Jump to content

Frica de inundaţii îi ţine departe pe investitori de Nămoloasa


dcp100168

Recommended Posts

Frica de inundaţii îi ţine departe pe investitori de Nămoloasa

* Doi oameni de afaceri importanţi au ocolit, în ultimii ani, Nămoloasa, invocând lipsa infrastructurii rutiere şi riscul de producere a inundaţiilor * În lipsa locurilor de muncă, majoritatea tinerilor au plecat fie la oraş, fie din ţară

 

Singurul mod de a ajunge în comuna Nămoloasa, dinspre Galaţi, este DN 25. Din Hanu Conachi, maşina părăseşte şoseaua şi intră pe DN 25A, pe un drum mărginit pe ambele părţi de pădure. La doar câţiva kilometri după podul de fier care traversează Siretul, drumul naţional este lăsat în urmă, iar şoseaua continuă pe DJ 204N, de-a lungul albiei majore a râului Siret. Peisajul diferă aici de cel întâlnit pe DN 25. Pe câmpia întinsă, brăzdată de mici dealuri, sunt presăraţi, din loc în loc, plopi înalţi. Aceşti copaci foşnitori par singurii locuitori ai zonei. La o primă vedere, nimic din prezent nu te trimite cu gândul la importanţa covârşitoare pe care aceste meleaguri au deţinut-o în Primul şi în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Ameninţarea Siretului

Tocmai aşezarea satelor din componenţa Nămoloasei ca într-un lighean, cu apele Siretului scăldând latura de nord-vest a comunei, a fost şi este, în egală măsură, atât o binecuvântare, cât şi o pacoste pentru locuitorii de aici. Fără îndoială, poziţionarea unei localităţi pe cursul unei ape curgătoare a avut şi are avantaje incontestabile pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. În acelaşi timp, natura şi-a arătat colţii la Nămoloasa ori de câte ori topirea zăpezilor şi ploile abundente au făcut ca Siretul să iasă din matcă şi să inunde deopotrivă culturile, curţile şi casele oamenilor. Faima de comună inundabilă a ajuns astfel şi la urechile posibililor investitori, care au ocolit sistematic Nămoloasa în ultimii ani.

Plecarea tinerilor

Teama investitorilor de a pune pe picioare afaceri la Nămoloasa loveşte comunitatea din două părţi. Mai întâi, lipsa investitorilor înseamnă şi lipsa locurilor de muncă. De cealaltă parte, bugetul comunei rămâne văduvit de banii pe care investitorii i-ar aduce cu ei. Această situaţie a făcut ca tinerii din Nămoloasa să plece masiv în străinătate, odată ce graniţele au fost deschise. În gospodării au rămas în general bătrânii, care se ocupă mai ales cu agricultura de subzistenţă.

Danezul speriat de ape

"Cei mai mulţi tineri din comună sunt plecaţi în străinătate. Totuşi, în ultimii ani, unii au hotărât să se întoarcă şi să îşi construiască aici case. Pentru a-i sprijini, am hotărât să-i oferim fiecăruia un teren de 1.000 de metri pătraţi, gratuit, sub formă de concesiune pe o perioadă de 49 de ani. Vorba s-a dus şi astfel cei în putere nu mai evită localitatea. Cu toate acestea, populaţia este îmbătrânită", a explicat Adrian Răsmeriţă, primarul din Nămoloasa.

Cu toate că tinerii se întorc şi se stabilesc în sat, principala problemă este cea a locurilor de muncă. În 2010, un om de afaceri danez a intenţionat să pună pe picioare în comună o fermă de creştere a porcilor, cu o capacitate de 40.000 de capete. Ar fi fost o investiţie importantă pentru comunitate, care ar fi creat multe locuri de muncă.

"Eram la Galaţi atunci şi încercam să găsesc un proiectant pentru realizarea unui plan urbanistic zonal, în vederea amplasării fermei la doi kilometri distanţă de sat. Am primit, însă, un telefon de la firma daneză, în care mi s-a spus că renunţaseră la idee, pentru că nu era o cale alternativă de acces în localitate şi pentru că zona era inundabilă. Ştiau de inundaţiile din 2005. Nu am avut cum să-i mai conving", a precizat edilul.

Fabrica de confecţii, altă investiţie ratată

O poveste similară s-a petrecut doar un an mai târziu, atunci când o fabrică de confecţii din comuna brăileană Măxineni a vrut să deschidă o linie de producţie la Nămoloasa. "Au venit, au văzut terenul şi au părut încântaţi. Patronul italian tocmai încheiase un contract cu armata şi avea nevoie de forţă de muncă. Am chemat tinerii la primărie şi, timp de două săptămâni, le-a asigurat transportul pentru a fi instruiţi. Apoi, înainte de a lua decizia finală, italianul a dorit să vadă personal locul. Doar că apele crescuseră din nou şi drumul era inundat. Astfel, nu au avut altă cale de acces decât digul Nămoloasa-Măicăneşti. După două zile, m-au sunat să-mi spună că renunţă, aşa cum mă şi aşteptam, de altfel. Întâmplări similare s-au mai petrecut de atunci", a spus primarul Răsmeriţă.

