Cinematograf 3D, la Casa de Cultură a Sindicatelor

[dcp100168]

După doi ani de modernizări

Pe când spectacole la Casa de Cultură a Sindicatelor?

* Instituţia s-a asociat cu Galmopan şi, de doi ani, tot modernizează sala de spectacole * Conducerea promite însă că lucrările vor fi gata în toamnă *

Gălăţenii mai au de aşteptat până când vor putea să vadă din nou spectacole la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi. Şi asta pentru că, după doi ani de când sala a fost închisă pentru modernizare, lucrările sunt încă neterminate. Conducerea instituţiei ne asigură că reabilitarea e în grafic şi că nu mai e mare lucru de făcut, însă după cum arată în acest moment sala, ar fi o minune ca anul acesta să aibă loc vreun spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor (sperăm totuşi ca această previziune a noastră să nu se adeverească). „Am schimbat instalaţia de încălzire cu una modernă, avem o instalaţie nouă de ventilaţie, s-a făcut de asemenea instalaţia PSI, iar acum se lucrează la refacerea sălii de spectacole. Deja s-a modificat toată pardoseala, gradenele sălii, tavanul e refăcut, mai rămâne de pus mocheta, bureţii şi tapiţeria de antifonare, precum şi fotoliile, toate acestea fiind deja achiziţionate. Am vorbit cu asociatul nostru şi sperăm să terminăm sala în această toamnă”, a explicat directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, Octavian Manole.

Întrebat dacă îşi mai aminteşte când a avut loc ultimul spectacol aici, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor a trebuit să facă o incursiune până în primăvara lui 2007, când a concertat Tudor Gheorghe. „E o instituţie care are 40 de ani, era putredă. Oamenii se pot întreba de ce nu am făcut mai devreme sala, însă nu o puteam reface fără să avem gata toate instalaţiile. Se lucrează inclusiv în această perioadă de criză. E drept, nu ca înainte, dar e de înţeles având în vedere situaţia”, a mai spus Octavian Manole.

Pe lângă lucrările la sală, în spaţiul Casei de Cultură a Sindicatelor s-a mai lucrat la două grupuri sanitare, care arată acum impecabil, fiind foarte aproape de finalizare. De asemenea, tot impecabil arată şi o serie de cabine pentru actori, proaspăt modernizate. În rest, însă, în acest spaţiu nu se văd mari schimbări, exceptând, bineînţeles, partea nevăzută a lucrurilor, instalaţiile despre care am amintit anterior. Chiar şi aşa, directorul de la „Sindicate” spune că totul merge ca pe roate. „Lucrările sunt gata în proporţie de 70 la sută. Oricum, în proiectul iniţial termenul era 2011, aşa că nu e nicio problemă. Până acum s-au investit 1,6 – 1,7 milioane de lei şi probabil că se va mai investi cam un milion în continuare”, a precizat Octavian Manole.

Mai puţine locuri, mai mult confort

Mai trebuie spus că, odată cu refacerea sălii, capacitatea acesteia va fi de 550 de locuri, nu de 700 cât era înainte de a intra în procesul de modernizare. Şi asta pentru că s-a ales confortul, apelându-se la fotolii, care ocupă ceva mai mult loc decât scaunele de dinainte. „La ora actuală sălile de peste 700 de locuri nu sunt eficiente. Optim e undeva în jurul a 500 de locuri. În plus, vom putea oferi ceva mai mult confort spectatorilor”, a mai declarat Octavian Manole, cel care a „moştenit” funcţia de director al Casei de Cultură de la tatăl său, regretatul Ion Manole.

Asociere cu Grupul de firme Galmopan

„Casa de Cultură a Sindicatelor e o instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică, care face parte din Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR), forul nostru tutelar. ANCCSR are un preşedinte care e numit de un Consiliu de Administraţie din care fac parte toate confederaţiile sindicale din România”, a lămurit Octavian Manole statutul instituţiei pe care o conduce.

Toate investiţiile însă vin din zona privatului. Şi tot în zona privatului va merge şi mare parte din viitorul eventual profit. „Avem un parteneriat cu Grupul de firme Galmopan, o asociaţie în participaţiune. Conform parteneriatului, noi am pus la dispoziţie Casa de Cultură, iar ei vin cu investiţiile, urmând ca profitul să fie împărţit 70 la sută Galmopan şi 30 la sută noi. Noi suntem apreciaţi la nivel naţional pentru contractul pe care l-am făcut. Ar fi vrut şi alţii să facă la fel cum am făcut noi”, a explicat Octavian Manole.

http://www.viata-libera.ro/articol-Pe_c ... lor_2.html

[justfordance]

spectacol as fi vrut sa organizez si eu acolo dar se pare ca dupa articolul asta si dupa cate stiu si eu din situatia asta inseamna ca pana in toamna mai am de asteptat telefonul lor sa ma reintorc la sala si sa organizam adevarate spectacole

[dcp100168]

"File de cronică" la Casa de Cultură a Sindicatelor

Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi va organiza luni, 16 noiembrie, expoziţia inedită "File de cronică 1969 - 2009", care va da startul manifestărilor prin care se vor sărbători cei 40 de ani de existenţă a acestei instituţii. Expoziţia va cuprinde impresii, mărturii, autografe ale marilor personalităţi din domeniul culturii care au trecut pragul acestei vechi, dar importante instituţii. Veţi putea vedea autografe semnate de la Zoe Dumitrescu Buşulenga, Ion Grecea, Valentin Gheorghiu, Alexandru Clenciu, regretatul Gheorghe Dinică, Radu Beligan, Mişu Fotino, Mariana Mihuţ, Stela Popescu, Elena Merişoreanu şi Ion Dolănescu.

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2% ... lor_2.html

[dcp100168]

40 de ani de activitate la Casa de Cultura a Sindicatelor

Casa de Cultura a Sindicatelor din Galaţi a aniversat, joi, 40 de ani de la înfiinţare printr-un eveniment omagial. La eveniment, la care au partivipat elevi şi profesori de la Liceul de Artă 'Dimitrie Cuclin', Şcoala Gimnazială 'Elena Doamna' din Cuza Vodă şi Colegiul Naţional 'Mihail Kogălniceanu' din Galaţi, a fost lansat un album aniversar şi au fost decernate diplomele de excelenţă instituţiilor partenere. Pe parcursul manifestării, Librăria 'Humanitas' a amenajat în holul Casei de Cultură un stand cu carte de vânzare. De asemenea, organizatorii au colectat carte românească pentru o instituţie de învăţământ din Cernăuţi. Programul a inclus lecturi publice, un atelier de creaţie şi numeroase momente artistice.

http://www.agerpres.ro/full_news.php?c= ... 6,77,78,79

[dcp100168]

Sala Casei de Cultură a Sindicatelor va fi gata abia în 2011

Noua sală de spectacole de la Casa de Cultură a Sindicatelor va fi gata cel mai devreme în primăvara anului viitor. Aflată de mai bine de trei ani în reparaţii capitale, cel mai încăpător spaţiu pentru spectacole din Galaţi are în continuare cortina trasă din cauza crizei financiare.

Potrivit directorului instituţiei, Octavian Manole, sala este reabilitată în proporţie de 75 la sută, însă mai există o serie de lucrări de făcut, pentru care sunt necesare fonduri importante. „S-au făcut instalaţia termică, instalaţia PSI, instalaţia electrică, instalaţia protecţie PSI, instalaţii moderne de iluminat scena şi sala (orgă de lumini şi proiectoare), instalaţia de sunet. Mai avem de schimbat (deoarece au un grad avansat de uzură): scaunele din sala de spectacole, duşumeaua de la scenă, rampa de la scenă, panotaj şi lambriu special pentru pereţi, grup sanitar pentru sală cu toate dotările necesare, rampă şi grup sanitar special pentru persoanele cu dizabilităţi, mochetă pentru sală, garnituri pentru scenă, uşi de acces la sală şi multe altele. Pentru înlocuirea acestor instalaţii şi a celorlalte obiecte aferente sălii sunt necesare fonduri foarte mari, greu de obţinut. Cu toate greutăţile pe care le-am întâmpinat şi le întâmpinăm în continuare am reuşit să realizăm mai mult de 75 la sută din întregul proiect de reabilitare a sălii şi sperăm în finalizarea acestuia în cât mai scurt timp posibil”, a explicat directorul Octavian Manole.

