Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie

[dcp100168]

Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie

Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie, potrivit documentelor postate pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. Executivul condus de Dacian Cioloș a aprobat astfel calendarul propus de Autoritatea Electorală Permanentă.

Până pe 6 aprilie, partidele, alianțele si organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt așteptate să comunice semnele electorale către Biroul Electoral Central.

De asemenea, cel târziu până la 12 aprilie trebuie comunicat de catre AEP numărul de alegători rezultat din Registrul electoral și din listele electorale complementare.

Depunerea candidaturilor la alegerile locale va avea loc cel târziu până pe 26 aprilie. Candidaturile vor rămâne definitive la 4 mai.

Campania electorală pentru acest scrutin va începe pe 7 mai și se va încheia pe 4 iunie.

Votul va începe pe 5 iunie, la ora 7,00, si se va incheia la ora 21,00.

Nu este clar în acest moment dacă scrutinul pentru primari vor fi organizate într-un singur tur, sau va fi modificată legea pentru revenirea la sistemul alegerilor în două tururi.

paginadepolitica.ro

Later edit: hotărârea cu pricina este încă la stadiul de propunere...

[dcp100168]

Calendarul alegerilor locale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a stabilit calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, după cum urmează:
* 28 martie - constituirea Biroului Electoral Central (BEC);
* 28 martie - 6 aprilie: comunicarea către BEC a denumirilor şi semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale;
* 11- 26 aprilie: depunerea candidaturilor;
* 4 mai: rămânerea definitivă a candidaturilor;
* 6 mai: aducerea la cunoştinţă publică a numărului circumscripţiilor electorale, a delimitării şi numerotării fiecărei secţii de votare, precum şi sediilor acestora;
* 6 mai - 4 iunie: campania electorală;
* 26 mai: tipărirea buletinelor de vot;
* 5 iunie (în intervalul 7,00- 21,00): ziua votării;
* 6 iunie (ora 21,00): numărarea voturilor, încheierea proceselor-verbale, întocmirea dosarelor cu rezultatele votării.

AEP a anunţat că principalele noutăţi legislative privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale sunt: implementarea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), respectiv prezenţa în fiecare secţie de votare a unui operator de calculator. O altă noutate o reprezintă desemnarea prin tragere la sorţi computerizată a preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora, din rândul membrilor Corpului experţilor electorali. Dreptul cetăţenilor Uniunii Europene cu domiciliul în România de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local sau consilier judeţean reprezintă de asemenea o noutate legislativă. Alte elemente legislative recente sunt: alegerea preşedinţilor şi a vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi a viceprimarilor prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv, consiliile locale, dar şi rambursarea către competitorii electorali a cheltuielilor privind campania electorală de la bugetul de stat, prin intermediul AEP.

[dcp100168]

Partidele au liber la propagandă electorală

După ce au împânzit oraşul cu bannere, mesh-uri şi pliante de promovare a partidelor, liderilor acestora sau candidaţilor, PSD şi ALDE au fost luate la bani mărunţi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Filiala Sud-Est a Autorităţii a verificat, în luna februarie, datorită unor autosesizări pe fondul articolelor publicate de jurnaliştii locali şi a unei dispoziţii emise de structura centrală a AEP, afişajul celor două formaţiuni politice, mesajele inscripţionate, dar şi sursa de finanţare a acestora.

Prima acţiune a avut loc pe 8 februarie, când reprezentanţii AEP au verificat afişul postat la sediul ALDE, de pe strada Brăilei, pe care l-au şi fotografiat şi au întocmit un proces-verbal de constatare, la faţa locului, după care au solicitat formaţiunii politice „copii conforme cu originalul a documentelor justificative (contracte, facturi, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont etc) ce privesc realizarea afişului”. Acţiunile au continuat pe 15 şi 18 februarie, cu identificarea unor noi materiale de promovare a ALDE în alte zone ale oraşului, pentru care reprezentanţii AEP au solicitat justificare, contracte, ordine de plată, chitanţe şi nu numai.

Pe 18 februarie a ajuns în vizorul AEP şi PSD, prin candidatul său la Primărie, Ionuţ Pucheanu. Reprezentanţii Filialei Sud-Est a Autorităţii au verificat atât corturile şi mesajele inscripţionate, fotografiile imprimate, precum şi flyerele împrăştiate de membrii PSD. Ca şi în cazul ALDE, AEP a solicitat contracte, facturi, ordine de plată, chitanţe, extrase de cont şi nu numai, pentru a stabili dacă partidele şi candidaţii acestora încalcă legea. În cazul lui Pucheanu, Autoritatea a verificat şi pliantele care au ajuns în cutiile poştale ale gălăţenilor.

Partidele au liber la promovare

În urmă cu doar câteva zile, reprezentanţii AEP au comunicat, pe propriul site, că „nu există nicio încălcare a legislaţiei electorale în cazul partidelor politice şi a persoanelor fizice care îşi fac publicitate politică stradală în perioadele dintre campaniile electorale, prin bannere şi alte materiale de propagandă”, deoarece Legea nr. 115/2015 reglementează strict conduita candidaţilor în campania electorală.

„Campania electorală începe în data de 6 mai 2016, iar Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale interzice competitorilor politici să utilizeze bannere, mesh-uri, panouri publicitare, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule. În perioadele dintre campaniile electorale, partidele politice pot să-şi facă promovare politică prin orice mijloc permis de legile care reglementează domeniul publicităţii”, se arată în comunicarea emisă de Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP a precizat totodată că verifică strict legalitatea surselor de finanţare, însă s-a constatat că partidele politice verificate au respectat prevederile legale în materia finanţării. În ceea ce priveşte locurile în care sunt expuse bannere şi alte materiale publicitare, AEP a precizat că „responsabilitatea aprobărilor pentru amplasarea acestora pe spaţiul public aparţine autorităţilor publice locale”.

Prin urmare, prin lege, partidele au liber să-şi facă propagandă în afara campaniei electorale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Partide și alianțe înscrise în cursa alegerilor locale

Pe 7 aprilie s-a încheiat prima etapă în cursa pentru alegerile locale: formațiunile politice ce doresc să participe și-au înregistrat siglele la Biroul Electoral Central. Au fost admise 114 formațiuni. Între ele, am numărat 39 de partide cu ambiții la nivel național, 13 partide județene sau locale, 48 de alianțe electorale județene sau locale și 15 organizații ale minorităților naționale.

BEC a respins înregistrare a șapte partide, toate locale, pentru că nu au încă personalitate juridică. Toate șapte sunt în situația ingrată de a fi primit o decizie favorabilă din partea Tribunalului București și/sau a Curții de Apel București, dar nu au fost încă înregistrate formal în Registrul Partidelor Politice, pentru că judecătorii nu au redactat și comunicat deciziile.

Nu este obligatoriu ca toate aceste formațiuni să participe la alegeri. Urmează etapa strângerii de semnături în toate circumscripțiile în care vor să propună candidați. Unele vor reuși, altele poate nu. Dar nu se pot adăuga noi partide în această etapă. În schimb, se vor adăuga candidații independenți. Pentru toți competitorii, partide, alianțe sau independenți, termenul pentru depunerea candidaturilor este 26 aprilie.

Dintre cele 52 de partide, puțin peste jumătate, adică 28, sunt partide noi, înregistrate după modificarea legii. Între ele, evident, toate cele locale. Suntem deci departe de o inflație de partide ca urmare a relaxării condițiilor de înființare. Vom reveni la partidele noi în zilele următoare. Pentru început, să trecem în revistă formațiunile politice ce au trecut de această etapă pe categorii.

Partide la nivel național

Am inclus în această categorie partidele care au intenția să depună candidați în cel puțin două județe. Nu ne așteptăm ca toate acestea să candideze în toate județele. Spre exemplu, partidele maghiare vor candida în comunitățile cu etnici maghiari. Unele partide par a fi vehicule pentru unul sau câțiva politicieni rămași fără sprijinul partidelor mari. Iar unele dintre partidele noi nu vor avea resurse pentru a depunde candidaturi în multe județe.

Dintre cele 39 de partide din această categorie, 24 sunt „vechi”, din cele care s-au înființat cu 25.000 membri fondatori, iar 15 sunt noi, înființate după modificarea legii. Lista este mai jos.