Angajaţii, nevoiţi să facă naveta

În absenţa unor investiţii medii sau mari, locuitorii în putere din Nămoloasa au la dispoziţie doar munca în agricultură, precum şi micile afaceri de familie din sat. Astfel, în cele patru ferme (asociaţii agricole - n.r.) mari din Nămoloasa lucrează în jur de 20 de persoane. Alte locuri de muncă oferă chiar primăria. De asemenea, 20 de persoane lucrează în cele 20 de magazine şi baruri din cele două sate din Nămoloasa. Alte 60 de persoane lucrează în satele din jur, ei fiind nevoiţi să facă zilnic naveta.

Oamenii, scoşi dintre nămeţi cu două utilaje

În 2008, atunci când a preluat mandatul de primar, actualul edil din Nămoloasa povesteşte că localităţile din comună rămâneau înzăpezite chiar şi două săptămâni, având în vedere poziţia periferică a comunei pe harta judeţului. Lucrurile s-au schimbat însă radical de atunci, după ce, în 2009, primăria a cumpărat un tractor cu lamă de deszăpezire. În 2013 a urmat un buldoexcavator, dotat, de asemenea, cu lamă pentru îndepărtarea zăpezii. "În câteva ore, şoselele şi străzile sunt deszăpezite. Acest lucru este benefic pentru toţi locuitorii, dar mai ales pentru bătrânii care au nevoie de alimente sau de medicamente. Am desemnat câte o persoană care să aibă grijă pe timp de iarnă de vârstnicii rămaşi fără susţinere", a precizat primarul Adrian Răsmeriţă.

Maşină de pompieri cumpărată în 2010

"În 2008 aveam în comună o maşină de pompieri din 1965, existentă mai mult cu numele. În cazul unui incendiu, până ajungeau pompierii de la Iveşti (distanţă de 25 de kilometri - n.r.), ardea tot. Din acest motiv, în 2010 am cumpărat o autospecială în caz de incendiu, am angajat trei persoane şi am înfiinţat un post pentru situaţii de urgenţă. În fiecare zi, doi angajaţi sunt de permanenţă, pentru a putea interveni în cazul unei nenorociri", a spus primarul din Nămoloasa.

Cabinet stomatologic deschis anul trecut

Un medic dentist are deschis cabinet la Nămoloasa, din 2014, spre bucuria oamenilor din sat, care nu mai sunt nevoiţi să bată drumul până la cabinetele din Galaţi sau Brăila. De asemenea, medicul de familie, un tânăr de 37 de ani, locuieşte în comună, putându-i astfel ajuta în orice împrejurare pe pacienţi. Şi un lanţ de farmacii din Galaţi a deschis la Nămoloasa un punct de lucru, de unde oamenii pot lua reţetele compensate prescrise de către medic.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Comuna Nămoloasa nu reuşeşte să se dezvolte. Frica de inunbdaţii îi ţine pe investitori la distanţă

După ce, în anul 2005, ieşirea Siretului din matcă a izolat, pentru câteva zile, comuna Nămoloasa de restul judeţului, acesteia i s-a pus eticheta de comună inundabilă, iar investitorii au început, treptat, să evite micuţa aşezare de la marginea judeţului Galaţi. 

Cei 2.160 de locuitori ai comunei Nămoloasa îşi găsesc cu greu un loc de muncă în localitatea de baştină. Investitorii nu se înghesuie să vină în zonă, iar puţinii care îşi fac drum prin comuna aflată la graniţa judeţelor Galaţi, Brăila şi Vrancea fac cale întoarsă rapid, când află de pericolul inundaţiilor. "Cei mai mulţi săteni muncesc ba la Focşani, ba la Măxineni, ori la Năneşti, unde este o fabrică de mobilă", ne-a explicat Adrian Resmeriţă, primarul comunei, aflat la al treilea mandat consecutiv. 

Aducerea investitorilor, o corvoadă

De altfel, primarul Resmeriţă este şi cel care a trăit, deja, mai multe dezamăgiri în ceea ce priveşte aducerea unor investitori străini în comuna Nămoloasa. "Am avut, în 2010, o înţelegere verbală cu un investitor danez, care urma să vină aici, să creeze locuri de muncă. Totul era sigur, 99 la sută, mai trebuiau doar semnăturile. Deja aveam terenul, oamenii fuseseră instruiţi pentru angajare, era aproape bătută palma. Însă investitorul  a auzit că în 2005 a ieşit Siretul din matcă şi a inundat drumul de acces, şi s-a întors din drum. Nu a mai vrut să audă!", ne-a spus Adrian Resmeriţă.

