Poluarea Galaţiului, văzută de la Bucureşti

[dcp100168]

Jurnalul Naţional a publicat mai multe articole dedicate Galaţiului, în care se evidenţiază poluarea, poluarea şi... poluarea!

La Galaţi, poluarea continuă

* Gălăţenii au sperat că, după privatizarea combinatului, vor scăpa de noxele otrăvitoare, dar n-a fost să fie...

NOXE. Privatizarea Sidex nu a adus nimic nou. Gălăţenii inspiră, în continuare, nonstop, noxe de furnal. Privatizarea combinatului siderurgic de la marginea oraşului nu le-a adus nimic nou, nimic bun. Dimpotrivă, parcă, în ultimii ani, pe coşurile de evacuare ale colosului siderurgic iese şi mai mult fum, şi mai multe gaze, care de care mai otrăvitoare, pîrjolind totul în jur. Autorităţile locale de mediu consideră însă că "totul este în regulă", că, în general, "parametrii de poluare sînt normali". Oricît ai încerca să te fereşti, să ocoleşti gigantul industrial din Dealul Smîrdanului, Sidex Galaţi – numit mai nou "Arcelor Mittal Galaţi" –, nu ai nici o şansă. Indiferent din ce parte te apropii de municipul de pe Dunăre, te întîmpină un val de fum, de noxe de furnal, te cuprinde un gust dulceag de bioxid de sulf, iar dacă prinzi "momentul şarjei" simţi că te sufoci. Constaţi cu regret că nu s-a schimbat nimic în ultimii 20 de ani. Oraşul este acoperit tot timpul de acelaşi smog nenorocit. Privatizarea combinatului, în iulie 2001, vînzarea lui către cel mai mare "siderurgist" pe plan mondial – grupul indian ISPAT Mittal –, nu le-a adus gălăţenilor nici o bucurie. Dimpotrivă, locurile de muncă la combinat sînt din ce în ce mai puţine (profitul trebuie să crească, nu?), accidentele de muncă se ţin lanţ, iar oraşul este poluat în continuare cu celebrele "noxe siderurgice".

SECRETUL LUI POLICHINELE. Cînd am plecat din Bucureşti, am încercat să aflăm de la Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS, fostă AVAB, fostă FPS – vînzătorul legal al Sidexului către firma ISPAT Mittal Steel, din India), care este stadiul investiţiilor de mediu la care s-a angajat, prin contractul de privatizare, noul proprietar. De la Departamentul Postprivatizare ni s-a spus că toate informaţiile pe care le solicităm sînt "confidenţiale", ele fiind cuprinse într-o anexă "secretă" a contractului de vînzare- cumpărare. În fine, ajunşi la Galaţi, am încercat să luăm legătura cu purtătorul de cuvînt al combinatului, Sidorian Dumitrescu, şi cu directorul pentru probleme de mediu de la Arcelor Mittal, Vespasian Popescu, pentru a vedea cît s-a investit în acest scop, cum se derulează programul de retehnologizare, de ecologizare etc. şi, în general, ce a făcut noul proprietar să diminueze, măcar, dacă nu să elimine, poluarea Galaţiului. Spre "ghinionul" nostru, amîndoi lipseau din combinat, fiind "în drum spre Bruxelles". "Pentru orice informaţie legată de activitatea combinatului, de ce vă interesează pe dumneavoastră, luaţi legătura cu firma mea de PR, Premium, din Bucureşti, care vă va da pe e-mail toate datele", ne-a spus la telefon dl Dumitrescu, pe un ton "secretos". Fără comentarii.

OFICIAL, GĂLĂŢENII RESPIRĂ AER CURAT. La Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) din Galaţi, totul este în ordine, investiţiile de mediu ale combinatului sînt "în grafic", cum s-ar spune, situaţia este complet "roz". "Autorizaţia integrată de mediu pe care le-am dat-o anul trecut este valabilă pînă în 2014 şi, pînă acum, nu avem informaţii că agentul economic în cauză nu şi-ar fi respectat obligaţiile asumate", ne-a spus, zîmbind ca la dentist, doamna Carmen Elena Sandu, director executiv al ARPM Galaţi. Aşa o fi, numai că, chiar şi în biroul doamnei director, se simţea mirosul de sulf, de aer greu, de alea, alea...