#    Nume    Acronim    Partid nou?
1    Partidul Național Liberal    PNL    Nu
2    Partidul Mișcarea Populară    PMP    Nu
3    Partidul României Europene    PRE    Nu
4    Erdelyi Magyar Neppart - Partidul Popular Maghiar din Transilvania    EMNP-PPMT    Nu
5    Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat    PNȚCD    Nu
6    Partidul Alianța Democrată a Romilor    PADR    Nu
7    Partidul Blocul Unității Naționale    BUN    Da
8    Partidul Dreptății Sociale    PDS    Nu
9    Partidul România Mare    PRM    Nu
10    Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)    PPUSL    Da
11    Alianța pentru Unitatea Rromilor    AURr    Nu
12    Partidul Poporului    PP    Nu
13    Partidul Agricultorilor din România    PAR    Da
14    Uniunea Națională pentru Progresul României    UNPR    Nu
15    Partidul Civic Maghiar - Magyar Polgari Part    PCM-MPP    Nu
16    Partidul Ecologist Român    PER    Nu
17    Partidul România Unită    PRU    Nu
18    Partidul Social Democrat    PSD    Nu
19    Frontul Demnității și Identității Naționale    FDIN    Da
20    Partidul Romilor Democrați    PRD    Da
21    Partidul Comunitar din România    PCDR    Da
22    Partidul Mișcarea Liberală    PML    Da
23    Partidul Unității Sociale din România    PUSR    Nu
24    Partidul Socialist Român    PSRO    Nu
25    Partidul Social Democrat al Muncitorilor    PSDM    Nu
26    Partidul M10    M10    Da
27    Partidul Social Românesc    PSR    Nu
28    Partidul Verde    PV    Nu
29    Partidul Republican din România    PRR    Nu
30    Partidul Național "Pentru Patrie"    PNPP    Da
31    Partidul Noua Dreaptă    ND    Da
32    Partidul NeoSocialist    PNS    Da
33    Uniunea Populară Social Creștină    UPSC    Da
34    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților    ALDE    Nu
35    Uniunea Creștin Democrată din România    UCDR    Nu
36    Partidul Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor    PACT    Da
37    Partidul Național Democrat    PND    Da
38    Partidul Mișcarea Social Liberală    PMSL    Da
39    Partidul P.R.O.DEMO    PRODEMO    Nu

Partide județene și locale

Doar 13 partide locale au reușit să parcurgă întreaga procedură pentru înregistrare și să se înscrie în cursă. Rămâne de văzut câte dintre ele vor strânge și semnăturile necesare pentru a propune candidați. Între ele, am găsit 4 partide cu ambiții județene (am inclus aici Uniunea Salvați Bucureștiul) și 9 care se concentrează strict pe o localitate.

#    Nume    Acronim    Județ    Localitate
40    Partidul Societății Ieșene    PSI    Iași    Iași
41    Partidul Ialomițenilor    PI    Ialomița    
42    Uniunea pentru Codlea    UPC    Brașov    Codlea
43    Partidul Uniunea pentru Rădăuți    UPR    Suceava    Rădăuți
44    Partidul Forța Moldova    PFM    Iași    
45    Partidul pentru Argeș și Muscel    PAM    Argeș    
46    Partidul "Mișcarea pentru Medgidia"    PMM    Constanța    Medgidia
47    Uniunea Independentă pentru Sighișoara    UiS    Mureș    Sighișoara
48    Partidul Renașterea Săcălazului    PRS    Timiș    Săcălaz
49    Partidul Oamenilor Liberi    POL    Mureș    Târgu Mureș
50    Alianța pentru Domnești    ApD    Ilfov    Domnești
51    Uniunea Salvați Bucureștiul    USB    București    
52    Partidul Fapta    PF    Iași    Iași

Alianțele electorale județene sau locale

Alianțele electorale sunt cele înființate exclusiv pentru un scrutin. Astfel ele se deosebesc de alianțele politice, care au o durată de viață mai lungă. Pentru alegerile locale, o alianță electorală poate fi națională, județeană sau locală. În cazul acestui scrutin, nu s-a înscris nicio alianță electorală, ci doar 48 de alianțe electorale județene sau locale. În cele mai multe dintre acestea, adică 39, regăsim PSD, în alianță fie cu ALDE, fie cu UNPR, ceea ce nu face decât să confirme apropierea între formațiunile respective.

PNȚCD pare a fi cel mai descentralizat – sau cel mai oportunist – partid. Nu are o problemă în a fi aliat undeva cu M10, altundeva cu PNL și în altă parte cu UNPR. Dintre toate partidele noi, singurul care a intrat într-o alianță electorală este M10, pentru a susține, la Craiova, un candidat care până mai ieri era la PNL. Două alianțe ies în evidență prin numărul mare de membri: la Baia-Mare, patru formațiuni s-au așezat în trena primarului în funcție, iar la Târgu-Secuiesc toate formațiunile ne-maghiare au format o alianță.

#    Nume alianță    Județ    Localitate    Membri
52    Alianța Împreună pentru Săcele    Brașov    Săcele    PER, PSRO
53    Alianța Electorală Alianța Social-Liberală PSD+ALDE    Brăila    Făurei    PSD, ALDE
54    Alianța Electorală "Pentru Craiova"    Dolj    Craiova    M10, PNȚCD
55    Alianța Electorală "Alianța PNL- PNȚCD Tătărăștii de Jos"    Teleorman    Tătărăștii de Jos    PNL, PNȚCD
56    Alianța Electorală "PSD+UNPR"    Sibiu    Arpașu    PSD, UNPR
57    Alianța Electorală Social-Liberală Partidul Social Democrat + Alianța Liberarilor și Democraților Bran    Brașov    Bran    PSD, ALDE
58    Alianța Electorală Social-Liberală PSD+ ALDE    Arad    Apateu    PSD, ALDE
59    Alianța electorală MPP-EMNP    Harghita        PCM, PPMT
60    Alianța Electorală Alianța pentru Hunedoara    Hunedoara        UNPR, PSR
61    Alianța Electorală "PSD+ALDE"    Timiș    Deta, Belinț, Peciu Nou    PSD, ALDE
62    Alianța Electorală "PSD+ALDE"    Botoșani    Dorohoi, Mihai Eminescu, Răchiți    PSD, ALDE
63    Alianța Electorală PSD+UNPR    Mehedinți    Drobeta Turnu Severin    PSD, UNPR
64    Alianța Electorală PSD+UNPR    Mehedinți        PSD, UNPR
65    Alianța Electorală Coaliția pentru Baia Mare    Maramureș    Baia Mare    FDGR, PSRO, UNPR, PNȚCD
66    Alianța Electorală "Alianța pentru Șteiul Dezvoltat"    Bihor    Ștei    PSD, UNPR
67    Alianța Electorală ALDE-PSD pentru Sînmihaiu de Cîmpie    Bistrița-Năsăud    Sînmihaiu de Cîmpie    PSD, ALDE
68    Alianța Electorală Social-Liberală PSD-ALDE pentru Budești    Bistrița-Năsăud    Budești    PSD, ALDE
69    Alianța Electorală ALDE-PSD pentru Romuli    Bistrița-Năsăud    Romuli    PSD, ALDE
70    Alianța Electorală ALDE-PSD pentru Livezile    Bistrița-Năsăud    Livezile    PSD, ALDE
71    Alianța Electorală PSD+UNPR    Maramureș    Sighetu Marmației    PSD, UNPR
72    Alianța pentru Schimbare Olt    Olt    Slatina    UPSC, PSRO
73    Alianța Electorală Social-Liberală Partidul Social Democrat + Alianța libelilor și Democraților Victoria    Brașov    Victoria    PSD, ALDE
74    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Agriș    PSD, ALDE
75    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Bîrsău    PSD, ALDE
76    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Bogdand    PSD, ALDE
77    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Dorolț    PSD, ALDE
78    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Hodod    PSD, ALDE
79    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Lazuri    PSD, ALDE
80    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Berveni    PSD, ALDE
81    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Santău    PSD, ALDE
82    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Petrești    PSD, ALDE
83    Alianța Electorală PSD+ALDE    Satu Mare    Beltiug    PSD, ALDE
84    Alianța Electorală Uniunea Salvați Sebișul    Arad    Sebiș    PSD, ALDE
85    Alianța Electorală Uniți pentru Șiria    Arad    Șiria    PSD, UNPR
86    Alianța Electorală Alianța pentru Secusigiu    Arad    Secusigiu    PSD, UNPR, ALDE
87    Alianța Electorală Alianța pentru Tîrnova    Arad    Tîrnova    PSD, ALDE, UUR
88    Alianța Electorală PSD+ALDE    Timiș    Topolăvățu Mare    PSD, ALDE
89    Alianța Electorală "PSD+UNPR"    Ilfov    Mogoșoaia    PSD, UNPR
90    Alianța Electorală PSD+ ALDE            PSD, ALDE
91    Alianța Electorală Alianța Social Liberală PSD+ALDE    Cluj    Florești    PSD, ALDE
92    Alianța Electorală Alianța Social Liberală PSD+ALDE    Cluj    Câmpia Turzii    PSD, ALDE
93    Alianța Electorală PSD+UNPR    București        PSD, UNPR
94    Alianța Electorală PSD+ALDE - Clujul Unit    Cluj    Cluj    PSD, ALDE
95    Alianța Electorală PSD+UNPR    Ilfov    Vidra    PSD, UNPR
96    Alianța Electorală Târgu Secuiesc    Covasna    Târgu Secuiesc    PSD, PNL, UNPR, ALDE, PRM
97    Alianța pentru Arad    Arad        PRU, UCDR
98    Alianța Electorală PSD+UNPR    Dolj    Craiova + 14 localități    PSD, UNPR
99    Alianța Românească Bălan    Harghita    Bălan    PRM, BUN

Organizații ale minorităților naționale

Se știe că organizațiile minorităților naționale au un statut aparte în România, putând să candideze în alegeri deși sunt înregistrate ca ONG-uri. 15 dintre ele vor propune candidați și ne așteptăm să se comporte ca partide locale sau regionale, adică să candideze doar în comunitățile unde există un procent mai mare de cetățeni din minoritatea respectivă.