Eticheta de comună inundabilă, falsă?

Cu toate astea, edilul din Nămoloasa spune că investitorii nu au de ce să se teamă. Mai mult, acesta ne-a explicat că până şi eticheta de comună inundabilă care i-a fost atribuită localităţii este una greşită. "Ştiţi ce s-a întâmplat, de fapt? În 2005, televiziunile arătau imagini de la Vadu Roşca şi spuneau că sunt de la Nămoloasa. Ne-au stricat, într-un fel, imaginea. Într-adevăr, am avut câteva case cu daună totală din cauza inundaţiilor, dar nu a fost inundată toată comuna. Digurile au rezistat. Problema cea mai mare, este, într-adevăr, la drumul de acces, care se inundă de fiecare dată, însă lucrăm la un drum secundar, pe lângă satul Crângeni, care să evite albia inferioară a Siretului", ne-a mai declarat Adrian Resmeriţă.

Tinerii comunei au plecat pe alte meleaguri

Teama investitorilor de a pune pe picioare afaceri la Nămoloasa loveşte comunitatea din două părţi. Mai întâi, lipsa investitorilor înseamnă şi lipsa locurilor de muncă. De cealaltă parte, bugetul comunei rămâne văduvit de banii pe care investitorii i-ar aduce cu ei. Această situaţie a făcut ca tinerii din Nămoloasa să plece masiv în străinătate, odată ce graniţele au fost deschise. În gospodării au rămas în general bătrânii, care se ocupă mai ales cu agricultura de subzistenţă.

Locurile de muncă, disponibile prin împrejurimi

Potrivit spuselor primarului Adrian Resmeriţă, aproximativ 200 de persoane fac zilnic naveta din Nămoloasa spre comunele din jur, ori spre Focşani, pentru a putea pune o pâine pe masă. Patru microbuze fac, zilnic, traseul Focşani-Nămoloasa, încărcate cu navetiştii care nu şi-au găsit de muncă aproape de casă, dar care nici nu vor să stea în aşteptarea ajutorului social.

Ajutorul social nu îmbie oamenii la muncă

Din totalul locuitorilor comunei, la ajutorul social sunt 170 de dosare înregistrate, ceea ce înseamnă că aproximativ 15-20 la sută dintre nămoloşeni beneficiază de acest sprijin financiar de la stat. Problema reală apare abia la cheful de muncă, care pentru unii dintre ei lipseşte cu desăvârşire. "Ştiţi cum stă treaba? Ei sunt o pătură socială. Unii au ajuns acolo împotriva voinţei lor, din cauza destinului, iar alţii doar se complac. Noi îi punem, însă, la muncă, iar de ceva timp am reuşit să implementăm şi un fel de proiect. Am repartizat, din 2008 începând, la fiecare beneficiar de ajutor social, câte doi bătrâni, pe care trebuie să îi ajute. Cu deszăpezirea, cu tăiatul lemnelor, să le aducă apă etc. Astfel, îşi fac şi ei orele, iar pe bătrâni îi ajutăm aşa, că cei tineri sunt plecaţi în alte ţări, la muncă. Am împăcat şi capra, şi varza", ne-a declarat Adrian Resmeriţă, edilul comunei.

Deszăpezirea comunei, un real succes

"În timp ce alte comune erau sub zăpezi, noi am reuşit să ne facem treaba doar cu două utilaje şi cu oamenii de la 416. Consider că ne-am organizat foarte bine, şi am reuşit să ajungem chiar şi în satul Crângeni, care e de fapt un cătun", ne-a spus edilul Adrian Resmeriţă. De altfel, se poate vedea că deszăpezirea a fost făcută bine, dat fiind că pe marginea drumurilor din comună încă mai sunt mormane de zăpadă date la o parte cu utilajele din dotare.

O mână de oameni îşi duc traiul departe de lume

Doar 10-12 familii mai trăiesc în cătunul Crângeni. Bătrâni, oamenii convieţuiesc laolaltă cu câinii, adevăraţii paznici ai zonei. Drumul este plin de nămol, casele sunt vechi, mai au un pic şi se dărâmă, iar, de la distanţă, imaginea este una a dezolării. 

Am făcut cam cinci minute din Nămoloasa Sat până în Crângeni, cătunul aflat la vreo patru kilometri distanţă. Până aici, nici măcar asfaltul nu a ajuns, iar drumul pe timp de iarnă poate deveni o provocare. De altfel, dacă maşina e prea joasă, rişti ca, la un moment dat, ori să rămâi împotmolit, ori să nu reuşeşti să întorci. 

Încă de la intrarea în cătun, am fost întâmpinaţi de câinii din zonă. Protectori, deloc binevoitori cu străinii, cu greu au fost calmaţi de o bătrână ce ne-a ieşit în cale. La prima vedere, pare mai mult un loc părăsit, nicidecum un colţ de comun locuit. Casele se dărâmă, le înghite pământul, iar oamenii abia se văd la gardul caselor. Din ce ne spune primarul, au plecat toţi cei tineri de aici şi au mai rămas doar bătrânii. Bătrânii şi câinii. 