Criza a oprit lucrările

Motivul întârzierilor este, bineînţeles, criza financiară. „Când s-a demarat proiectul de reparaţie capitală a sălii noastre de spectacole, economia României funcţiona în toate sectoarele destul de bine, dar la scurt timp ţara noastră a intrat şi ea în criză, lucru care s-a răsfrânt şi asupra noastră. Să nu uităm că această instituţie nu primeşte niciun ban de la stat şi nici subvenţii, ci supravieţuieşte din fonduri proprii, regimul ei fiind de autofinanţare. Investiţia iniţială a fost foarte mare, însă nimeni nu a putut lua în calcul criza economică. Cu toate aceste greutăţi am continuat reparaţiile împreună cu echipa şi asociatul nostru de încredere, Grupul de Firme «Galmopan», şi, desigur, ne străduim să finalizăm cât mai repede lucrarea. Estimăm ca sala să fie funcţională în primăvara lui 2011”, a mai spus directorul Casei de Cultură a Sindicatelor. Până în prezent Grupul de Firme Galmopan, asociat al Casei de Cultură, a investit 1,6 milioane de lei, la care se adaugă 100.000 de lei investiţi de Casa de Cultură a Sindicatelor. Potrivit estimărilor conducerii, pentru darea în folosinţă a întregii structuri ar mai fi nevoie de aproximativ 360.000 de lei. „Sala va avea un număr de 550 de locuri (cea mai mare din Galaţi), confortul spectatorului va fi maxim, sala va avea scaune de tip fotoliu, instalaţii de aer condiţionat pentru vară şi de căldură pentru iarnă, lumini şi sunet ultramoderne. De asemenea, sala va putea fi adaptată şi pentru proiecţii cinematografice tip 3D şi multe altele”, a mai spus directorul Octavian Manole.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sala_Casei_de_Cultura_a_Sindicatelor_va_fi_gata_abia_la_anul_2.html

[dcp100168]

Casa de Cultură a Sindicatelor devine pizzerie!

La finalul unor reamenajări care au durat mai mult de o lună, Casa de Cultură a Sindicatelor este echipată cu coş de fum şi este gata să răspundă noii sale funcţiuni, aceea de pizzerie. Trecerea de la scara principală către uşa de acces la Bibliotecă şi Sala Ateneu se va face printre mesele noii terase, iar o parte din parter a fost amenajat deja ca restaurant. Mai urmează să mai fie aduse mese, scaune, ospătari, bucătari, pahare, farfurii, furculiţe, navete cu bere, făină, drojdie, mozzarela, ton, cabanos, şuncă, ingrediente şi gata: coşul Casei de Cultură a Sindicatelor va scoate fum, îmbiindu-i pe gălăţeni, sindicalişti sau ne-sindicalişti, să comande pizza şi bere.

Numele noii cârciumi sună ca o dedicaţie, „Per voi” însemnând de fapt „Pentru tine”, o uşoară sugestie a altruismului ce nu trebuie să lipsească din activitatea sindicală.

Transformarea unei părţi a Casei de Cultură a Sindicatelor în pizzerie este o măsură absurdă, pentru că o astfel de instituţie ar fi trebuit să aibă o cu totul altă destinaţie în contextul social al oraşului. Înainte de 1990, aici era un al doilea centru cultural după Şcoala Populară de Artă, devenită Centrul Cultural „Dunărea de Jos”. La „Sindicate”, funcţionau o clasă de balet, un cineclub, mai multe trupe de rock, muzică uşoară, un ansamblu folcloric, cenaclu literar etc.

Şi acum se mai fac înscrieri la cursuri de canto, balet şi dansuri moderne, de chitară, pian, orgă şi acordeon, dar nu mai e acelaşi lucru, pentru că între timp s-a trecut la strategia de a face bani din orice şi acum Casa de Cultură a Sindicatelor nu mai are aceeaşi prestanţă, imaginea cu care este asociată instituţia fiind de autogară, bazar pentru haine de piele şi mai nou, pizzerie.

În 2006-2007, Casa Sindicatelor era să devină mall

După 1990, instituţia a fost administrată de Ioan Manole, profesor şi fost consilier PSD, între timp trecut la cele veşnice. Scoasă de sub controlul instituţiilor locale, prin includerea sa în Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor, casa sindicatelor din Galaţi a fost administrată cu mână liberă de directorul Manole, care dădea seamă numai în faţa unui consiliu de administraţie format din lideri sindicali şi celebrităţi din clientela politică locală. Administrarea discreţionară a Casei de Cultură a Sindicatelor a atins apogeul în vara lui 2006, când controlul a fost preluat de omul de afaceri Petrică Herescu, patronul grupului Galmopan, cu care directorul Ioan Manole a încheiat un contract de asociere în participaţiune pe o perioadă de 7 ani.

Conform acestei înţelegeri, Galmopan urma să susţină financiar lucrările de consolidare şi reparaţii ale faţadelor, să monteze o centrală termică şi să înlocuiască instalaţiile de încălzire, apă şi canalizare şi să reamenajeze sala de spectacole, iar în schimbul acestor operaţiuni, care pe hârtie erau estimate la o valoare de 10 milioane euro, Galmopanul lui Herescu dobândea 70% din administrarea casei de cultură. Se punea problema ca Galmopan să lucreze cu impresari pentru organizarea de spectacole, dar şi organizarea unui festival de muzică uşoară. Printre planurile asocierii mai erau reamenajarea unor spaţii din subsol, unde urma să fiinţeze un cabaret, dar şi construirea unor spaţii comerciale în proximitatea casei de cultură.

Înţelegerea păguboasă a fost aprobată de Consiliul de Administraţie al Casei de Cultură a Sindicatelor format din directorul Ioan Manole, care era şi preşedintele CA, fostul director al Apaterm, George Cubasa, directorul Teatrului Dramatic, Vlad Vasiliu, Valentin Gheorghe, fost lider al sindicatului de la Şantierul Naval Damen şi reprezentantul local al Blocului Naţional Sindical, Constantin Lungu, reprezentant pentru zona Moldovei al CNS Cartel Alfa, Ştefan Frunză, reprezentantul CNSLR Frăţia şi reprezentantul FSS de pe platforma ArcelorMittal, Dan Onica.

Primul efect al asocierii a fost că Herescu a mutat la Casa de Cultură a Sindicatelor departamentul de publicitate a cotidianului Monitorul. În ceea ce priveşte obligaţiile asumate prin contractul de asociere, Herescu nu a făcut mare lucru. Lucrările la instalaţia de încălzire au fost începute şi abandonate, o parte dintre echipamente zăcând şi astăzi într-un ţarc aflat în spatele casei sindicatelor, pe str. Morilor. Dacă iniţial era vorba de instalarea unei centrale termice, acum pereţii imobilului sunt străpunşi de ţevile de evacuare a 4-5 centrale de apartament. În ceea ce priveşte amenajările, Galmopan s-a rezumat la obligarea tuturor instituţiilor şi societăţilor comerciale care aveau spaţii comerciale închiriate să folosească draperii verticale de aceeaşi culoare.

De fapt, intenţiile omului de afaceri erau cu totul altele. Petrică Herescu intenţiona să transforme Casa Sindicatelor într-un mall. A şi fost elaborat un proiect arhitectonic, prin care structura construcţiei urma să fie înălţată şi acoperită cu faţade de sticlă şi alucobond. Construcţia urma să fie extinsă peste artera de acces din str. Brăilei spre str. Morilor, pe un teren pe care nu se află construcţii. Nu s-a reuşit acea extindere pentru că pe terenul respectiv se află un rezervor al instalaţiei de incendiu a oraşului. Oricum, şi blocarea accesului între două străzi era un lucru a cărei aprobare era greu de obţinut fără să iasă scandal. Proiectul cu mall-ul a eşuat.

