Împroprietărire cu terenuri vândute în urmă cu 20 de ani

[dcp100168]

Împroprietărire cu terenuri vândute în urmă cu 20 de ani

Proprietăți recâștigate în instanțe,după ce primarul Tăbăcaru a pus în posesie sătenii cu terenurile care și în evidențele primăriei figurau la noii proprietari

În administrația gălățeană pare să nu existe o limită a aberațiilor, fiind întotdeauna posibilă o descoperire senzațională. Se întâmplă și în cazul de față, în care un primar pune în posesie zeci de localnici cu terenurile pe care le-au vândut în urmă cu 20 de ani și face asta în condițiile în care în registrele primăriei figurează noii proprietari.

Vânzări de terenuri cu dus-întors

E un caz rar ca nici după 25 de ani de la apariția primei legi a retrocedării terenurilor agricole, Legea 18/1991, proprietatea să nu fie sigură, garantată de stat și să fie nevoie ca la 20 de ani după ce ai cumpărat un teren să fii obligat să deschizi acțiune în instanță pentru a ți se recunoaște dreptul de proprietate.

Se întâmplă asta în cazul Agromec Berheci, fosta societate de mecanizare a agriculturii, singura din județul Galați care a supraviețuit tranziției și măsurilor eronate ale guvernelor care s-au succedat la putere și au distrus fostele ferme de stat din condei. Economistul Ion Banu, care a lucrat o viață în agricultură, a construit în jurul fostei societăți de mecanizare a agriculturii o afacere prosperă, cu utilaje agricole moderne, fabrică de ulei cu linie de îmbuteliere, siloz, etc. A demarat afacerea la începutul anilor 90.

După apariția Legii 18/1991, în perioada 1995-1999, Agromec a început să cumpere terenuri agricole în zona comunei Ghidigeni. Legea 18 prevedea că 10 ani de la retrocedare nu pot fi încheiate acte notariale de vânzare a terenurilor, dar tranzacțiile putea fi efectuate sub rezerva prezentării ulterioare la notar pentru încheierea contractelor în formă autentică. Când administratorul Agromec i-a invitat la notar pe cei de la care cumpărase terenurile au început să apară problemele, pentru că unii nu mai voiau să meargă la notar. Ion Banu a deschis acțiuni în instanță și a obținut mai multe sentințe prin care erau confirmate tranzacțiile.

Spre exemplu, prin sentința 929/01.06.2006, în dosarul 1522/324/2006, Judecătoria Tecuci constata „cu caracter autentic convenția de vânzare cumpărare încheiată la 01.06.1999 între Agromec Berheci, în calitate de cumpărător și Duțu Vasilica, în calitate de vânzător cu privire la suprafața de 5.000 mp cu prețul de 1.000.000 lei”.

„Re-împroprietăriți” de primar, după ce își vânduseră terenurile

Dar nici sentințele judecătorești din 2006 nu au elucidat situația. Problemele chiar s-au complicat după ce în primăvara lui 2007 primarul Eugen Tăbăcaru i-a convocat pe 46 de localnici și i-a pus în posesie pentru a doua oară cu terenurile pe care oamenii le vânduseră deja Agromecului. Era vorba de o suprafața totală fiind de 36,4 ha. Potrivit lui Banu, primarul le-a insuflat ideea să susțină că nu ar fi vândut terenurile ci le-ar fi dat în arendă. Lucru neadevărat, pentru că terenurile respective figurau în evidențele Primăriei Ghidigeni ca fiind vândute de cei 46 cu acte legale către Agromec.

„Unitatea noastră și-a lucrat terenul până în primăvara lui 2007 moment în care dumneavoastră domnule primar în mod ilegal și abuziv ați efectuat măsurătorile în teren și i-ați pus în posesie pe foștii proprietari cu toate că noi proprietarii de drept aveam delimitate suprafețele conform schițelor topografice și ne lucram pământul de aproape 10 ani fără să ne fie tulburată posesia de cineva”, se spune într-o adresă a Agromec către primărie.

Primarul Eugen Tăbăcaru a răspuns că nu făcuse decât să facă măsurători, dar declarațiile olografe ale localnicilor menționează că au fost invitați ca să fie puși în posesie.

