departe la studiu. ”Avem absolvenţi care merg la licee bune la Galaţi, la CNVA, la Pedagogic, la CNMK, «Dunărea» sau Economic, dar şi copii foarte buni, care, din cauza sărăciei, aleg să facă liceul la Tg. Bujor, dar e foarte bine că se întâmplă aşa, important e să-şi continue studiile. Avem şi copii care sunt admişi la şcoli profesionale. E foarte bine că ies cu o meserie”, concluzionează primarul.

Şcoala din Fârţăneşti şi oamenii care-i fac cinste

O şcoală înseamnă oamenii care, de-a lungul anilor, au modelat generaţiile de elevi. Cei care scriu istoria instituţiei de învăţământ acum, la împlinirea a 150 de ani, sunt 24 de oameni: corpul profesoral format din Mioara Mardare (directoare), Lucian Tiron (director-adjunct), Doina Ilie, Simona Fătu, Marinela Iordache, Daniela Popa, Nicoleta Romaşcu, Ovidiu Marcu, Ioana Şerban, Alin Daiciu, Alexandra Ivanov, Sorin Chirvase, Marius Gangan, Ioana Filote, Mariana Onu, Maria Iorga, Marlena Pascu, Valerica Cioroiu, Iulia Aref, Agripina Crihană, dar şi personalul auxiliar, Nela Mihăilă, Simona Durac, Paraschiva Caşu şi Ionel Tîmpău.
Totodată, trebuie să-i menţionăm şi pe câţiva dintre elevii unităţii de învăţământ, care au avut şi au rezultate bune la învăţătură. Dintre absolvenţi, câţiva sunt la licee prestigioase: Maria Ilie (CNVA), Elisa Frosin şi Cosmin Romaşcu (CNCN), dar şi Ionuţ Maravela (Tg. Bujor), Denisa Popa (”Dunărea”). 
Dintre actualii elevi, menţionaţi ca fiind cei mai buni sunt: Miruna Maravela, Bianca Tîmpău, Georgiana Gheorghiţă, Evelin Mlăjeru, Andreea Iordache, Andrei Pascu, Ovidiu Ilie, Simona Pagu, Bianca Struţă, Denisa Struţă, Ana Filimon.

Masă caldă de la Primărie pentru 20 de elevi

Pe lângă Şcoala Gimnazială Nr. 1 din Fârţăneşti funcţionează un Centru de zi construit cu fonduri europene. Aici, zilnic, peste 20 de elevi din familii nevoiaşe primesc masă caldă din banii Primăriei. În plus, sunt asistaţi la teme de un cadru didactic şi au posibilitatea să socializeze cu ceilalţi colegi. ”Au calculatoare, televizor la dispoziţie, toaletă în interior, ceea ce mulţi dintre ei nu au acasă, e cald şi au liniştea necesară să poată învăţa”, mai spune primarul Adrian Filote.

viata-libera.ro

[dcp100168]

(12 februarie)

Bibliotecă nouă în satul Viile

Luni, 12 februarie 2024, se va inaugura biblioteca comunală din satul Viile, comuna Fârțănești, a anunțat primarul Adrian Filote.  Biblioteca este parte integrantă a unui proiect finanțat de bugetul local, în urmă cu patru ani, care a mai vizat construirea la Viile a unui birou de taxe și impozite. În curând, într-un spațiu alăturat, se va deschide și o farmacie. Programul bibliotecii va fi de luni până joi, de la ora 8.00 la 16.30, iar vineri, de la 8.00 la 14.00.

Numit inițial Puțuchioaia, satul Viile, cu 1.700 de locuitori, a fost vizitat şi de Nicolae Ceaușescu, având cea  mai mare livadă de pomi fructiferi din județ. Din pădurea satului izvorăște pârâul numit de săteni Covurlui, care a dat numele antebelic al județului Galați. Satul e locuit încă din epoca fierului, judecând după unele artefacte descoperite lângă gară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Incendiu cu final tragic. Ce au găsit pompierii într-un pod în care un bărbat a murit

Intervenție dramatică a pompierilor din județul Galați la o gospodărie unde locuința, dar și proprietarul au fost nimiciți în urma unui violent incendiu izbucnit în toiul nopții de sâmbătă spre duminică.

Tragedia s-a produs la Fârțănești, unde alerta pe 112 care semnala foc la o casă din sat, a mobilizat 11 pompieri care au ajuns la fața locului cu două atospeciale de stingere și un echipaj SMURD. Salvatorii au găsit în podul în flăcări un bărbat de 88 de ani, proprietarul casei. Omul era inconștient, cu arsuri și intoxicat cu fum și au încercat să îi acorde primul ajutor. Vârsta înaintată și gravitatea leziunilor i-au fost însă fatale. 

”Persoana în cauză a fost preluată de echipajul SMURD, iar totodată au fost trimise în sprijin două echipaje SAJ, unul cu asistent de la Stația Tg. Bujor și unul cu medic de la stația Galați. Din păcate, cu toate eforturile pompierilor, medicilor și asistenților aflați la fața locului, persoana în cauza, proprietarul casei, nu a răspuns la manevrele de resuscitare, iar astfel a fost declarat decesul de către echipajul SAJ trimis în sprijin”, a precizat lt. Rebeca Popa, purtătorul de cuvânt al ISU Galați.

După stingerea focului, pompierii au putut stabili și cauza care a provocat nenorocirea. Stăpânul casei făcuse numeroase improvizații la instalația electrică folosită la iluminarea locuinței, dovadă în acest sens fiind mai multe cabluri topite, găsite de pompieri la o distanță mare față de horn, ceea ce exclude varianta incendiului provocat de sistemul de evacuare a sobei de încălzit. 

viata-libera.ro