Siderurgia europeană, ameninţată de oţelul chinezesc

[dcp100168]

Siderurgia europeană, ameninţată de oţelul chinezesc

Marii producători europeni de oţel au lansat un apel la adresa miniştrilor Uniunii Europene de a lucra la un plan de acţiune de urgenţă pentru industria siderurgică, puternic afectată şi comercial, dar şi prin pierderea unor locuri de muncă, de oţelul adus din China şi vândut la preţ de dumping în spaţiul comunitar.

"Pentru a evita daunele iminente şi ireparabile asupra industriei siderurgice din Uniuniea Europeană, factorii de decizie trebuie să ia măsuri imediate, folosind un set complet de instrumente de protecţie comercială disponibile, inclusiv accelerarea aplicării acestor măsuri", susţine Asociaţia Europeană a Oţelului (EUROFER), într-o scrisoare adresată guvernelor UE, semnată de directorii producătorilor de oţel din Europa, incluzând ArcelorMittal, Tata Steel, ThyssenKrupp Steel, SSAB, Voestalpine, Riva, Celsa și Salzgitter AG.

Apelul, lansat la Bruxelles, într-o reuniune de urgenţă fără precedent a membrilor Eurofer, vine în condiţiile în care importurile la preţuri foarte mici, în special din China, dar şi din alte ţări, cum ar fi Belarus, sunt în creştere pe piaţa UE, lovind industria siderurgică şi cauzând pierderea a mii de locuri de muncă.

"Având capacităţi de producţie care depăşesc cu mult consumul - de peste două ori volumul total al cererii de oţel din UE - China a livrat cantităţi de oţel fără precedent. Sectorul siderurgic a pierdut cel puţin 85.000 de locuri de muncă din 2008, adică peste 20 la sută din total. Cel puţin 5.000 de slujbe s-au redus numai în ultimul trimestru", se arată într-un comunicat de presă al Eurofer.

Producătorii de oţel acuză lentoarea cu care măsurile anti-dumping sunt luate la nivelul UE, în prezent putând duara până la un an şi jumătate de la momentul înregistrării plângerii până la implementarea unei măsuri.

"Acest proces este prea lent. Partenerii noştri comerciali pot implementa instrumente de protecţie comercială mai rapid şi mai eficient. De asemenea, UE nu trebuie să renunţe la principiile sale economice, sociale şi de mediu, acordând statutul de economie de piaţă Chinei, înainte ca ţara să întrunească criteriile UE. Oricum, UE ar trebui să realizeze o evaluare completă a impactului şi să se coordoneze cu principalii parteneri comerciali, înainte ca o astfel de evaluare să fie făcută", a declarat Robrecht Himpe, președinte al Eeurofer, acesta subiliniind că producătorii europeni au nevoie de condiţii concurenţiale echitabile în raport cu competitorii globali.

Industria europeană a oţelului reuneşte 500 de facilităţi de producţie, din 24 de state UE, cu 330.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 170 miliarde de euro.

viata-libera.ro

[riaji]

Pai hai sa facem Uniunea Euro-Asiatica si peste 20 de ani ne unim si cu Amero si apoi vom fi sub amenintarea cui.. a extraterestrilor care vand kriptonita la pret de dumping!?

Edited November 19, 2015 by riaji

[dcp100168]

Preţurile de dumping la oţeul chinezesc sufocă siderurgia gălăţeană

• Piaţa comunitară este copleşită de oţelul chinezesc vândut la preţ de dumping
• China încearcă astfel să iasă din criza de supraproducţie pe pielea producătorilor europeni
• Conducerea ArcelorMittal Galaţi avertizează că măsurile antidumping luate de instituţiile UE sunt prea lente pentru a stăvili avalanşa de oţel

Oţelul vândut de China la preţ de dumping pe piaţa UE riscă să aibă un efect toxic pentru industria siderurgică europeană. Dacă în prima parte a lui 2015 preţurile pe piaţa oţelului au fost relativ stabile, în a doua parte a anului preţurile au cunoscut scăderi dramatice, iar producătorii europeni pun acest fenomen pe seama oţelului vândut la preţuri sub preţul de producţie de combinatele din China. Efectele se resimt inclusiv la nivelul ArcelorMittal Galaţi, care trebuie să se adapteze şi să-şi vândă produsele pe o piaţă în care preţurile sunt în cădere liberă.

Efect în lanţ

Tot tăvălugul a pornit de la reducerea creşterii economice în China, care a avut ca efect şi scăderea cu aproximativ 3,5 la sută a cererii de oţel pe piaţa internă. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Oţelului (WSA), China furnizează aproape jumătate din cele 1,67 milioane de tone de oţel produse la nivel global. Scăderea cererii pe piaţa internă a dus la o supracapacitate de aproape 300 milioane de tone de oţel, de care China încearcă acum să scape. Pe de o parte, au fost reduse capacităţile de producţie, majoritatea controlate de stat, dar China tot mai înregistrează un excedent de aproximativ 200 milioane de tone de oţel pe care vrea, în prezent, să-l plaseze pe pieţele internaţionale. Prin urmare, aplică o politică foarte agresivă de scădere a preţurilor pentru oţelul exportat. Se estimează că exporturile Chinei vor depăşi 100 de milioane de tone în 2015, un nivel record. În condiţiile în care ţări precum SUA, Mexic sau Brazilia au reacţionat deja pentru a-şi proteja pieţele şi producătorii, oţelul chinezesc la preţ de dumping a început să se reverse pe piaţa europeană, mai greoaie în reacţie din cauza complicatului sistem de decizie comunitar.

Paradoxul este că, deşi piaţa europeană a înregistrat în 2015 o creştere de aproximativ 2 la sută, la fel ca în 2014, toată această creştere şi încă ceva pe deasupra a fost acaparată de importurile de oţel chinezesc ieftin, iar acest lucru s-a văzut în scăderea accentuată a preţurilor. De exemplu, potrivit analizelor de piaţă realizate de SteelFirst, preţul rulourilor de oţel în UE a atins în noiembrie minimul ultimelor cinci luni. Mai exact, de la începutul lunii iunie, anul acesta, preţurile rulourilor laminate la cald în sudul Europei au scăzut cu 29 la sută, iar în nordul Europei cu 19 la sută, această scădere semnificativă fiind generată în principal de competiţia dură cu importurile ieftine.