GARDA, ÎN CONTROL. Tocmai în aceste zile, Garda de Mediu Galaţi desfăşoară un control la combinatul siderurgic. Unul periodic. "Practic, noi supraveghem, permanent, derularea activităţii productive, modul în care se respectă condiţiile de mediu pe întreaga platformă siderurgică, dar şi în împrejurimi", ne-a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, comisarul-şef Daniel Tudorache. Că reprezentanţii gărzii îşi fac datoria, dar, totodată, şi faptul că Galaţiul este poluat nonstop cu noxe de furnal o demonstrează numărul mare de amenzi pe care Garda de Mediu le aplică celor de la Arcelor Mittal Galaţi. Astfel, numai în perioada ianuarie – iunie 2008, "în domeniul metalurgiei şi siderurgiei" din Galaţi (adică, la Sidex – n.r ) au fost aplicate 11 amenzi, în valoare de circa 3 miliarde de lei vechi. "În condiţiile în care constatăm că avertismentele şi amenzile pe care le aplicăm celor care se fac vinovaţi de nerespectarea legii nu au nici un efect, putem dispune suspendarea activităţii pînă la intrarea în normalitate", spune comisarul-şef Daniel Tudorache. Practic, deocamdată, combinatul funcţionează în baza autorizaţiei integrate de mediu eliberată de ARPM Galaţi, în care sînt prevăzute toate investiţiile obligatorii de mediu, pînă în 2014, în valoare de circa 400 de milioane de euro. Pînă în prezent, au fot executate lucrări în valoare de doar 40 de milioane de euro (Constatare: în opt ani s-a investit zece la sută din suma totală, urmînd ca în următorii şase ani să se investească restul de 90 la sută! Aşa o fi proiectul!). "Cea mai poluantă secţie, în momentul de faţă, este uzina cocsochimică, unde instalaţiile de desulfurare şi de purificare sînt fie colmatate, fie corodate, astfel încît gazul nu se mai răceşte suficient, ceea ce face ca bateriile de cocsificare să nu mai funcţioneze la parametri normali", ne-a declarat dl Tudorache. Pe de altă parte, potrivit unei hotărîri de guvern (HG nr 349 – n.r), halda de zgură trebuie închisă şi ecologizată, iar în 2009 ea trebuie scoasă din uz şi construită altă haldă, la parametrii europeni. "Timp de cinci ani, începînd cu 2009, Arcelor Mittal trebuie să rezolve această problemă, plecînd de la valorificarea sterilului din vechea haldă, apoi achiziţionarea terenurilor necesare şi amejarea unei noi halde, ecologice, pentru depozitarea zgurei", ne spune dl Tudorache. Desigur, noi nu punem la îndoială bunele intenţii, atît ale autorităţilor de mediu din Galaţi, cît şi pe cele ale proprietarului Sidex. Deocamdată însă noi constatăm: la Galaţi nu s-a schimbat mai nimic, oraşul este în continuare poluat de combinatul siderurgic. Punct.

Birocraţie crasă. Domnul inginer Mihai Turcu, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului – Galaţi, ne-a confirmat ceea ce noi am semnalat în nenumărate rînduri, şi anume că în domeniul protecţiei mediului în România există o grămadă de instituţii, toate bine înţesate cu funcţionari – cei mai mulţi foarte bine plătiţi, dar fără nici o pregătire în domeniu –, cu fel de fel de şefi şi de comisari care se calcă în picioare într-o veselie. Păi, există aşa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda de Mediu şi Ministerul Mediului, toate la Bucureşti. Apoi, în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ există cîte o Agenţie de Protecţie a Mediului şi o Gardă de Mediu. Pe urmă, la două, trei judeţe funcţionează cîte o Agenţie Regională de Protecţie a Mediului. "Dom’le, eu, ca agenţie locală de mediu, stabilesc ce trebuie să respecte agentul economic în acest domeniu, îl prind că nu respectă, da’ n-am ce-i face, că autorizaţia i-o dă şi i-o ridică agenţia regională, iar de amendat îl amendează Garda de mediu, dacă-l amendează... iar eu vorbesc singur", ne-a mărturisit cun năduf dl Mihai Turcu. Întru totul de acord!

