Pensii speciale pentru aleşii locali

[dcp100168]

Pensii speciale pentru aleşii locali

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat, a decis Senatul. De indemnizaţia pentru limită de vârstă beneficiază şi aleşii locali care au avut anterior intrării în vigoare a prezentei legi calitatea de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de Consiliul Judeţean.

Legea, în forma adoptată de plenul Senatului, prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare eşalonate  au dreptul la încetarea mandatului la indemnizaţie pentru limită de vârstă dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de Consilii Judeţene.

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă şi care au ocupat până la vârsta de pensionare şi alte funcţii pentru care este stabilită indemnizaţia pentru limită de vărstă, prin alte acte normative, au obligaţia să opteze pentru una dintre indemnizaţii.

Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, care nu poate fi mai mic de 2 ani de activitate de primar şi viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene.

Potrivit iniţiativei legislative, nu vor beneficia de indemnizaţia pentru limită de vârstă persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea, în calitate de primar şi viceprimar, preşedinţe şi vicepreşedinte de consiliu judeţean, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la Titlul V, Capitolul I din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.

mediafax.ro

 

 

Parlamentul şi-a dat în petic încă o dată adoptând legea pensiilor speciale pentru aleşii locali. Deşi au plâns de mila bieţilor primari care ar ajunge la pensie săraci lipiţi pământului, nu mai puţin de 70 de aleşi tocmai s-au pricopsit cu încă un rând de pensii speciale, pe lângă cele primite ca parlamentari.
De pensii speciale vor beneficia foştii primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, cu condiţia să fi fost în funcţie cel puţin doi ani.

Cuantumul pensiei speciale se calculează ca produsul dintre 0,55% din indemnizaţia lunară brută aflată în plată şi numărul de luni de mandat. Astfel, un primar de comună va primi o pensie de 550 de lei, iar un preşedinte de CJ, una de 1.400, ambele cifre pentru un singur mandat complet. Cifrele se pot tripla întrucât pensia specială se acordă în limita a trei mandate.

În momentul de faţă, 47 deputaţi şi 23 senatori sunt foşti aleşi locali ce vor primi astfel două pensii speciale, pe lângă cea din sistemul public.

În Camera Deputaţilor, cel care va primi pensia cea mai consistentă ca fost ales local, după ce se va retrage din viaţa activă, este chiar preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care are deja trei mandate ca preşedinte al CJ Teleorman (2000- 2012), la care se va adăuga pensia pentru mandatul ca deputat şi pensia normală din sistemul public. Lui i se vor alătura doi primari „de legendă” aflaţi acum în Parlament: Neculai Răţoi, primar în Paşcani din 1982 până în 2008, aflat acum la al doilea mandat de deputat, mandate care singure îi vor asigura o pensie de peste 4.000 de lei; al doilea este Victor Cristea, fost primar în Vaslui (1992-2008), care în acea vreme s-a cadorisit singur cu titlul de cetăţean de onoare ca să scape de plata taxelor locale. Dintre deputaţii care vor primi două rânduri de pensii speciale, mulţi au fost primari mulţi ani în comune mici, motiv pentru care nici pensiile nu vor depăşi un anumit prag, însă pe listă se găsesc şi foşti preşedinţi sau vicepreşedinţi de CJ şi edili din oraşe mari, pentru care vom plăti cu toţii sume consistente.
Şi la Senat există aleşi ai neamului care vor trăi pe picior mare la bătrâneţe. Nu mai puţin de 23 de senatori vor pune la saltea, pe lângă pensia specială de parlamentari, şi pensia pentru munca prestată în trecut ca aleşi locali. Există senatori care înainte să intre în Parlament, au exercitat două, trei sau chiar patru mandate ca primari, viceprimari sau președinţi de Consilii Judeţene. În top se află senatorul Eugen Durbacă, cu opt ani ca primar al Galaţiului, apoi încă opt ca preşedinte şi vicepreşedinte al CJ Galaţi. Tot 16 ani au fost primari senatorul UNPR Lucian Iliescu la Giurgiu şi senatorul PSD Nicolae Mohanu la Turnu Măgurele. Următorul în top, cu „doar” trei mandate, 12 ani, este fostul edil al comunei Strunga din Iaşi, senatorul PSD Sorin Constantin Lazăr. Un alt primar de comună este senatorul PSD Marian Pavel, cu trei mandate în comuna Gheorghe Lazăr din Ialomiţa. Alt PSD-ist cu trei mandate este senatorul Victor Mocanu, cu două mandate de preşedinte şi unul ca vicepreşedinte al CJ Buzău. Liberalul Gavrilă Ghilea a fost şi el patru ani vicele CJ Bihor şi trei ani viceprimar de Oradea.