Cine pune... oţel pe rană

Un factor agravant pentru producătorii europeni este că oţelăriile din China nu sunt supuse aceloraşi standarde precum cele din spaţiul comunitar. Un exemplu în acest sens ar fi propunerea UE privind Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (ETS), menit să stimuleze investiţiile în protecţia mediului şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Aceste taxe îi pun pe producătorii europeni în dezavantaj faţă de cei din alte colţuri ale lumii, nu numai din China, ci şi din Ucraina, Rusia sau Turcia, care nu produc oţel după aceleaşi reguli. O soluţie ar fi, măcar, ca taxa pentru emisiile de dioxid de carbon să fie aplicată întregii cantităţi de oţel vândute pe piaţa europeană, nu doar oţelului produs de ţările UE. Ideea ar fi că, pe o piaţă unică, regulile ar trebui să fie aceleaşi pentru toţi participanţii la ea.

După cum ne-a confirmat şi managerul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, costurile de mediu şi energia cântăresc greu în preţurile pe piaţa oţelului, iar acest lucru se simte inclusiv prin infliltrarea oţelul chinezesc chiar şi pe piaţa românească. „Activăm pe o piaţă globală şi România, asemeni tuturor celorlalte ţări UE, nu este protejată de importurile din ţările care nu sunt membre UE. De aceea, trebuie să concurăm cu companii care nu trebuie să plătească aceleaşi taxe ca şi noi, aceleaşi certificate verzi sau alocări de dioxid de carbon pe care trebuie să le plătim noi sau care au costuri mult mai mici pentru gaz şi electricitate - pentru unităţi din regiune, dar şi din afara UE sau care au costuri scăzute cu forţa de muncă, aşa cum este cazul Chinei. Am făcut paşi majori pentru reducerea costurilor prin programul nostru de transformare, de îmbunătăţire şi creştere a performanţelor şi a competitivităţii. Cu toate acestea, măsurile noastre sunt limitate şi nu pot concura cu preţurile de dumping din China”, a declarat pentru „Viaţa liberă” directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Stare de urgenţă

Agravarea situaţiei de piaţa europeană a oţelului i-a determinat pe marii producători de oţel reuniţi în cadrul Asociaţiei Europene a Oţelului (EUROFER) să le solicite miniştrilor UE să iniţieze un plan de acţiune de urgenţă pentru "a evita daunele iminente şi ireparabile asupra industriei siderurgice din Uniunea Europeană". EUROFER, din care fac parte producători de top, precum ArcelorMittal, Tata Steel, ThyssenKrupp Steel, SSAB, Voestalpine, Riva, Celsa şi Salzgitter AG, acuză în special lentoarea cu care măsurile anti-dumping sunt luate la nivelul UE, în prezent putând dura până la un an şi jumătate de la momentul înregistrării plângerii până la implementarea unei măsuri definitive.

Ca reacţie la acest apel, Consiliul European, prin Consiliul Competitivitate, declara că este conştientă de situaţia din industria siderurgică european. „Consiliul a fost de acord cu privire la gravitatea situaţiei, precum şi cu privire la necesitatea adoptării de măsuri concrete care vor contribui la asigurarea viabilităţii pe termen lung a unui sector siderurgic european modern”, se arată în concluziile reuniunii Consiliului Competitivitate din luna noiembrie. Instituţia care reuneşte miniştrii europeni mai consideră că „aceste măsuri ar trebui să facă parte dintr-o abordare cuprinzătoare destinată să creeze condiţii-cadru competitive pentru industria UE în general, inclusiv printr-un mediu de reglementare previzibil şi coerent, precum şi prin măsuri de stimulare a inovării, deoarece multe dintre problemele cu care se confruntă sectorul siderurgic sunt întâmpinate şi de alte industrii energointensive".

În prezent, la nivelul UE, Comisia Europeană are pe rol 19 cazuri anti-dumping legate de oţel, din care 18 sunt îndreptate împotriva Chinei! Pe de altă parte, deşi au fost luate deja mai multe măsuri, procedura de analizare a cauzelor este, încă, foarte lungă, iar acest lucru nu înseamnă decât prejudicii şi mai mari pentru siderurgia europeană.

„Europa trebuie să îşi modernizeze rapid instrumentele de protecţie comercială. În prezent, poate dura un an şi jumătate de la o plângere, la măsuri antidumping definitive. Acest proces este prea lent. Partenerii noştri comerciali pot implementa mecanisme de apărare comercială mai rapid şi mai eficient. De asemenea, UE nu trebuie să-şi abandoneze standardele economice”, susţine preşedintele EUROFER, Robrecht Himpe.

Ţinte greu de atins

Noua situaţie de pe piaţa oţelului este, în opinia managerului general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, un argument în plus în favoarea planurilor de modernizare. „Avem încă o dovadă că procesul de transformare trebuie să fie unul continuu, pentru a putea să ne adaptăm la noile realităţi. Suntem încrezători că putem atinge ţinta de două milioane de tone de oţel pentru anul 2015, în ciuda faptului că ne-am confruntat cu o piaţă mai competitivă şi mai dificilă în ultimul trimestru, ca urmare a contextului internaţional. Dar importurile de oţel din ţări care nu trebuie să se conformeze cu reglementările de mediu, nu au costurile ridicate ale energiei (gaze şi energie electrică), pe care a trebuit să le plătim noi, pun o presiune suplimentară pe activitatea noastră”, a declarat Bruno Ribo. Acesta a atras atenţia asupra necesităţii ca UE să aibă o viziune unitară asupra protejării industriei şi a competitivităţii sale. Iar reacţia rapidă în cazul în care unele ţări vând oţel la preţ de dumping pe piaţa europeană ar trebui să fie parte a acestei abordări unitare.

Cum să vinzi în pierdere. Dinamica oţelului chinezesc pe piaţa europeană

Exporturile Chinei la nivel global, în 2015, sunt estimate să depășească 100 de milioane de tone. Această cantitate reprezintă aproximativ două treimi din cererea totală de oţel a UE. Importurile din China în UE sunt la un nivel record. Ele au crescut de la 3,5 milioane de tone în 2013, la 4,9 milioane de tone în 2014 şi sunt prognozate să ajungă la 6,5 milioane de tone în acest an. Cererea europeană de oţel este în creştere cu aproximativ 2 la sută pe an, dar exporturile din China acoperă întreaga cerere suplimentară şi, prin urmare, producătorii europeni de oţel nu beneficiază de dinamica cererii îmbunătăţite pe piaţa lor.

Culmea este că, deşi vinde mai mult oţel, potrivit Asociaţiei Chineze a Fierului şi Oţelului (CISA), laminoarele din China au pierdut, în medie, 35 de dolari/tonă, în trimestrul al treilea (şi cumulat 8,9 miliarde de dolari, în acest an). Acesta este, de altfel, şi unul dintre motivele care îi face pe europeni să aprecieze că preţurile de export din China sunt nesustenabile, iar vânzările în spaţiul comunitar se fac la preţ de dumping.

