Jump to content

Legea privind darea în plată a bunurilor imobile a fost adoptată


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Legea privind darea în plată a bunurilor imobile a fost adoptată

Plenul Camerei Deputaților a adoptat miercuri, cu 233 de voturi "pentru", un vot "împotrivă" și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părți s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit.

Inițiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat că proiectul vine în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-și plătească ratele la bancă pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Bancherii se opun stigerii creditelor prin cedarea bunurilor imobiliare

* Actul normativ este "neconstituţional" şi „periclitează” piaţa imobiliară şi stabilitatea financiară, susţin reprezentanţii băncilor * Bancherii se tem că vor rămâne pe cap cu zeci de mii de apartamente supraevaluate în perioada de boom imobiliar * Clienţii băncilor ameninţaţi de povara datoriilor văd legea ca pe o şansă de a o lua de la început

 

Proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, legea urmând a fi transmisă Preşedinţiei spre promulgare.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva. Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru stingerea în acest mod a datoriilor sunt: între părţi s-a încheiat un contract de credit, iar bunul oferit în plată este un bun imobil ipotecat în favoarea creditorului în vederea garantării executării obligaţiilor asumate prin contractul de credit.

Reacţii pro şi contra

Iniţiatorii proiectului susţin că proiectul vine „în ajutorul celor 800.000 de familii care nu mai pot să-şi plătească ratele la bancă”, pentru că salariile lor sunt mai mici decât erau când au contractat împrumutul.

În replică, Asociaţia Română a Băncilor susţine, într-un comunicat de presă, că legea adoptată „induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilităţii financiare a acestuia prin afectarea solvabilităţii băncilor cu posibile consecinţe asupra deponenţilor. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului, prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de stat în proporţie de 50 la sută". Bancherii mai apreciază că, prin adoptarea acestei legi, Parlamentul „a nesocotit prevederile legislaţiei naţionale şi europene şi fundamentele unei economii de piaţă”. Legea "periclitează" piaţa creditului imobiliar, cu consecinţe extreme în special pentru familiile tinere, care vor resimţi accesul la credit drastic restricţionat. Un impact negativ se va resimţi şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi din industria construcţiilor, mai susţine Asociaţia Română a Băncilor.

BNR estimează că impactul legii dării în plată asupra sistemului bancar se ridică la aproximativ 2-4 miliarde de lei. Banca Naţională este însă preocupată mai puţin de costuri şi mai mult de aspectul legal al problemei. În opinia reprezentanţilor BNR, „contractul e legea părţilor, când vine legiuitorul şi zice că se schimbă contractul pe parcurs pentru a favoriza o parte avem instabilitate legislativă. E afectată astfel încrederea investitorilor“.

Care e problema

Principala temere a băncilor este că, dacă legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite va fi promulgată, atunci vor fi clienţi care, deşi nu au probleme sociale grave şi au capacitate de rambursare, vor specula prevederile actului normativ şi vor anula garanţiile materiale complementare. Astfel, pierderile rezultate în urma scăderii valorii de piaţă a imobilelor ar fi transferate asupra sistemului bancar şi, implicit, asupra deponenţilor.

Pe de altă parte, sunt persoane fizice care se confruntă cu probleme grave din cauză că, de exemplu, au venituri în lei care nu mai pot acoperi diferenţele la rate ca urmare a modificării cursului valutar la francul elveţian sau euro. În privinţa acestora, băncile au făcut în general foarte puţin pentru a le uşura situaţia, iar atunci când au făcut-o, au făcut-o cel mai adesea ca urmare ca efect al presiunii opiniei publice sau al unor decizii judecătoreşti. Cert este că, în prezent, relaţia dintre bănci şi clienţi trece printr-o serioasă criză de încredere, iar aceasta este la rândul ei parte a „notei de plată” din perioada de euforie a creditării ce a precedat - şi de o parte, şi de alta - criza financiară.

Procedura de lucru

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale şi ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor. După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
Dacă proiectul de lege va fi promulgat şi va intra în vigoare, rămâne de văzut. Băncile consideră că  legea contravine prevederilor din Constituţie, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, şi Codului Civil. Mai exact, legea ar încalca principiile neretroactivităţii, predictibilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi dreptul de proprietate prevăzute de Constituţia României, potrivit ARB. Prin urmare, n-ar fi exclus ca legea să fie contestată la Curtea Constituţională. Cert este că băncile nu vor ceda cu una, cu două şi va mai dura până când un client va putea scăpa de ratele la credite cedând cheile de la imobilul cu care şi-a girat împrumuturile.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Câţi debitori pot beneficia de legea “dai casa şi scapi de datorii”

Numărul real al debitorilor vulnerabili, care ar putea beneficia de legea care se referă la darea în plată a unor bunuri imobile, zisă şi “dai casa şi scapi de datorii”, votată de către Parlament, dar încă nepromulgată de preşedintele Iohannis, este de 32.099 credite garantate cu case, dintre care 13.514 credite pentru case şi 18.585 de credite de consum, conform lui Adrian Vasilescu, consilierul personal al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Într-un text apărut în Ziarul Financiar, acest susţine că în România figurează cu credite active 6.100.000 de persoane fizice, din care 712.000 figurează cu restanţe. “Dar cei mai mulţi dintre aceşti 712.000 de restanţieri şi cele mai multe credite restante la plată nu au nicio legătură, absolut niciuna, cu legea în discuţie. Această lege se referă la creditele garantate cu ipoteci. Ei bine, din 6.100.000 de persoane care au contractat credite - mari, mijlocii sau mici - numai 316.052 şi-au garantat împrumuturile cu ipoteci.