Război total, la Parchet, Judecătoria Tecuci și Tribunalul Galați

În aceste condiții, administratorul Agromec Berheci a cerut Poliției cercetarea cazului de tulburare de posesie. În acest context a fost constituită o comisie a Primăriei Ghidigeni care a confirmat că toți cei 46 au vândut terenurile în litigiu către Agromec. „Comisia constituită din ing Durbacă Ghinel, Rusu Nela referent și Sălăvăstru Cosmin în calitate de jurist a verificat în evidențe și în teren și a constatat că persoanele care se regăsesc în tabelul anexat au înstrăinat cu acte legale către SC Agromec Berheci teren arabil în Sola Cerbeanu”, se spune în adresa semnată chiar de primartul Eugen Tăbăcaru.

Constatarea comisiei nu a rezolvat situația și Ion Banu a depus plângeri la Parchetul Judecătoriei Tecuci. Procurorul Mihaela Maxim a dispus NUP pentru cei 46, Banu a contestat rezoluția și Judecătoria Tecuci i-a dat dreptate, dispunând începerea urmăririi penale față de cei 46. Parchetul a constestat sentința și dosarul 3571/324/2008 a ajuns pe rolul Tribunalului Galați care prin sentință definitivă a respins recursul Parchetului Judecătoriei Tecuci, dispunând cercetarea penală a celor 46. Surpriza este că a apărut un nou NUP al procurorului Maxim, în pofida sentinței definitive. A urmat plângerea penală împotriva procurorului, soluționată tot cu NUP. NUP-urile împotriva celor 46 au rămas definitive în baza unei sentințe din 2009 a Judecătoriei Tecuci.

Așa că administratorii Agromec încearcă și în 2015 să își dovedească proprietatea asupra unor terenuri cumpărate în urmă cu 20 de ani. Este dus acest război în condițiile în care Agromec a dovedit proprietatea în cazurile a jumătate din plângeri cu documente ce dovedeau intabularea la OCPI Tecuci, iar în celelate cazuri cu plângeri prin sentințe definitive și irevocabile.

Sentințe judecătorești recunoscute de primar după 6 ani

Disputele au continuat și pe alt front, al recunoașterii sentințelor de către Primăria Ghidigeni. Prin adresa 225/22.11.2008, Agromec i-a cerut primarului Eugen Tăbăcaru să elibereze un certificat fiscal pentru opt sentințe judecătorești definitive și irevocabile pentru a putea intabula terenurile cumpărate anterior și a căror tranzacționare era dovedită prin cele opt sentințe. Primarul a ignorat cererea, refuzând să răspundă.

După șase ani, în 2014, Agromec a depus la Primăria Ghidigeni adresa nr 1161/20.02.2014, solicitând din nou eliberarea adeverinței din care să rezulte înregistrarea la Registrul Agricol a terenurilor a căror cumpărare era confirmată prin cele opt sentințe.

În sfârșit, prin adresa 1161/19.03.2014, primarul Eugen Tăbăcaru a răspuns că Agromec este înregistrată cu terenurile prevăzute în 7 din cele opt sentințe, anunțând însă că unul din terenurile în discuție, de 1,75 ha, fusese vândut! Vândut cu complicitatea primarului, care „reîmproprietărise” cu acte unui localnic care anterior își vânduse terenul Agromecului.

Primăria Ghidigeni, obligată la daune de 80.000 lei

Între timp, Agromec a intrat în insolvență. Administratorul judiciar Laura Crețu a cerut ca Primăria Ghidigeni să plătească daune pentru că prin blocarea intabulării terenurilor a căror proprietară era în baza celor opt sentințe, cu un total de 5,6 ha, Agromec nu a putut beneficia de fonduri europene, implicit de subvenții.

În dosarul 3176/121/2014, aflat pe rolul Tribunalului Galați, primarul a cerut respingerea acțiunii, pentru că la un moment dat eliberase o adeverință prin care ar fi precizat că Agromec deține în proprietate o suprafață totală de 77,44 ha. Dar adeverința era evazivă, nu specifica datele terenurilor. Pe 25.05.2015 instanța a dispus expertiza contabilă judiciară care să evalueze pagubele suferite de Agromec. Experta Mariana Panțuru a stabilit că Primăria Ghidigeni a prejudiciat Agromec Berheci cu 81.949 lei. În dosar e fixat un nou termen pe 20 ianuarie 2016.