Statut controversat. China faţă în faţă cu „economia de piaţă”

Un element de îngrijorare pentru producătorii de oţel sunt şi presiunile pe care China le face asupra instituţiilor europene pentru a i se acorda statul de „economie de piaţă”, pas care i-ar asigura o protecţie suplimentară în faţa luării unor eventuale măsuri antidumping. În legătură cu acest subiect, Bruno Ribo, managerul general al ArcelorMittal Galaţi a declarat: „Pentru a avea acest statut, China trebuie să îndeplinească cinci criterii; ţara îndeplineşte unul singur, dar se pare ca există o posibilitate foarte reală ca UE să acorde statutul de economie de piaţă a Chinei. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar duce la încă o creştere a importurilor din China şi la o presiune mai mare asupra preţurilor europene la oţel. De asemenea, metodologia prin care tarifele antidumping sunt calculate s-ar schimba, nivelul tarifelor pe care UE ar putea să le impună devenind, în esenţă, irelevant.”

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bruno Ribo (ArcelorMittal Galaţi): Nu putem concura cu preţurile de dumping ale oţelului din China

ArcelorMittal Galați trebuie să concureze pe piața globală cu companii care nu sunt nevoite să plătească aceleași taxe sau certificate verzi și care au costuri mult mai scăzute cu forța de muncă, precum cele din China, iar măsurile pe care le poate lua combinatul gălățean sunt limitate, a declarat, pentru AGERPRES, Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați.

'Activăm pe o piață globală și România, asemenea tuturor celorlalte țări din Uniunea Europeană, nu este protejată de importurile din țările care nu sunt membre UE. De aceea, trebuie să concurăm cu companii care nu trebuie să plătească aceleași taxe ca și noi, aceleași certificate verzi sau alocări de dioxid de carbon pe care trebuie să le plătim noi sau care au costuri mult mai mici pentru gaz și electricitate, pentru unități din regiune, dar în afara UE sau care au costuri scăzute cu forța de muncă, așa cum este cazul Chinei. Am făcut pași majori pentru reducerea costurilor prin intermediul programului nostru de transformare, de îmbunătățire și creștere a performanțelor și a competitivității. Cu toate acestea, măsurile noastre sunt limitate și nu pot concura cu prețurile de dumping din China', a precizat Ribo.

De asemenea, întrebat care a fost reducerea de costuri după ce compania pe care o conduce a fost exceptată de la plata unei părți a certificatelor verzi, Ribo a precizat că, fără această măsură, activitatea combinatului ar fi fost oprită.

'Pentru noi nu este o chestiune de reducere a costurilor, ci de supraviețuire. Nu am fi putut să susținem aceste costuri rezultate de taxele adăugate prețului electricității și ne-am fi oprit activitatea. Am investit masiv în tehnologie, pentru a reduce costurile și pentru a îmbunătăți productivitatea, dar nu am putut să facem față din cauza creșterii bruște a costurilor noastre cauzate de distorsiunile competitivității generate de subvenționările decise de Europa pentru a proteja mediul și pentru a sprijini producția de energie regenerabilă. Acestea au trebuit reechilibrate puternic, așa cum s-a întâmplat în majoritatea țărilor europene, pentru a evita expunerea industriilor energo-intensive, precum a noastră, la relocarea emisiilor carbon. Acest prim pas a fost făcut de ANRE și ar trebui menținut pentru a asigura un cadru competitiv pentru industrie', a mai spus Ribo.

El a arătat că procesul de transformare implementat de companie trebuie să fie unul continuu, pentru ca ArcelorMittal Galați să se adapteze la noile realități.

'Cu toate acestea, există factori în afara controlului nostru, care ne afectează progresul și drumul nostru spre o productivitate crescută și o eficiență mai mare. Dacă unele țări vând oțel la prețuri de dumping în Europa, atunci Europa trebuie să aibă o abordare unitară, decisivă și echitabilă, pentru protejarea industriei și competitivității sale', a subliniat oficialul producătorului de oțel.

Ribo a adăugat că, pentru 2015, compania pe care o conduce a menținut ținta de producție de două milioane de tone de oțel.

'Am reușit să ne menținem ținta de două milioane de tone de oțel pentru 2015, în ciuda pieței mai competitive și mai dificile din ultimul trimestru, determinată de contextul internațional', a completat el. Potrivit lui Ribo, prețul oțelului a fost relativ stabil în prima jumătate a acestui an, dar s-a observat o scădere accentuată în a doua jumătate, ca urmare a prețurilor nesustenabil de mici din China.

Reprezentanții ArcelorMittal au mai arătat faptul că, în prezent, importurile de oțel din China în UE sunt la un nivel record. Acestea au crescut de la 3,5 milioane de tone în 2013, la 4,9 milioane de tone anul trecut și sunt prognozate să atingă 6,5 milioane de tone, în acest an. În momentul de față, China are o capacitate de producție mai mare decât consumul intern, excedent estimat la peste 200 de milioane de tone, încearcă să-și vândă surplusul pe piețele externe și aplică o politică foarte agresivă de scădere a prețurilor pentru oțelul exportat.

Potrivit unui raport al Institutului European de Politici Economice, publicat în septembrie 2015, o decizie a Uniunii Europene de a oferi unilateral statutul de economie de piață funcțională Chinei ar pune în pericol între 1,7 milioane și 3,5 milioane de locuri de muncă din UE.

La nivelul României, acest lucru ar însemna că vor fi periclitate între 100.100 de joburi în scenariul optimist (1,2% din totalul forței de muncă din România) și 200.100 de locuri de muncă în scenariul pesimist (2,5% din totalul forței de muncă).

Întrebați ce impact va avea acest lucru asupra activităților companiei din România, în principal în ceea ce privește forța de muncă, reprezentanții ArcelorMittal Galați au arătat că, pentru primul trimestru al anului 2016 au recurs la măsura săptămânii reduse de lucru (SRL) pentru a nu trimite angajații în șomaj tehnic.

'Toți angajații vor lucra cu două zile mai puțin in perioada 1 ianuarie - 31 martie 2016. Șefii de Departamente vor lua patru zile, iar membrii Comitetului de Conducere - șase zile de S.R.L., în aceeași perioadă de timp. Măsura Săptămânii Reduse de Lucru a fost aleasă în locul șomajului tehnic pentru că protejează într-o mai bună măsură veniturile angajaților', au adăugat oficialii companiei.

agerpres.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal este copleşit de exporturile chinezeşti de oţel

Poate că ArcelorMittal este în continuare cel mai mare producător de oţel al lumii şi jucător industrial de talie grea în multe ţări, printre care România. Însă pentru investitori gigantul este doar umbra a ceea ce obişnuia să fie, scrie Bloomberg.