Legea alegerilor pune condiții foarte restrictive pentru alte organizații decât cele deja reprezentate în Parlament. Spre exemplu, dacă o a doua organizație a sârbilor ar dori să propună candidați, ar avea nevoie de 25.000 de semnături doar ca să se înscrie în alegeri. Este probabil motivul pentru care mai multe organizații ale maghiarilor sau romilor au preferat să își fondeze partide politice, cu doar 3 membri fondatori. Pe acestea le regăsim în prima categorie.

#    Nume
100    Asociația Partida Romilor "Pro-Europa"
101    Forumul Democrat al Germanilor din România
102    Comunitatea Rușilor Lipoveni din România
103    Uniunea Polonezilor din România
104    Uniunea Bulgară din Banat-România
105    Uniunea Ucrainenilor din România
106    Uniunea Culturală a Rutenilor din România
107    Uniunea Croaților din România
108    Uniunea Elenă din România
109    Uniunea Sârbilor din România
110    Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor
111    Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
112    Uniunea Democrată Maghiară din România
113    Federația Comunităților Evreiești din România
114    Asociația italienilor din România - RO.AS.IT

inovarepublica.ro

[dcp100168]

Luni se dă startul depunerii candidaturilor

Începând de luni, 11 aprilie, şi până pe data de 26 aprilie, se depun candidaturile pentru fotoliul de primar, consiliile locale şi consiliile judeţene.

Astfel, potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, sub semnătura organizaţiilor judeţene ale acestora şi pe baza listei susţinătorilor, precum şi candidaţii independenţi, care de asemenea trebuie să aibă o listă de susţinători, au liber oficial să facă primul pas către bătălia electorală, în urma căreia vor fi decişi aleşii pentru următorii patru ani. Data de 4 mai este termenul pentru rămânerea definitivă a candidaturilor.

Aşa cum v-am mai informat, începând cu alegerile din 5 iunie, Autoritatea Electorală Permanentă pune în aplicare un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, iar în fiecare secţie de votare va exista un operator de calculator.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Au fost desemnaţi preşedinţii birourilor electorale. Cine sunt judecătorii de la BEJ şi BEM

Preşedintele Tribunalului Galaţi, judecătorul Robert-George Florea, va fi preşedintele Biroului Electoral Judeţean (BEJ), iar judecătorul Veronica Dumitrache - locţiitorul acestuia, la alegerile locale, care se vor desfăşura pe data de 5 iunie, după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, a avut loc tragerea la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora.

Conform informaţiilor noastre, preşedintele Biroului Electoral Municipal (BEM) va fi judecătorul Diana Mihaela Oancea, iar locţiitorul acestuia - judecătorul Magdalena Hanu. Vineri, după tragerea la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora, s-au înregistrat nu mai puţin de 16 demisii, iar la a doua tragere la sorţi - şapte demisii. La Cavadineşti, spre exemplu, a fost nevoie să fie organizate mai multe trageri la sorţi, întrucât cei desemnaţi şi-au dat demisia atât după prima rundă, cât şi după cea de-a doua tragere la sorţi.

Biroul Electoral Judeţean şi Biroul Electoral Municipal vor funcţiona pe strada Stadionului, în incinta Sălii Sporturilor, se arată într-o informare privind sediile birourilor electorale de circumscripţie, postată pe site-ul Prefecturii Galaţi. Programul de activitate al acestora este 10,00 - 16,00.

viata-libera.ro

[dcp100168]

În patru comune gălăţene se modifică numărul consilierilor

Prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol, a stabilit prin ordin numărul consilierilor locali şi judeţeni care vor fi aleşi la scrutinul local din 5 iunie. Trebuie spus că numărul consilierilor este stabilit, conform Legii administraţiei publice locale, în funcţie de situaţia statistică a populaţiei după domiciliu pe localităţi, la 1 ianuarie 2016.

Doar în patru localităţi, numărul consilierilor s-a schimbat. Astfel comuna Iveşti va avea 17 consilieri locali în loc de 15, câţi are în prezent, pentru că, faţă de 2012, localitatea a depăşit 10.000 de locuitori. Comuna Măstăcani va alege 15 consilieri în loc de 13, câţi are acum, deoarece a depăşit 5.000 de locuitori. Comuna Cuza Vodă va avea un legislativ format din 11 consilieri în loc de 13, pentru că populaţia a ajuns de la 3.244 de locuitori la 2.804. Şi comuna Suhurlui va avea cu doi consilieri mai puţin, nouă în loc de 11, pentru că populaţia a scăzut sub 1.500 de locuitori.

Municipiul Galaţi va avea tot 27 de aleşi locali, Tecuciul - 19, Bereştiul - 13, iar Târgu Bujor - 15. Consiliul Judeţului Galaţi va număra tot 35 de consilieri, numai că, de această dată, preşedintele nu va mai fi ales nominal de către cetăţeni, ci indirect, prin votul consilierilor judeţeni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mai este nevoie de operatori în secţiile de votare

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) încă mai are nevoie de operatori de calculator pentru secţiile de votare, dar şi de experţi electorali, astfel că gălăţenii care doresc să se implice în procesul electoral, în sensul monitorizării acestuia şi prevenirii votului ilegal, o mai pot face.

Andi Mihalache, preşedintele Filialei Sud-Est a AEP, ne-a declarat că persoanele care doresc să devină operatori de calculator în secţiile de votare se mai pot înscrie până cel târziu cu zece zile înainte de data alegerilor, în timp ce experţii electorali - cu până la 45 de zile înainte de data scrutinului, programat pentru 5 iunie.

Atât operatorii de calculator, cât şi experţii electorali - din rândul cărora urmează să fie desemnaţi, prin tragere la sorţi computerizată, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora, vor încasa 85 de lei pe zi, timp de maximum cinci zile, o sumă deloc de neglijat.

"Anul acesta, poţi chiar tu să previi votul ilegal", este mesajul Autorităţii Electorale Permanente pentru cei care doresc nu doar să primească, ci şi să ofere ceva comunităţii din care fac parte.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul oficial al AEP (www.roaep.ro), unde, la secţiunea "Prezentare AEP", veţi descoperi care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a deveni operatori de calculator şi experţi electorali.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Birourile electorale vor fi completate cu reprezentanţii candidaţilor pe 5 mai

Potrivit legii, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, cel mai târziu la data de 5 mai, birourile electorale de circumscripţie vor fi completate cu reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri.

Deocamdată, Biroul Electoral Judeţean (BEJ) şi Biroul Electoral Municipal Galaţi (BEM) au fost completate cu reprezentanţii partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre camerele Parlamentului.

Astfel, în BEJ, judecătorilor Robert-George Florea - preşedinte, şi Veronica Dumitrache - locţiilor, li s-au alăturat reprezentantul Autorităţii Electorale Permanente, Andi Mihalache, şi Emil Strungă (PNL), Carmen-Mihaela Mironov (PSD), Iosif Giurea (UDMR), Mihail Nedelcu (ALDE) şi Rada Pivniceru (UNPR).

Din BEM fac parte: Carmen-Monica Nicolau (PSD), Sandor Tasciuc Borca (UDMR), Cristian Gîscă (PNL) şi Rodica Arhip (UNPR). Preşedintele Biroului Electoral Municipal este judecătorul Diana Mihaela Oancea, iar locţiitor este judecătorul Mihaela Hanu.

În formulă completă, conform legii, BEJ va avea 15 membri, iar BEM - nouă membri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

12 candidaţi pentru funcţia de primar al Galaţiului

• Candidatura unui aspirant la fotoliul de edil-şef a fost respinsă
• Ultima listă de candidaţi a fost depusă marţi seara, cu doar 15 minute înainte de miezul nopţii
• Este în curs perioada dedicată contestaţiilor, după care vom afla ce nume vor fi imprimate pe buletinele de vot

Nu mai puţin de 12 candidaţi, reprezentanţi ai unor partide politice, dar şi independenţi, s-au aliniat la start pentru mandatul de edil-şef al municipiului Galaţi. Practic, numărul competitorilor de la scrutinul din 5 iunie 2016, dedicat localelor, este acelaşi cu cel din 2012. Ba mai mult, unii dintre cei care speră să-i convingă pe gălăţeni că merită să le reprezinte interesele s-au mai aflat pe buletinele de vot şi la alegerile precedente. Dintre cei 12 doritori să ocupe fotoliul de primar, nouă sunt susţinuţi de formaţiuni politice, iar trei sunt independenţi.