http://www.jurnalul.ro/articole/128321/ ... a-continua

Roşiile şi Cernobîlul, duşmanii Galaţiului

EXPLICAŢIILE PREFECTULUI ● Vîntul îi scapă pe localnici de poluarea de la Arcelor Mittal

Prefectul de Galaţi, Gabriel Panaitescu, fost comisar-şef al Gărzii de Mediu, susţine că modul în care bate vîntul în oraşul de la Dunăre trimite cea mai mare parte a poluării produse de Arcelor Mittal departe de judeţ. Prefectul mai spune că numărul mare de gălăţeni bolnavi se poate explica şi prin alimentele pline de chimicale pe care aceştia le consumă. Pentru bolile oamenilor din judeţ, prefectul mai acuză Cernobîlul şi traficul rutier intens.

* Jurnalul Naţional: Oamenii din satele din jurul Galaţiului par să nu se împace cu autorizaţia integrată de mediu pe care o are combinatul. Spun că nu le mai creşte nimic prin bătătură…

Gabriel Panaitescu: Da, păi le cresc tot felul de lentile, fier vechi… Asta e problema combinatului. Este proprietate privată. Este problema dînşilor cum îşi gestionează zona.

* Numărul de gălăţeni înregistraţi cu boli respiratorii este foarte mare. Ar putea fi obligat în vreun fel combinatul să participe consistent financiar pentru sprijinirea sistemului de sănătate din judeţ?

Am avut o interpelare în Parlament dată de un deputat sau senator de pe la Cluj. În care se spunea că sînt 46.000 de oameni bolnavi de căi respiratorii, din cauza poluării făcute de Arcelor Mittal, de traficul rutier, de şantierul naval, din care jumătate sînt copii sub 12 ani. Dînsul avea nişte date foarte eronate. În primul rînd pentru că platforma combinatului este poziţionată de aşa natură şi s-au făcut studii meteo cum bate vîntul. Rareori bate vîntul de la est la vest ca să aducă poluarea în oraş...

* Adică o duce la ţară...

Nu. 90% din vîntul dominant este de la nord la sud. Deci, el se duce undeva spre Dunăre şi spre Balta Brăilei, ceva de genul ăsta. Trebuie să ţinem cont şi de catastrofa de la Cernobîl, pentru că abia acum încep să se vadă efectele nenorocirii aceleia. Noi n-am ştiut ce s-a întîmplat şi cum a evoluat norul radioactiv. Pe de altă parte, există o poluare a organismului uman de care noi nu ne dăm seama. Este vorba despre aditivii care se bagă în alimente. Nimeni nu ţine cont de ea, probabil există nişte doze care sînt băgate la kilogram de produs finit. Probabil, n-am cunoştinţă de cauză…

* Dar cînd vezi seara fumul acela de la combinat, parcă e mai probabil ca boala să-ţi vină de la combinat decît de la alimente...

Eu vă dau un singur exemplu şi nu mi-e jenă să-l spun. Fetele de generaţia mea, colegele mele, ajungeau la ciclu la vîrsta de 16-18 ani. Uitaţi-vă la televizor, că la 11 ani deja sînt mămici. De ce?

* Aţi făcut o statistică pentru asta?

Eu vă dau un exemplu elocvent. Efectiv pot să vă mai spun că aceia care lucrează în cimitir, acei gropari, găsesc o parte din oameni mumificaţi. De ce? Tot datorită acestor aditivi care se modifică. Şi vă spun asta pentru că am terminat Facultatea de Chimie, Secţia de piscicultură, dar în primii doi ani am făcut chimie generală.