Printre beneficiarii legii va fi şi Klaus Iohannis, ce a fost 14 ani primar la Sibiu. Legea adoptată luni de Senat va merge la promulgare către preşedinte.

jurnalul.ro

[dcp100168]

Legea privind pensiile speciale ale aleşilor locali este neconstituţională

Curtea Constituţională (CC) a decis cu unanimitate de voturi că Legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali este neconstituţională, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la "indemnizaţia pentru limită de vârstă".

În urma deliberărilor de miercuri, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că legea contravine art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la "indemnizaţia pentru limită de vârstă", sub aspectul naturii juridice a acestei instituţii, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de acordare a dreptului. De asemenea, Curtea a constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi a celor ale art.138 alin.(5) care consacră interdicţia aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare.

Curtea Constituţională a decis miercuri că legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvern. Legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CC cu actul normativ. 

Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituţională a României în legătură cu obiecţiuni privind Legea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene. Potrivit Executivului, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei. "În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecţiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene (Legea de modificare şi completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali). Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituţie, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiţi aleşi locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale şi neasigurararea finanţării pentru indemnizaţiile nou create", se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis MEDIAFAX. De asemenea, în forma adoptată, potrivit Guvernului, exista cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. "Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat", mai menţionează sursa citată.

mediafax.ro

[dcp100168]

Guvernul a decis: alegerile locale vor avea loc în 5 iunie

Alegerile locale vor avea loc în data de 5 iunie, a decis Executivul, care a aprobat în şedinţa de miercuri 6 hotărâri de Guvern care vizează organizarea şi desfăşurarea acestui scrutin. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

"Azi adoptăm un pachet de hotărâri de guvern care pregătesc alegerile locale şi inclusiv stabilim data alegerilor locale. O să fie prezentă să prezinte aceste proiecte de hotărâri de guvern şi doamna preşedintă a Autorităţii Electorale Permanente(AEP) pentru că sunt hotărâri de guvern pregătite de Autoritatea Electorală Permanentă", le-a spus premierul membrilor Cabinetului, miercuri, la începutul şedinţei Executivului.

Totodată, Dacian Cioloş a precizat că Guvernul şi AEP trebuie să lucreze împreună pentru pregătirea alegrilor care vor avea loc anul acesta. "De data aceasta, AEP are prin lege mult mai multe atribuţii în organizarea şi derularea alegerilor decât a avut în trecut", a afirmat premierul.

Potrivit calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale, pus în dezbatere de AEP, startul campaniei electorale ar urma să fie dat în data de 6 mai 2016, iar o zi mai târziu, pe 7 mai, ar urma să se stabilească prin tragere la sorţi numărul de ordine de pe buletinele de vot.

Comunicarea către toate birourile electorale de circumscripţie a listei cuprinzând denumirile şi semnele electorale ale partidelor politice, ale alianţelor politice, ale alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să fie făcută cel târziu în data de 12 aprilie 2016. Cu 30 de zile înaintea datei votării - cel târziu în ziua de 6 mai 2016 - vor trebui aduse la cunoştinţă publică numărul circumscripţiilor electorale, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi sediile acestora.

Cetăţenii vor putea merge la vot pentru a-şi desemna aleşii locali în data de 5 iunie 2016, în intervalul 7:00-21:00.

mediafax.ro

[dcp100168]

Pensii speciale pentru aleșii locali, o nouă adoptare

Senatul României a votat, ieri, proiectul de lege prin care se acordă pensii speciale primarilor. Proiectul a întrunit 101 voturi "pentru", 6 abțineri și un vot „împotrivă". Astfel, potrivit celor adoptate, aleșii locali vor primi pensii speciale după un mandat întreg. Nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnați definitiv cu executare în exercitarea funcției de ales local, primar, viceprimar, președinte de consiliu județean și vicepreședinte de CJ. Nu se pot cumula pensia de ales local și cea de parlamentar. Această lege va intra în vigoare din ianuarie 2017, iar banii pentru pensiile aleșilor locali vor fi acordați de la bugetele locale.