Numărul candidaţilor pentru funcţia de primar ar fi putut fi 13, dacă Biroul Electoral Municipal (BEM) nu ar fi respins, marţi seară, candidatura lui Pompiliu Comşa, care intenţiona să intre în „bătălie” din partea PPU-SL. Reprezentanţii BEM au hotărât respingerea candidaturii acestuia (cât şi lista propusă pentru Consiliul Local), întrucât dosarele depuse conţineau doar puţin peste 1.000 de semnături din partea susţinătorilor, în condiţiile în care avea nevoie de 1 la sută din numărul de alegători înscrişi în liste, adică 2.606 semnături.

Pe ei i-aţi putea găsi pe buletinul de vot

Biroul Electoral Municipal a admis candidaturile depuse de Nicuşor Ciumacenco (din partea Partidului Naţional Liberal - PNL), Marius Stan (primarul în exerciţiu, care candidează din partea Uniunii Naţionale pentru Progresul României - UNPR), Constantin Telegan (din partea Partidului Mişcarea Liberală - PML), Ionuţ Florin Pucheanu (candidatul Partidului Social Democrat - PSD), Iulian Nicuşor Aramă (candidatul Partidului Social Românesc - PSRO), Eugen Durbacă (din partea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor - ALDE), Cătălin Cristache (candidatul Partidului Mişcarea Populară - PMP), Daniela Chelaru (din partea Partidului Naţional Democrat - PND) şi Monica Roman (din partea Partidului România Unită - PRU).

Dacă, în 2012, în faţa gălăţenilor s-a prezentat doar un singur candidat independent, de această dată alegătorii din municipiu au de ales între trei persoane neafilitate politic. Este vorba despre Simona Daniela Vreme, Ionel Goldură şi Dorin Butunoiu.

Trebuie precizat însă că perioada alocată contestaţiilor expiră în această seară. Totodată, candidaturile rămase definitive vor putea fi aflate săptămâna viitoare.

Sute de persoane, pe listele pentru Consiliul Local

Nu mai puţin de 276 de persoane, membri de partid cu acte în regulă, dar şi independenţi, se află pe listele dedicate Consiliului Local, centralizate de Biroul Electoral Municipal. Formaţiunile politice care au depus liste în acest sens sunt Partidul Naţional Liberal (listă completă, cu 34 de candidaţi), Uniunea Naţională pentru Progresul României (listă completă), Partidul Mişcarea Liberală (cu 13 candidaţi pe listă), Partidul Social Democrat (listă completă), Partidul Social Românesc (cu 16 candidaţi), Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (listă completă), Partidul Mişcarea Populară (listă completă), Partidul Naţional Democrat (cu 28 de candidaţi), Partidul România Unită (listă completă) şi Partidul Dreptăţii Sociale (cu 13 candidaţi).

Cea din urmă formaţiune politică este şi cea care s-a înscris cel mai târziu în „bătălie”, cu doar aproximativ un sfert de oră înainte ca perioada dedicată depunerii de candidaturi să se încheie. Adică marţi seară, în jurul orei 23,45.

Independenţii nu au ocolit nici Consiliul Local Galaţi. Trei tineri îşi pregătesc "armele" pentru a-i convinge pe gălăţeni să meargă pe mâna lor. Este vorba despre Daniela Simona Vreme, care candidează şi pentru mandatul de primar, Alexandru Gregor Teodorescu şi Bogdan Ionel Rodeanu, care încearcă să obţină un loc în Consiliul Local.

Când rămân definitive candidaturile

„Din momentul depunerii candidaturilor, noi aveam 24 de ore pentru afişarea lor. Le-am afişat pe toate până la miezul nopţii, aseară (marţi seară - n.r.). Ceea ce înseamnă că, de la acel moment, curg cele 48 de ore prevăzute de lege în care se poate formula contestaţie împotriva oricărui candidat. Asta nu înseamnă că pentru toţi cei înscrişi curge acest termen, de 48 de ore, pentru că unii, depunând înainte listele de candidaţi sau propunerile pentru primar, pentru aceştia termenul a curs din momentul afişării. Până pe 28, la miezul nopţii, teoretic, se pot formula contestaţii, care se depun la Judecătorie şi trebuie soluţionate în regim de urgenţă. Până pe data de 3 mai, ar trebui soluţionate atât la fond, cât şi în calea de atac aceste contestaţii, deoarece pe data de 4 mai ar trebui să încheiem un proces verbal în care să stabilim care sunt candidaturile valide”, ne-a explicat judecătorul Diana Mihaela Oancea, preşedinta Biroului Electoral Municipal (BEM).

viata-libera.ro

[dcp100168]

Doi candidaţi independenţi și opt partide, la Consiliul Judeţean Galați

Dacă pentru Primărie şi Consiliul Local s-au înscris nu mai puţin de 15 partide şi candidaţi independenţi, pentru Consiliul Judeţean s-au aliniat la start opt formaţiuni politice (mai mult sau mai puţin puternice) şi doar doi candidaţi independenţi. Este drept că şi numărul de semnături de susţinere necesar fiecărui dosar de candidatură este mult mai mare faţă de municipiu, de peste 5.200, iar în lipsa unei echipe serioase, care să bată judeţul Galaţi în lung şi-n lat pentru a atrage semnături din partea celor cu drept de vot, misiunea de a candida pentru forul legislativ judeţean este extrem de dificilă, atât pentru independenţi, cât şi pentru formaţiunile politice nou înfiinţate.

Cele 35 de mandate de consilier judeţean sunt „vânate” de Partidul Naţional Liberal, care a depus listă completă, cu 44 de candidaţi, de Partidul Social Democrat (listă completă), Uniunea Naţională pentru Progresul României (listă completă), Partidul Mişcarea Populară (listă completă), Partidul Social Românesc (cu 18 candidaţi pe listă), Partidul Romilor Pro-Europa (listă completă), Partidul România Unită (listă completă) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (listă completă).

Pentru un loc în forul legislativ judeţean s-au înscris şi doi candidaţi neafiliaţi politic, adică independenţi. Este vorba despre actualul consilier judeţean Aurel Zamfir şi fostul consilier judeţean Dorin Butunoiu, care au reuşit să strângă numărul necesar de semnături pentru ca dosarele lor de candidatură să fie declarate admise.

Cine sunt „preşedinţii” Consiliului

Până la acest moment, patru mari formaţiuni politice au anunţat, clar şi răspicat, că se bat pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. După cum v-am mai informat, în urma modificărilor legislative, viitorul preşedinte al forului legislativ judeţean nu va mai fi ales uninominal, prin vot direct de către cetăţeni, aşa cum s-a întâmplat în 2008 şi 2012, ci va fi numit politic, din rândul consilierilor. Bineînţeles că cei care vor dicta noul şef al Consiliului Judeţean Galaţi sunt liderii partidelor, care se vor aşeza oficial la masa negocierilor după rezultatele scrutinului. PNL a anunţat, în urmă cu câteva săptămâni, că o va susţine pe consiliera Iuliana Tania Bogdan, pentru preşedinţia CJ. ALDE a anunţat, de asemenea, că îşi doreşte această funcţie, iar cel vizat să o ocupe ar fi senatorul Eugen Durbacă. PSD a anunţat oficial că, pentru această funcţie, merge pe mâna lui Costel Fotea, county managerul Consiliului Judeţean, iar UNPR l-ar putea susţine pe deputatul Eugen Chebac (care de altfel, deschide şi lista partidului, la fel ca cei enumeraţi anterior).

Rămâne de văzut însă ce „roade” politice va culege, în final, fiecare partid înscris în bătălie, precum şi cei doi candidaţi independenţi, care au o misiune mult mai dificilă. Trebuie precizat însă că, dacă în cazul celor ce candidează în municipiul Galaţi contestaţiile se depun obligatoriu la Judecătorie, în cazul celor care candidează pentru Consiliul Judeţean, contestaţiile se depun direct la Tribunal, potrivit preşedintelui Biroului Electoral Judeţean (BEJ), judecătorul Robert George Florea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Încă se mai caută operatori de calculator şi experţi electorali, pentru secţiile de votare

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) încă mai are nevoie de operatori de calculator şi de experţi electorali pentru secţiile de votare, astfel că gălăţenii care doresc să se implice în procesul electoral, în sensul monitorizării acestuia şi prevenirii votului ilegal, încă o mai pot face.

Andi Mihalache, preşedintele Filialei Sud-Est a AEP, ne-a declarat că persoanele care doresc să devină operatori de calculator în secţiile de votare se mai pot înscrie până cel târziu cu zece zile înainte de data alegerilor.

În ceea ce priveşte experţii electorali, din rândul cărora urmează să fie desemnaţi, prin tragere la sorţi computerizată, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora, preşedintele AEP la nivel naţional, Ana Maria Pătru, citat de Agerpres, a precizat: "Admiterea în Corpul experţilor electorali se realizează pe bază de aviz al AEP sau pe bază de examen. Data de 21 aprilie a reprezentat termenul-limită pentru depunerea cererilor de admitere de către acele persoane care au îndeplinit funcţia de preşedinte sau locţiitor la alegerile anterioare, în vederea obţinerii avizului AEP. După această dată, se mai primesc cereri de admitere în Corpul experţilor electorali pe bază de examen". Atât operatorii de calculator, cât şi experţii electorali vor încasa 85 de lei pe zi, timp de maximum cinci zile, o sumă deloc de neglijat.

Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul oficial al AEP (www.roaep.ro), unde, la secţiunea "Prezentare AEP", veţi descoperi care sunt paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a deveni operator de calculator sau expert electoral. Totodată, puteţi apela numărul de telefon al Filialei Sud-Est a AEP - 0236.461.112.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria a stabilit locurile de afişaj electoral. De vineri, bannerele electorale sunt ilegale

Pe 6 mai începe campania electorală pentru alegerile locale din luna iunie. Conform legislației actuale, această campanie electorală va fi diferită de cele de până acum, întrucât legea nu mai permite candidaților să își facă publicitate electorală așa cum au făcut-o anii trecuți - cu mash-uri cât blocul de mare, cu bannere agățate pe toți stâlpii din oraș sau cu concerte ori cu daruri electorale diverse - de la pixuri și agende, până la pungi pline cu alimente. Nimic din toate acestea nu mai este permis, iar cine nu respectă legea riscă amenzi serioase.

Cât privește afișajul electoral, teoretic, de vineri, 6 mai, toți candidații ale căror bannere vor mai exista prin oraș - așa cum există acum - pot fi amendați de AEP cu 10.000 până la 25.000 de lei, întrucât singura modalitate de afişaj electoral este cea cu ajutorul afişelor din hârtie, cu dimensiunea de maxim 30X50 cm, afişe ce trebuie amplasate numai pe panourile stradale special destinate promovării electorale, dar şi în alte locuri, cu acordul proprietarului.

Primăria municipiului Galați deja a finalizat operațiunile de amplasare a panourilor stradale destinate promovării electorale pentru alegerea autorităților administrației publice locale din iunie 2016. Potrivit Biroului de Presă al Primăriei Galați, “din dispoziția primarului municipiului Galați, Marius Stan, au fost stabilite 20 de locuri destinate exclusiv afișajul electoral stradal, unde au fost deja amplasate panourile speciale. Panourile au fost amplasate:
1. strada Domnească – Parcul Primăriei
2. strada Domnească – Campusul Studențesc
3. strada Brăilei – zona Stirex
4. strada Brăilei – Complex Țiglina 1
5. bulevardul George Coșbuc – Casa de Cultură a Sindicatelor
6. strada Portului – Gara Fluvială
7. strada Tecuci – zona hale Piața Centrală
8. strada Traian – intersecția cu strada Tunelului
9. bulevardul Oțelarilor colț cu strada Brăilei
10. bulevardul Oțelarilor colț cu bulevardul Galați
11. strada Siderurgiștilor colț cu strada Gheorghe Asachi
12. Micro 16 – zona Billa 3
13. strada Siderurgiștilor – Piața Energiei
14. strada Prelungirea Brăilei colț cu strada Barboși
15. bulevardul Milcov – zona Complex Micro 40
16. Piața Micro 39 A
17. strada Henri Coandă colț cu strada Traian Vuia
18. strada Regiment 11 Siret
19. strada Basarabiei colț cu strada Nae Leonard
20. Gara CFR Barboși”.

Totodată, sursa citată informează că potrivit legii, utilizarea locurilor speciale destinate afișajului electoral este permisă numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți. Aceștia pot folosi un singur loc pentru afișul electoral, loc ce se stabilește prin tragere la sorți la birourile electorale. Tragerea la sorți a ordinii în care se vor amplasa afișele electorale pe panourile speciale va avea loc după rămânerea definitivă a candidaturilor, adică după data de 4 mai.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Curtea Constituţională a decis: Alegerile vor avea loc într-un singur tur

Judecătorii CCR au respins miercuri în unanimitate sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, a anunţat preşedintele CCR, Augustin Zegrean. 'S-a respins articolul 50 ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practică vastă în această privinţă. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături. De altfel, şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează de existenţa unor semnături'', a explicat Zegrean.

El a explicat că a fost respinsă şi sesizarea privind articolul 101 pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii. ''În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său'', a subliniat preşedintele CCR.

Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur. ''Curtea Constituţională tocmai s-a pronunţat astăzi, nu cred că mâine vom schimba. Mai avem încă 30 de dosare venite până astăzi cam cu acelaşi obiect, dar sigur nu vom schimba practica de azi până mâine'', a accentuat el.

Augustin Zegrean a subliniat că CCR nu schimbă legi, ci doar spune dacă sunt constituţionale sau nu. ''Noi nu schimbăm legile, noi spunem dacă sunt constituţionale sau nu. Nu spunem să se aplice astăzi sau mâine sau la următoarele alegeri. O singură dată am făcut asta (la referendum-n.r.), pentru că voiam să se respecte solicitarea Comisiei de la Veneţia'', a răspuns Zegrean, întrebat dacă eventualele modificări de legislaţie vor fi aplicate începând cu alegerile locale din 5 iunie.

Întrebat ce înseamnă reprezentativitate în cazul unui primar, Zegrean a răspuns: ''Înseamnă că este cel mai bun dintre câţi au participat la vot''. El a mai afirmat că sistemul actual, într-un singur tur, funcţionează după regula ''cine ia mai multe voturi numeric acela câştigă''.

mediafax.ro

[dcp100168]

O singură Primărie şi 12 candidaţi

• Nouă candidaţi susţinuţi politic şi trei independenţi se luptă să ocupe fotoliul de primar al Galaţiului pentru următorii patru ani

Candidaturile pentru funcţia de primar al oraşului, depuse la Biroul Electoral Municipal Galaţi, sunt, începând de ieri, definitive. Prin urmare, pentru cei 12 candidaţi - trei femei şi nouă bărbaţi, ale căror nume vor fi tipărite pe buletinul de vot pentru alegerea primarului, cursa electorală începe!

Trebuie spus că, faţă de alegerile de acum patru ani, concurenţa este la fel de mare - 12 pe... un loc de primar - dar, în loc de un independent, acum avem trei! Iată cine sunt cei care vor să conducă destinele Galaţiului, în ordinea în care şi-au înregistrat candidaturile la Biroul Electoral Municipal.

Informaţii despre candidaţi

Primul intrat în cursa pentru Primărie este candidatul Partidului Naţional Liberal (PNL), Nicuşor Ciumacenco. Politicianul are 41 de ani, este de profesie medic stomatolog, a fost viceprimar al oraşului în mandatul 2008-2012, şi a candidat independent la Primărie în 2012.

Următorul înscris este candidatul independent Ionel Goldură. În vârstă de 47 de ani, este medic specialist cardiologie şi medic primar medicină de familie, directorul Centrului Medical Launer.

Actualul primar, Marius Stan, candidează pentru un nou mandat din partea UNPR. Politicianul va împlini 59 de ani chiar în ziua scrutinului. De profesie inginer, a fost preşedintele clubului de fotbal Oţelul Galaţi şi, înainte de a fi ales primar în 2012, a fost consilier local PNL.

Constantin Telegan este candidatul Partidului Mişcarea Liberală. În vârstă de 52 de ani, de profesie mediator, candidatul scrie că este preşedintele Magnus Prioratus Sanctae Mariae Theutonicorum.

Partidul Social Democrat (PSD) mizează la Primărie pe Ionuţ-Florin Pucheanu. În vârstă de 35 de ani, Pucheanu este consilier juridic, director general al Serviciului Public Ecosal şi candidează pentru prima dată.

Iulian-Nicuşor Aramă este candidatul Partidului Social Românesc (PSRO) la Primăria Galaţiului. În vârstă de 48 de ani, de profesie inginer, Aramă a fost, pentru o perioadă, consilier judeţean în mandatul care tocmai se încheie.

Veteranul candidaţilor la Primărie este Eugen Durbacă (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE) care, peste câteva zile, va împlini 73 de ani. De profesie inginer, Durbacă este senator în Parlamentul României şi a mai fost primar al Galaţiului în perioada 1992-2000.

Cătălin Cristache este candidatul Partidului Mişcarea Populară (PMP). În vârstă de 37 de ani, de profesie inginer, în prezent este inginer auto la Registrul Auto Român. A fost consilier local PDL, pentru câteva luni, în acest mandat.

S-a înscris în cursa pentru Primărie şi candidata independentă Daniela-Simona Vreme. În vârstă de 31 de ani, de profesie economist, ocupă funcţia de director economic şi a fost consilier judeţean în mandatul care tocmai se încheie.

Tot independent s-a înscris în cursa pentru fotoliul de primar al oraşului şi Dorin Butunoiu. În vârstă de 40 de ani, de profesie doctor-inginer, în prezent ofiţer monitorizare proiecte, a fost şi consilier judeţean PSD.

Partidul Naţional Democrat (PND) a înscris-o în luptă pe Daniela Chelaru, 36 de ani, de profesie învăţătoare.