Şefie testamentară

Fostul director Ioan Manole a reuşit să aranjeze ploile, astfel încât funcţia de director al Casei de Cultură a Sindicatelor să fie preluată de fiul său, Ovidiu Ioan Manole, de profesie economist. Este o raritate în domeniul funcţionării instituţiilor bugetare ca şefiile să fie transmise pe cale succesorală. Altfel, numai de bine. Activitatea noului director este bine acoperită de o listă de linkuri ale articolelor elogioase din presa gălăţeană.

Primarul Dumitru Nicolae a uitat să preia Casa de Cultură

Unii dintre liderii sindicali au încercat să împiedice intrarea Casei de Cultură a Sindicatelor sub controlul Galmopanului lui Petrică Herescu şi au încercat să îi sugereze primarului Dumitru Nicolae să încerce preluarea casei de cultură pentru a o transforma în sediul în care primăria se putea muta în loc să plătească chirie familiei Macri după retrocedarea sediului de pe str. Domnească. Astfel, Casa de Cultură a Sindicatelor şi-ar fi păstrat utilitatea publică. După consolidări şi reamenajări ar fi fost un bun sediu pentru primărie, în poziţie centrală, cu spaţii suficiente la parter pentru zona ghişeelor pentru relaţii cu publicul, sală de spectacole de 700 de locuri şi cu suficiente spaţii de parcare.

Pe 7 iulie 2006, o delegaţie sindicală formată din liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hosu şi liderul FSS Metarom, Maricel Oancea a avut o întrevedere cu primarul Dumitru Nicolae, căruia i-au cerut să facă toate demersurile necesare pentru preluarea Casei de Cultură a Sindicatelor, pentru a o transforma în sediu al Primăriei Galaţi sau ce crede că este necesar pentru locuitorii oraşului. La discuţii a participat şi consilierul primarului Nicolae, Traian Mândru, care a avut ideea ineptă că aici ar putea fi un centru de afaceri şi expoziţional, în condiţiile în care era deja demarată construirea centrului de afaceri de lângă prefectură.

În schimbul susţinerii pentru preluarea Casei de Cultură a Sindicatelor, liderii sindicali i-au cerut primarului să le acorde sprijin în găsirea unui sediu în care să funcţioneze filialele confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional.

Primarul Dumitru Nicolae a cerut un termen de două săptămâni, după care urma să le ofere un răspuns, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ar fi două ipoteze: fie Nicolae a primit ordin să nu deranjeze afacerea cu mall-ul, fie a uitat de propunerea ce i-a fost făcută. Cert este că varianta cu sediul Primăriei la „Sindicate” i-a plăcut, pentru că şi prin 2009 şi 2010 încă mai spunea pe la conferinţele de presă că va face sediul primăriei la „Păpădie”.

presagalati.ro

[dcp100168]

După mai bine de cinci ani de modernizări, se redeschide sala Casei de Cultură a Sindicatelor

* Astăzi vor juca aici Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă şi Dorina Chiriac

După mai bine de cinci ani de când a fost închisă pentru modernizare, sala Casei de Cultură a Sindicatelor (CCS) se deschide astăzi, 15 octombrie, când Teatrul de Comedie va juca la Galaţi piesa „Femeia care şi-a pierdut jartierele".

Directorul instituţiei, Octavian Manole (care a "moştenit" funcţia de la tatăl său, regretatul Ioan Manole) susţine că s-au făcut investiţii în valoare de aproximativ 500.000 de euro, dintre care 450.000 de euro au fost daţi de firma Galmopan, a lui Petrică Herescu, în baza unui contract de asociere în participaţiune. Restul de 50.000 de euro au provenit din fondurile proprii ale CCS, spune directorul acesteia.

Asociere controversată

„Au fost destule voci care au susţinut că fraţii Herescu au vrut să pună mâna pe clădire. La un moment dat, cei de la Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor ne-au cerut să renunţăm la asociere, dar CA al Casei de Cultură a hotărât să meargă mai departe. Au venit nişte bani prin care am reuşit să reabilităm sala şi pe care nu i-am fi primit de nicăieri. Nu au cum să pună mâna pe clădire, pentru că e stipulat clar în contract că amenajările, renovările şi reparaţiile rămân ale noastre fără nicio pretenţie din partea asociatului Galmopan. După renovarea sălii, firma ar trebui să primească 70 la sută din profit, iar noi 30 la sută. Acest lucru se va întâmpla numai dacă Galmopan va termina de făcut investiţia de 700.000 de euro stipulată în contract. Deocamdată, mai sunt de făcut lucrări de 250.000 de euro. Deocamdată am investit şi noi pentru a putea reda sala în folosinţă. Mai sunt mici detalii de pus la punct, dar putem funcţiona normal”, ne spune optimist Octavian Manole.

Deşi susţine că până acum Galmopan nu a creat nicio problemă, tot el este cel care se plânge că lucrările nu s-au făcut la timp. Sala CCS ar fi trebuit să fie gata încă din 2010, dar abia doi ani mai târziu s-a reuşit acest lucru.

Galmopan n-a mai investit nimic din 2009

Cu excepţia finisării şi montării scaunelor şi a scenei, investiţia a rămas cam la acelaşi la acelaşi stadiu încă din 2009. Tot într-un articol din ziarul nostru, directorul Manole se lăuda atunci cu aproape aceleaşi realizări. Diferenţa e că au fost montate scaunele, s-a făcut scena, s-a pus mocheta şi s-a terminat antifonarea pereţilor. Lucrările PSI, instalaţia de căldură şi cea de ventilaţie şi cea de electricitate, ca şi cabinele actorilor erau deja gata de atunci. Se refăcuse tavanul şi pardoseala. Toaletele noi şi moderne erau în 2009 dotate, dar nefuncţionale, iar acum sunt în acelaşi stadiu. Spectatorii le vor folosi, deocamdată, tot pe cele vechi. Deşi mecanica scenei a fost schimbată, cortina a rămas tot cea veche.

Mai trebuie spus că, odată cu refacerea sălii, capacitatea acesteia este de 530 de locuri, nu de 700 cât era înainte de a intra în procesul de modernizare. Şi asta pentru că s-a ales confortul, apelându-se la fotolii, care ocupă ceva mai mult loc decât scaunele de dinainte.

Mall-ul - un vis spulberat

Se ştie că intenţia fraţilor Herăscu, atunci când au semnat contractul de asociere, era să construiască pe terenul de lângă CCS un mall, cu o cupolă de sticlă, care ar fi adus profit substanţial. Cum nu au obţinut terenul de la Primărie, interesul pentru investiţie a scăzut. Ce venituri poate aduce CCS, în comparaţie cu un mall? „Aşa au pierdut un proiect prin fonduri europene de peste 20 de milioane de euro. Însă, pentru noi, asocierea a fost benefică”, se arată din nou optimist Octavian Manole.

Cum, necum, sala de la CCS îşi va primi în sfârşit spectatorii. Cum vor evolua însă lucrurile din perspectiva acestei asocieri controversate între Galmopan şi CCS, rămâne de văzut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Casa de Cultură a Sindicatelor, la răscruce de vremuri

* Deşi a fost construită din banii lor, foştii sindicalişti, pensionarii, plătesc chirie pentru a-şi ţine întrunirile la Casa Sindicatelor * Actualii sindicalişti pot să bea o bere, evident că tot pe bani, la parterul instituţiei care ar fi trebuit să găzduiască şi sindicatele din care fac parte

 

Pe 17 septembrie, pensionarii gălăţeni vor protesta la Bucureşti, printre altele solicitând şi clarificarea situaţiei Casei de Cultură a Sindicatelor. „Pe data de 17 septembrie vom avea o acţiune de pichetare la Bucureşti, iar printre alte probleme pe care le revendicăm este şi asta, cu UGSR-ul, care ne interesează foarte mult, pentru că noi, pensionarii, suntem membri fondatori ai UGSR-ului şi ne interesează ce s-a întâmplat cu patrimoniul. Am văzut că la Casa de Cultură s-au făcut restaurante. Vrem să vedem ce se întâmplă, pentru că nu-i vorba de o clădire, două. Se întâmplă asta în toată ţara. Sunt unii care se lăfăie şi încasează bani. Pentru o şedinţă a asociaţiei pensionarilor ni se cere 50 de lei pe oră, iar asta nu e corect”, ne-a declarat Toader Cristea, preşedintele Asociaţiei Europensionarilor. Nu este pentru prima oară când pensionarii gălăţeni, care au plătit zeci de ani cotizaţiile de sindicat, cer să li se spună ce s-a întâmplat cu patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR), patrimoniu din care face parte şi Casa de Cultură a Sindicatelor de la Galaţi, construită din banii lor. 