După ce a pierdut aproximativ 100 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, compania, care a furnizat oţel pentru One World Trade Center din New York şi stadionul Wembley din Londra, are o valoare egală cu cea a operatorului parcurilor tematice Legoland, care includ copii ale faimoaselor construcţii. Vinovată pentru acest declin al gigantului din sectorul oţelului este China. Cererea venită din partea ţării, cel mai mare consumator de oţel la nivel mondial, urmează să scadă în 2016 şi în următorii ani în condiţiile în care guvernul chinez încearcă să reorienteze economia dinspre sectorul manufacturier către alte sectoare. Din acest motiv, oţelăriile locale au exportat surplusul de producţie ieftin, ceea ce a dus la prăbuşirea preţurilor la nivel mondial şi a erodat puternic marjele de profit.

Situaţia în care se află acum ArcelorMittal este complet diferită de cea de care se bucura compania în perioada de creştere puternică a preţurilor materiilor prime din 2008, când gigantul a rivalizat pentru scurt timp cu Apple la capitolul capitalizare de piaţă. Aproape 95% din valoarea sa maximă, de 90 miliarde de euro, s-a evaporat. Din sutele de companii care alcătuiesc indicele European Stoxx Europe 600, numai compania de minerit Anglo American a pierdut mai mult din valoare.

Totuşi, ArcelorMittal rămâne un gigant din multe puncte de vedere. Vânzările realizate în 2014 au totalizat aproximativ 80 miliarde de dolari, un nivel similar cu cel raportat de companii majore ca Vodafone Group şi Unilever. ArcelorMittal are în continuare 222.000 de angajaţi, producţia de 93 milioane de tone de oţel din 2014 a depăşit-o atât pe cea a Statelor Unite, cât şi pe cea a Indiei. Dacă ArcelorMittal ar fi o ţară, aceasta ar fi a treia mare producătoare de oţel, după China şi Japonia.

Problema este însă că gigantul nu este suficient de mare pentru a face faţă valului enorm de oţel chinezesc care inundă în prezent pieţele. “Exporturile chineze sunt o povară destul de mare pe umerii producătorilor de oţel la nivel mondial, furând cotă de piaţă de la companii ca Mittal“, afirmă Seth Rosenfeld, analist al Jefferies International. Ar trebui ca China să-şi diminueze capacitatea cu aproximativ 230 milioane de tone, de două ori capacitatea ArcelorMittal, pentru a elimina surplusul de ofertă din ţară, potrivit lui Rosenfeld. În 2015, totuşi, producţia de oţel şi electricitate a Chinei a scăzut pentru prima dată în ultimele decenii, în timp ce producţia de cărbune s-a redus pentru al doilea an consecutive, potrivit Reuters. Producţia de oţel brut a Chinei a scăzut cu 2,3% până la 803,8 milioane de tone, primul declin anual din 1981, întregul sector fiind afectat de cererea slabă şi o ofertă uriaşă. Aproximativ jumătate din oţelăriile Chinei se confruntă cu pierderi, iar multe se luptă să iasă dintr-un sector cu o capacitate excedentară de aproximativ 400 milioane de tone pe an, jumătate din producţia totală. “Producţia de oţel va continua să scadă în acest an, în special oţelul pentru construcţii pentru că sunt prea multe apartamente, iar multe oraşe nu mai au nevoie să mai construiască“, susţine Xu Zhongbo, consultant în industria oţelului. Exporturile Chinei au crescut totuşi cu o cincime până la un nivel record de 112 milioane de tone anul trecut. În Europa, preţul oţelului a atins în noiembrie cel mai scăzut nivel din 2007 cel puţin, cu 75% de la nivelul maxim, iar în SUA preţurile au atins un minim pe un deceniu, potrivit Bloomberg.

În aceste condiţii, ArcelorMittal suferă o “hemoragie de cash“ şi nu mai poate întârzia în a lua măsuri, inclusiv o ajustare a producţiei, potrivit analiştilor Barclays. Aceasta în condiţiile în care producătorul de oţel şi-a redus deja producţia anuală aproximativ 20% din 2007.

Grupul ArcelorMittal deţine în România patru unităţi de producţie, la Galaţi, Hunedoara, Iaşi şi Roman. ArcelorMittal exportă peste 70% din producţia din România. ArcelorMittal are în România Sidex Galaţi, Combinatul Siderurgic Hunedoara, combinatul de ţevi laminate de la Roman şi fabrica de ţevi sudate Iaşi. ArcelorMittal Galaţi a raportat pentru 2014 afaceri de 3,59 mld. lei (808,5 mil. euro) la Galaţi, în scădere cu 3,2% faţă de 2013 şi pierderi de 480 de milioane de lei (110 mil. euro). Fostul SIDEX, una dintre mândriile erei industriale comuniste, controlat în prezent de miliardarul indian Lakshmi Mittal, unul dintre cei mai bogaţi britanici, a înregistrat în perioada 2009-2014 pierderi cumulate de 3,9 miliarde de lei (aproape 1 mld. euro), potrivit calculelor ZF. Fostul colos siderurgic Sidex, actualul ArcelorMittal Galaţi, a avut un deceniu dezastruos în privinţa afacerilor, care s-au înjumătăţit. Numărul de angajaţi s-a redus cu aproape 11.000 de oameni, iar pierderile cumulate s-au dus peste 4 mld. lei.

zf.ro

[dcp100168]

Ofensiva ArcelorMittal împotriva exporturilor chineze de oţel

Pagina oficială a ArcelorMittal anunță, astăzi, că există intenția de a se majora capitalul companiei cu trei miliarde de dolari, lucru ce ar avea ca efect reducerea datoriei nete la mai puţin de 12 miliarde de dolari, informație furnizată și de Bloomberg și preluată de presa națională. Propunerea de majorare de capital va fi analizată în cadrul unei întâlniri extraordinare, programată pentru luna martie și propusă de Consiliul Director al companiei, se mai arată pe pagina oficială a ArcelorMittal.

ArcelorMittal a mai precizat că la majorarea de capital se va adăuga un miliard de dolari din vânzarea unei participații de 35% din acțiunile Gestamp, companie spaniolă specializată în producția de oțel pentru industria auto. Familia Mittal, care la finele anului trecut deținea 39,4% din acțiunile grupului siderurgic, va participa la majorarea de capital cu 1,1 miliarde de dolari.

“Această majorare de capital combinată cu vânzarea participaţiei minoritare la Gestamp vor accelera planurile companiei vizând reducerea datoriei şi ne vor permite să scădem datoria netă la mai puţin de 12 miliarde de dolari. Aceasta va asigura că afacerile vor rămâne rezistente în orice context de piaţă şi pune ArcelorMittal într-o poziţie de forţă din care ne putem îmbunătăţi în continuare performanţele”, a declarat preşedintele director general Lakshmi Mittal.