* Dar, repet, cînd vezi atît fum la combinat, e mult mai probabil ca boala să vină de acolo şi nu de la roşiile de pe piaţă!...

Problema vine şi de la roşii. Pentru că roşiile pe care le vedeţi pe piaţă şi-n ianuarie, şi-n februarie, şi-n fiecare lună a anului se ţin la o anumită temperatură, se bagă în nişte tunele speciale unde se pulverizează nişte substanţe, nu ştiu cum se numesc, şi se declanşează procesul de coacere ireversibilă. Dacă vă uitaţi atent la unele roşii de pe piaţa Galaţiului, o să vedeţi o mică înţepătură. Acea înţepătură probează anumite lucruri. O altă problemă este traficul rutier. În 18 ani s-a triplat numărul de maşini, şi asta e şi ea o problemă. Are o amprentă.

* Şi cum se monitorizează poluarea în judeţ?

Agenţia de Mediu, printr-un program naţional, are la ora actuală trei sau patru staţii de monitorizare a calităţii aerului şi ni se dau datele online. Nu e nici un fel de problemă. Atît timp cît am lucrat la Garda de Mediu am avut o relaţie extraordinar de bună cu Agenţia de Mediu. Eram anunţaţi în timp real ca să vedem despre ce e vorba.

* Au fost depăşiri?

Nu. Din cîte îmi aduc eu aminte, doar o dată sau de două ori şi atunci a durat o jumătate de oră.

* Adică spuneţi că Galaţiul e un oraş în care se respiră normal...

Nu pot să spun că cei de la Arcelor Mittal aruncă pe coşuri vitamine, dar ei sînt pe drumul cel bun. Lumea trebuie să ştie că la Galaţi combinatul este sub lupă şi să nu se gîndească cineva că e lăsat de izbelişte. Este luat la bani mărunţi la trei-patru luni.

* Combinatul ar putea funcţiona în altă ţară a Uniunii Europene la aceşti parametri?

Ţară din UE e şi Bulgaria… Este o perioadă de tranziţie şi legea îi permite combinatului pînă la 2014, cînd are termen de graţie, să-şi rezolve toate problemele de mediu. Ei sînt la ora actuală în grafic. În momentul în care îi prindeam, cînd eram la gardă, că nu sînt în grafic împreună cu agenţia regională făceam comisii, vedeam despre ce e vorba, imediat notificare...

* Asta cînd nu se varsă călimara…

Nu. Problema cu călimara este cu totul alta şi aici este o zonă un pic mai sensibilă. Din punctul meu de vedere, este un formular deteriorat. El a luat o cu totul altă conotaţie. Ca fapt divers, acel proces-verbal era în cuantumul amenzii de 1,6 miliarde de lei vechi, cu două capete de acuzare. La unul dintre capete aveam nevoie de un test de laborator pe care nu-l aveam şi era pericol să pierdem în instanţă. Şi s-a aplicat ulterior un cuantum al amenzii de 1,8 miliarde de lei vechi. Pe formularul deteriorat era 1,6 miliarde şi s-a aplicat 1,8 miliarde. Eu vă spun clar, am acte. Bani care erau încasaţi. La data cînd s-a făcut acea vîlvă, banii erau deja încasaţi, intraţi în vistieria statului (n.r. – scandalul a apărut la un an după ce procesul-verbal a fost deteriorat).

Atunci, la cald-fierbinte, s-a făcut procesul-verbal la combinat. Eu m-a dus la directorul lor şi nu era acolo. Am spus: Nici o problemă, îl trimit eu prin poştă. E conform legii. În clădirea în care stăteam atunci începuse un şantier de consolidare a clădirii. Cald afară, geamurile deschise. A fost pauza de masă. Discutînd pe marginea acelui proces-verbal cu jurişti, cu colegi, au început pichamerele. Deodată am tresărit. Este omenesc. Îmi încărcam tuşiera de la ştampilă. Şi am zis dă-l dracului, un formular deteriorat, lasă că le facem aşa cum trebuie, ca să nu pierdem nici un ban. În loc de 1,6 miliarde am aplicat 1,8 miliarde de lei vechi.