Proiectele, în continuare pe hârtie 

Din 2011, se tot propun proiecte pentru drumul care leagă Nămoloasa de Crângeni şi, mai departe, de DN23. Cu toate astea, tot ce s-a făcut a fost un drum de pietriş, mai bun, e drept, decât cel vechi, de pământ. "Acest drum l-am gândit ca o alternativă pentru investitori, astfel încât să nu mai spună că nu au cum ajunge în comună atunci când iese Siretul din matcă", ne-a explicat Adrian Resmeriţă. 

Fortificaţiile, vestigiu istoric

Pe tot drumul spre Crângeni, am putut admira, în mijlocul câmpului, linia de fortificaţii care lega, cândva, Focşaniul de Galaţi. Linia fortificată Focşani-Nămoloasa-Galaţi avea 676 de guri de foc şi trei „fronturi întărite” (Focşani, Nămoloasa, Galaţi), incluzând grupuri de baterii cuirasate dispuse în adâncime pe trei linii. De menţionat este că această linie a fost deservită, pe timp de pace, de peste 7.000 de militari, dar şi că, în Primul Război Mondial, cele 676 de guri de foc au reprezentat aproape jumătate din arsenalul artileriei româneşti.

Se lucrează la modernizarea şcolii din comună

Pentru că primarul Adrian Resmeriţă este provenit din sistemul educaţional, meseria sa de bază fiind cea de învăţător, educaţia este pusă pe locurile fruntaşe când vine vorba de investiţii în comună. "În 2014, la cutremurul acela mare, am avut mare noroc că s-a întâmplat seara. Dat fiind că şcoala era foarte veche, cu pereţi de cărămidă, dar cu tavan de trestie şi plasă, puteam avea o tragedie. S-a prăbuşit tavanul! Am luat decizia, împreună cu cei din Consiliul Local, să închidem şcoala şi să o modernizăm, urmând să întărim structura de rezistenţă, să schimbăm acoperişul, geamurile, să facem grupuri sanitare în interior, să asigurăm încălzire cu centrală pe lemne. Copiii din comuna noastră merită ce e mai bun", ne-a explicat edilul din Nămoloasa. În comună sunt două şcoli, una în prag de modernizare, una în conservare, dar şi două grădiniţe.

Primăria, dotată cu autospecială ISU

Printre realizările de care este cel mai mândru, Adrian Resmeriţă ne-a povestit şi de autospeciala ISU pe care a reuşit să o cumpere. "Este dotată cu sistem de stingere a incendiilor, cu spumă pentru incendiile mai grave, chiar şi cu echipament de descarcerare. Slavă Domnului, nu a fost nevoie de aşa ceva. Doar la stingerea incendiilor am intervenit cu ea, pentru că suntem relativ departe de primul oraş, aşa că aveam nevoie", ne-a explicat edilul.

Investiţii în canalizare şi asfalt

Patru milioane de euro, din fonduri europene şi guvernamentale, îşi propune Adrian Resmeriţă să cheltuie pentru reţeaua de canalizare a comunei, dar şi pentru infrastructura de drumuri. "Avem proiect depus pentru asfaltarea a 6,5 km de drum comunal, cu tot cu şanţuri dalate. Mai întâi vom face, însă, reţeaua de canalizare, pentru a nu cheltui bani pe asfalt de două ori", a declarat primarul din Nămoloasa.

Proiect de atragere a oamenilor spre Nămoloasa

Una dintre ambiţiile primarului comunei Nămoloasa este aducerea oamenilor înapoi în comună. "Pentru asta, m-am gândit la un proiect prin care să achiziţionez toate aceste case vechi, bătrâneşti, scoase la vânzare, să încercăm o refacere a lor şi apoi să le vindem. Ca utilităţi, oamenii au curent electric, apă potabilă, în curând canalizare şi drumuri asfaltate", a explicat edilul Adrian Resmeriţă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Zeci de loturi de casă, în aşteptarea locuitorilor

Chiar dacă este aşezată la marginea judeţului, la o distanţă de 60 de kilometri de municipiul Galaţi, comuna Nămoloasa pare să atragă în continuare oameni dispuşi să renunţe la traiul de la oraş, în schimbul liniştii şi a aerului curat de la ţară. Procesul atragerii de noi locuitori este însă îngreunat de lipsa locurilor de muncă, o "boală" omniprezentă în mai toate satele din judeţul Galaţi.

Doar pe parcursul acestui an, 60 de persoane şi-au făcut buletin de Nămoloasa. Este vorba, în mare parte, de oameni originari de aici, care, odată ieşiţi la pensie, au preferat să se retragă de la oraş. Pe lângă aceştia, primarul Adrian Răzmeriţă spune că sunt şi tineri care s-au întors din străinătate, pentru a-şi ridica case sau vile în sat. Chiar dacă pleacă din ţară din nou, cel mai probabil aceştia se vor stabili la un moment dat în localitate.