Fac aici menţiunea că deşi în dezbaterea publică s-a vorbit numai despre case, în textul legii apare sintagma bunuri imobiliare, care înseamnă nu numai locuinţe, ci şi case de vacanţă, blocuri, terenuri”, a spus Vasilescu.

Dintre cei 316.052 de debitori ipotecari, susţine mai departe Vasilescu, 138.476 au luat credite de consum (multe pentru excursii în străinătate sau pentru alte diferite nevoi personale) pe care le-au garantat cu case de locuit, cu case de vacanţă ori cu terenuri.

“Persoanele care au folosit creditele ipotecare ca să cumpere active imobiliare (case ori terenuri) sunt relativ puţine: 177.576. Cei mai mulţi însă nu se joacă de-a ipotecile, aşa că îşi achită creditele fără nicio întârziere. Câţi sunt restanţieri? Număraţi bob cu bob, după acte: 32.099”, a spus Vasilescu. Legea "dai casa şi scapi de datorii" a generat în spaţiul public reacţii contrare, din partea a două tabere clar conturate, cu justificări şi sentinţe, şi cu estimări legate de ceea ce se va întâmpla în viitor, chiar dacă nu există un impact asupra efectelor acestui act normativ.

Pe de-o parte, sunt iniţiatorul, deputatul Cătălin Zamfir, şi autorul moral al legii, avocatul Gheorghe Piperea, precum şi clienţii băncilor, şi pe de altă parte BNR, asociaţia băncilor şi patronatul băncilor. Primii susţin că legea îi ajută pe cei 800.000 de datornici şi că de acum în colo băncile vor fi nevoite să negocieze dobânzile, ratele şi comisioanele cu clienţii lor, iar cei din tabăra bancară anunţă mari probleme pentru câteva instituţii de credit, care sunt pe cale să dea faliment.

Un punct de controversă se referă la modul cum se aplică legea, la contractele în vigoare sau doar la cele în viitoare. Să cumperi o casă nu este un joc de poker, ci reprezintă o responsabilitate pe care ţi-o asumi pentru 30 de ani, au declarat avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul Dan Cătălin Zamfir, ca răspuns la acuzaţiile Asociaţiei Române a Băncilor, potrivit cărora Legea dării în plată va duce la anumite deviaţii în comportamentul consumatorilor, care pot să contracteze credite, iar după 2-3 ani să lase bunul băncii fără explicaţii. "Cei care-şi cumpără o casă au planuri pe 25 de ani. Plătesc nu numai avansul, ci îşi angajează toate veniturile pe termen lung. Nu cred că este posibil acest gen de poker şi nu ne referim la aceste situaţii.

Noi vorbim de cazurile în care consumatorii sunt captivi băncilor. Aceşti oameni au achitat 25% din credit, iar timp de 7 ani au mai plătit încă 30%- 40% din sumă. Vă garantez că nimeni nu va lăsa casa băncii în această situaţie, din proprie iniţiativă, ci pentru că este forţat de situaţia în care se află", a declarat Piperea. În opinia acestuia, cel mai important efect al dării în plată este întărirea poziţiei de negociere a clientului în faţa băncii:

"De obicei, persoana fizică este foarte slabă în negocierile cu banca şi de aceea nu este băgată în seamă. Această lege reprezintă un mijloc de a determina banca să negocieze, lucru pe care nu îl face de ani de zile, asta pentru că acest comportament a fost întotdeauna andosat de Banca Naţională a României".

De partea cealaltă, Asociaţia Română a Băncilor, susţine că actul normativ va restricţiona drastic accesul la finanţare prin posibila majorare a avansului, urmând să pericliteze piaţa creditului imobiliar şi să aibă efecte nefavorabile asupra dezvoltatorilor imobiliari şi sectorului construcţiilor.

Preşedintele ARB, Sergiu Oprescu, susţine că vom vedea o scădere a numărului de tranzacţii, acces la credit mai greoi, inclusiv în cazul dez¬voltatorilor imobiliari, iar anumiţi dezvoltatori imobiliari vor avea probleme în a vinde casele.

„Se va lua în calcul volatilitatea preţului imobilelor în România. Astfel, acest lucru va implica un avans mai mare şi, implicit, un preţ care să ţină cont de faptul că acest credit poate să fie rambursat în avans oricând. Asistăm la un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe ori¬zontală, asupra dezvoltatorilor imo¬biliari, industriei construcţiilor, indus¬triei materialelor de construcţii, impact care astăzi nu se poate identifica“, a declarat Oprescu.

Conform BNR, impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la aproximativ 2-4 miliarde de lei. În prezent, creditele ipotecare pentru locuinţe reprezintă 47% din total, iar dacă se adaugă şi creditele de nevoi personale cu ipotecă, se ajunge la 64%. Rata de neperformanţă pentru aceste credite atinge 6,3% - 6,4%, conform băncii centrale.