Proprietăți confirmate după 20 de ani

Acum, administratorul judiciar Laura Crețu a început o nouă serie de procese prin care să obțină în instanță confirmarea proprietății asupra terenurilor  cumpărate în perioada 1995-1999. Au fost obținute cinci sentințe favorabile, în litigiile cu Virgil Catrin, Marghioala Duțu, Lilian Pandele, Ionel Pandele și Costică Vișan, în care Judecătoria Tecuci recunoaște dreptul de proprietate a Agromec asupra unei suprafețe totale de 2,5 ha, obligând pe fiecare din cei 5 „reîmproprietăriți” la daune de zeci de milioane de lei vechi pentru tulburarea de posesie.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

„Ghidigeni 2”. Primarul PNL Eugen Tăbăcaru face legea şi la nevoie o „contorsionează”

• În dosarul „re-împroprietărilor” prezentăm și două cazuri care demonstrează conotațiile penale ale acestor afaceri imobiliare în care e implicat primarul

Continuăm seria dezvăluirilor despre „re-împroprietăririle” de la Ghidigeni cu prezentarea unor situații halucinante. Le etichetăm astfel pentru că nu am mai întâlnit astfel de situații, în care o proprietate, garantată de stat conform Constituției României, să fie furată chiar cu complicitatea primarului unei localități, adică omul cu eșarfa tricoloră, garantul respectării Constituției și aplicării legii în localitatea pe care o conduce. Poți să ai o proprietate cumpărată cu acte în regulă, să o stăpânești 20 de ani, să plătești impozite 20 de ani și într-o bună zi primarul o ia și i-o dă altcuiva, pentru că așa vrea el.

Tăbăcaru - „capo di tuti capi”

Primarul PNL al comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, le-a eliberat cu bună știință unor localnici certificate fiscale în baza cărora au devenit proprietari pentru a 2-a oară pe terenuri vândute în urmă cu 20 de ani și astfel titularii de drept au reușit să le și vândă pentru a doua oară sau să le treacă pe numele unor rude terenuri care nu le mai apațineau de mult. Primarul a eliberat certificatele fiscale în condițiile în care în evidențe figura ca proprietar Agromec Berheci SA care le cumpărase de la săteni și a intrat în insolvență după ce a ajuns să se războiască în zeci de procese pentru dovedi că are în proprietate terenuri cumpărate cu acte în regulă.

Cele două cazuri la care ne referim sunt ale „re-împroprietăririi” cu 2,25 ha de teren a lui Dan Zaharia și a socrului acestuia, Nicolae Burlacu. Iar din acest punct de vedere, se poate ca faptele de care vorbim să fie încadrate în forma agravantă de constituire de grup organizat în vederea comiterii de infracțiuni. Avem de a face se pare cu o mică mafie locală al cărei „capi di tuti capi” e chiar primarul PNL din Ghidigeni.

Tranzacție imobiliară perfect legală, încheiată la notar și înregistrată la Primărie

În august 1995, Agromec Berheci a cumpărat de la Dan Zaharia un teren de 5.000 mp deținut în comuna Ghidigeni. A fost încheiat contractul nr 382/22.08.1995, în care una din clauze prevedea următoarele: „noi vânzătorii am luat la cunoștință că în perioada actuală înstrăinarea terenurilor este prohibită de lege, însă suntem forțați de împrejurări deosebite care ne determină să facem această vânzare cu obligația solemnă ca atunci când legea va permite să ne prezentăm la Notariat pentru perfectarea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică”.

Contractul a fost încheiat în prezența a doi martori și vizat de primarul de atunci, Ion Tănase. În baza contractului, Agromec s-a înscris la Registrul Agricol de la Primăria Ghidigeni.

După patru ani, reprezentantul Agromec și Dan Zaharia au mers la un birou notarial din Tecuci și au încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr 1538/19.06.1999. Prețul tranzacției a fost de 1.000.000 lei, bani încasați pe loc de Zaharia, care se obliga la încheierea ulterioară a contractului: „mă oblig să închei contractul de vânzare-cumpărare la data de 07.04.2004, astfel cum prevăd dispozițiile art 32 din Legea fondului funciar”.

Controverse clarificate la Parchet și Judecătoria Tecuci

În 2004, Dan Zaharia a refuzat să se prezinte la notar pentru încheierea contractului și Agromec a deschis acțiune în instanță la Judecătoria Tecuci. În dosarul 2565/324/2006, Zaharia a susținut că nu a vândut terenul ci că l-a dat în arendă Agromecului. În legătură cu antecontractul încheiat în 1999 cu Agromec, Zaharia a negat că ar fi semnat așa ceva, acuzând că era un fals.

Procesul a fost suspendat și dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați. Procurorii au efectuat cercetări la notariatul la care a fost încheiat antecontractul  și prin rezoluția nr 154/P/2006 au constatat că documentul era autentic.