„Fostul UGSR” nu-i chiar „fost”

De-a lungul celor 25 de ani de tranziţie s-a tot vorbit şi încă se mai vorbeşte de „fostul UGSR”, însă eticheta nu e valabilă, pentru că UGSR nu a fost desfiinţat şi are acelaşi lider din 1990. În 1989, UGSR era deţinătorul de drept al patrimoniului sindical, constituit integral din contribuţiile sindicaliştilor în perioada 1906-1989. Potrivit unei rezoluţii a procurorilor DNA din 2013, patrimoniul UGSR era compus, în decembrie 1989, din hoteluri, case de vacanţă, baze de tratament, case de cultură, sedii etc., construite din fonduri proprii, în valoare de 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari. Sunt sume imense la nivelul anului 1989. În altă ordine de idei, aceste imobile erau înregistrate la valori de inventar, mult sub valoarea de piaţă. În 1990, preşedinte al UGSR era Ştefan Călinescu, care pe 25 decembrie 1989 fusese coordonator al Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România. După ’90, au apărut celelalte confederaţii: CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, BNS şi CSDR. Potrivit DNA, a fost creată SC Sind Romania SRL, în urma înţelegerii între CNSLR, Cartel ALFA şi Confederaţia Sindicatelor Independente „Frăţia”, „la care au fost transferate, în mod fraudulos, bunuri pe care nu le deţineau, nu le aveau în proprietate, neputând dispune de ele”. În statutul Sind România SRL era menţionat capitalul social de 1.605.552.000 lei, fără precizarea provenienţei, dar potrivit procurorilor DNA, „nu se verifică provenienţa acestui capital, existând suspiciunea că este vorba, în realitate, de patrimoniul UGSR”. În rezoluţia DNA se mai spune că „menţiunea din statutul CNSLR, referitoare la preluarea prin absorbţie, ca succesor universal al UGSR, de către CNSLR a patrimoniului sindicatelor constituie o menţiune nereală, CNSLR reprezentând doar o parte a mişcării sindicale, în timp ce UGSR nu îşi încetase existenţa”, iar „acordul încheiat între CNS Cartel ALFA, CSDR, BNS şi CNSLR Frăţia, de a administra în comun fostul patrimoniu al UGSR, nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate”. În 2010, a fost înfiinţat alt UGSR, având ca fondatori federaţiile din industria alimentară şi industria textilă, Federaţia Hipocrat şi Federaţia 17 Noiembrie Braşov. Preşedintele acestei structuri a fost ales Ştefan Călinescu, liderul UGSR din 1990. În 2012, a avut loc fuziunea între cele două UGSR, cea din 1990 şi cea înfiinţată în 2010. Congresul de fuziune l-a reconfirmat pe Ştefan Călinescu în funcţia de preşedinte. Ca la Unirea Principatelor! S-a ajuns la disensiuni între Călinescu şi adjuncţii săi, Marin Iancu, preşedinte executiv şi Cristi Godinac, secretar general. Congresul de fuziune a fost contestat în instanţă şi noua entitate UGSR (2012), rezultată din fuziunea UGSR (1990) cu UGSR (2010) este desfiinţată. Asta-i povestea în derulare. Cu siguranţă vor urma şi alte episoade.

Conclavul caselor de cultură ale sindicatelor

Revenind la situaţia Casei de Cultură a Sindicatelor, aceasta face parte din Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR), condusă de un consiliu de administraţie (CA) compus din patru reprezentanţi ai CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, CSDR şi BNS şi din cinci reprezentanţi ai ANCCSR, care deţin votul majoritar în CA şi îşi pot impune orice decizie administrativă. Potrivit regulamentului ANCCSR, o casă de cultură a sindicatelor funcţionează ca o instituţie publică de cultură, non-profit şi umanitară(!), cu personalitate juridică, în regim de autofinanţare şi desfăşoară activităţi specifice. E condusă de un CA format din reprezentanţi ai CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, CSDR şi BNS şi oameni de cultură. Veniturile caselor de cultură provin din taxe la cursurile organizate, închirieri de spaţii, venituri din spectacole, sponsorizări etc. Directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Galaţi este Ovidiu Manole, fiul fostului director, Ioan Manole, care a condus instituţia mulţi ani de zile. Au fost nemulţumiri legate şi faţă de această transferare a funcţiei, în familie, dar fiind validată de consiliul de administraţie al ANCCSR de la Bucureşti, în baza regulamentului, este perfect legală.   

Asocierea „Sindicate” – Galmopan merge mai departe

În vara lui 2006, a fost încheiată o asociere între Casa de Cultură a Sindicatelor şi Galmopan SA, firma omului de afaceri Petrică Herăscu. Iniţial se spunea că este o asociere cu durata de şapte ani, care ar fi trebuit să se încheie în 2013, dar Ovidiu Manole ne-a declarat că asocierea funcţionează în continuare. Conform înţelegerii, Galmopan urma să susţină financiar lucrările de consolidare şi reparaţii ale faţadelor, să monteze o centrală termică, să înlocuiască instalaţiile de încălzire şi să reamenajeze sala de spectacole, la schimb Galmopanul dobândind o parte (se vorbea chiar de 70%) din drepturile de administrare a casei. Printre planurile asocierii mai erau reamenajarea unor spaţii din subsol, unde urma să fiinţeze un cabaret, dar şi construirea unor spaţii comerciale în proximitatea casei de cultură. Directorul Casei de Cultură spune că firma lui Herăscu este singura care a făcut ceva pentru instituţia sa. „A investit 70-80% din suma convenită iniţial, de 700.000 de euro. În sala de spectacole, mobilier, instalaţia PSI, instalaţia mecanică de scenă, de 18.000 de euro, cabinele actorilor, a investit firma dumnealui. Nu a investit suma de care s-a discutat iniţial pentru că şi-a dat seama şi dumnealui că investeşte într-un loc din care nu îşi poate amortiza investiţiile. Este singura persoană juridică despre care se poate spune că a făcut ceva pentru Casa de Cultură a Sindicatelor”, spune Manole.

Varianta primăriei de la „Păpădie” a fost ratată

A existat şi varianta ca la „Sindicate” să fie „noua Primărie”. Se întâmpla în contextul în care unii dintre liderii sindicali din Galaţi, nemulţumiţi de faptul că au acces limitat în Casa Sindicatelor, erau de acord ca aceasta să fie preluată de primărie, care să le ofere în schimb un sediu pentru sindicatele lor. Pe 7 iulie 2006, o delegaţie sindicală formată din liderul Cartel Alfa, Bogdan Hosu şi liderul FSS, Maricel Oancea, a avut o întrevedere cu primarul Dumitru Nicolae, căruia i-au cerut să facă toate demersurile necesare pentru preluarea Casei de Cultură a Sindicatelor, pentru a o transforma în sediu al Primăriei Galaţi. În schimbul acestei susţineri, liderii sindicali i-au cerut primarului să le acorde sprijin în găsirea unui sediu în care să funcţioneze filialele confederaţiilor sindicale naţionale. Primarul Dumitru Nicolae a cerut un termen de două săptămâni, dar răspunsul său nu a mai venit niciodată. Însă fostului primar i-a plăcut ideea, pentru că şi prin 2009 şi 2010 încă mai spunea pe la conferinţele de presă că va face sediul primăriei la „Păpădie”.