"Anul trecut, numărul locuitorilor a crescut uşor. Este un fapt care mă bucură şi sper să fie şi anul acesta la fel. Acum, populaţia comunei este destul de îmbătrânită, media de vârstă fiind de 60 de ani. Consider totuşi că prin infrastructură şi prin investiţii îi poţi atrage pe oameni. Acesta este secretul, cred. Până în 2020, avem în derulare mai multe proiecte de investiţii, în valoare totală de peste cinci milioane de euro. Vreau ca, în 2020, comuna să arate cu totul altfel. Vrem să construim sistemul de canalizare şi staţii de epurare. Un alt proiect important este asfaltarea drumurilor din comună. În momentul de faţă, avem asfaltaţi zece kilometri. Comuna se întinde însă pe o suprafaţă mare, astfel încât mai trebuie asfaltaţi 27 de kilometri de drumuri comunale. Şi pentru acest proiect, şi pentru cel de canalizare ne aflăm acum în demararea etapei de licitaţii", a explicat primarul Adrian Răzmeriţă.

Reabilitarea şcolii şi a căminului cultural sunt alte două proiecte aflate în fază avansată de execuţie. "Avem şi 30 de locuri pentru construcţia de case, pe care le dăm în concesiune, gratuit, pentru o perioadă de 49 de ani, oricui doreşte să se stabilească aici. Fiecare teren are 1.000 de metri pătraţi. Toată comuna este electrificată", a adăugat edilul din Nămoloasa.

Atestare documentară de peste 500 de ani

Nămoloasa este atestată documentar de pe vremea lui Petru Vodă, în anul 1448. Pe atunci, localitatea era considerată o adevărată poartă de trecere între Moldova şi Ţara Românească. Între 1830 şi 1835, aici este atestată funcţionarea unei importante vămi, care îi taxa pe mocanii vrânceni, băcăuani şi ardeleni (numiţi şi ungureni), care treceau pe aici cu turmele, la iernat, după ce coborau de la munte sau traversaseră Carpaţii prin culoarul Ojdula-Soveja sau prin pasul Oituz.

60 de localnici fac naveta la serviciu

Cei mai mulţi dintre salariaţii din Nămoloasa lucrează la Focşani, în domeniul confecţiilor. Alţi localnici fac naveta la Măxineni (judeţul Brăila), unde funcţionează o fabrică de încălţăminte. Şi în comuna învecinată, Năneşti, sunt angajaţi locuitori din Nămoloasa, într-o fabrică de mobilă. În total, în jur de 60 de oameni fac naveta, pentru a putea avea un loc de muncă.
"Numărul salariaţilor din comună sare de 100, cu tot cu angajaţii Primăriei şi cu cei de la asociaţiile agricole. Ar putea fi şi mai mulţi salariaţi, însă investitorii nu se îngrămădesc să vină aici. De multe ori, potenţialii investitori au fost ţinuţi departe chiar de teama de inundaţii (Nămoloasa este aşezată ca într-un lighean, cu apele Siretului scăldând latura de nord-vest a comunei - n.r.). Unii au fost chiar la un pas de a semna, dar s-au retras în ultimul moment. Sper, însă, ca în scurt timp să avem mai mulţi investitori, încurajaţi şi de proiectele de investiţii aflate acum în desfăşurare", este de părere primarul din Nămoloasa, Adrian Răzmeriţă.   

Două utilaje pentru deszăpezirea satelor Nămoloasa şi Crângeni

În 2008, atunci când a preluat mandatul de primar, actualul edil din Nămoloasa spune că cele două localităţi din comună rămâneau înzăpezite chiar şi câte două săptămâni, ţinând cont de poziţia periferică a comunei pe harta judeţului. Lucrurile s-au schimbat însă destul de mult de atunci, după ce, în 2009, primăria a cumpărat un tractor cu lamă de deszăpezire. În 2013, a urmat achiziţia unui buldoexcavator, dotat, de asemenea, cu lamă pentru îndepărtarea zăpezii. "În câteva ore, şoselele şi străzile sunt deszăpezite. Acest lucru este benefic pentru toţi locuitorii, dar mai ales pentru bătrânii care au nevoie de alimente sau de medicamente. Am desemnat câte o persoană care să aibă grijă pe timp de iarnă de vârstnicii rămaşi fără susţinere", a precizat primarul Adrian Răsmeriţă.        