Cerneala

Prefectul Gabriel Panaitescu a rămas în memoria gălăţenilor după ce, în 2006, pe vremea cînd era comisar-şef al Gărzii de Mediu din Galaţi, a vărsat călimara cu cerneală pe actul care decidea amendarea combinatului siderurgic din localitate cu 1,6 miliarde de lei vechi (sumă-record la acea vreme). Amenda nu a mai fost aplicată, însă actualul prefect spune că suma a fost recuperată prin alte două amenzi date combinatului. Silvian Ionescu (PD), care era în 2007 comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, a făcut o plîngere penală împotriva lui Panaitescu, pe atunci penelist, şi i-a cerut demisia de onoare. Panaitescu a fost acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, dar procurorii au decis neînceperea urmăririi penale. După ce, la începutul scandalului "călimara", Panaitescu a demisionat de la Garda de Mediu, invocînd probleme de sănătate, el a revenit pe post pentru o perioadă, ca apoi să fie numit prefect. Actualul şef al Gărzii de Mediu nu a putut preciza dacă celebra amendă a fost într-adevăr recuperată şi nici nu a dorit să comenteze activitatea lui Panaitescu la mediu.

http://www.jurnalul.ro/articole/128327/ ... galatiului

Movilenii de lîngă Mittal

SIDERURGIE ● Halda de zgură le taie nu numai respiraţia movilenilor, ba chiar şi setea. Sănătatea scîrţîie. Agricultura se tîrîie. Un miros greu se întrepătrunde hoţeşte şi începi să te obişnuieşti cu el.

Movilenii sînt gard în gard cu Mittal. E vecinul lor de la începutul anilor ’60. Îl ştiu ca pe un cal breaz. Respiră de la el, se împut de la el, se prăfuiesc de la haldele de zgură ale combinatului. Un străin ajuns pe meleaguri gălăţene s-ar umple de bube dacă ar sta aici mai mult de o lună. Movilenii s-au obişnuit cu răul. Nici n-au ce-i face. Doar n-o să se pună cu ditamai gigantu’, colosu’ ce străjuieşte de la marginea oraşului. Locuitorii ar vrea ecologie. Că doar d’aia au intrat în UE.

MIROSUL ŞI ZGURA. Nea Sile are 74 de ani. Stă cu coatele rezemate de gard şi priveşte peste case. Doi cai sînt priponiţi în faţa casei lui. Fornăie la fiecare maşină care trece şi ridică praful pe uliţă. "Să facă, dom’le, ceva că vara, cînd e cald şi nu plouă cu săptămînile, ne împuţim toţi. Miroase a hoit. Iar dacă mai şi bate vîntul toata zgura aia pe care o vedeţi, acolo, munţii ăştia imenşi de zgură, zboară încoace. Peste noi, peste recolta noastră. După ce că ne furăm între noi, mai ne chinuie şi combinatul", strigă nea Sile către noi cînd află care ne e baiul. Acu’ dincolo de praf şi miros cu care de altfel s-a obişnuit, căci aici s-a născut, aici a copilărit, aici a îmbătrînit sînt probleme în sat cu apa. O conductă păcătoasă s-a defectat de trei săptămîni şi tot satul traversează un deal pentru a căra apa. "Io-s bătrîn. Baba e mai babă decît mine. Rugăm şi noi vecinii să ne aducă apă, că altfel cum. Că n-am putere. Baba, nici ea."