Pizzeria „Per Voi” – inoportună, dar regulamentară

Înfiinţarea pizzeriei „Per Voi”, de la parterul Casei de Cultură a Sindicatelor, chiar sub ferestrele bibliotecii, a creat controverse în presă, fiind considerată de unii o măsură inoportună. I-a nemulţumit şi pe pensionarii care vor merge să protesteze la Bucureşti, dar este legală, pentru că regulamentul asociaţiei le dă libertatea celor ce conduc casele de cultură ale sindicatelor să comită activităţi din care ies bani, inclusiv înfiinţarea de restaurante, cum s-a întâmplat la Galaţi. Potrivit art.13, „în vederea funcţionării şi a susţinerii financiare a instituţiei, casa de cultură a sindicatelor poate organiza direct sau în colaborare şi activităţi economice sau comerciale, de alimentaţie publică şi prestări servicii”.

Primăria şi CJ, cam strânse la pungă

Directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Galaţi respinge acuzaţiile preşedintelui Asociaţiei Europensionarilor, Toader Cristea, care afirma că la închirierea sălii de şedinţe i s-a cerut un tarif prea mare, de 50 lei/oră, în condiţiile în care casa de cultură a fost construită şi din cotizaţiile de sindicalişti ale pensionarilor de astăzi. „Toţi cei care fac dovada că au fost sindicalişti sau sunt membri ai sindicatelor actuale primesc sala gratuit. Nu s-a pus niciodată problema ca sala să nu fie dată gratuit sindicatelor”, ne-a declarat Ovidiu Manole, potrivit căruia şi actualele organizaţii sindicale ar trebui să cotizeze la întreţinerea imobilului: „Noi suntem pe finanţare 100%. Când ai în proprietate o casă, trebuie să o întreţii, să-i repari acoperişul, pereţii, instalaţiile. Dl. Herăscu a investit peste 350.000 de euro în casa de cultură şi nu a luat nimic. Domnii de la sindicate de ce nu fac la fel? Putem numai să cerem, fără să dăm nimic în schimb? Am ridicat problema şi la ANCCSR, ca sindicatele să contribuie cu sume modice pentru întreţinerea clădirii”.

Primăria şi CJ Galaţi ar avea anumite obligaţii de a contribui la întreţinerea clădirii, dar nu o fac. „Avem un contract cu Primăria Galaţi, prin care oferim sala gratuit, pentru ca şi primăria să ne ajute la întreţinerea clădirii, dar nu a dat niciun ban. Biblioteca <<V.A. Urechia>>, care este a CJ, stă gratuit în Casa de Cultură a Sindicatelor, dar când le-am cerut să contribuie la repararea zonei de nord a clădirii, au spus că nu au posibilităţi”, a mai precizat Ovidiu Manole.

În concluzie, după 25 de ani de aşa-zisă tranziţie, avem la „Păpădie” o instituţie care teoretic este de cultură, scriptic e „non-profit şi umanitară”, iar practic este la cheremul micilor înţelegeri, mai o pizzerie…

presadegalati.ro

[dcp100168]

Cinematograf 3D, la Casa de Cultură a Sindicatelor

La jumătatea lunii decembrie, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor, se va deschide un cinematograf 3D.

Informaţia ne-a fost furnizată de preşedintele Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu", Bogdan Radu Brânzan, unul dintre principalii promotori ai mişcării "Vrem Cinematograf în Galaţi". Conform acestuia, lucrările au fost deja începute şi, deşi data iniţială de deschidere era 1 decembrie, cel mai probabil cinematograful se va deschide la jumătatea ultimei luni a anului.

"Acest cinema 3D va fi în sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor, el fiind făcut de actualul director al instituţiei, în colaborare cu un investitor privat din Bucureşti, care se va ocupa şi de aducerea filmelor. La intrare se amenajează şi un food-corner, cu popcorn şi sucuri. E rândul Galaţiului să intre în normalitate, şi să se alăture celorlaltor oraşe din ţară care au cinematograf", ne-a declarat Bogdan Brânzan.

În luna septembrie, reprezentanţii Primăriei au anunţat că se poartă negocieri cu RADEF RomâniaFilm pentru preluarea celor trei cinematografe pe care aceştia le administrează, în speţă Flacăra, Dacia şi Grădina de Vară "Central", însă momentan nu s-a ajuns la un punct comun.

viata-libera.ro

 

"Vom avea premiere de la Hollywood, dar nu numai"

Într-o discuţie pe care am avut-o cu directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Galaţi, Ovidiu Manole, am putut afla că cinematograful care se va deschide în incinta instituţiei în perioada 1-7 decembrie 2015 va avea o capacitate de 500 de locuri, iar sala va rămâne, în continuare, multifuncţională. "Iniţial, ne pregătisem să deschidem cinematograful în ultima săptămână a lunii noiembrie, dar se pare că lucrările vor mai dura aproximativ o săptămână, ceea ce înseamnă că deschiderea oficială va fi în prima săptămână din decembrie, un fel de cadou de Moş Nicolae. În colaborare cu partenerul nostru de investiţii, vom aduce gălăţenilor toate filmele care rulează în premieră şi în celelalte cinematografe din ţară, dar şi foarte multe filme istorice, filme româneşti, filme pentru copii, etc.", ne-a spus domnul Ovidiu Manole. 

Cinci filme pe zi, la preţuri rezonabile

"Gălăţenii nu trebuie să îşi facă griji că vom avea preţuri uriaşe. Din contră, vă pot spune că preţul va fi ceva mai mic decât la Brăila, deci undeva între 15 şi 20 de lei, în funcţie de film. Vom difuza cinci filme în fiecare zi, motiv pentru care sperăm ca gălăţenii să vină în număr cât mai mare la cinema. Filmele vor fi atât în format 3D, cât şi în format 2D. Mai mult, pentru a face cunoscut cinematograful în oraş, vom avea oameni angajaţi care vor merge în şcoli, licee şi vor încuraja tinerii să vină la film. E o manifestare culturală, la urma urmei!", ne-a mai spus Ovidiu Manole, directorul CCSG. 

Pe lângă sala de cinema, va fi amenajat şi un food-corner, de unde gălăţenii vor putea să îşi cumpere sucuri şi popcorn, dar şi un sistem sanitar nou, special pentru cei care vor veni la cinema. Valoarea totală a investiţiei se ridică la suma de 250.000 de euro.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cinematograful 3D din Galaţi ar putea fi deschis luna asta

La sfârşitul săptămânii trecute, gălăţenii iubitori de artă cinematografică au primit o veste excelentă: urbea de la Dunăre va avea, în sfârşit, un cinematograf, în care vor rula atât filme în format 2D, cât şi 3D. Acesta va fi realizat de Casa de Cultură a Sindicatelor Galaţi, care pune la dispoziţie sala de 500 de locuri şi un spaţiu pentru casierie şi restaurant, şi de Adrian Neagu, reprezentantul grupului de investiţii TV SAT, din Buzău.

"Săptămâna viitoare montăm instalaţia"

Pentru că a venit să vadă personal cum decurg lucrările, dar şi pentru a conlucra cu partenerii din Galaţi, Adrian Neagu a fost dispus să ne ofere mai multe detalii despre realizarea cinematografului. "Principalul motiv pentru care m-am decis să vin la Galaţi cu un cinematograf a fost că mă săturasem să aud de la prieteni că aici nu există aşa ceva. Nu mi se pare normal ca al cincilea oraş din ţară, ca populaţie, să facă naveta în alt oraş pentru a vedea un film.

Vom aduce premiere, filme care vor rula în toată ţara, dar vom avea şi programe pentru copii, cel mai probabil la matineu şi în zilele de weekend. Vor rula 4-5 filme pe zi, pentru că suntem conştienţi că fiecare are alt program la serviciu şi, astfel, oamenii se pot bucura de cinema la ore diferite. Am vrut să deschidem chiar la mijlocul lunii noiembrie, cu premiera filmului "Jocurile Foamei", ultima parte, dar instalaţia de rulare a filmelor 3D vine abia pe 17 la Galaţi, aşa că va mai dura un pic până vom reuşi să o montăm. Cel mai probabil, la sfârşitul lunii totul va fi gata şi cinematograful va fi funcţional", ne-a explicat Adrian Neagu.