Totodată, ArcelorMittal a anunţat că în 2015, profitul său operaţional a scăzut cu 28%, până la 5,2 miliarde de dolari, în timp ce vânzările s-au redus cu 19%, până la 31,9 miliarde de dolari. “2015 a fost un an foarte dificil pentru industriile siderurgică şi minieră. Deşi cererea pe pieţele noastre principale a rămas una solidă, preţurile s-au redus semnificativ în ultimul an ca urmare a excesului de capacitate din China”, a apreciat Lakshmi Mittal.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Siderurgiştii gălăţeni vor protesta la Bruxelles

Câteva zeci de angajaţi de la unităţile siderurgice ArcelorMittal din România, inclusiv de la combinatul din Galaţi, vor participa, pe 15 februarie, la Bruxelles, la o manifestaţie  care se va desfăşura în faţa instituţiilor europene, în semn de protest faţă de posibilitatea acordării statutului de economie de piaţă Chinei. La acţiune sunt aşteptate să participe aproximativ 5.000 de persoane, din 15 state europene, pe lângă producătorii europeni de oţel din cadrul EUROFER urmând să fie prezente delegaţii reprezentând şi alte industrii ameninţate de noul statut pe care China ar putea să-l capete pe piaţa comună europeană.

"Angajatorii şi angajaţii din întreaga industrie siderurgică europeană vor fi prezenţi la un marş la Bruxelles, pe 15 februarie, pentru a-şi demonstra sprijinul pentru comerţul echitabil, pentru creştere şi pentru locurile de muncă în Europa, precum şi pentru a protesta faţă de dumping-ul pe piaţa Uniunii Europene din China şi împotriva acordării statutului de economie de piaţă Chinei”, a declarat Axel Eggert, directorul general al EUROFER.

Protestul este organizat sub coordonarea alianţei industriale AEGIS Europa, care reprezintă 30 de sectoare industriale europene, precum cel al oţelului, aluminiului, ceramicii şi sticlei, panourilor solare etc., fiind lansat şi un "Manifest" pentru salvarea industriilor europene.

"Marşul şi manifestul care îl va însoţi se adresează provocărilor cu care se confruntă industria europeană a oţelului. Milităm cu tărie pentru comerţul liber şi echitabil. Importurile de oţel la preţ de dumping din China, pentru care volumele s-au dublat în ultimele 18 luni, inundă piaţa UE şi cauzează în mod direct închideri ireversibile şi pierderi de locuri de muncă în sectorul siderurgic al UE", a declarat Eggert.

"China are capacitate internă excedentară de oţel, de aproximativ 400 de milioane de tone, de aproape trei ori cererea totală de oţel a UE, care este de 155 de milioane de tone. Această capacitate excedentară a apărut ca urmare a intervenției persistente a statului în economia chineză ", a adăugat Eggert.

În opinia reprezentanţilor industriei europene, "China pur şi simplu nu este economie de piaţă" conform criteriilor UE, iar acordarea unui asemenea statut n-ar face decât să limiteze şi mai mult măsurile antidumping la care ar putea apela industriile europene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Marş de protest al siderurgiştilor gălăţeni, la Bruxelles

Aproximativ 5.000 de angajaţi şi angajatori europeni din industria europeană a oţelului, printre care s-au numărat şi câteva zeci de reprezentanţi ai unităţilor ArcelorMittal din România (Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Roman) au participat luni, 15 februarie, la Bruxelles, la un marş de protest organizat sub auspiciile Eurofer împotriva politicilor de dumping practicate de China pe piaţa europeană a oţelului. Astfel de practici comerciale nu încalcă numai comerţul liber şi echitabil, ci pun în pericol şi mii de locuri de muncă din spaţiul comunitar. În acest context, marşul de la Bruxelles, desfăşurat chiar în faţa sediului Comisiei Europene, a fost şi un protest împotriva acordării premature a statutului de economie de piaţă Chinei, fapt ce ar îngreuna şi mai mult situaţia producătorilor europeni. În plus, siderurgiştii acuză şi lentoarea cu care instituţiile UE pun în practică măsurile antidumping.

"Am văzut o creştere bruscă a importurilor de oţel, o creştere de peste 100 la sută, din China în UE, în ultimii trei ani. Importurile vin în Europa la niveluri de preţ sub costul de producţie; aceasta este cunoscut sub numele de "dumping". UE are instrumente de protecţie comercială (TDI) pentru a răspunde la acest tip de comportament, dar acestea au fost incredibil de lente pentru a utiliza tarifele comerciale. Este necesară o adaptare urgentă a legislaţiei comerciale”, a declarat președintele Eurofer, Geert Van Poelvoorde.

Acesta a arătat că industria oţelului este o industrie globală, iar producătorii europeni au nevoie de un sprijin legislativ adecvat, pentru a fi asigurat un mediu concurenţial corect. Potrivit datelor Eurofer, doar în ultimele şase luni s-au pierdut 7.000 de locuri de muncă în industria siderurgică europeană, iar în lipsa unor instrumente de protecţie comercială eficiente există riscul de a vedea în continuare combinate închise şi locuri de muncă pierdute.

"Situația va deveni şi mai pronunţată dacă Chinei îi este acordat statutul de economie de piață, din cauză că ar da, în esență, Chinei, acordul să vândă la preț de dumping. Decizia de a acorda Chinei acest statut este ilogică; China nu este o economie de piaţă şi îndeplinește doar unul dintre cele cinci criterii stabilite de UE pentru țările care urmează să fie considerate ca atare", a explicat preşedintele Eurofer.

Producătorii de oţel solicită Comisiei Europene modernizarea instrumentelor de protecţie comercială, inclusiv în sensul scurtării timpului necesar iniţierii unor măsuri antidumping, dar şi o schemă a certificatelor de emisii care să nu pună în dezavantaj companiile europene faţă de concurenţii la nivel global. Desigur, o cerinţă de bază este şi aceea ca statutul de economie de piaţă să-i fie acordat Chinei doar atunci când va îndeplini cu adevărat toate criteriile necesare.

Situaţia de piaţa comunitară a oţelului a stârnit reacţii şi la nivelul instituţiilor UE, recent fiind impuse taxe anti-dumping suplimentare unor produse de oţel importate din China, dar şi din Rusia. Aceste taxe au fost introduse după ce CE a constatat marje de dumping de 19,8 la sută până la 26,2 la sută pentru importurile de produse plate din oţel laminat la rece din Rusia şi de 52,7 la sută la 59,1 la sută, la cele din China. Pe de altă parte, în timp ce taxele provizorii pentru Rusia reflecta marja de dumping completă pentru această ţară, taxele pentru China sunt stabilite la un nivel cuprins numai între 13,8 la sută şi 16 la sută.