Membrii Consiliului Patronatelor Bancare au anunţat că se vor adresa Preşedinţiei să sesizeze Curtea Constituţională pe legea privind darea în plata, invocând retroactivitatea şi încălcarea dreptului de proprietate, conform lui Bogdan Preda, directorul executiv al Consiliului Patronatelor Bancare din România. Ei solicită retrimiterea legii în Parlament pentru reexaminare şi vor cere clarificări atât de la BNR cât şi de la Finanţe cu privire la aspectele tehnice ale acestui act normativ.

CPBR susţine că legea s-a votat foarte repede, având în vedere că la finele acestui an ar trebui să intre în implementare legea insolvenţei persoanelor fizice, iar în ianuarie urma să fie implementată Directiva 17/2014 a Comisiei Europene privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale.

"Băncile vor absorbi în primul an impactul privind provizioanele şi aşa mai departe dar începând cu al doilea sau al treilea, ei sunt intermediari, vor include în preţul tuturor celorlalte servicii costul acestui produs pe pierdere. Vor creşte inevitabil comisioanele bancare, dobânzile în întregul sistem bancar pentru că vom avea un produs subvenţionat.

Nu subvenţionat de stat cum ar fi în regula, va fi subvenţionat de bănci", a declarat Oana Petrescu, executiv CPBR. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere în cadrul BNR, a declarat că s-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcția de Stabilitate din Banca Centrală din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în șase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Într-o analiză făcută de Ziarul Financiar se arată că preţul locuinţelor de azi a ajuns la nivelul anului 2006, ştergând creşterile de 50%-100% din 2007 şi 2008. În cei doi ani „de foc“, spun jurnaliştii de la ZF, s-au dat peste 100.000 de credite imobiliare în valoare de 8 miliarde euro.

Astfel, legea "dai casa şi scapi de datorii" va afecta creditele imobiliare acordate în a doua parte a anului 2006, în 2007 şi 2008, perioadă în care preţul locuinţelor s-a dublat. Legea stipulează faptul că o persoană poate scăpa integral de datorie prin cedarea către bancă a dreptului de proprietate asupra imobilului ipotecat.

De asemenea, în cazul în care debitorul a ipotecat mai multe bunuri în favoarea băncii, le va ceda acesteia pe toate. Legea se va aplica atât contractelor de credit aflate în derulare în prezent, cât şi celor încheiate după data intrării în vigoare a noilor dispoziţii.

cotidianul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

BNR solicită oficial reanalizarea Legii dării în plată

  • În forma actuală, legea poate da peste cap tot sistemul bancar, fără a le veni în ajutor celor care au cu adevărat nevoie

Banca Naţională a României (BNR) îi propune preşedintelui Klaus Iohannis fie să retrimită în Parlament Legea privind darea în plată, fie să verifice constituţionalitatea actului normativ, din cauza faptului că, în forma actuală, legea nu răspunde caracterului social şi poate genera risc sistemic, se arată într-o declaraţie de presă a viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu.

Cu privire la aspectul social, BNR a prezentat o statistică, cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţie imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37 la sută sunt ipotecare, adică pentru locuinţe. Dintre clienţii cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanţe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. "Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară", a explicat Olteanu.

Din totalul restanţelor persoanelor fizice, 3,9 miliarde de lei, respectiv 18 la sută, sunt restanţe la creditele cu garanţie ipotecară mai mari de 90 de zile. În funcţie de suma contractată, datele BNR arată că 1.317 persoane au luat credite între 150.000 şi 500.000 de euro, 60 între 500.000 şi un milion de euro, 21 de persoane între unu şi două milioane de euro, iar patru peste două milioane de euro. "Aceste date arată că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că pe măsură ce creşte valoarea se înrăutăţeşte disciplina de plată. Neperformanţa creşte de la 1,7 la sută la creditele sub 150.000 de euro la 47,6 la sută pentru cele peste două milioane de euro", a subliniat viceguvernatorul BNR.

În plus, Olteanu susţine că, deşi legea se referă la persoanele fizice, din citirea ei atentă se înţelege că ea se va aplica, în numeroase situaţii, şi pentru creditele societăţilor comerciale.

Cu privire la argumentele juridice, reprezentantul BNR a amintit neconstituţionalitatea, având în vedere că dreptul creditorului este un drept legitim, nu unul care provine dintr-o clauză abuzivă. De asemenea, a fost amintit şi caracterul retroactiv al legii, care, în opinia BNR, va pune în discuţie un principiu fundamental al coexistenţei sociale, şi anume contractul semnat sau cuvântul dat.

Argumentele prezentate de BNR se referă la faptul că legea se aplică oricărei persoane, indiferent de avere şi venituri, şi indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăţi sau nu, se aplică oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinaţie de locuinţă, fie că e vorba de terenuri sau de dezvoltări imobiliare cu scop comercial, şi, de asemenea, se aplică oricărei situaţii locative a debitorului, indiferent că locuieşte în imobilul ipotecat sau nu, fie că deţine sau nu alte soluţii locative.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Legea dării în plată, adoptată de Senat. Rămâne plafonul cerut de BNR, de 150.000 de euro

Senatorii au adoptat luni, in unanimitate, proiectul legii darii in plata a unor imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, cu amendamentul ca programul "Prima casa" sa fie inclus in acest act normativ. S-au inregistrat 119 voturi "pentru" aceasta lege trimisa la reexaminare de presedintele Klaus Iohannis, potrivit Agerpres. Decizia finala apartine Camerei Deputatilor.