Şi Ovidiu Manole, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Galaţi, are mare încredere în acest proiect. "Sunt sigur că gălăţenii vor răspunde pozitiv la ideea de cinematograf, chiar dacă nu este într-un mall şi nu are nouă săli. Preţurile nu vor fi mari, filmele vor fi pentru toate gusturile, aşa că nu văd de ce nu ar veni. Dar, cu siguranţă, programul va decurge normal şi pentru o sală plină şi pentru o sală cu doar 20 de oameni în ea", ne-a explicat directorul CCSG.

Investiţia totală este cifrată în jurul sumei de 250.000 de euro, costuri care implică atât echipamentul, cât şi reamenajarea spaţiului. Săptămâna aceasta se lucrează la instalaţia de iluminare a treptelor, cu bandă led, dar şi la montarea suporturilor de pahare pe scaune.

Ca măsură de prevenţie, sala a fost asigurată cu şase extinctoare şi patru ieşiri, astfel încât să se evite îmbulzeala, în cazul spectacolelor cu casa închisă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cinematograful 3D din Galaţi se deschide pe 4 decembrie

Sala de cinema care va fi deschisă la Casa de Cultură a Sindicatelor din Galaţi nu va mai fi inaugurată pe 27 noiembrie, aşa cum se dorea iniţial, ci pe 4 decembrie.

Directorul CCSG ne-a oferit şi explicaţia pentru această întârziere neplanificată. "Din nefericire, lucrările la instalaţia termică nu au fost finalizate, aşa că nu putem inaugura cinematograful pe 27, cum am spus iniţial. Cel mai probabil, în primele zile ale lunii decembrie îi vom putea întâmpina pe gălăţeni cu o sală bine pusă la punct pentru proiecţii atât în format 2D, cât şi 3D".

Cinematograful va funcţiona în sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor, va avea o capacitate de 500 de locuri şi va rula filme în premieră. Principalul investitor în acest proiect, Adrian Neagu, ne-a spus, la începutul lunii noiembrie, că un cinematograf în Galaţi este un semn al normalităţii şi o investiţie care trebuia făcută, mai devreme sau mai târziu.

"Nu mi se pare normal ca gălăţenii să străbată distanţe foarte mari până în oraşele vecine pentru a viziona un film, motiv pentru care am luat decizia, alături de grupul de investiţii pe care îl reprezint, să venim în oraşul de la Dunăre. Din fericire, am găsit o sală aproape pregătită pentru un cinematograf, aşa că investiţia finală va fi cifrată, cel mai probabil, până în 250.000 de euro", ne-a explicat Adrian Neagu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primele filme care vor rula la cinematograful 3D

Deschiderea cinematografului 3D va avea loc pe data de 4 decembrie, iar la început vor rula două filme: "Hotel Transylvania 2 - 3D" şi "În inima mării - 3D".

Pe data de 18 decembrie, galăţenii vor putea viziona în premieră filmul "Star Wars - Trezirea Fortei - 3D”.

Tarife

Filme 2D - 15 lei
Filme 3D - 20 lei (ochelarii 3D costă 5 lei şi rămân în posesia dumneavoastră, putând fi folosiţi şi la următoarele proiecţii).

Reducere pentru elevi şi studenţi: 10 lei (filme 2D), 15 lei (filme 3D).

La animaţii (2D / 3D), tarifele vor fi: adulţi: 15 lei / copii: 10 lei

[dcp100168]

Programul integral al filmelor în perioada 4-10 decembrie

 

10:00 Hotel Transylvania 2 (Hotel Transilvania 2) - 3D DUBLAT RO
Țara: SUA | Durata: 1h 30 min
Gen film: Animaţie, Comedie, Familie
SÂMBĂTĂ ȘI DUMINICĂ - ora 10:00

 

12:00 Hotel Transylvania 2 (Hotel Transilvania) - 3D DUBLAT RO
Țara: SUA | Durata: 1h 30 min
Gen film: Animaţie, Comedie, Familie
ZILNIC - ora 12:00

 

14:00 The Little Prince (Micul Prinţ) - 3D DUBLAT RO
Țara: SUA | Durata: 1h 48 min
Gen film: Animaţie, Fantezie
ZILNIC - ora 14:00

 

16:00  Krampus (Krampus: Spaima Crăciunului) - 2D
Țara: SUA | Durata: 1h 36 min
Gen film: Comedie, Fantezie, Horror
ZILNIC - ora 16:00

 

18:00  Victor Frankenstein (Victor Frankenstein) - 2D
Țara: SUA | Durata: 1h 50 min
Gen film: Horror, Dramă, Sf
ZILNIC - ora 18:00

 

20:30  In the Heart of the Sea (În inima mării) - 3D
Țara: SUA | Durata: 2h 00 min
Gen film: Acţiune, Aventuri, Biografic
ZILNIC - ora 20:30

 

Program casierie
Zilnic - începând cu ora 11:30, sâmbătă și duminică - începând cu ora 9:30

[LaurX82]

Mai bun programul la Braila, nu toti poate la ora 20.30 sa se duca la film... La Braila sunt ore diferite, decat multe filme intr-o zi si ore anapoda, mai bine 1-2 filme repatate...

[dcp100168]

Directorul de la "Sindicate", Ovidiu Manole, a dat cinematografului numele tatălui său

• Ion Manole a fost consilier municipal PSD și director al Casei de Cultură și i-a transmis fiului funcția de director. Așa că și fiul…

Singurul cinematograf din Galați, cel de la Casa de Cultură a Sindicatelor, va fi inaugurat prin proiecțiile de vineri, 4 decembrie, cu „Hotel Transilvania” şi „Inima Mării”. Ca orice instituție serioasă are și un nume: „CINEMA prof. Ioan Manole”.

Profesorul Ioan Manole, decedat în urmă cu câțiva ani, este tatăl actualului director al Casei de Cultură a Sindicatelor. A fost consilier municipal PSD pe vremea când la conducerea organizației PSD Galați se afla senatorul Ilie Plătică Vidovici. După ce a avut unele probleme de sănătate s-a retras de la conducerea Casei de Cultură a Sindicatelor, pasându-i conducerea fiului său, Ovidiu Manole.

Dinastia Manole de la „Sindicate”

„Moștenirea” funcției de director a fost posibilă datorită haosului în care se află administrarea Caselor de Cultură a Sindicatelor din toată țara. Casa de Cultură a Sindicatelor din Galați face parte din Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România (ANCCSR), condusă de un consiliu de administraţie (CA) compus din patru reprezentanţi ai CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, CSDR şi BNS şi din cinci reprezentanţi ai ANCCSR, care deţin votul majoritar în CA şi îşi pot impune orice decizie administrativă. Potrivit regulamentului ANCCSR, o casă de cultură a sindicatelor funcţionează ca o instituţie publică de cultură, non-profit şi umanitară(!), cu personalitate juridică, în regim de autofinanţare şi desfăşoară activităţi specifice. E condusă de un CA format din reprezentanţi ai CNSLR Frăţia, Cartel Alfa, CSDR şi BNS şi oameni de cultură. 

Vom afla și ce lideri sindicali sau „oameni de cultură” au aprobat „moștenirea” funcției de director. Știm câteva nume, printre ele și un fost director de teatru, dar mai interesantă este lista completă.

Veniturile caselor de cultură provin din taxe la cursurile organizate, închirieri de spaţii, venituri din spectacole, sponsorizări etc. Așa se și explică faptul că de la „Casa de Cultură” a fost expulzată Biblioteca „VA Urechia”, dar au fost găzduite afaceri precum Pizzeria Per Vuoi și cazinoul „Jackpot”.

De ce „CINEMA Prof. Ioan Manole”?

Să spunem că Ovidiu Manole a fost în pană de inspirație și ca să nu dea cinematografului un nume banal, ca „Dunărea”, „Popular”, „Republica”, a preferat numele unei personalități. Și uite așa s-a gândit la numele tatălui său, profesorul Ioan Manole, gestul de a numi astfel cinematograful fiind nu-i așa)și un gest de recunoștință pentru cel care i-a lăsat moștenire funcția de director.

N-ar fi fost mari probleme dacă ar fi fost dat numele „Profesor Ioan Manole” școlii la care a predat profesorul Manole. Dar la numirea cinematografului ar fi trebuit găsită o legătură a acestuia cu cinematografia și nu am auzit ca profesorul să fi fost cineast, să fi scris măcar un scenariu de film sau o cronică cinematografică, să se fi remarcat în vreun fel în domeniul cinematografiei.