Eurofer a salutat măsurile UE, dar în acelaşi timp a atras atenţia că nivelul extrem de redus al taxelor pentru China nu poate opri valul de importuri de laminate la preţ de dumping şi se solicită o poziţie mai fermă din partea instituţiilor europene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal Galați a depășit impactul invaziei oțelului din China

• Piața europeană a oțelului pare să fi depășit una dintre cele mai dificile situații cu care s-a confruntat în ultimii ani, aceea a invaziei oțelului produs în China, vândut la prețuri de dumping.

Pentru principalul producător de laminate din România, combinatul ArcelorMittal Galați, această acaparare a pieței de către  oțelul chinezesc a apărut chiar în momentul în care compania înregistra o creștere a producției ce constituia un semn de ieșire din criză, în 2015 producția combinatului fiind de 2 milioane de tone, mai mare decât producția de 1,9 milioane de tone, realizată în 2009, anul de debut al crizei pe piața oțelului.

„În primele trei trimestre ale anului trecut, rezultatul operațiunilor a fost bun, a fost pozitiv. Însă din trimestrul patru al anului trecut și în primul trimestru al acestui an ne-am confruntat cu o situație dificilă, care provine, în principal, din cauza importurilor masive de oțel din zonele din Asia îndepărtată, în special din China“, ne-a declarat Bruno Ribo, CEO al ArcelorMittal Galați.  Potrivit acestuia, „nu a fost o criză de cerere, nu a fost o criză de volum, ci mai degrabă o criză a prețurilor, care s-au prăbușit din cauza importurilor masive“, iar foarte multe combinate siderurgice din Europa s-au confruntat cu situații mult mai dificile decât cel de la Galați, unele fiind închise. „Aș vrea să vă spun că această problemă cu invazia de oțel chinezesc nu a afectat numai Galațiul, ci a afectat toată industria europeană a oțelului. În Spania și în Marea Britanie au fost închise unele combinate, iar în Franța și Spania unele companii au luat măsura șomajului tehnic încă din toamna anului trecut“,  a mai spus directorul general al combinatului.

Invazia oțelului chinezesc a fost urmată de o reacție comună a tuturor companiilor din siderurgia europeană, care în toamna trecută au protestat în fața sediului Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, reușind ca astfel să obțină unele măsuri care să protejeze siderurgia europeană: „Acest miting a fost organizat împreună cu ceilalți producători de oțel din Europa, cu concurenții noștri, însă de data asta ne-am strâns cu toții, împreună și cu partenerii sociali. În urma acestui miting, lucrurile au început să se schimbe în sens favorabil pe piața europeană a oțelului și vedem deja primii pași. Decidenții politici au început să ia măsuri care se îndreaptă în sensul corect”, a precizat directorul general al ArcelorMittal Galați.

Echilibrul instaurat pe piața europeană după această perioadă dificilă prin care a trecut siderurgia europeană trebuie să se dovedească sustenabil pe termen mediu și lung, asta depinzând, potrivit CEO ArcelorMittal, de modul în care instituțiile europene vor manageria relațiile comerciale cu China: „Sunt numeroși pași care trebuie parcurși pentru a ajunge într-o situație de sustenabilitate. Ceea ce vedem noi în piață acum este că în trimestrul doi situația se îmbunătățește considerabil față de trimestrul unu. Acum semnul de întrebare este legat de cât de sustenabilă este această creștere pe care o vedem în piață, dar și comportamentul Chinei și relația dintre Europa și China, pe chestiuni care țin de comerț și de bariere tarifare”, a mai spus Ribo.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Sistem european de supraveghere a importurilor de oţel

• Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de stăvilire a importurilor de oţel la preţ de dumping pe piaţa comunitară
• "Nu ne confruntăm cu o criză de cerere sau de volum, ci ne confruntăm cu o criză generată de prăbuşirea preţurilor", a explicat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi
• Din cele 37 de măsuri antidumping la nivelul UE, 16 privesc China

Combinatul siderurgic gălăţean are şanse să revină, în al doilea trimestru al acestui an, pe un trend ascendent pe piaţa europeană a oţelului, în condiţiile în care Comisia Europeană a iniţiat un set de măsuri menit să asigure o concurenţă loială pe piaţa internă şi să contracareze efectele capacităţilor excedentare ale unor producători la nivel mondial. Una dintre cele mai importante măsuri este cea care vizează introducerea pe piaţa comunitară, începând de la 15 mai, a unui sistem de supraveghere prealabilă a importurilor de anumite produse din fier şi oţel.

După cum v-am informat în paginile ziarului „Viaţa liberă”, companiile siderurgice europene, printre care şi ArcelorMittal Galaţi au acuzat China, în special, de practicarea unor preţuri de dumping la produsele din oţel comercializate pe piaţa comunitară, fapt care pune în pericol sustenabilitatea unităţilor siderurgice din statele Uniunii Europene (UE). Acest lucru s-a făcut simţit, încă din a doua parte a anului 2015, şi la nivelul combinatului siderurgic din Galaţi. "Anul trecut, a fost un an mai bun în ceea ce priveşte volumul de producţie - am înregistrat 2,09 milioane de tone, cu 15 la sută mai mult decât anul precedent, de fapt chiar mai mult decât în toţi anii de după ce ne-a lovit criza, în 2009. În primele trei trimestre, rezultatul operaţional a fost bun, însă în trimestrul al patrulea din 2015 şi în primul trimestru în acest an ne-am confruntat cu o situaţie foarte dificilă, care vine în principal din importurile masive de oţel ieftin din Asia, mai ales din China. Nu este o criză de cerere sau de volum, ci este o criză de preţuri, mai degrabă - preţurile s-au prăbuşit din cauza importurilor masive", explica recent directorul general ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

"Această problemă - a invaziei de oţel chinezesc - nu a afectat numai Galaţiul, ci toată industria europeană a oţelului. Unele combinate au fost închise, în Spania şi Marea Britanie, iar unităţi precum cele din Franţa au luat măsura şomajului tehnic încă din toamna anului trecut. Practic, cu toţii am avut de suferit, nu numai Galaţiul", a precizat Bruno Ribo.

"Decizii în sensul corect"

Atât în urma mitingului de protest organizat în primăvară de companiile siderurgice la Bruxelles, în faţa instituţiilor europene, cât şi în urma unui dialog mai eficient cu factorii de decizie din sfera publică, s-au făcut o serie de paşi în sensul protejării industriei siderurgice europene. "Decidenţii publici au început să ia decizii care se îndreptă în sensul corect, dar încă mai sunt destui paşi care trebuie făcuţi pentru a ajunge într-o situaţia de sustenabilitate", a arătat directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

La modul concret, Comisia Europeană (CE) şi-a propus o serie de măsuri pentru a sprijini sectorul siderurgic european să depăşească problemele grave cu care se confruntă, în acest sens fiind prezentată şi o comunicare intitulată "Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă şi a creşterii economice durabile in Europa", în care sunt evidenţiate reperele pentru restabilirea unui mediu concurenţial corect pe piaţa UE.