Senatorii au respins un amendament care prevedea excluderea din lege a programului "Prima casa" si au introdus un altul care se refera la faptul ca pentru stingerea creantei dintr-un contract de credit prin dare in plata, valoarea contractul de credit, la momentul acordarii, nu trebuie sa depaseasca 150.000 euro, suma calculata la cursul de schimb al BNR in ziua incheierii contractului, garantat prin ipoteca asupra unui bun imobil cu destinatie de locuinta.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Legea dării în plată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu un singur vot împotrivă

Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi o abţinere.

Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

Legea, afltă deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Succes cu darea în plată pentru un gălățean executat silit

Apar primele victorii ale datornicilor, după intrarea în vigoare a Legii dării în plată. Un gălăţean a obţinut acordul băncii pentru ştergerea datoriei rămase. O victorie cu un preţ scump: bărbatul îşi pierduse deja casa după ce a fost executat silit, dar era, în continuare, dator băncii. Avocaţii spun că şi alţi români, aflaţi într-o astfel de situaţie, au şanse să obţină stingerea datoriilor fără să meargă în instanţă.

Ionuţ Balaban, din Galaţi, răsuflă uşurat după ce a scăpat de datoria de peste 38.000 de euro pe care o avea la o bancă. Răspunsul mult aşteptat a venit la o lună după ce a a trimis notificarea pentru dare în plată. „Mi-au spus: domnul Balaban, v-a venit răspunsul din centrală de la București, vi s-a acceptat darea în plată și vă așteptăm în cursul zilei de astăzi să veniți să semnați actele de remiterea datoriei,” povestește Ionuț Balaban.

Gălăţeanul a luat un credit de 37.500 de euro în 2008, pentru a-şi cumpăra o locuinţă de 30 de metri pătraţi. În 2011 însă nu şi-a mai putut achita ratele care între timp s-au dublat, aşa că banca l-a executat silit. În 2013, locuinţa a fost vândută la jumătate de preţ faţă de cel de achiziţie, iar gălăţeanul a fost pus să plătească diferenţa de bani plus comisioane şi penalităţi. „Am cumpărat casa, mi-a vândut casa şi mi-a pus poprire pe salariu pe o sumă mai mare... 38.000 şi ceva. N-aş fi reuşit să plătesc niciodată acea datorie,” spune Ionuţ Balaban.

Avocaţii spun că în această situaţie sunt sute sau chiar mii de români care, deşi au fost executaţi silit de bănci, au rămas cu datorii. Teoretic, în cazul lor, o simplă notificare de dare în plată ar suficientă pentru stingerea datoriilor. „Nici nu mai discută de necesitatea apelării la un notar public, fiindcă imobilul a fost deja vândut, iar banca, prin simpla notificare de remitere a datoriei, practic de recunoaştere ca fiind stinsă a datoriei de către bancă, ar trebui ca banca să emită un document, din care să reiasă faptul că împrumutatul nu mai are niciun fel de datorie,” explică Adrian Cuculis, avocat clienţi ai băncilor.

În practică, însă, băncile au contestat notificările şi doar în unele cazuri au acceptat darea în plată. „Unde este evident că un client de bună-credinţă nu poate face faţă plăţilor, ne vom abţine de la a contesta notificarea în sine, vom constesta şi vom aduce problema neconstituţionalităţii legii,” precizează Ionuţ Stanimir, purtătorul de cuvânt al unei bănci. Avocaţii spun că dacă banca acceptă un acord de stingere a datoriei, actul rămâne valabil chiar şi dacă legea este supusă analizei Curţii Constituţionale.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

Românii care au reușit să încheie socotelile cu banca pe Legea dării în plată

  • Un fost client al Băncii Comerciale Române, aflat în executare silită, a semnat un acord cu banca prin care aceasta renunță la datorie, potrivit prevederilor Legii dării în plată. Un alt client al Raiffeisen Bank a predat casa luată pe credit în franci elvețieni.

Legea dării în plată începe să producă efecte pentru românii care încearcă să scape de datorii. Gălățeanul Ionuț Balaban intra săptămâna trecută în una din sucursalele BCR pentru a parafa acordul prin care datoria de aproape 39.000 de euro rămasă după un credit ipotecar neperformant avea să fie ștearsă. “M-am simțit extraordinar! Când știu că nu mai am nicio datorie nicăieri, că am scăpat de sclavia asta nenorocită”, spune fostul client al BCR, care a apelat la Legea dării în plată.

Doar că Balaban nu avea ce să mai dea în plată. În 2008 a luat un credit de 37.500 de euro pentru achiziția unui apartament cu o cameră, mai mare decât o garsonieră, după cum spune chiar el. Împrumutul avea condițiile standard de la BCR pentru acea perioadă: dobândă fixă timp de un an, de 6%, după care variabilă în funcție de dobânda de referință a băncii. Din cel de-al doilea an dobânda a crescut a circa 10%, iar rata de la 250 de euro la 340 de euro. A venit criza, leul s-a depreciat față de euro, ceea ce a făcut ca majorarea ratei să aibă un impact și mai puternic în bugetul omului. “Am depus de-a lungul lunilor ce au urmat vreo patru notificări de a micșora rata de plată, chiar dacă ar crește perioada. Și 100 de ani, dar să o pot plăti. Le-am adus dovezi că mai mult de 200 de euro nu pot plăti”, spune Balaban și adaugă că nu a găsit înțelegere la bancă, afară de propunerea ca scadența creditului să fie extinsă încă 15 ani, ceea ce ar fi dus la o reducere modică a ratei lunare.