Procesul a fost reluat și prin sentința 384/08.03.2007, instanța a dispus că tranzacția este legală: „perfectează cu caracter autentic convenția de vânzare-cumpărare”.

Re-împroprietărit de primarul PNL cu terenul pe care îl vânduse

Câțiva ani n-au fost probleme. Surpriza a apărut în 2014, când Agromec a cerut la Primăria Ghidigeni o adeverință cu privire la terenul cu care este trecută în Registrul Agricol și a descoperit că suprafața de teren fusese diminuată cu 5.000 mp.

Au cerut explicații și primarul Eugen Tăbăcaru a răspuns prin adresa 5052//04.06.2014 că terenul respectiv a fost vândut în baza unui duplicat eliberat pe 07.11.2011 de OCPI Tecuci Floarei Zaharia, soția lui Dan Zaharia, cel de la care Agromec cumpărase terenul.

De la OCPI, reprezentanții Agromec au aflat că s-a întocmit Cartea funciară nr 100772 având ca proprietar pe Floarea Zaharia, soția lui Dan Zaharia, în baza unui act de donație încheiat la notar pe 06.02.2014 și prin care Dan Zaharia îi dona soției sale cei 5.000 mp de teren. Actul de donație fusese posibil pentru că Dan Zaharia a demonstrat că e proprietar al celor 5.000 mp prin certificatul de atestare fiscală nr 3.629/23.05.2014 pe care îl eliberase primarul Eugen Tăbăcaru, re-devenind proprietar al terenului pe care îl vânduse.

S-a ajuns în instanță, în dosarul 3490/324/2014 Judecătoria Tecuci dispunând anularea actului de donație nr 208/2014. În baza sentinței, Agromec a redevenit proprietara terenului.

Alt caz: cum să vinzi același teren de două ori, cu sprijinul primarului

Un caz identic e și cel al socrului lui Dan Zaharia, Nicolae Burlacu. În ianuarie 1996, Agromec a cumpărat de la Nicolae Burlacu, un teren de 1,75 ha, fiind încheiat contractul nr 75/23.01.1996, în baza căruia societatea s-a înscris în Registrul Agricol al Primăriei Ghidigeni și plătind impozitele inclusiv pentru anul fiscal 2014. Însă la 17 ani după ce Agromec devenise proprietara terenului, pe data de 23.05.2013 primarul Eugen Tăbăcaru i-a eliberat fostului proprietar, Nicolae Burlacu, un certificat fiscal conform căruia ar deține în proprietate terenul de 1,75 ha.

În baza acestui certificat fiscal, Burlacu a vândut terenul fiicei sale Floarea Zaharia, soția lui Dan Zaharia, încheind contractul nr 210/06.02.2014. Cu contractul de vânzare-cumpărare Floarea Zaharia a mers la OCPI Tecuci și s-a înregistrat ca proprietar al terenului.

Agromec a deschis acțiune în instanță și în dosarul 3491/324/204 Judecătoria Tecuci a emis sentința 1687/26.06.2015 prin care a anulat contractul: „constată nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare 210/06.02.2014 încheiat între Burlacu Nicolae în calitate de vânzător și Zaharia Floarea, în calitate de cumpărătoare”, se spunea în sentință. Agromec a redevenit proprietar al terenului.

Aceste cazuri au făcut obiectul unei plângeri penale depuse în numele Agromec Berheci la Parchetul Judecătoriei Tecuci, cercetările în dosarul 1157/P/2014 fiind preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.

Războiul „psihologic” al primarului Tăbăcaru

Aceste cazuri au și o componentă să-i spunem „psihologică”, dar ar putea fi încadrată și mai sever. În cele câteva sute de documente, de acte cercetare penală, sentințe judecătorești, expertize, am întâlnit și mai multe schimburi de adrese între administratorul Agromec Berheci, economistul Ion Banu și primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

În unele dintre adresele primăriei, semnate de primarul Tăbăcaru și legalizate cu ștampila Primăriei Ghidigeni, am descoperit formula de adresare „domnului director Ion Banu” este scrisă într-un mod cât se poate de bizar, cu mai multe corpuri de literă. Cuvântul „director” este scris cu litere foarte mici, mult mai mici decât celelate cuvinte.

Probabil că este o modalitate prin care primarul Eugen Tăbăcaru îi transmite un mesaj ostil administratorului Agromec, în cel mai bun caz de desconsiderare.