Probabil că singurele argumente luate în calcul au fost că profesorului Manole îi plăceau filmele și este tatăl fiului său.

Cinematograful de la "Sindicate" putea purta numele criticului de film Tudor Caranfil, născut la Galaţi

Cu râvnă și un pic de internet directorul Ovidiu Manole putea găsi și un nume care să se potrivească cinematografului, adică numele unei personalități care să aibă în egală măsură legătură și cu Galațiul, dar și cu cinematografia.

Sugerăm un exemplu: criticul de film Tudor Caranfil, născut la Galați în 1931. A urmat  cursurile Colegiului „Vasile Alecsandri”, a absolvit cursurile Facultății de Filozofie din București și a lucrat ca ziarist la „Informația Bucureștiului”. Din anii 60 s-a dedicat criticii cinematografice, iar din 1962 a inițiat mai multe proiecte în cadrul Cinematecii Române din București. A scris zeci de cărți despre istoria cinematografiei, între care cele 4 volume „Vârstele Peliculei” și cele trei ediții, din 2002, 2003 și 2008, ale „Dicționarului Universal de Filme”. Tudor Caranfil a fost realizatorul celebrei emisiuni tv „Telecinemateca” și multor altor emisiuni de televiziune, printre care „Traveling peste timp” (1971-1973), „Vârstele peliculei” (1973-?), „Istoria unei capodopere”, „Dicționar cinematografic” (1980-1984), „Telefilmoteca de aur (1984-?)” și „Amfiteatrul artelor”. Este invitat permanent al Festivalului de Film de la Cannes, al Festivalului de la Berlin și este membru in juriul FIPRESCI. A participat la multe alte festivaluri cinematografice internaționale la Karlovy Vary, Los Angeles, Locarno, Cottbus, Rotterdam și San Francisco. Tudor Caranfil este tatăl regizorului de film Nae Caranfil. Dar în familia Caranfil nu este vorba de o manevră dinastică ci de transmiterea pasiunii, nu a funcției de director, de la tată la fiu.

Așa că dacă directorul Ovidiu Manole dădea cinematografului numele lui Tudor Caranfil putea să organizeze o proiecție iaugurală cu un film al lui Nae Caranfil, eventual să îi invite ce pe cei doi, criticul de film și regizorul.

O alternativă: numele actriţei Gina Patrichi, care a jucat ani de zile la Teatrul din Galaţi

Să spunem că directorului Casei de Cultură a Sindicatelor nu îi plăcea numele lui Tudor Caranfil sau că nu îi plac filmele lui Nae Caranfil. Avea o alternativă, putea da cinematografului numele actriţei de teatru și film Gina Patrichi, care a debutat pe scena Teatrului Dramatic din Galați și în cele câteva stagiuni a jucat în 9 piese de teatru. Gina Patrichi a jucat în zeci de filme, fiind una dintre cele mai apreciate actrițe din anii 80 și 90.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

"Hotel Transilvania 2" - filmul care rulează în deschiderea Cinematografului 3D

Primul film care va rula în deschiderea cinematografului 3D, cinema care va funcţiona, începând cu data de 4 decembrie, la Galaţi, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor, este „Hotel Transilvania 2” - 3D, producţie SUA. Ora de începere este 12.00.

Sâmbătă (5 decembrie) şi duminică (6 decembrie) vor rula următoarele producţii: ora 12.00 - „Hotel Transilvania 2” - 3D; ora 14.00 - „Micul Prinţ” - 3D; ora 16.00 - „Spaima Crăciunului” - 2D; ora 18.00 - „Victor Frankenstein” - 2D; ora 20.30 - „În inima mării” - 3D.

La filmele 2D, costul biletelor este de 15 lei, iar la producţiile 3D biletele costă 20 lei. Ochelarii 3D se pot achiziţiona la prețul de 5 lei şi rămân la spectatori, putând fi utilizaţi la următoarele proiecţii. Elevii şi studenţii vor plăti următoarele tarife: 10 lei (filme 2D) şi 15 lei (filme 3D). La filmele de animaţie (2D / 3D), tarifele vor fi următoarele: adulţi: 15 lei/ copii: 10 lei.

Programul de la casierie este zilnic, începând cu ora 11.30, iar sâmbătă şi duminică, de la ora 09.30.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Cinematograful, deschis cu casa de bilete închisă

• Organizatorii au uitat să anunţe că primul film este făcut cadou copiilor din centrele de zi şi din alte structuri de sprijin, aşa că picii veniţi cu părinţii să cumpere bilete au rămas pe dinafară
• În mod surpinzător pentru media şi reprezentanţii societăţii civile, primarul Marius Stan şi-a asumat meritul pentru aducerea investitorului

Agitaţie mare la deschiderea Cinematografului „Prof. Ioan Manole”, numit astfel în memoria fostului director al Casei de Cultură (tatăl actualului ocupant al funcţiei n. red.). Sute de copii au venit să vadă primul film 3D difuzat în Galaţi, animaţia „Hotel Transilvanya 2”. Ceea ce nu s-a ştiut este că la primul film toată sala fusese deja rezervată de organizatori, pentru a le da gratuitate copiilor proveniţi din familii dezorganizate sau din centrele de zi, fapt care a dus la nemulţumiri din partea gălăţenilor care îşi aduseseră copiii la film. „Nu s-a scris nicăieri, nu s-a anunţat nicăieri că se întâmplă aşa. Dacă ştiam, nu veneam. Nici casa de bilete nu e deschisă, nici nu putem să intrăm. Începem cu dreptul, se pare”, ne-a spus Vasile Mitu, un gălăţean care îşi adusese fetiţa de doar 4 ani să vadă un film în format 3D.

„Mulţumim administraţiei locale”

Înainte de film, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, Ovidiu Manole, dar şi Adrian Neagu, investitorul buzoian care le-a făcut gălăţenilor o bucurie prin aducerea cinematografului în oraşul dunărean, le-au vorbit celor mici despre tehnologia folosită la proiecţie, dar şi despre munca depusă pentru finalizarea la timp a cinematografului. Printre altele, însă, cei doi au ţinut să le mulţumească şi politicienilor gălăţeni pentru implicare şi sprijin. „Le adresăm sincere mulţumiri domnului Eugen Chebac, fost preşedinte de Consiliu Judeţean al Galaţiului, dar şi domnului primar Marius Stan, fără de care nu ar fi fost posibilă această realizare”, a spus Ovidiu Manole, înainte să predea microfonul către Adrian Neagu.

„Atunci când nu găseşti soluţia, cel mai bine este să suni un prieten. Aşa că eu am pus mâna pe telefon şi l-am contactat pe Adrian Neagu, pentru ca gălăţenii să se poată bucura de cinematograf”, a spus şi Marius Stan, primarul Galaţiului, înainte să le ureze copiilor, care deja deveniseră agitaţi, vizionare plăcută. Interesant este însă că despre această implicare nici primarul, nici altcineva, nu a suflat un cuvânt în perioada premergătoare festivităţii de deschidere.

De început, câteva probleme organizatorice

La ora 13,30, s-a deschis una din cele două case de bilete ale cinematografului, însă programul de emitere al biletelor le dădea, încă, mari bătăi de cap angajaţilor. La colţul special pentru achiziţionarea de floricele şi băuturi (alcoolice şi non-alcoolice) încă nu fuseseră afişate preţurile, iar angajaţii se chinuiau să le scrie de mână.

Nici cu iluminarea scărilor din sală nu par a fi rezolvate lucrurile, dat fiind faptul că înainte de film se acopereau benzile luminate de pe primele trei trepte cu bandă adezivă. Motivul rămâne necunoscut.