Alți clienți ai BCR au contestat în instanță modul de calcul al dobânzilor BCR, inclusiv în procese colective. De ce nu s-a dus în instanță și gălățeanul nostru? “Aveam gândul să plec din țară”, explică Balaban. Nu ar fi fost singurul care a plecat din România fie să muncească pentru a plăti ratele la bancă, fie pentru a scăpa de executarea silită.

Prin 2011 n-a mai putut plăti și timp de doi ani n-a mai fost deranjat de bancă. În 2013 BCR a început procedurile de executare silită și în 2014 a vândut silit imobilul cu 77.000 de lei la licitație, sumă ce n-a acoperit datoria către bancă, explică Balaban.

Datornicul n-a mai apucat să plece din țară, s-a căsătorit și acum are un copil. A încercat să scape de poprirea pe salariu deschizând conturi la alte bănci. Recunoaște că e norocos că timp de doi ani executorul n-ar reușit să-l găsească și încă și mai norocos că n-a fost nevoit să stea cu chirie, pentru că socrii s-a mutat la țară și au făcut loc într-un apartament din Galați. Norocul a ținut până executorul a pus poprire direct la locul de muncă în decembrie 2015. La această dată, el spune că era deja la curent cu discuțiile din Parlament despre Legea dării în plată și aștepta momentul să scape de datorii.

Pe 16 mai s-a dus la avocat și a notificat banca. “Cei de la bancă, de când am depus notificarea, s-au comportat exemplar. Jurista de la bancă mi-a zis: stați liniștit că astea se vor rezolva”, spune Balaban.

Ultima situație arată că mai datora încă 38.779 de euro băncii. Circa 22.200 de euro era debitul principal și restul dobânzi și penalități. “Plăteam 700-900 de lei/lună. Numai poprire. În concluzie, nu reușeam niciodată să plătesc această datorie. Erau dobânzi calculate la debitul principal”, explică el.

După ce au trecut cele 30 de zile de la depunerea notificării, banca l-a sunat să-i spună să vină să semneze actul de remitere a datoriei și că în 30 de zile va fi scos și din Biroul de credit. Prin actul respectiv, banca își asumă să șteargă datoria, în timp ce debitorul se obligă să renunțe la orice pretenții litigioase față de acel credit. “Ce o să fac cu banii? O să-mi cresc fetița. Mă bucur de libertate. Nu-mi mai trebuie nici în viața vieților credit prin bancă. Mai bine luam de la cămătari”, spune eliberat fostul datornic.

La solicitarea Profit.ro, BCR nu a dorit să precizeze câte notificări a primit de la clienți și câte acte de darea în plată sau de remitere de datoriei a semnat până acum. “Legea Darea în Plată nu reprezintă o soluție, iar numarul redus de beneficiari (câteva mii) față de estimările inițiale (greșit estimate la sute de mii de oameni) demonstrează acest lucru. Aspectul cel mai grav este faptul ca Legea Darea în Plată a ajuns o lege a evacuarii locuinței pentru clienții cu probleme financiare, iar, pentru mii de familii tinere, Legea Darea în Plată a blocat efectiv accesul la un credit pentru locuință”, declară reprezentanții BCR la solicitarea Profit.ro. Ei mai susțin că jumătate dintre clienții buni platnici care au apelat la Legea dării în plată au renunțat, de fapt, la o investiție, dând în plată un al doilea imobil aflat în proprietate.

La apartament a renunțat și Alexandru Vătafu, nefericitul posesor al unui credit în franci elvețieni luat în bula speculativă. El a semnat, marți, cu Raiffeisen Bank actul de dare în plată și a predat casa cumpărată în 2006 cu un credit de 82.000 de franci elvețieni, din care nu prea a avut ocazia să ramburseze din capital prea mult, din cauza mai multor restructurări. Spune că a plătit chiar și un avans de 17.000 de euro la achizția apartamentului cu trei camere situat în sectorul 5 al Capitalei. “În 2011 am făcut prima restructurare din cauza cursului valutar și a situației financiare care se deteriorase. Un an de zile m-a ajutat banca să plătesc rata la jumătate, doar dobânda, dar la revenire au avut grijă, în actul adițional, să-mi mărească dobânda, marja fixă”, spune Vătafu.

Dacă în 2006 plătea o rată de circa 900 de lei, după deprecierea leului și creșterea marjei băncii de la 4,9% la circa 7% rata s-a dublat în lei. Își permitea să plătească doar jumătate, adică circa 300 de franci pe lună, așa că a mai urmat o restructurare în 2014. “Am plătit doi ani jumătate degeaba, doar dobânda. Ultima rată am plătit-o în februarie. De atunci n-am mai plătit, că n-am mai putut”, spune fostul client al Raiffeisen.

Mărturisește că se gândea de atunci că o să dea în plată și să închidă datoria de 75.000 de franci rămasă. După ce a notificat banca, cei de la Raiffeisen au încercat să-l facă să se răzgândească cu o ofertă ce ar fi redus rata la circa 300 de franci, după calculele noastre. “M-au sunat să-mi facă o ofertă să negociem. Conversia în lei la cursul actual și 30% micșorarea soldului și dobândă 3,8%. Nu mi-a convenit că știu că ROBOR-ul e la un minim istoric și în câțiva ani mă trezeam în aceeași situație ca acum. Am zis mai bine să termin de acum, să nu mai plătesc alți câțiva ani degeaba”.