Ultima intrată în cursa pentru Primărie este candidata Partidului România Unită (PRU), Monica Roman, în vârstă de 39 de ani, de profesie consilier juridic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine vrea să fie consilier local

• Zece partide şi trei candidaţi independenţi

Pentru cele 27 de mandate de consilier local al municipiului Galaţi concurează 276 de persoane, dintre care trei candidaţi independenţi. Dintre cele zece partide care s-au aliniat la start, doar patru nu au reuşit să depună liste complete, de 34 de candidaţi. O singură formaţiune, Partidul Dreptăţii Sociale, nu are candidat la Primărie. Interesant, doar 15 dintre actualii consilieri locali al Galaţiului se mai regăsesc pe liste în poziţii eligibile.

Pentru a vă face o idee despre candidaţi, vă prezentăm cine sunt primii zece candidaţi din partea fiecărui partid, în ordinea înscrierii în cursa electorală, şi cine sunt cei trei independenţi.

PNL: Nicuşor Ciumacenco, George Cătălin Stângă, Doruleţ Nelu Resmeriţă, Claudiu Iacob, Onuţ Valeriu Atanasiu, Laurenţiu Ichim, Ion Cordoneanu, Alexandru Gabriel Şerban, Ioan Paul Găvănescu şi Angela Stela Ivan.

UNPR: Marius Stan, Eugen Chebac, Picu Apostol Roman, Alexandru Marian, Moise Cornel Oancea, Giorgică Dima, Victor Malinovici, Ilie Gheţu, Viorel Tănase, Paul Popa.

PML: Constantin Telegan, Gelu Mircia, Neculai Grecu, Cătălin Radu, Florin Doru Gafton, Florina Pârvu, Sandu Raţă, Mihaela Vasilache, Mihai Jean Burlacu, Dragoş Cătălin Popa.

PSD: Zanfir Ilie, Cristian Sorin Enache, Marcela Daniela Costea, Bogdan Ionuţ Ardean, Silviana Ciupercă, Hristache Bogatu, Lucian Valeriu Andrei, Desilia Cocu, Claudiu Ionuţ Vasile, Dochiţa Florea.

PSRO: Iulian Nicuşor Aramă, Iulia Hîrleşteanu, Marcel Niţu, Mihail Vlasie, Daniel Popa, Claudiu Anghel, Alexandra-Oana Belibov, Andrei Sandu, Ioana Asanache, Sergiu Petrică Podaru.

ALDE: Eugen Durbacă, Cristian Dima, Florin Râclea, Eugen Găvan, Gheorghe Bugeag, Vali Viorel Sandu, Radu Cosca, Cătălin Popa, Costel Văsoi şi Lucian Cristinel Bălţătescu.

PMP: Cătălin Cristache, Oana-Claudia Iurescu, Nicoleta Badiu, Radu Popescu, Alin Mihai, Bogdan Georgescu, Petrică Banciog, Milică Dobrea, Eduard Naum şi Maricica Toderaşcu.

PND: Daniela Chelaru, Maria Liliana Cuzub Giuşcă, Paulina Mihailopol, Anca Elena Magria, Tania Boboc, Romina Paula Chifan, Nicoleta Valentina Antohi, Nicoleta Nistor, Bogdan Mocăniţă, Daniela Iuliana Ciotir.

PRU: Monica Roman, Mihai Constantinescu, Ionuţ Alexandru Zaldea, Gabriel Bulboacă, Eugen Zaldea, Gheorghe Florea, Bogdan Doru Moscu, Marius-Gabriel Iacob, Citi Carmen Vlad, Alice Ionescu Corbu.

PDS: Mioara Lazăr, Daniela Alina Paraschiv, Remus Relu Atănăsoaie, Mihaela Claudia Gorovei, Magdalena Mirela Stroia, Jan Manolache, Magdalena Iftimie, Mihaela Lenuţa Bogdan, Marius Liviu Boală, Lucian Leonte.

Candidaţii independenţi la Consiliul Local sunt Bogdan-Ionel Rodeanu, Daniela Simona Vreme şi Alexandru Gregor Teodorescu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cu cine defilează partidele pentru Consiliul Judeţean Galați

• Opt partide şi doi independenţi s-au aliniat oficial la start

Nu mai puţin de 328 de candidaţi, dintre care 326 promovaţi de formaţiuni politice şi doi independenţi, se vor bate, pe 5 iunie, pentru cele 35 de mandate de consilier în forul legislativ judeţean. Dacă pentru fotoliul de primar, alegătorii, de regulă, "cântăresc" omul, la Consiliul Judeţean votul va fi politic în mare măsură, generat de simpatiile politice sau, cum este cazul celor ce agreează independenţi, de dezamăgirea faţă de clasa politică şi liderii acesteia.

Întrucât Biroul Electoral Judeţean (BEJ) a constatat, ieri, rămânerea definitivă a tuturor candidaturilor depuse, până pe 26 aprilie (inclusiv), pentru Consiliul Judeţean, "Viaţa liberă" vă prezintă primele 10 nume, din cele 44, promovate de fiecare formaţiune politică pe liste şi vă reaminteşte cine sunt cei doi independenţi care vă cer votul, pe lângă listele de partid.

Pe cine veţi găsi pe buletinul de vot

PNL deschide lista de candidaţi pentru CJ cu Bogdan Tania Iuliana, care este urmată de Ştefan Ion, Paraschiv Cătălin, Gaiu Magdalena, Radu Valentin, Dănăilă Sorin, Cristovici Viorel, Ursu Nicuşor, Căluean Anghel Costel, Simbanu Ionică.

PSD deschide lista cu Fotea Costel, urmat de Istudor Gigel, Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae, Gogoncea Lilion-Dan, Zaharia Eugen, Sandu Viorica, Cambanache Liliana, Naggar Andreea-AnaMaria, Trandafir Avram, Palade Cătălin.

ALDE deschide lista cu Durbacă Eugen, urmat de Dima Cristian, Deaconescu Vasile-Daniel, Dima Gheorghe, Gasparotti Florinel-Petru, Buruiană Nataliţa, Garofa Ion, Totolici Genica, Şerban Ecaterina-Lidia, Secuianu Dorian-Paul.

UNPR deschide lista cu Chebac Eugen, urmat de Stan Marius, Chirvăsuţă Laurenţiu, Bălan Viorel, Sandu Mitică, Roman Apostol-Picu, Vicleanu Marian, Ţuicu Emil, Lăcătuşu Sorin, Malinovici Victor.

PMP deschide lista cu Cristache Cătălin, care este urmat de Iaru Romulus-Lucian, Butunoi Adrian-Liviu, Stan Ionel, Melinte Liviu-Ionuţ, Niculcea Ionuţ-Viorel, Pană Nicuşor, Nistor Costel-Adrian, Stroe Elena, Tenie Dumitru.

PSRO deschide lista cu Aramă Iulian-Nicuşor, urmat de Zeca Ionela-Cerasela, Vlasie Mihail, Tănasă Ionel, Năstase Camelia-Gina, Cordoneanu Manea, Misăilă Violeta, Stănescu Marin-Mirel, Drocan Gabriela-Anca, Gîdei Lucian.

PRU deschide lista cu Constantinescu Mihai, urmat de Roman Monica, Zaldea Eugen, Toniţă Emil, Iacob Marius-Gabriel, Bejan Petrică, Florea Gheorghe, Sava Olivia-Aura, Ionescu-Corbu Alice, Zaldea Ionuţ-Alexandru.

Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” îi propune pe: Gotu Viorica, Damian Sanda-Simona, Barbu Claudia, Petrică Claudiu-Iulian, Tecaru Constantrin, Nica Maricica, Duminică Jana-Ilinca, Stoica Mitică, Stoica Gheorghe, Marodin Gheorghe.

Pentru un mandat de ales judeţean luptă şi candidaţii independenţi Zamfir Aurel şi Butunoiu Dorin (a cărui candidatură a fost contestată la Tribunal, înainte de Paşte, însă magistraţii au respins contestaţia).

Din cele opt formaţiuni politice, şapte au depus liste complete, cu 44 de candidaţi (întrucât, de la poziţia 36 şi până la 44 locurile sunt ocupate, teoretic, de "rezerve"i), iar un partid a depus o listă incompletă, cu doar 18 aspiranţi - PSRO. Pe listele promovate de partide pentru CJ se regăsesc atât actuali şi foşti consilieri judeţeni şi locali, cât şi nume noi, care nu au mai ocupat funcţii alese. De asemenea, şi cei doi independenţi au experienţă în CJ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 6.000 de candidaţi pentru peste 520.000 de alegători

În total, la alegerile locale din 6 iunie, pentru funcțiile de primar și/sau consilier județean și/sau consilier județean au fost înscrise 6.134 de nume, din care 6.099 pe liste de partid și 35 independenți. Toți candidații sunt români, cu excepția unui candidat care se află pe listele ALDE pentru CJ. Este vorba despre Nazaruk Christopher Raphael (jurist, consilier juridic), care este de naționalitate germană (membru UE) şi are domiciliul stabil în Galați, motiv pentru care poate candida, conform legislației în vigoare.