Probabil că un psiholog sau un psihiatru ar putea diagnostica mai bine care este sensul și încărcătura emoțională a unui astfel de comportament al primarului din Ghidigeni.

Dar dincolo de analizele de specialitate ne punem întrebarea cât de normal este un astfel de comportament al unui primar în raport cu un contribuabil din localitatea pe care o conduce? Cum de își permite ca într-un document cu valoare juridică, al instituției pe care o conduce, să comită astfel aberații?

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Acţiune în forţă într-un sat din Galaţi. Zeci de săteni, deposedaţi de terenurile pe care le ocupau abuziv, de peste un deceniu, cu complicitatea primarului

• Executarea silită vine după un lung şir de procese civile şi penale pornite de Agromec Berheci împotriva a zeci de săteni şi a primarului comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru. Surprinzător, reprezentatul firmei amintite crede că sătenii care i-au ocupat abuziv proprietatea sunt, la rândul lor, victimele relei-credinţe a funcţionarilor primăriei Ghidigeni.

Miercuri, 1 iunie, pe când mai toată lumea era ocupată cu Ziua Copilului, în comuna gălăţeană Ghidigeni era agitaţie mare. O impresionantă coloană de maşini printre care se aflau şi cele de la Jandarmerie, precum şi de la Poliţie,  a poposit la primărie, iar de aici a pornit, într-un nor de praf, pe câmpurile din apropierea localităţii. Deşi, la prima vedere, ai fi zis că asişti la o operaţiune de căutare a unui infractor periculos, lucrurile avea să se lămurească rapid. În fapt, „desantul” avea ca scop înlăturarea unei tulburări de posesie care prepetua de peste zece ani şi la care erau complici, în diverse forme, circa 30 de locuitori ai Ghidigeniului, plus primarul comunei, Eugen Tăbăcaru.

Potrivit lui Ion Banu, proprietarul de drept al respectivelor terenuri (în suprafaţă de câteva zeci de hectare), executarea silită a fost ultima soluţie, după ce zecile de tentative de restabilirea a legalităţii prin metode paşnice au eşuat. „Mă judec cu aceşti oameni de foarte mulţi ani. Am câştigat procesele şi i-am rugat să mă lase să îmi muncesc pământul. Am rugat şi conducerea primăriei să mă ajute, aşa cum este normal, dar m-am lovit de o ostilitate fără margini. Mai mult decât atât, am aflat că primarul Eugen Tăbăcaru este complice la această mascaradă, motiv pentru care l-am şi reclamat penal, pentru abuz în serviciu”, ne-a declarat Ion Banu.

În acelaşi timp, fermierul a recunoscut că, pe de altă parte, îi pare rău de oamenii care pierd acum terenurile pe care au investit să-şi înfiinţeze culturi agricole. „Chiar dacă a fost un abuz ceea ce au făcut, eu îi înţeleg cumva pe aceşti oameni, căci ei s-au bazat pe suportul primarului. Dacă acesta şi-ar fi făcut datoria şi nu ar fi acţionat cu rea-credinţă nu se ajungea aici. Din păcate, acum nu mai este cale de întors. Trebuie să aplicăm legea”, a mai spus Ion Banu.

Interesnat este că niciunul dintre conducătorii administraţiei publice locale nu au vrut să participe la intrarea în legalitate, argumentând că sunt plecaţi din localitate, cu diverse cu treburi. De altfel, nici cei executaţi silit nu s-au prezentat la faţa locului, deşi au fost citaţi.

Când buna credinţă este confundată cu prostia

Totul a început cu două decenii în urmă, mai precis în perioada 1995-1999, atunci când Ion Banu, administratorul Agromec Berheci (firmă privată specializată în prestaţii mecanizate pentru agricultură) a decis să achiziţioneze în numele societăţii mai multe suprafeţe de teren arabil. „Am luat această decizie pentru a ne consolida capitalul social şi pentru a ne dezvolta activitatea pe baza proprietăţiii asupra terenurilor pe care le lucram”, explică situaţia Ion Banu.

Printre cei care s-au oferit să-şi vândă terenurile către Agromec Berheci s-au numărat atât săteni cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, dar şi o serie de persoane care au beneficiat de constituirea unei proprietăţi de 5.000 de metri pătraţi în virtutea unei prevederi legale care-şi propunea să-i sprijine pe cei care munciseră în agricultură, dar nu deţineau niciun fel de alte proprietăţi funciare.