Cum a luat decizia de a renunța la casă? I-a fost greu? “Sincer, cu ușurare. Pare greu, dar nu mi-e greu”, spune fostul debitor, care de acum înainte mărturisește că se va muta cu părinții.

Mai are de gând să mai ia credite de la bănci? “Niciodată, nici 10 lei. M-au raportat la Biroul de Credit, dar nu mă interesează”, susține Alexandru Vătafu.

Afacerea nu a fost deloc ieftină, având în vedere că a plătit cu totul aproape 12.000 de lei pentru închiderea actului de dare în plată, din care 6.600 de lei doar pentru impozitul pe proprietate. Guvernul discută propunerea notarilor de a reduce onorariile la jumătate și a pus în dezbatere o ordonanță prin care vrea să scutească de impozit pe cei care dau în plată.

Reprezentanții Raiffeisen Bank confirmă cazul și spun că până la acest moment au semnat două acte de dare în plată.

Balaban și Vătafu se pot considera norocoși că au reușit să încheie actele de dare în plată. Băncile au contestat vehement Legea dării în plată, pe motiv că aceasta operează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, deci este neconstituțională. Până acum cei de la BCR au 30 de litigii cu debitorii înregistrate la instanțe, iar Raiffeisen are circa 130. Unele dintre acestea sunt solicitări ale debitorilor executați pentru descărcarea de datorii, în timp ce altele sunt contestații ale creditorilor. "Contestăm cazurile în care considerăm că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute în lege sau nu sunt întrunite condiții prevăzute în alte legi aplicabile unui transfer de proprietate. În toate cazurile contestate am cerut instanței competențe să judece contestația și să admită excepția de constituționalitate. Până acum sunt două cazuri în care instanțele au admis această excepție", spun reprezentanții Raiffeisen Bank.

Avocatul Adrian Cuculis, prin care Vătafu a depus notificarea, spune că aceasta este prima dare în plată încheiată la nivelul Bucureștiului. De asemenea, avocatul mai spune că BCR a semnat o remitere de datorie și la Zimnicea, prin care a renunțat la o creanță rămasă după vânzarea silită a unei locuințe. Au dreptul să dea în plată persoanele fizice consumatori, cu credite garantate cu locuințe în valoare de până la 250.000 de euro echivalent în valuta creditului la cursul de la data contractării.

Creditorii pot contesta condițiile de admisibilitate și cu această ocazie pot să ridice și excepții de neconstituționalitate. Judecătoria Sectorului 6 a admis să sesizeze Curtea Constituțională săptămâna trecută, la cererea UniCredit Bank, așa cum Profit.ro a scris în exclusivitiate. De atunci au mai fost admise și cereri ale altor bănci. Eugen Rădulescu, Director al Direcției de Stabilitate din BNR, susținea în urmă cu două săptămâni că băncile au primit 5.000 de notificări pe Legea dării în plată de la clienți.

Băncile au contestat vehement Legea dării în plată, pe motiv că aceasta operează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, deci este neconstituțională.

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Succes răsunător pentru avocata Ioana Dumitru. Două procese din Galaţi care au îngheţat francul elveţian

Avocata gălăţeană Ioana Dumitru a reuşit să obţină în instanţă primele două hotărâri definitive pronunţate de judecătorii Tribunalului Galaţi, care au dispus ca plata ratelor pentru viitor, în cazul a două împrumuturi în franci elveţieni, să se facă în lei, la o valoare "care nu poate depăşi cu mai mult de 20 la sută valoarea cursului de schimb din ziua contractării creditului". Concret, judecătorii gălăţeni au îngheţat, în premieră, valoarea cursului de schimb al francului elveţian. Am rugat-o pe Ioana Dumitru să ne ofere mai multe amănunte despre această premieră juridică.

- Aşadar, rata la care vor fi plătite împrumuturile, în urma acestor decizii, este puţin mai mare de jumătate faţă de cursul actual. 

- Francul elveţian este acum 4 lei, iar ratele se vor plăti la 2,37 lei, într-un caz, şi 2,77, în celălalt. A fost o diferenţă de două luni între momentele contractării.

- Au mai existat numeroase procese pe aceeaşi temă care au fost pierdute de reclamanţi. Unde credeţi că se face diferenţa între deciziile instanţelor, pentru că este vorba practic despre aceeaşi problemă? 

- Inclusiv eu am avut dosare pe care le-am pierdut pe aceste clauze. Până în octombrie 2016, nu a existat decizia 623/2016 a Curţii Constituţionale, care a detaliat şi a motivat, într-un mod benefic împrumutaţilor, teoria impreviziunii şi cazurile în care ea se aplică. Pe scurt şi pe înţelesul tuturor: această creştere a francului elveţian, în ritmul în care s-a produs raportat la leu, poate fi considerată un caz de impreviziune. Cum la fel poate fi considerată şi criza economică în care ne aflăm sau devalorizarea bunurilor, pentru că bunurile aduse ca garanţie la un credit în anul 2007 au cu totul altă valoare decât cele din 2017-2018. Toate aceste situaţii pot fi considerate ca făcând parte dintr-o impreviziune, şi atunci i s-a oferit posibilitatea instanţei să readapteze contractul încheiat între bancă şi împrumutat la noua situaţie economică şi să-i acorde acestui contract, în continuare, o utilitate socială.