Potrivit Biroului Electoral de Circumscripție Județeană (BEJ) nr. 18 Galați, după rămânerea definitivă a candidaturilor, situația numărului de candidați înregistrați pe liste de partid este următoarea: PNL - 1.210 (din care 44, la CJ), PSD - 1.168 (din care 44, la CJ), ALDE - 1.162 (din care 44, la CJ), PMP - 787 (din care 44, la CJ), UNPR - 719 (din care 44, la CJ), Partidul Social Românesc (PSRo) - 259 (din care 18, la CJ), Partida Romilor “Pro Europa” - 226 (din care 44, la CJ), Partidul România Unită (PRU) - 193 (din care 44, la CJ), Partidul România Mare - 168 (din care nici un candidat la CJ), Partidul Național Democrat - 104 (din care nici un candidat la CJ), Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) - 47 (din care nici un candidat la CJ), Partidul Pentru Alianța Romilor - AUR - 30 (din care nici un candidat la CJ), Partidul Mișcarea Liberală - 13 (din care nici un candidat la CJ), Partidul Dreptății Sociale - 13 (din care nici un candidat la CJ), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România - 0.

35 de candidaţi independenţi în tot judeţul

Potrivit BEJ, situația candidaților independenți este următoarea: câte un candidat independent în fiecare din localitățile - Bălăbănești, Băneasa, Berești Meria, Buciumeni, Drăgănești, Liești, Matca, Movileni, Nicorești, Pechea Priponești, Smârdan și Tulucești, câte doi candidați în Tecuci, Fundeni, Ivești, Valea Mărului și la Consiliul Județean, 3 candidați la Piscu, 4 - la Corod și 5 candidați independenți în municipiul Galați.

Câţi alegători sunt

Potrivit datelor prezentate de purtătorul de cuvânt al BEJ, Andi Mihalache, numărul total al cetățenilor cu drept de vot din județul Galați este de 521.970, din care 521.562 sunt cetățeni români, iar 408 sunt cetățeni străini cu domiciliul sau rezidența în Galați, motiv pentru care legea le permite să voteze la alegerile locale din această vară. Din cei 408 străini care vor vota în iunie, 85 locuiesc în comunele județului Galați și 323 în cele două municipii.

În municipiul Galați sunt 260.300 de cetățeni cu drept de vot, alături de care mai există alți 300 de cetățeni UE, alții decât români, care au domiciliul sau reședința în municipiul Galați. În municipiul Tecuci sunt 37.175 cetățeni cu drept de vot, alături de care se mai află alți 23 de cetățeni comunitari care vor vota în vară, deoarece au domiciliul sau reședința în Tecuci.

În total, pentru alegerile din 6 iunie vor fi tipărite 574.167 de buletine de vot (numărul cetățenilor cu drept de vot, plus 10%, conform legii).

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Ordinea pe buletinele de vot

Pentru alegerea primarului Galaţiului

1. Eugen Durbacă - Alianţa Liberalilor şi Democraților (ALDE)
2. Marius Stan - Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR)
3. Nicuşor Ciumacenco - Partidul Naţional Liberal (PNL)
4. Ionuţ Pucheanu - Partidul Social Democrat (PSD)
5. Cătălin Cristache - Partidul Mişcarea Populară (PMP)
6. Daniela Chelaru - Partidul Naţional Democrat (PND)
7. Iulian Aramă - Partidul Social Român (PSRo)
8. Constantin Telegan - Partidul Mişcarea Liberală (PML)
9. Monica Roman - Partidul România Unită (PRU)
10. Ionel Golgură - candidat independent
11. Daniela Simona Vreme - candidat independent
12. Dorin Butunoiu - candidat independent

Pentru alegerea membrilor Consiliului Local Municipal

1. Alianţa liberalilor şi Democraților (ALDE)
2. Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR)
3. Partidul Naţional Liberal (PNL)
4. Partidul Social Democrat (PSD)
5. Partidul Mişcarea Populară (PMP)
6. Partidul Dreptăţii Sociale (PDS)
7. Partidul Naţional Democrat (PND)
8. Partidul Social Român (PSRO)
9. Partidul Mişcarea Liberală (PML)
10. Partidul România Unită (PRU)
11. Ionel Golgură - candidat independent
12. Daniela Simona Vreme - candidat independent
13. Dorin Butunoiu - candidat independent

Pentru alegerea membrilor Consiliului Judeţean

1. Alianţa liberalilor şi Democraților (ALDE)
2. Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR)
3. Partidul Naţional Liberal (PNL)
4. Partidul Social Democrat (PSD)
5. Partidul Mişcarea Populară (PMP)
6. Partida Romilor "Pro Europa"
7.  Partidul România Unită (PRU)
8. Partidul Social Român (PSRO)
9. Zamfir Aurel - candidat independent
10. Dorin Butunoiu - candidat independent

[dcp100168]

Cum sunt obligați gălăţenii să încalce elgea. Slalom printre maşini şi buruieni, pentru informare

• Multe dintre panourile stradale pentru promovarea electorală a candidaţilor şi partidelor nu pot fi consultate
• Lipsă de inspiraţie sau necunoaşterea realităţii din teren?

În lipsa unor mesh-uri şi bannere de mari dimensiuni, interzise de lege în campaniile electorale începând cu acest an, gălăţenii vor fi nevoiţi să acorde o importanţă mult mai mare afişelor electorale, pe care partidele şi candidaţii acestora le vor posta pe cele 20 de panouri stradale, puse la dispoziţie de municipalitate în mai multe zone ale oraşului.

Dacă în campaniile electorale precedente ofertele formaţiunilor politice ori candidaţilor independenţi erau, în mare parte, ignorate, întrucât figurile aspiranţilor la funcţii alese şi siglele partidelor care îi promovau puteau fi observate la orice pas, de această dată alegătorii dornici să afle câte ceva despre candidaţi (chiar şi doar pentru nume şi chip) vor trebui să se oprească, preţ de câteva minute, în faţa panourilor stradale pe care le vor descoperi în oraş. Din păcate însă, reprezentanţii municipalităţii nu au dat dovadă de prea multă inspiraţie atunci când au stabilit locurile destinate afişajului electoral. Sau, poate, cei care au luat decizia nu au făcut un tur al oraşului, înainte de a lua o hotărâre în acest sens.

Traversezi neregulamentar sau te laşi păgubaş

Dacă panourile montate pe strada Domnească (în Campusul Studenţesc şi parcul Primăriei), pe Brăilei (în zona Stirex şi în imediata apropiere a parcului din faţa fostului cinematograf "VIP"), pe bulevardul Coşbuc (la Casa de Cultură a Sindicatelor), pe Regiment 11 Siret (în Complexul Francezi) sau pe strada Tecuci (la Piaţa Centrală, unde staţionează microbuzele şi autobuzele) sunt uşor accesibile fiecărui gălăţean, panourile din alte zone ale oraşului se află amplasate în sensuri giratorii sau pe scuarurile care separă sensurile de mers! Cum este cazul celor aflate pe Siderurgiştilor, în sensul giratoriu de la General (în imediata apropiere a Pieţei Energiei) sau pe scuarul din apropierea „Casei Roşii”, pe Oţelarilor (colţ cu Brăilei sau bulevardul Galaţi), pe Basarabiei (în celebra intersecţie „Fără Rost”), pe scuarul din apropierea Pieţei Micro 39A şi nu numai.

Niciun alegător nu va putea ajunge lângă un astfel de panou, dacă nu va încălca legea, cu bună ştiinţă, pentru a traversa neregulamentar, punându-şi viaţa în pericol, în acelaşi timp, sau nu va călca în picioare spaţiul verde. Cel mai probabil, pentru a nu risca să ajungă pe capota sau sub roţile unei maşini, mulţi vor renunţa la intenţia de a-i „cunoaşte” pe competitorii care au intrat de astăzi, oficial, în campania electorală dedicată alegerilor locale. În aceste condiţii, oamenii se vor întreba, cu siguranţă, cui mai serveşte amplasarea în oraş a multor panouri, destinate exclusiv afişajului electoral stradal?

Bălării până la genunchi

Joi, 5 mai, când am făcut un tur al zonelor în care au fost montate panourile pentru promovarea electorală a candidaţilor şi formaţiunilor politice, am descoperit că multe nu doar că se află în zone inaccesibile pietonilor, dar numeroase panouri erau înconjurate de buruieni de mari dimensiuni, semn că reprezentanţii societăţii Gospodărire Urbană nu au mai cosit iarba de mult timp nici măcar în zonele intens circulate. Cum este şi strada Portului, în apropierea Palatului Navigaţiei, pe unde circulă mii de oameni atât zilnic, cât şi în weekenduri. Nici în Micro 16, în apropierea supermarketului Billa (3), unde se află amplasat un alt panou electoral, priveliştea nu era mai încântătoare.

Poate nu ar fi rău ca municipalitatea să ia în calcul mutarea panourilor stradale în locuri accesibile tuturor, astfel încât toţi gălăţenii să aibă acces la informaţii.