În cadrul măsurilor pe termen scurt, Comisia a trecut la aplicarea unui număr record de măsuri menite să contracareze efectul negativ al dumpingului în domeniul produselor siderurgice, în prezent fiind în vigoare 37 de astfel de măsuri antidumping şi compensatorii, dintre care 16 vizează importurile de oţel din China. De asemenea, s-a iniţiat o revizuire a procedurilor, astfel încât măsurile contra comerţului ilegal să poată fi luate mai rapid.

În mod special, se are în vedere eliminarea în anumite circumstanţe a aşa-numitei "reguli a taxei celei mai mici" (un angajament care permite Comisiei să stabilească o taxă la un nivel mai mic decât marja de dumping, atunci când acest nivel mai mic este suficient pentru a elimina prejudiciul suportat de industria Uniunii - n.r.), fapt ce ar permite impunerea unor taxe antidumping mai ridicate. În acest context, este prevăzută şi introducerea sistemului de supraveghere prealabilă privind produsele siderurgice.

"Măsurile de supraveghere prealabilă fac parte din instrumentul de protecţie existent al UE şi pot fi introduse atunci când evoluţia importurilor ameninţă să aducă prejudicii producătorilor din Uniunea Europeană", se arată într-o notă de informare transmisă de Comisia Europeană. "Vom lua măsuri pentru ne raţionaliza şi mai mult procedurile, dar şi statele membre trebuie să acţioneze împreună şi să adopte de urgenţă propunerea noastră legislativă de modernizare a instrumentelor de apărare comercială ale UE şi să facă din comerţul mai echitabil o realitate", declara, la rândul său, Jyrki Katainen, vicepreşedinte CE responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

Autorităţile române, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), au precizat că noul mecanism de supraveghere va fi aplicat din 15 mai, adică imediat după publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al UE. În acelaşi timp, Ministerul Economiei a venit şi cu o serie de explicaţii suplimentare: "Sistemul de supraveghere nu impune limitarea cantitativă sau preţ la importul în UE de produse de fier şi oţel. Sistemul va fi aplicat prin intermediul unui document de supraveghere, pus la dispoziţie gratuit de către autorităţile competente ale statelor membre UE, respectiv MECRMA". Acest sistem de supraveghere prealabilă va da o imagine mai clară asupra pieţei oţelului şi va duce la o identificare mai uşoară a unor cazuri de dumping.

Şi cu China cum rămâne?

O problemă care rămâne în continuare deschisă este statutul de economie de piaţă pe care China şi-ar dori să-l obţină din partea UE până la sfârşitul acestui an. Companiile siderurgice, dar şi din alte domenii (confecţii, ceramică, mase plastice - etc.) susţin însă că, în fapt, China nu îndeplineşte condiţiile pentru a i se acorda statutul de economie de piaţă, iar dacă se va face în mod pripit acest lucru, atunci s-ar îngreuna foarte mult aplicarea unor eventuale măsuri antidumping.

Dincolo de aspectele economice, mai trebuie luate în calcul şi relaţiile politice şi eventualele reacţii de retorsiune pe care China le-ar putea lua mai mult sau mai puţin oficial împotriva unor state. Acesta este şi motivul pentru care, în general, statele UE n-au avut o poziţie tranşantă în privinţa Chinei, chestiunea statutului de economie de piaţă fiind încă "subiect de dezbatere" la nivel comunitar. Favorabile Chinei sunt în special ţările care au economii cu valoare adăugată mare (Germania, Olanda etc.), care per total ies mai câştigate din jocul preţurilor, în timp ce alte economii, precum Italia sau Spania, care au sectoare mai sensibile în faţa importurilor, sunt mai atente cu standardele şi statutul pe piaţă al produselor chinezeşti.

Strict în ceea ce priveşte situaţia din siderurgie, reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi au avut discuţii cu autorităţile române, însă acestea din urmă nu şi-au exprimat încă un punct de vedere tranşant în ceea ce priveşte relaţiile cu China puse în discuţie. "Noi ne-am întâlnit cu autorităţile române şi continuăm să ne întâlnim şi să explicăm care este situaţia pe piaţa oţelului şi situaţia noastră, în mod particular. Ceea ce vedem acum este o mai bună înţelegere a situaţiei şi chiar o simpatie din partea autorităţilor, dar avem nevoie de mai mult decât de cuvinte frumoase…", a declarat, pentru "Viaţa liberă", directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Prin urmare, în cazul siderurgiei gălăţene, cele mai relevante sunt tot deciziile care se iau la nivel comunitar. În acest sens, dincolo de mecanismul de supraveghere a importurilor de oţel, Comisia Europeană poartă deja negocieri la nivel internaţional pe tema gestionării capacităţilor excedentare, are în vedere stimularea financiară a programelor de creştere a competitivităţii şi dezvoltarea de noi tehnologii, pregătirea resurselor umane, dar şi un cadru legislativ menit să consolideze piaţa internă.

Lider mondial… în criză. Ce înseamnă industria siderurgică la nivel european

Industria siderurgică din Europa este lider mondial în cazul anumitor segmente de pe piaţa produselor siderurgice, reprezintă 1,3 la sută din PIB-ul UE şi, în 2015, asigura aproximativ 328.000 de locuri de muncă. Această industrie este, de asemenea, o sursă importantă de locuri de muncă indirecte, deoarece joacă un rol însemnat pentru multe alte sectoare industriale, cum ar fi industria auto.

"În ciuda potenţialului sectorului siderurgic european şi a eforturilor semnificative depuse pentru inovare şi modernizare, poziţia sa competitivă pe piaţa mondială a oţelului s-a deteriorat în ultimii ani. Producţia excedentară de oţel din ţările terţe, cum ar fi China, a dus la creşterea exporturilor şi la scăderea preţurilor şi a generat un val fără precedent de practici comerciale neloiale, care împiedică menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile la nivel mondial", se arată într-o notă de informare a Comisiei Europene.

În afară de măsurile deja luate, Comisia este pregătită să propună măsuri suplimentare, dacă va fi nevoie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

ArcelorMittal salută decizia de la Bruxelles de neacordare a statutului de economie de piaţă Chinei

Asociația europeană a producătorilor de oțel, EUROFER (asociaţie înfiinţată în 1976 şi care reprezintă toate unitățile de producție de oțel din Uniunea Europeană, inclusiv ArcelorMittal) salută Rezoluția Parlamentului European de a respinge acordarea statutului de economie de piață a Chinei. Totodată, EUROFER solicită Comisiei Europene să ia în considerare mai serios implicațiile extinse asupra industriei oțelului dacă acest statut ar fi acordat şi să motiveze statele membre pentru a depăși blocajul în cadrul Consiliului privind modernizarea instrumentelor de protecție comercială a Europei (TDI).