Maşină de pompieri cumpărată în 2010

Până în 2008, în comuna Nămoloasa exista o maşină de pompieri fabricată în 1965, autospecială care funcţiona mai mult cu numele. "În cazul unui incendiu, până ajungeau pompierii de la Iveşti (distanţă de 25 de kilometri - n.r.), ardea tot. Din acest motiv, în 2010 am cumpărat o autospecială, am angajat trei persoane şi am înfiinţat un post pentru situaţii de urgenţă. În fiecare zi, doi angajaţi sunt de permanenţă, pentru a putea interveni în cazul unei nenorociri", a spus Adrian Răsmeriţă, primarul din Nămoloasa.       

Peste 200 de elevi, într-o şcoală renovată

În jur de 230 de copii învaţă la şcoala gimnazială şi la grădiniţa din comuna Nămoloasa. În total, aici predau 19 dascăli, localnici şi navetişti. Pentru dascălii care fac naveta, Primăria asigură transportul, potrivit primarului Adrian Răzmeriţă. Anul acesta, elevii au început anul şcolar într-o clădire proaspăt renovată, care arată acum mai bine decât multe şcoli de la oraş.

Peste 150 de dosare la venitul minim garantat

La Primăria din Nămoloasa există în prezent 172 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat de stat, pe baza Legii 416. Numărul asistaţilor social este în scădere faţă de alţi ani, potrivit primarului Adrian Răzmeriţă. "Îi folosim pentru lucrările de toaletare şi curăţare a spaţiilor publice sau acolo unde este nevoie de ei. În cazul în care nu fac numărul minim de ore, pot rămâne fără ajutorul social", a precizat edilul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Naveta aduce pâinea pe masă la Nămoloasa

Singura comună din judeţul Galaţi în care se poate ajunge numai trecând prin Vrancea este şi acum bântuită de blestemul apelor care au lovit cu furie zona, în 2005. Confundată cu Vadu Roşca, Nămoloasa pică constant de pe lista potenţialilor investitori care ar putea aduce bunăstare în comună şi pâine pe masă locuitorilor.

Situată mai mult în Vrancea decât în Galaţi, în albia Siretului care acum fix 14 ani mătura tot în cale, Nămoloasa a supravieţuit neaşteptat de bine furiilor care au distrus localităţi întregi şi au schimbat ori au curmat destine. Ca să ajungi la aşezarea situată ca într-o scoică între cele două diguri, menite să o apere de Siretul nărăvaş şi imprevizibil, trebuie să ieşi din Galaţi şi să treci prin satele Vrancei. De fapt, cam aşa se simt ca apartenenţă locuitorii din Nămoloasa, mai apropiaţi fizic, social şi economic de judeţul vecin decât de judeţul din scripte. Şi au şi de ce, pentru că, de-a lungul anilor post-inundaţii, investitorii mari i-au ocolit, deşi iniţial s-au arătat mai mult decât tentaţi să îşi aducă banii şi afacerile la Nămoloasa, atraşi de potenţialul zonei. Frica de potenţialele viituri care să le distrugă averile i-a pus însă pe fugă pe rând, întâi pe finanţatorul unui combinat de creştere a porcilor, iar mai apoi pe un producător de încălţăminte.

Punct de lucru, devenit istorie

Este ceea ce a intenţionat să facă primarul Adrian Răsmeriţă, în urma discuţiilor cu patronii fabricii de încălţăminte de la Măxineni, unde mulţi dintre oamenii din Nămoloasa mergeau oricum la muncă. "Am vorbit cu managerul de acolo. Ei îi adună din toată zona, inclusiv Măicăneşti, Olăneasa, Gulianca şi Năneşti. Ei aduc un microbuz aici ca să ia forţa de muncă, îi califică. I-am propus să îi asigur aici un spaţiu, pe puţini bani, în ideea că va atrage forţă de muncă de aici. A fost de acord, e un spaţiu unde a fost un magazin de stat. A venit italianul, s-a uitat, i-a convenit, făcea calcule cum să îşi pună liniile. Când a venit ulterior să mai facă ceva, a venit Siretul, din dig în dig. Chiar atunci eram în implementarea unui proiect cu fonduri euopene pentru un drum care să lege Nămoloasa de satul Crângeni, care nu are legătură cu albia râului, dar investotorii sunt foarte sensibili la toate aspectele. Şi aşa i-am pierdut", ne explică edilul din Nămoloasa povestea eşuării unuia dintre marile planuri de investiţii care ar fi putut îmbunătăţi şi bugetul comunei, şi pe cel al locuitorilor ei. În astfel de condiţii, cum investitorii nu vin la Nămoloasa, trebuie să meargă localnicii prin alte părţi ca să îşi câştige existenţa. Unde? Tot Vrancea, în fiecare zi, cu microbuzul.
"Ca variante au fabrica de încălţăminte care încă funcţionează la Măxineni şi care trimite un microbuz în fiecare dimineaţă, le asigură transport gratuit. Apoi am discutat la Focşani la o fabrică de confecţii şi ei trimit microbuze în fiecare dimineaţă la 5,30 şi iau muncitorii. Au salarii bune, de vel puţin 2.000 de lei şi bonuri de masă. Şi s-au învăţat şi cu naveta. Şi mai e o fabrică de confecţii metalice la Focşani, unde lucrează îndeosebi băieţii. Şi aceia le asigură transportul", ne face rezumatul pieţeii muncii primarul Adrian Răsmeriţă. O a patra opţiune ar fi agricultura, în Nămoloasa funcţionând în prezent cinci asociaţii agrocole. Munca la câmp ar putea fi o opţiune de viitor pentru locuitorii comunei, având în vedere că  aproape jumătate dintre copiii care termină opt clase în sat nu îşi mai continuă studiile şi preferă să meargă la muncă.