Prin această decizie, revine în primul rând obligaţia băncilor să renegocieze contractele cu împrumutaţii, dar negocierea trebuie să fie efectivă, în sensul găsirii unei soluţii viabile pentru împrumutat, nu cum se făcea până acum. Am găsit, de exemplu, aşa-zise renegocieri făcute de bancă, în sensul că doi ani nu mai plăteşti comisionul de administrare, comision care se ridica la maximum 100 de franci. Dintr-o rată de 500, 600 sau chiar 700 de franci, scăzând 100 timp de numai doi ani, tot rămâne o sumă foarte mare pe care împrumutatul respectiv nu şi-o permite. Dacă băncile nu oferă această renegociere reală, împrumutaţii se pot adresa instanţei de judecată şi pot solicita readaptarea contractului.

Şi până la această decizie a CCR, instanţa putea interveni, pentru că legile pe care se sprijină erau aceleaşi. Poate a existat reţinere, poate alte motive... Dar Curtea Constituţională, prin această motivare extinsă, oferind în concret soluţii - atât pe noul Cod civil, unde impreviziunea este reglementată expres, cât şi pe vechiul Cod, unde nu era reglementată expres, dar putea fi interpretată din alte articole - a dat posibilitatea concretă instanţelor de judecată să o poată aplica.

Din acest motiv, deoarece această decizie a fost dată în octombrie 2016, iar motivarea a apărut în ianuarie 2017, anterior acestei date chiar litigii relativ identice au găsit soluţia contrară din partea instanţei, adică au fost respinse.

- Asta înseamnă că, de-acum încolo, toate procesele pe împrumuturile în franci elveţieni vor da câştig de cauză împrumutaţilor? 

- Depinde de probarea condiţiilor fiecărui contract în parte. Chiar dacă vorbim de împrumuturi în aceeaşi monedă, fiecare contract şi fiecare împrumutat au particularităţile lor. Pentru că pot exista persoane care îşi permit să plătească ratele, dar, din varii motive, n-ar mai vrea. Or, acestora nu li se poate aplica, bineînţeles. Li se poate aplica doar persoanelor care, efectiv, nu-şi mai pot permite aceste rate fără să-şi pună în pericol viaţa socială. De asemenea, trebuie să se dovedească şi buna-credinţă a împrumutaţilor în executarea contractului, şi faptul că acesta se află în imposibilitate efectivă de a-şi achita ratele. Însă o anume soluţie nu este obligatorie şi nu poate fi generalizată la modul absolut.

- În Croaţia s-a dat o lege pentru conversia în moneda naţională a tuturor creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării, la toate băncile, precum şi schimbarea ratelor de dobândă din variabile în fixe. 

- S-a încercat, după cum ştiţi, şi în România o astfel de lege, de îngheţare a cursului francului elveţian la un anumit nivel, poate nu chiar la cel din momentul încheierii contractului. Dar legea nu a trecut, pentru că s-a constatat că ar avea un impact devastator asupra sistemului nostru bancar. Şi atunci s-a ales această soluţie de compromis - Legea 77 din 2016, care priveşte darea în plată a bunurilor imobile aduse ca garanţie pentru stingerea datoriilor reieşind dintr-un contract de împrumut. Aceasta este legea care a fost considerată aplicabilă, posibilă la noi în ţară. Legea prevede şi patru condiţii pe care împrumutatul trebuie să le îndeplinească pentru a putea transmite proprietatea bunului adus ca garanţie pentru creditul acordat şi să scape de orice datorii viitoare reieşind din creditul respectiv: în primul rând, să fie un credit ipotecar, bunul adus ca garanţie să fie o locuinţă, valoarea creditului să nu depăşească 250.000 de euro şi persoana respectivă să nu fi fost condamnată printr-o hotărâre definitivă pentru o infracţiune care are legătură cu creditul respectiv. Bineînţeles că băncile au considerat neconstituţionale aproape toate articolele şi au arătat că legea aceasta nu ar trebui să se aplice tuturor persoanelor, ci doar cazurilor sociale, cum a fost intenţia acestei legi. Şi atunci, Curtea Constituţională a analizat toate aspectele şi a pronunţat Decizia 623, prin care a arătat că Legea 77, a dării în plată, poate fi aplicată şi a extins sfera ei de aplicabilitate.

- În cele două cazuri pe care le-aţi câştigat, este vorba despre aceeaşi bancă?

- Nu, sunt bănci diferite.

- Ne puteţi spune şi numele? 

- Sunt bănci cunoscute, dar chiar nu contează numele lor, ci clauzele contractului şi situaţia împrumutaţilor.

- Fără îndoială, este o reuşită pentru dvs. pe plan profesional. Despre impactul social al acestor sentinţe ce ne puteţi spune? 

- Am cunoscut destule cazuri în care oamenii chiar au trecut prin tragedii. Şi-au pierdut locuinţa, s-au destrămat familii, au ajuns să locuiască unul cu chirie, unul prin altă ţară, din aceste motive strict financiare. Nu mai vorbesc de cazuri mai grave, când oamenii s-au îmbolnăvit. Pentru mine, impactul emoţional chiar este mare. Iar pentru clienţi este o reuşită fantastică, oamenii au plâns când au auzit decizia şi nu le-a venit să creadă.