Mulţi dintre sătenii din Movileni au probleme de sănătate. Boli cardiovasculare sau respiratorii. Le ignoră. Nu se duc la doctor decît cînd situaţia se îngroaşă. Nu se poate vorbi de o statistică. Şi nici de ceea ce provoacă aceste boli. Mulţi dau vina pe combinat. "Doctorii spun că procentul este foarte mare în sat de boli cardiovasculare. Sînt mulţi oameni. Se cunoaşte diferenţa de aer. Un prieten care lucrează în Grecia îmi spunea că atunci cînd aduce fetele în vacanţă în Galaţi fac o iritaţie pe piele. Deci se cunoaşte. Dar noi nu putem să ne plîngem, pentru că am crescut, am trăit aici, iar organismul s-a adaptat. Nu putem face comparaţii. Este o problemă cotidiană. Nu este ca şi cum s-ar fi deversat ceva sau este un nor gros de fum deasupra comunei pentru a face vreo reclamaţie", spune primarul comunei Şendreni, Paul Cristea, recent reales.

RESEMNARE ŞI OBIŞNUINŢĂ. Oamenii s-au obişnuit prost. Şi s-au resemnat. Nici nu pleacă din comună, pentru că Mittal le dă o pîine de mîncat. Haldele de zgură străjuiesc comuna, iar ei se duc şi lucrează acolo. Cum ar mai putea să se plîngă. Primarul spune că sînt cîteva firme care ar fi concesionat halda de zgură. Numai că nu a venit nici una la Primăria din Şendreni să ceară vreun aviz. "Din punct de vedere teritorial şi administrativ, ar fi trebuit să vină şi la mine să ceară aviz. Nici nu ştiu care sînt firmele şi nici dacă au autorizare", completează primarul. Problema de remediere privind halda de zgură are termen pînă în 2009. Poate, de anul viitor, movilenii vor scăpa măcar de una din probleme, şi anume praful de la halda de zgură. În ceea ce priveşte mirosul, probabil că va mai dura ani buni pînă cînd noxele şi alte elemente de poluare vor fi diminuate sau poate chiar eliminate. Primarul din Şendreni îşi încheie discursul spunînd că, din cîte a auzit, Mittal ar avea un "cult" pentru mediu. "Sînt foarte receptivi, dar le ia timp şi necesită costuri foarte mari şi ar însemna să oprească foarte mult din procesul tehnologic ca să-l aducă la standarde ecologice internaţionale. Şi ar fi mari pierderi."

Halda de zgură şi mirosul greu a intrat în cotidianul movilenilor. Dacă îi întrebi care sînt problemele comunei şi nemulţumirile lor, în cap de listă ar spune apa care nu curge de două săptămîni, uliţele nepietruite, hoţii care fură recoltele şi sărăcia mare din comună. Restul e obişnuinţă.

http://www.jurnalul.ro/articole/128322/ ... nga-mittal

[Relu]

M-am născut şi am crescut până la şase ani la Oneşti. Mi-aduc aminte, veneau uneori gaze de la combinatul de la Borzeşti ... era un nor cenuşiu, te apuca ameţeala, greaţa. În acele zile, nu ieşeam din casă.

Am avut ocazia să mă duc în Hunedoara de mai multe ori. Acolo, combinatul e despărţit de oraş doar printr-o stradă. Într-o iarnă, am ajuns acolo pe ninsoare. A doua zi, toată zăpada din oraş avea pe ea o pulbere neagră sau roşiatică.

Mi-am făcut armata în Călăraşi. Combinatul de acolo, chiar în coasta oraşului. Singura secţie care producea era oţelăria electrică, chiar la poarta principală. Când porneau cuptoarele, din secţie ieşea un praf roşu care se împrăştia prin tot oraşul. Când ploua,acel praf forma o mâzgă roşie.

Nu neg că acest combinat scoate noxe. Lucrez de douăzeci şi cinci de ani acolo. Cei mai afectaţi de noxele emise sunt cei ce locuiesc în imediata vecinătate a cocseriei. Am avut de multe ori ocazia să trec pe lângă furnale. Le ştiu dacă sunt în revizie sau lucrează după norul roşu ce le înconjoară. Până nu demult, tot oraşul mirosea uneori a gaze sulfuroase. De câţiva ani, ne-au iertat. Dar niciodată n-am văzut la Galaţi zăpada de la Hunedoara, mâzga de la Călăraşi şi nici n-am avut greţurile de la Oneşti.