Regulile anunţate de municipalitate

Biroul de Presă al Primăriei a anunţat, săptămâna aceasta, că, potrivit legii, utilizarea locurilor speciale destinate afişajului electoral este permisă numai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi. Aceştia pot folosi un singur loc pentru afişul electoral, loc ce se stabileşte prin tragere la sorţi la birourile electorale. Este interzisă folosirea altor locuri de afişaj decât cele stabilite prin dispoziţia primarului. De asemenea, este interzisă împiedicarea formaţiunilor politice sau electorale, organizaţiilor minorităţilor naţionale ori candidaţilor independenţi să îşi posteze afişele pe locurile desemnate prin tragere la sorţi. Sunt interzise de lege afişele electorale care combină culori sau semne grafice astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale României sau ale altui stat. Integritatea afişelor electorale, a panourilor stradale de afişaj şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locurile autorizate este asigurată de Poliţia Locală.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cine candidează la Primăria Tecuci

Şase candidaţi se bat pentru fotoliul de primar al municipiului Tecuci. Potrivit informaţiilor furnizate de Biroul Electoral Municipal Tecuci, cei şase pretendenţi sunt: Vasile Diaconu (ALDE), Traian Bălănică (UNPR), Daniel Gerhardt Ţuchel (PNL), Cătălin-Constantin Hurdubae (PSD), Ion-Dănuţ Trandafir (PNG-CD) şi candidatul independent Claudiu-Sorin Gavril. Precizăm că i-am nominalizat în ordinea în care vor figura şi pe buletinul de vot.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bătălie mare la scrutinul din 5 iunie. Peste 6.000 de gălăţeni vor să fie aleşi locali

• În întregul judeţ, 35 de independenţi se luptă cu 14 formaţiuni politice
• Unul dintre candidaţi este de naţionalitate germană
• 436 de secţii de votare pentru peste 521.000 de alegători

Nu mai puţin de 6.134 de persoane candidează, la alegerile locale din data de 5 iunie, pentru funcţii alese în judeţul Galaţi. Spunem persoane şi nu candidaţi, pentru că, după cum v-am mai informat, unii dintre cei care îşi doresc un fotoliu în administraţia locală se regăsesc atât pe liste pentru consilii locale, cât şi pe cele pentru consilii judeţene. Ba chiar în unele cazuri, precum ALDE şi PMP, un nume candidează atât pentru funcţia de primar al municipiului Galaţi, pentru un mandat de consilier în oraşul nostru, cât şi pentru unul de consilier judeţean, întrucât legea nu interzice acest lucru. Cu precizarea însă că, în final, o persoană poate opta doar pentru un singur fotoliu de ales şi nu poate cumula mai multe astfel de funcţii.

Pentru scrutinul care va avea loc în prima duminică a lunii iunie, 14 formaţiuni politice şi-au înscris candidaţi în judeţul Galaţi. Cele mai multe nume au fost promovate de Partidul Naţional Liberal - 1.210, dintre care 44 candidează pentru un mandat de consilier judeţean. Partidul Social Democrat a promovat 1.168 de persoane, dintre care 44 pentru Consiliul Judeţean (CJ), Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - 1.162 de nume, dintre care 44 pentru CJ, Partidul Mişcarea Populară - 787, dintre care 44 pentru CJ, Uniunea Naţională pentru Progresul României - 719 (dintre care 44 pentru CJ), Partidul Social Românesc - 259 (dintre care 18 pentru CJ), Partida Romilor „Pro-Europa” - 226 (dintre care 44 pentru CJ), Partidul România Unită - 193 (din care 44 pentru CJ), Partidul România Mare - 168 (fără candidaţi la CJ), Partidul Naţional Democrat - 104 (fără candidaţi la CJ), Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) - 47 (fără candidaţi la CJ), Alianţa pentru Unitatea Romilor - AUR - 30 (fără candidaţi la CJ), Partidul Mişcarea Liberală - 13 (fără candidaţi la CJ) şi Partidul Dreptăţii Sociale - 13 (de asemenea, fără candidaţi la CJ).

35 de independenţi pe buletinele de vot

Pe lângă cele 6.099 de nume promovate de cele 14 formaţiuni politice, în judeţul Galaţi mai candidează şi 35 de persoane neafiliate politic (independenţi) pentru funcţii alese. Cele mai multe sunt înscrise în municipiul Galaţi (cinci la număr), patru în comuna Corod şi trei în comuna Piscu. La Tecuci, Fundeni, Iveşti şi Valea Mărului sunt câte doi independenţi şi doar câte unul în comunele Bălăbăneşti, Băneasa, Bereşti Meria, Buciumeni, Drăgăneşti, Lieşti, Matca, Movileni, Nicoreşti, Pechea, Priponeşti, Smârdan şi Tuluceşti. Totodată, aşa cum v-am mai informat, există şi doi independenţi pentru Consiliul Judeţean.

Un neamţ printre 6.000 de români

Printre candidaţi se numără şi un cetăţean de naţionalitate germană, care are însă domiciliul stabil în municipiul Galaţi. Este vorba despre Nazaruk Christopher Raphael, născut pe data de 30.03.1990, care ocupă locul 19 (neeligibil) pe lista ALDE pentru Consiliul Judeţean. Conform documentelor depuse la Biroul Electoral Judeţean (BEJ), tânărul de 26 de ani este jurist de profesie şi, conform declaraţiei sale de avere, înregistrează venituri din activitatea pe care o desfăşoară la SC Security WBC SRL Galaţi, SC FCI Consult & Investment Galaţi şi din cadrul celei de la nivelul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (Cabinet MEIMMMA Bucureşti, conform declaraţiei sale de avere). Acesta mai este membru fondator al Asociaţiei Clubului Ideilor Liberale şi membru al Asociaţiei Rotary E-Club Tg. Mureş Renaşterea.

Peste 521.000 de votanţi

Mai bine de 521.000 de cetăţeni cu drept de vot vor fi aşteptaţi să se prezinte la urne, pe data de 5 iunie, în toate cele 436 de secţii de votare din judeţul Galaţi, întrucât, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ), la începutul lunii mai judeţul nostru număra nu mai puţin de 521.970 de alegători, dintre care 408 sunt străini, cu domiciliul sau rezidenţa în judeţul nostru. Aceştia se vor regăsi pe listele complementare.

Dintre cei 521.970 de electori, 260.300 provin din municipiul Galaţi, unde vor funcţiona 176 de secţii de votare deja stabilite, listă ce poate fi consultată pe site-ul oficial al Prefecturii. Tot aici sunt înregistraţi şi cei mai mulţi străini, care vor fi aşteptaţi să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Nu mai puţin de 300 dintre cei 408 de străini se află în municipiul nostru.

Marţi, 10 mai, în jurul prânzului, au ajuns la Galaţi, de la rezervele statului, şi cele 48 de tone de hârtie necesare tipăririi buletinelor de vot, operaţiune prevăzută în grija Instituţiei Prefectului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sondaje Imparţial

Tecuci
Cătălin Hurdubae (PSD): 54,32%
Daniel Ţuchel (PNL): 34,56%
Vasile Diaconu (ALDE): 6,17%
Claudiu Gavril (indep.): 3,70%
Traian Bălănică (UNPR): 1,23%

Tg. Bujor
Laurenţiu Gîdei (PSD): 70,42%
Sorin Artene (PNL): 23,94%
Vârlan Tudoriţa (ALDE): 4,22%
Elisii Tănase (PMP): 1,40%

Matca
Nelu Costea (PNL): 52,27%
Gică Florea (PSD): 31,81%
Ionel Pohrib (PMP): 11,36%
Vasile Condrache (ALDE): 2,27%
Nicuşor Hulea (UNPR): 2,27%

Lieşti
Nicolae Lupoaie (PSD): 70,00%
Iulian Boţ (PNL): 20,00%
Daniel Milaşcu (PMP): 10,00%

impartial.ro

[dcp100168]

Când şi cum vor fi desemnaţi preşedinţii secţiilor de votare la alegerile din 5 iunie

Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, luni, 23 mai 2016, la ora 15,00, la Sala de conferinţe din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, va avea loc tragerea la sorţi computerizată prin care vor fi desemnaţi preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitorii acestora la alegerile din 5 iunie. La nivelul judeţului Galaţi sunt 436 de secţii de votare, iar în municipiul Galaţi sunt 176 de secţii în care gălăţenii îşi vor putea exercita dreptul de vot.

Potrivit legislaţiei electorale în vigoare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în şedinţă publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi computerizată, organizată la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti. Tragerea la sorţi se face pe funcţii, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau reşedinţa în judeţul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei de votare, precum şi pe baza criteriului studiilor absolvite.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că tragerile la sorţi computerizate vor avea loc în prezenţa preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie, iar rezultatele acestora vor fi aduse la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, respectiv la sediile birourilor electorale de circumscripţie şi pe site-urile acestora.

Corpul experţilor electorali este o evidenţă permanentă a persoanelor care pot deveni preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, înfiinţată, gestionată şi actualizată de către AEP.

Prevederile privind corpul experţilor electorali au fost introduse prin Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi se aplică şi la alegerile locale din 5 iunie 2016.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Lista cu candidaţii la toate consiliile locale din judeţul Galaţi