Impreviziunea. "Elementul fantastic" al Deciziei 623

Avocata Ioana Dumitru ne-a spus că Decizia 623 a Curţii Constituţionale, privind Legea 77 a dării în plată, poate fi aplicată, practic, la toate contractele. "Poate fi vorba de un împrumut de nevoi personale sau de unul obţinut prin programul "Prima casă", poate fi orice contract încheiat de un consumator cu un profesionist, pentru prestarea de servicii, deci nu vorbim doar de contracte de împrumut. Aici este inovaţia şi chiar elementul îmbucurător adus de această decizie a Curţii Constituţionale. Practic, s-a ajuns prin această decizie la scopul iniţial pe care l-au avut în vedere iniţiatorii legii dării în plată. Prin previziune, s-a oferit posibilitatea instanţelor de judecată de a readapta contractul prin aşa-zisa îngheţare a cursului sau prin stabilirea unui plafon maxim până la care acest curs poate fi considerat ca făcând parte din sfera previzibilului pentru consumator. Pentru că Legea 77 oferea doar posibilitatea încetării contractului şi transmiterii proprietăţii către bancă. Nu oferea şi posibilitatea ca omul să-şi păstreze locuinţa, să-şi poată achita ratele şi să-şi poată continua şi viaţa, să poată trăi".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Zeci de gălățeni s-au împăcat cu băncile şi au obținut reduceri de solduri și dobânzi

Zeci de gălățeni care au apelat la negocieri cu băncile, ca modalitate de soluționare alternativă a litigiilor, au obținut reduceri de solduri și de dobânzi, micșorări consistente ale ratelor lunare, dar și recuperări ale unor comisioane plătite.

Anul 2021 a fost cel mai eficient din cei șase ani de activitate ai Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), au anunțat reprezentanții instituției, într-o conferință de presă. Nouă din zece negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii CSALB. Totodată, rata de respingere a cererilor de către bănci a scăzut la cel mai mic nivel: 17 la sută raportat la întregul sistem bancar. Practic, mai mult de opt din zece cereri care au avut solicitări negociabile (diminuarea costurilor creditelor, de exemplu) și-au găsit rezolvarea în cadrul Centrului. În plus, anul 2021 a adus cele mai mari beneficii obținute în urma negocierilor: 1,94 milioane de euro, cu 45 la sută mai mari decât în anul precedent. Valoarea totală a beneficiilor s-a apropiat, astfel, de șase milioane de euro pentru perioada 2016-2021.
De asemenea, anul 2022 a început cu un nou record al cererilor acceptate spre negociere de către bănci: în săptămâna 17-21 ianuarie 2022, CSALB a înregistrat 30 de dosare (cereri acceptate spre negociere), de trei ori mai multe decât într-o săptămână obișnuită.

Exemple de negocieri încheiate cu succes

Conform reprezentanților CSALB, gălățenii au trimis 45 de cereri de negociere cu băncile în 2021. Ne-au fost oferite și câteva dintre soluțiile acceptate de părți după negocierile purtate în cadrul CSALB.
În primul caz, comerciantul acceptă cererea de conversie din franci elvețieni în lei a creditului contractat de S.D. în anul 2008, la care se aplică o reducere de 14% a soldului existent. Rata dobânzii va fi IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) + marjă fixă de 2,4 puncte procentuale. Banca va suporta costurile notariale, cele presupuse de înscrierea conversiei în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM) și costurile inițiale cu evaluarea garanției aferente creditului.
În al doilea caz, banca îi propune lui C.D.I următoarea soluție pentru ratele care au rămas de achitat: dobândă fixă timp de cinci ani la nivelul de 4,3% pe an. Ulterior, dobânda devine variabilă cu formula EURIBOR 6M + 3% marja băncii. Prin aplicarea ofertei, rata lunară scade de la 445 euro la 360 euro/lună.
Într-un alt caz soluționat cu succes, P.V. a solicitat restituirea comisionului de risc pentru un credit contractat în anul 2008. Banca a transferat consumatorului suma de 14.280 de lei, reprezentând comisionul de risc încasat.
Un ultim exemplu, comerciantul aprobă conversia creditului din CHF în Lei și reduce cu 18% soldul creditului pentru D.I. din Galați. Rata lunară va fi de 770 de lei, iar dobânda va fi calculată după formula IRCC + 3,1%. Banca suportă costurile notariale și de înscriere a modificării în RNPM.

Ștergerea din Biroul de Credit nu se negociază

Însă nu toate cererile transmise de consumatori pot face obiectul unei negocieri. De exemplu, solicitările de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu pot forma obiectul unei negocieri, chiar dacă și numărul acestora a crescut: în 2021, CSALB a primit în raport cu băncile 350 de cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit (23% din totalul cererilor adresate lor), iar în raport cu IFN-urile s-au primit 823 de cereri de radiere (85% din totalul cererilor adresate lor). "Practic, șansele de rezolvare prin CSALB a radierii din Biroul de Credit sunt aproape de zero", au spus reprezentanții Centrului, recomandându-le consumatorilor ca, pentru acest lucru, să se adreseze direct băncilor sau IFN-urilor cu care au contract.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.