Societatea civilă a fost uitată

Cunoscuţi mai ales prin demersul „Vrem cinematograf în Galaţi”, reprezentanţii asociaţiei „Galaţi, oraşul meu” au fost uitaţi de organizatori când s-au făcut mulţumirile, însă aceştia nu sunt deranjaţi de acest lucru. „E bine că, în sfârşit, Galaţiul are parte de un cinematograf, de o sală unde gălăţenii se pot bucura de experienţa 3D şi de premiere cinematografice de calitate, la preţuri accesibile”, ne-a spus Bogdan Brânzan, preşedintele ONG-ului „Galaţi, oraşul meu”.

Acesta este primul cinematograf pe care îl are Galaţiul după opt ani în care fostele săli de proiecţie au fost lăsate în paragină. În sala mare a Casei de Cultură a Sindicatelor vor rula cinci filme pe zi în timpul săptămânii şi şase filme pe zi în timpul weekend-ului. Pentru un film în format 3D, gălăţenii vor plăti 20 de lei pe bilet, plus cinci lei pentru ochelarii 3D pe care îi cumpără, în timp ce pentru un film în format 2D, biletul costă 15 lei. Tot 15 lei vor plăti la filmele 3D şi elevii sau studenţii.

viata-libera.ro
 

[dcp100168]

Se va mai redeschide cinematograful de la Casa de Cultură?

Un anunț destul de criptic postat pe pagina de Facebook Cinema 3D Galați, aparținând Cinematografului "Prof. Ioan Manole" de la Casa de Cultură a Sindicatelor, i-a lăsat cu inima îndoită pe numeroși fani gălățeni ai filmelor

"Vine un moment când trebuie să te desparți de cei dragi, chiar dacă este dureros! Începând de vineri, 12.07.2024, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Galați se închide pentru reparații. Deci, implicit, și Cinematograful! Vă mulțumim tuturor celor care ați fost alături de noi în cei 9 ani fantastici! Sunteți parte din inima noastră și împreună am scris minunata poveste a Cinema 3D Galați! Vă iubim!" - este textul complet al postării, însoțit de o fotografie cu două jumătăți ale unei inimi frânte.

Explicația oficială a închiderii cinematografului de la Casa de Cultură este că încep lucrările la acoperișul sălii și la instalația de prevenire și stingere a incendiilor. "Am fost notificați de către reprezentanții sălii de spectacole de la Casa de Cultură a Sindicatelor cu privire la faptul că aceasta a fost închisă, acolo derulându-se în prezent lucrări la instalația PSI. Sala nu are autorizație de securitate la incendii, acesta fiind doar unul dintre motivele pentru care a fost sancționată, de-a lungul vremii, la controalele ISU", ne-a declarat căpitanul Dan Ionașcu, purtătorul de cuvânt al ISU Galați.

Nu s-a precizat perioada în care va fi închis cinematograful, dar cert este că, în tot acest timp, pompierii nu mai pot controla sala.

Motivul desfășurării lucrărilor la acoperișul sălii ne-a fost prezentat de Ana Spînu (administratorul cinematografului), dar și de Ovidiu Manole, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor. "Se fac reparații la instalația PSI și la acoperiș și vom deschide cinematograful la toamnă. Sigur se redeschide", ne-a dat asigurări Ovidiu Manole.

Însă tonul postării de pe Facebook, similar anunțului unei despărțiri definitive, precum și unele răspunsuri la comentarii lasă loc îndoielii. La întrebarea dacă se va redeschide cinematograful, administratorul paginii Cinema 3D Galați a răspuns: "Acum este prematur să vă dăm un răspuns, dar noi sperăm!".

În plus, surse neoficiale, dar la curent cu situația de la Casa de Cultură spun că proprietarul cinematografului gălățean, un om de afaceri din Buzău, nu ar mai avea răbdare să aștepte câteva luni și ar fi hotărât să pună lacătul. "Nu știu dacă poate să aștepte", ne-a declarat una dintre sursele noastre.

Cinematograful "Prof. Ioan Manole" s-a deschis pe 4 decembrie 2015, cu primul film 3D difuzat în Galați: animația "Hotel Transylvania 2". A fost primul cinema care s-a deschis în Galați după dispariția tuturor celorlalte săli din oraș: cinematografele Central, Republica, Țiglina, Dunărea, Flacăra, Doina și Grădina de Vară - retrocedate sau, după caz, lăsate în paragină.

Multiplexul de la Shopping City Galați, cu opt săli de cinema, s-a deschis doi ani mai târziu, pe 17 noiembrie 2017.

viata-libera.ro

[dcp100168]

50.000 de euro, costul renașterii sălii de spectacole a Casei de Cultură. Apel către firmele gălățene

Începând din 12 iulie 2024, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor s-a închis și de atunci a rămas închisă. Gălățenii au rămas astfel fără primul cinematograf privat care a fost deschis în Galați, dar și fără sala în care s-au bucurat până atunci de nenumărate spectacole de teatru, concerte și o gamă foarte largă de manifestări artistice și educaționale. Conform directorul Casei de Cultură a Sindicatelor (CCS), Ovidiu Manole, costul readucerii la viață a sălii de spectacole și, implicit, a cinematografului "Prof. Ioan Manole" este de 50.000 de euro, bani necesari pentru refacerea integrală a instalației de prevenire și stingere a incendiilor (PSI), dar pe care instituția nu îi are.

Principalul motiv care a dus la închiderea sălii de spectacole a fost acela că sala nu a mai primit autorizație de securitate la incendii, din cauza instalației PSI distruse în urma unor lucrări de anvergură.

Odată cu închiderea "sine die" a sălii, investitorul buzoian "și-a luat" cinematograful și a plecat. Fosta cafenea a rămas fără nicio urmă de mobilier, cei șapte angajați care deserveau cinematograful au fost trecuți în șomaj și s-au pierdut circa 40 de spectacole care ar fi urmat să aibă loc până în martie 2025. "Am dat banii înapoi", ne-a asigurat directorul CCS, Ovidiu Manole.

În momentul de față, Casa de Cultură a Sindicatelor trăiește numai din chiriile percepute pentru activități de balet, dans modern, relații publice etc., inclusiv pentru Teatrul din Buzunar ("niște oameni extraordinari"), căruia i s-a dat acum fosta sală Ateneu, precum și din banii proveniți de pe urma închirierii mai multor spații comerciale.

Apel către firmele gălățene care doresc să devină parteneri ai Casei de Cultură

Însă sala de spectacole, centrul de greutate al Casei de Cultură, a rămas în continuare închisă. Instituția a refăcut din surse proprii instalația PSI în proporție de 60-70%, spune Ovidiu Manole, dar nu mai are cei aproximativ 50.000 de euro necesari pentru realizarea restului lucrării. "Dacă instalația PSI e gata, pot aduce într-o săptămână cinematograful! Însă unde să-l montez acum, dacă sala nu e gata?", spune directorul CCS.

În acest context, Ovidiu Manole face un apel către firmele gălățene care doresc să investească pentru finalizarea lucrărilor și care, dacă doresc acest lucru, pot deveni chiar parteneri ai Casei de Cultură. "M-am gândit să facem un apel către firmele gălățene care doresc să ne ajute. Ne pot ajuta să terminăm sala și pot deveni parteneri într-un cinematograf. Nu costă mult, cu 50.000 de euro facem instalația PSI și putem deveni parteneri, cu contract, cu tot ce trebuie, totul legal. Într-un an își recuperează investiția și fac și profit. Dacă găsim partener, într-o săptămână putem aduce din nou cinematograful", mai spune Ovidiu Manole.

Conform acestuia, până să se închidă, în iulie anul acesta, CCS oferea cinci zile pe săptămână film și două-trei zile spectacole sau alte manifestări.

A fost primul cinematograf 3D deschis în Galați

Cinematograful "Prof. Ioan Manole" s-a deschis pe 4 decembrie 2015, cu primul film 3D difuzat în Galați: animația "Hotel Transylvania 2". A fost primul cinema care s-a deschis în Galați după dispariția tuturor celorlalte săli din oraș: cinematografele "Central", "Republica", "Țiglina", "Dunărea", "Flacăra", "Doina" și "Grădina de Vară" - retrocedate sau, după caz, lăsate în paragină.

Multiplexul de la Shopping City Galați, cu opt săli de cinema, s-a deschis abia doi ani mai târziu, pe 17 noiembrie 2017.

viata-libera.ro