Cum legea spunea că respectivele terenuri nu puteau fi înstrăinate decât după zece ani de la dobândire, tranzacţiile s-au materializat sub forma unor antecontracte de vânzare-cumpărare, prin care proprietatea era cedată din acel moment, urmând ca actele să fie perfectate după expirarea termenul stabilit de lege. „Am încheiat antecontracte de vânzare în formă autentică, în faţa notarului, cu 54 de persoane din localitatea Ghidigeni, cărora le-am achitat (N.R: după cum rezultă, de altfel, din documente) contravaloarea terenurilor - aproape 40 de hectare în total - cedenţii obligându-se să lase pământul spre folosinţă societăţii, contra unei arende, până la perfectarea actelor de vânzare-cumpărare, după care să renunţe la orice fel de pretenţii”, ne-a explicat situaţia Ion Banu.

Totul a mers conform înţelegerii, însă, doar până în anul 2005, atunci când îndeplinindu-se termenul de zece ani (legea spune că acesta curge din momentul eliberării adeverinţei de proprietate) Agromec Berheci le-a solicitat celor 54 de săteni să se prezinte pentru finalizarea documentelor. Stupoare, însă. O mare parte dintre ei au refuzat să vină, argumentând că ei nu au vândut niciun teren, ci doar l-au dat în arendă.

Instanţa a dat câştig de cauză Agromec, dar nu peste tot

Cum era şi firesc, Agromec  Berheci a sesizat instanţa de judecată, în perioada 2005-2006, cu privire la situaţia creată şi a cerut magistraţilor să constate, pentru fiecare caz în parte, valabilitatea tranzacţiei. Urmare a acţiunilor (la care s-au anexat antecontractele încheiate la notar, purtând pe ele semnăturile vânzătorilor şi cumpărătorului), instanţa a emis mai multe hotărâri prin care stabilea proprietatea deplină a Agromec Berheci asupra terenurilor respective. De altfel, hotărârile - care poartă specificaţia „prezenta ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare” - au şi fost recunoscute ca atare de autorităţile cadastrale, care au efectuat întabularea proprietăţilor. Este de menţionat că marea majoritate a proceselor au fost câştigate de Agromec Berheci în cursul anului 2006, deciziile rămânând definitive. Putem aminti aici sentinţele nr. 929/ 1 iunie 2006 (în contradictoriu cu Duţu N. Vasilica), nr. 998/ 9 iunie 2006 (în contradictoriu cu Sandu Lurenţa), nr. 928/ 1 iunie 2006 (cu Pandele Elena), nr. 714/ 4 mai 2006 (cu Pandele Lilian) s.a.m.d. Mai există însă alte câteva litigii pe rol, în care lucrurile sunt tergiversate de o serie de „jocuri juridice” bizare. Mai exact, Parchetul din Tecuci a fost obligat de instanţă de mai multe ori să reia ancheta penală în cauzele respective, după ce, iniţial, procurorii ajunseseră la concluzia că nu există nimic ilegal.

Un calvar juridic parcă fără de sfârşit

Deşi se părea că tot scandalul se va încheia aici, lucrurile au luat o turnură cu totul aparte în anul 2007, atunci când primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, i-a convocat în teren pe toţi cei care-şi vânduse terenurile către Agromec (şi pierduse deja procesele), pentru a le măsura terenurile şi a-i pune în posesie efectivă. Audiat ulterior de instanţă (în urma declanşării unor noi litigii, pentru tulburarea de posesie, între foştii proprietari şi Agromec Berheci), primarul a declarat că, de fapt, el nu a chemat pe nimeni, ci că a fost rugat de săteni să facă identificarea parcelelor.

Afirmaţia lui Eugen Tăbăcaru pare, fără îndoială, credibilă şi poate fi luată de bună dacă n-ar fi contrazisă flagrant de declaraţiile ţăranilor implicaţi. Aceştia (Ciuraru Ionel, Sandu Laurenţa, Scripcaru Florica, Avădani Gherghina, Cobzaru Mitică etc) au declarat în faţa procurorilor de la Tecuci, negru pe alb, că au fost CONVOCAŢI de primar şi că nu au cerut ei acestuia să li se facă măsurători.

Una peste alta, situaţia a generat zeci de procese civile şi penale (unele încă în curs), iar din 1 iunie 2016, după mai bine de un deceniu de calvar juridic, Agromec Berheci a reuşit, în sfârşit, să intre în posesia unei părţi din terenurile pentru care deţine documente perfect legale.

adevarul.ro