Acest ultim apel vine în contextul în care astăzi are loc întrunirea Consiliului de Afaceri Externe care va discuta, printre altele, aspectele comerciale ale recentei Comunicări privind Oțelul, în care Comisia solicită modernizarea TDI a UE. Reacţia EUROFER vine după ce pe 12 mai, la Bruxelles, Parlamentul European (PE) şi-a exprimat votul, printr-o rezoluție, referitor la statutul de economie de piața (MES) pentru China, subliniind rezervele ferme ale instituției privind acordarea MES Chinei.

Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiilor, "Mesajul din partea Parlamentului European a fost foarte clar", a declarat Axel Eggert, directorul general al EUROFER. "O majoritate semnificativă a membrilor Parlamentului European nu crede că este momentul potrivit pentru a acorda Chinei statut de economie de piață. China nu este o economie de piață și nu poate fi tratată ca atare în cadrul investigațiilor antidumping". China este, în anumite cazuri, ţara care vinde la preţ de dumping cel mai mult oțel pe piața UE. Dintre cele 37 de măsuri anti-dumping în vigoare, în prezent, pentru oțel, 16 implică China într-un anumit fel. În cazul în care i se acordă statutul de economie de piaţă, măsurile de apărare comercială ale UE ar fi lipsite de efect, fără să fie disponibil niciun alt instrument de aplicare.

Rezoluția Parlamentului European îndeamnă, de asemenea, Consiliul, să convină asupra modernizării TDI. Propunerea Comisiei Europene este oprită în Consiliu începând din 2013, dat fiind că state membre precum Marea Britanie și Olanda au continuat să blocheze eliminarea Regulii Taxei mai Mici. "Incapacitatea Consiliului de a ajunge la un acord este un dezastru pentru industria siderurgică, pentru că suntem permanent vizaţi de comerţul neloial din țări terțe. Facem un apel la președinția olandeză a UE, precum şi la Marea Britanie, să își asume responsabilitatea acum și să ridice obstrucţionarea care blochează crearea unor instrumente de protecție comercială mai eficiente", a adăugat Eggert. Acesta a subliniat că "statele membre redeschid discuțiile privind TDI. Comisia face eforturi pentru a încerca să actualizeze sistemul TDI existent folosind mijloacele disponibile în acest moment. Cu toate acestea, modernizarea TDI de care este, de fapt, nevoie este în mâinile statelor membre. Consiliul trebuie să facă urgent progrese cu privire la acest dosar și EUROFER speră că Rezoluția Parlamentului European va stimula acest lucru", se mai arată în comunicatul de presă.

Potrivit sursei citate, industria siderurgică europeană are o cifră de afaceri de aproximativ 170 de miliarde de euro și 330.000 de angajaţi cu înaltă calificare, care produc, în medie, 170 de milioane de tone de oţel pe an. Cele peste 500 de facilităţi de producţie de oţel, din 24 de state membre ale UE, oferă locuri de muncă directe și indirecte pentru mai multe milioane de cetăţeni europeni. Strâns legată de industria prelucrătoare și de cea de construcţii din Europa, industria siderurgică este coloana vertebrală pentru dezvoltarea, creșterea și ocuparea forţei de muncă în Europa.

presagalatibraila.com

[Dumitru Ivanov]

Se poate oare digitaliza sistemul de siderurgie pentru ca tot procesul sa fie mai optimizat?

Ma gandesc poate la ceva soft de gestiune sau de productie.

[dcp100168]

Efectele economice ale „crizei Coronavirusului”: cresc prețurile pe piața europeană a oțelului

Criza produsă în China de epidemia cu Coronavirusul Covid-19 are și efecte economice resimțite la nivel mondial. Faptul că zeci de milioane de chinezi sunt izolați la domiciliu pentru perioadă destul de îndelungată de timp, are ca efect scăderea producției industriale în toate domeniile, implicit și în privința producției de oțel.

China este unul dintre cei mai importanți producători de oțel din lume și în perioada 2016 – 2018 dumpingul practicat pe piața europeană a oțelului le-a dat mult de furcă companiilor siderurgice din Europa. Măsurile adoptate de Comisia Europeană a ponderat situația și anul 2019 a fost unul mai liniștit din acest punct de vedere.

Deși a trecut foarte puțin timp de la izbucnirea acestei crize, efecctele economice sunt resimțite în piață. Directorul general al Combinatului Siderurgic „Liberty”, Bogdan Grecu, spune că pe piața europeană sunt evidente unele efecte: „Din punct de vedere economic, observăm deja un <<vânt rece>> din Est, vedem cum încetinirea producției industriale în China afectează unele fluxuri de aprovizionare, dar în mod sigur va afecta prețul la tablă. În Europa, prețurile sunt în creștere. Este o cerere realativ bună și să sperăm că va continua, mai ales în Europa Centrală. Ne pregătim, deocamdată suntem în așteptare”, ne-a declarat directorul general al „Liberty” Galați.

Previziuni: China va reveni în forță, cu exporturi masive la prețuri de dumping

Creșterea prețurilor ce este resimțită acum este doar unul dintre efectele de moment, dar pe termen scurt sunt posibile și unele efecte care vor însemna o revenire în piață a companiilor siderurgice din China cu exporturi masive, la prețuri de dumping.

„Sunt sigur însă că piața chineză sau China în general va reveni în forță, datorită planurilor interne de creștere a produsul intern brut și de a atingere a obiectivelor promise populației. China poate să ia decizii rapid și să le implementeze și mai rapid. Chiar și situația cu Coronavirusul este un exemplu de cât de repede se poate mișca China atunci când își dorește acest lucru. Prin urmare, sunt sigur că vor găsi soluții și efectul acestei crize va fi mult diminuat”, a adăugat Bogdan Grecu.

Directorul general al combinatului a mai precizat că „în ceea ce privește piața europeană, scăderea producției din china nu va fi un avantaj”, deoarece „există un risc ca pe termen scurt această criză să ne afecteze”.

Întrebat cum ar putea afecta aceste evoluții piața europeană a oțelului și implicit și combinatul din Galați, Bogdan Grecu a estimat că este posibilă o revenire pe piața europeană a dumpingului practicat de companiile din China: „Ne poate afecta în sensul că China ar putea veni din nou cu exporturi masive în Europa, lucru care în 2019 a fost aproape spre zero, pentru că China a avut un consum intern, o piață internă foarte bună. China a crescut, Europa a fost în criză și este în continuare. În momentul acesta, în care China intră într-un declin, măcar temporar, produsele din China devin din nou competitive pe piață, întrucât vor trebui să șe vândă undeva, pentru că ei continuă să producă”, a precizat directorul combinatului „Liberty”.

galati365.ro