Insa, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa a spus că proiectul încalcă decizia Curții Constituționale și pentru acest lucru răspunde majoritatea, adică grupul PSD. Comisia pentru constituționalitate a analizat în două rânduri și a pus în acord fiecare motivație de neconstituționalitate, ajungându-se la un text constituțional, a susținut senatorul PSD Ovidiu Donțu.

Legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali a fost declarată neconstituţională de către CCR, la sesizarea Guvernului. Legea a fost trimisă la Camera Deputaţilor pentru a fi pusă în acord cu decizia judecătorilor de la Curte, care au arătat că actul normativ discriminează între categoriile de aleşi locali, pentru că nu li se aplică tuturor, şi nu prevede sursa de finanţare. Noua variantă a legii, care stabilea printre altele că pensiile speciale vor fi finanţate de la bugetele locale, că pensiile vor fi acordate pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, consilierii locali şi judeţenii fiind în continuare exceptaţi de la lege, a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Trimisă către Senat, care este cameră decizională, legea a fost adoptată.

ziuanews.ro

[dcp100168]

Pensiile aleşilor locali sunt neconstituţionale, a decis CCR pentru a doua oară

Curtea Constituţională a decis miercuri că legea pensiilor pentru aleşii locali este neconstituţională, dând astfel câştig de cauză, pentru a doua oară, Guvernului. Este a doua oară când, la seizarea Guvernului, Curtea Constituţională a României decide că legea pensiilor pentru aleşii locali contravine Legii fundamentale.

Guvernul a sesizat CCR, în data de 27 iunie, privind legea pensiilor speciale ale aleşilor locali, anunţul fiind făcut de prim-ministrul Dacian Cioloş într-un interviu la postul public de radio. "Am decis să trimitem din nou acest proiect de lege la Curtea Constituţională (…) pentru că în continuare din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii sau indemnizaţii speciale. Ele, aşa cum e prevăzută legea, ar urma să impacteze bugetul de stat pentru că şi bugetele locale, mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat, şi pe de altă parte nu se respectă principiul contributivităţii, legea şi astea ar urma să se aplice retroactiv, deci am cerut din nou Curţii Constituţionale să clarifice dacă aceste elemente care în continuare sunt menţinute în lege sunt constituţionale", a spus premierul.

În februarie, Guvernul sesizase CCR în legătură cu legea. Judecătorii au spus atunci actul normativ, aşa cum a fost ea adoptat de Parlament în prima versiune, nu îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, instituie o inegalitate de tratament nepermisă în cadrul aleşilor locali şi are o sursă de finanţare incertă.

mediafax.ro

[dcp100168]

Primarul Ionuț Pucheanu susține că nu vrea pensie specială

"Nu mă interesează nicio formă de pensie specială, de merit!", a declarat primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, la Reperul Tv, mărturisind că, și datorită vârstei pe care o are, nu se gândește încă la pensionare. "Să dea Dumnezeu să ajung la vârsta respectivă, să nu mă prăpădesc între timp", a spus politicianul.

Acesta e explicat, însă, că a existat o perioadă în care primarii nu beneficiau de drepturile de acum. "În momentul de față, primarii au și ei parte de contributivitate, prin urmare perioada de mandat este considerată vechime în muncă. Participăm activ atât de fondul de pensii cât și la asigurările sociale, prin urmare acum lucrurile sunt normale din perspectiva angajatului. Pentru cine are curiozitate să dea mandate în urmă, va vedea că titulatura banilor ce intrau în buzunarul primarilor era de indemnizație. Perioada în care ei își duceau la bun sfârșit mandatul nu era considerată vechime în muncă, prin urmare, dacă stăteau trei, patru, cinci mandate, rămâneau doar cu vechimea în muncă și cu contributivitatea de dinainte de a ajunge primar. Prin urmare, ar fi avut o pensie foarte mică. Când s-a luat decizia acestor pensii speciale, cel mai probabil parlamentarii s-au gândit la această subcategorie de primari.

Din 2012 sau după, lucrurile au intrat în normal. În momentul de față, nu cred că este candidat care să intre în această competiție gândindu-se la pensia specială. Nu vreau pensie specială, aș vota cu două mâini dispariția ei, dar va trebui găsită o soluție pentru primari care acum au 60-71 de ani și care au prins perioada de după Revoluție", a declarat Ionuț Pucheanu.

viata-libera.ro