Asistaţii, "răpiţi" de constructori

Spre deosebire de alte zone ale judeţului unde firmele de construcţii care au lucrat la drumuri sau alte proiecte mari legate de infrastructură s-au chinuit să atragă forţă de muncă locală sau chiar au fost nevoiţi să aducă oameni din alte părţi, la Nămoloasa nu s-a întâmplat aşa ceva. Asta susţine edilul Răsmeriţă, care se mândreşte că în ultimii doi-trei ani lista cu cele circa o sută de dosare pentru venitul minim garantat s-a înjumătăţit tocmai datorită constructorilor. "Oamenii s-au mai angajat cât au fost lucrări aici, iar apoi unii au rămas la firme şi acum se duc oriunde e nevoie", conchide edilul.

Primărie extinsă şi teren de sport

Trei sunt proiectele cu finanţare europeană de care ar putea beneficia, în viitorul apropiat, locuitorii comunei Nămoloasa. Pe lângă cel care vizează reţeaua de canalizare, pe masa edililor se află un plan de investiţii care vizează construirea unui teren de sport modern. Comuna nu are aşa ceva, iar amplasamentul va fi, cum nu se poate mai nimerit, char în curtea şcolii din centrul comunei. Acces la teren vor avea toţi locuitorii, în mod gratuit, promite edilul, dar asta numai în afara orelor de curs, când principalii beneficiari vor fi elevii. Un al treilea proiect care va fi finanţat cu circa 80.000 de euro vizează extinderea sediului Primăriei, care acum funcţionează într-o clădire veche, dar bine conservată, ce nu mai asigură însă suficient spaţiu pentru toate serviciile.

60 la sută dintre copii îşi continuă studiile

Peste 200 este numărul copiilor care merg la şcoală, în prezent, la Nămoloasa, cifră mulţumitoare pentru administraţia locală, care a investit, recent, 1,6 milioane de lei din bani primiţi de la Guvern în modenizarea singurei unităţi de învăţământ primar şi gimnazial care deserveşte aşezarea. A meritat fiecare bănuţ, ne asigură edilul Adrian Răsmeriţă, şcoala, formată din două corpuri de clădire, fiind reabilitată din temelii. De la centrală termică, zidărie, structură de rezistenţă, mobilier, toalete interioare şi până la dotările din laboratoare, totul este nou şi frumos. "A meritat să investim, înainte cădeau tavanele, e păcat să nu aibă copiii condiţii să înveţe. Avem copii buni, cam 60 la sută merg mai departe, la liceu. Am avut şi absolvenţi de licee foarte bune din Galaţi, mulţi au mers la facultate", punctează edilul. Restul copiilor, care nu mai merg la şcoală după ce termină opt clase, se îndreaptă, de regulă, spre muncile agricole.

De ce se întorc oamenii în comuna natală

Dincolo de pitorescul aşezării situate în albia Siretului, cu avantajele aferente, motivele care îi atrag pe fiii satului să revină sau să stea în localitate sunt cât se poate de legate de efortul uman de a îmbunătăţi condiţiile de trai. Apa, canalizarea şi posibil în viitor gazul metan sunt pe lista utilităţilor care fac traiul la Nămoloasa unul atractiv.

Comuna Nămoloasa are, în prezent, 2.160 de locutiori în scripte, cifră care se menţine constantă, spre deosebire de alte zone ale judeţului, unde fenomenul migraţiei la oraşe sau în strănitătate a ciuntit grav harta demografică a unităţilor administrativ-teritoriale. Un motiv al menţinerii numărului de locuitori este, după cum ne dezvăluie primarul Adrian Răsmeriţă, revenirea multor familii de la oraş. Pensionari, oamenii se întorc la casele părinteşti unde îşi întemeiază goposdării, lăsându-şi apartamentele de la oraş pentru casele pe pământ şi perspectiva de a îngriji o palmă de teren şi a de creşte un animal, o pasăre. Şi nu vin degeaba, pentru că şi aşa departe de oraş, nu resimt foarte tare diferenţele la capitoul confort, atât cât poate fi el asigurat de adminstraţia locală. De la iluminatul public, la utilităţile care le ajung în gospodării, oamenii din Nămoloasa pot spune că nu sunt rupţi de lume. Străzile sunt luminate de sisteme cu leduri, apă potabilă curge la robinet în aproape toată comuna, iar până în toamna anului viitoor, cel puţin cei care sunt riverani străzii principale din comună, DN 204 N, vor avea şi canalizare.
"Asfalt avem 98 la sută şi nu îl vom strica pentru canalizare, pentru că am luat în calcul. Am lăsat un spaţiu de 1,70 metri între limita de proprietate şi asfalt şi am făcut un şanţ de scurgere a apelor pluviale în partea cealaltă. Vom veni cu canalizarea pe partea unde nu este şanţ. Nu puteam să renunţ la un proiect de 3 milioane de euro pentru asfaltare ca să aştept canalizarea şi oamenii să nu beneficieze de un minim de confort. Canalizarea vine doar pe strada principală, pe DN 204 N. Nu aveam bani suficienţi să fac canalizare pe toată comuna, pe 30 de kilometri de drumuri şi atunci sunt doar şase kilometri de reţea şi staţie de epurare, în banii pe care i-am primit de la Uniunea Europeană", detaliază primarul Adrian Răsmeriţă.

Concesiunile nu au căutare

În condiţiile în care majoritatea tinerilor care vor să rămână în Nămoloasa au deja case proprii sau rămase moştenire de la bunici ori părinţi, iar cei care vin deţin de asemenea proprietăţi pe care eventual construiesc case noi, proiectul de concesionare a 36 de loturi de teren special pentru tineri, iniţiat de Prirmărie în urmă cu căţiva ani, nu s-a bucurat de un foarte mare succes. Doar şapte loturi au fost atribuite celor care soliclitat locuri pentru a-şi întemeia gospodării, aceştia primind concesiune pentru următorii 49 de ani.

Medic, stomatolog si farmacie

Din punct de vedere al asistenţei medicale, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ la Nămoloasa. Aici este un medic generalist care locuieşte în comună de mulţi ani şi care îşi cunoaşte bine pacienţii, iar la cabinetul stomatologic, echipat cu cele mai noi dotări, a venit recent un medic de la Bacău, care oferă consultaţii şi tratamente de două pri pe săptămână. "Am convenit cu domnul doctor ca toţi copiii din Nămoloasa să aibă parte de consultaţii şi tratamente stomatologice gratuite. Aşa îi educăm şi îi încurajăm pe cei mici să vină cu drag la medic şi să înveţe să aibă grijă de dinţii lor. În plus, farmacia eliberează reţete compensate, ceea ce un mare câştig, pentru că oamenii nu mai trebuie să meargă la oraş sau în alte comune", ne explică primarul Răsmeriţă. Iar pentru cazurile urgente, chiar dacă la Nămoloasa nu există un centru de permanenţă, există soluţia unei ambulanţe care să ajungă rapid, cea de la Tudor Vladimirescu, care vine în 30 de minute pentru cazurile de prim ajutor

Muzeul Războiului, aprobat de minister

Comunitate rurală, Nămoloasa are ambiţia de a-şi valorifica potenţialul istoric. Situată pe linia frontului în cele două războaie mondiale, comuna de astăzi nu vrea să îşi piardă din legătura cu trecutul şi încearcă să îşi utilizeze la maximum potenţialul. De aceea, aici se va înfiinţa, promite primarul Adrian Răsmeriţă, primul muzeu al războiului din judeţul Galaţi. "Noi avem aici 15 guri de tragere, e păcat să nu le valorificăm. Am primit aprobarea de la Ministerul Apărării Naţionale, avem promisunea de la Armată că ni se vor aduce un tanc, un tun şi mitraliere, precum şi alte obiecte specifice care pot fi expuse. Ar fi ceva extraordinar pentru noi şi credem că ar fi un punct de atracţie care ar creşte potenţialul zonei", explică edilul.

Bloc pentru cazarea cazurilor disperate

Un imobil format din apartamente care aveau ca destinaţie locuinţe pentru specialiştii care veneau să lucreze în comună va avea, în curând, o altă destinaţie, promite primarul Adrian Răsmeriţă, nevoit să se adapteze noilor prevederi legislative care pot lăsa, de la o oră la alta, oameni fără acoperiş deasupra capului. Este vorba nu doar de cazurile mamelor cu copii aflate în situaţiii dificille de violenţă domestică, ci mai ales de cei care pot primi, drept pedeapsă, un ordin de protecţie provizoriu din partea poliţistului din sat. Pentru aceste situaţii, nu există cadrul legislativ de protecţie a celor evacuaţi, soluţiile fiind lăsate la latitudinea autorităţilor locale. "Noi nu am avut încă astfel de cazuri, dar preconizăm să se întâmple, nu se ştie. Pentru asta vom amenaja cel puţun un apartament, pentru a le caza pe acele persoane îndepărtate temporar din locuinţă, pe care nu le putem lăsa pe drumuri", ne-a explicat edilul din Nămoloasa.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.