Galaţi - judeţul condus de la tv de un anestezist

[dcp100168]

Galaţi - judeţul condus de la tv de un anestezist

• Nici PSD nu poate scăpa de personajul excentric pe care l-a pus șef la Consiliul Județean

Fostul USL l-a propulsat în fruntea Consiliului Județean Galați pe anestezistul Nicolae Bacalbașa (PSD). Evoluția sa a fost atât de șocantă, încât nici PSD-ul nu știe cum să mai scape de el. Bacalbașa are emisiune la o stație locală de televiziune, care aparține unui coleg din PSD, deputatul Florin Pâslaru. Inițial, președintele CJ era „invitat permanent”, dar după un timp Bacalbașa a preluat controlul și își invită în studio subalternii care îl laudă. Presa a relatat că, în 2015, CJ Galați a încheiat contracte de publicitate cu această televiziune, în valoare de aproape 85.000 de lei. În 2014, un alt scandal: Bacalbașa a decontat deplasări de aproape 43.000 de km, inclusiv drumurile până la Antena 3 și RTV. În noiembrie 2015, consilierul judeţean Dorin Butunoiu (PSD), preşedintele Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), i-a cerut public lui Nicolae Bacalbaşa demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi. Organizația județeană a PSD este condusă de europarlamentarul Dan Nica, urmărit penal de DNA. Și deputatul Pâslaru, proprietarul televiziunii unde Bacalbașa face spectacol, a primit o amendă penală, pentru conflict de interese.

Confruntarea traseiștilor. Candidații la Primărie sar de la un partid la altul

În vara lui 2014, primul primar important care a anunțat că profită de OUG 55/2014 și schimbă partidul a fost Marius Stan, primarul municipiului Galați, ales în 2012 ca membru al PNL și transferat, din 2014, la UNPR. UNPR Galați a preluat și structurile PP-DD, așa că, împreună cu PSD, deține un control confortabil al Consiliului Local. Stan a anunțat deja că vrea să candideze și în 2016. Opoziția este aproape inexistentă. Filiala locală a liberalilor este condusă de deputatul Victor Paul Dobre. Liberalii au deja un candidat la primăria municipiului de județ: pe Nicușor Ciumacenco, un consilier local care, până în 2012, a fost membru PSD, iar ulterior a dezertat la PDL. ALDE l-ar putea susține pe fostul primar Nicolae Durbacă, care a condus acest oraș între 1992 și 2000, iar din 2004 în 2008 a fost președintele CJ. În 25 de ani, Durbacă a trecut pe la: USD, PDAR, PDSR, ApR, PD, PUR, PC și ALDE. PSD îl trimite în bătălia cu Marius Stan pe subalternul acestuia, Ionuț Pucheanu, șeful serviciului public de salubritate. Există și un partid local, Partidul Gălățenilor, condus de Constantin Telegan, fost membru al PNȚCD, al Partidului Verde și al FC.

Fișa județului

● Suprafața județului este de 4.466 km pătrați, reprezentând 1,9% din teritoriul României.

● Populația este de 536.612 locuitori (2011), locul 12 pe țară și în scădere față de vârful din 1992, când se înregistrau 641.000 de locuitori.

● Densitatea populației este de 120 locuitori pe km pătrat.

● Salariul mediu nominal era, în august 2015, de 1.637 de lei, cu 181 de lei mai puțin decât media pe țară.

● PIB pe cap de locuitor, în 2015: 5.361 de euro.

● Speranța de viață: 73,1 ani, cu trei ani mai puțin decât bucureștenii.

Fantezii locale. Dacă n-au pod, vor tunel

Gălățenii visează de câțiva ani la tunelul pe sub Dunăre, care să-i lege de Tulcea. A fost o adevărată bătălie a orgoliilor cu vecinii din Brăila, care doreau ca, în zona orașului lor, să se construiască un pod peste fluviu, care să realizeze legătura cu Tulcea. MasterPlanul de Transporturi le-a dat însă câștig de cauză brăilenilor. Supărat, primarul Marius Stan a spus că fostul premier Victor Ponta i-ar fi mărturisit că, realist, podul va fi gata în 2030, în timp ce tunelul ar fi fost finalizat în 2-3 ani. Totuși, în aprilie 2015, CNADNR a semnat contractul pentru un studiu de fezabilitate al podului, contra sumei de 5,6 de milioane de lei. Galațiul speră însă să obțină fonduri europene pentru un terminal multimodal în portul din localitate. Ar fi nevoie de 300 de milioane de euro, dar nu se știe care va fi sursa de finanțare. Deocamdată, portul depinde de transporturile care vin și pleacă de la Combinatul siderurgic Arcellor Mittal. În plus, lipsa spărgătoarelor de gheață de pe Dunărea Maritimă limitează navigația pe timpul iernii. Alt punct slab este că majoritatea drumurilor care leagă Galațiul de restul țării au doar o singură bandă pe sens.

Orgolii de netrecut. Unirea foarte mică: Galați-Brăila

Orgoliile împiedică unificarea administrațiilor din Galați și Brăila, deși nenumărate studii arată că ar fi benefică. În iunie 2015, BERD recomanda administrației gălățene alipirea orașelor Galați și Brăila pentru a crea un pol puternic de dezvoltare la nivel economico-social. Cea care, la acel moment, susținea studiul BERD, era Aura Răducu, actualmente ministru al Fondurilor Europene.„Avem o administrație sfărâmițată, încât nu poți face dezvoltare, cu șase orașe pe Valea Jiului, când ar trebui să fie unul singur. Dacă aici s-ar uni (orașele - n.r.) Brăila și Galațiul, ar fi 500.000 de locuitori. Următorul după București. Faci o autostradă, ai toată Delta, toată legătura cu vecinii. Trebuie o gândire la nivel macro. Trebuie un plan de dezvoltare a întregii zone. Lucrând la BERD, vă spun, nu există lipsă de bani, există lipsă de proiecte, de gândire de dezvoltare”, spunea Răducu, la acel moment. Totuși, deși nimeni nu pare să se opună public acestei uniri, nu sunt semne că ar exista măcar un proiect coerent, un calendar, în acest sens. Între Galați și Brăila sunt doar 15 kilometri.

MUNCĂ ȘI ȘOMAJ. De la exporturi uriașe, la șomaj îngrijorător

Odinioară județul cu cel mai mare exportator din România, combinatul siderurgic Arcelor- Mittal, fostul Sidex, Galațiul și-a pierdut din forță odată cu venirea crizei economice mondiale.

Reducerea activității la ArcelorMittal s-a tradus prin concedieri și prin creșterea șomajului, o problemă încă delicată la nivelul județului Galați.

În total, la companiile și instituțiile din județ lucrau, în luna septembrie 2015, 111.865 de persoane, în creștere cu peste 1.600 de persoane mai mult decât cu un an înainte, după cum indică cifrele Institutului Național de Statistică (INS).

Aproximativ 62% dintre angajați lucrează în domeniul serviciilor, în timp ce circa 36,5% dintre salariați activează în industrie și construcții.

Însă, lucrătorii gălățeni au un nivel de trai sub media pe țară: 1.662 de lei salariul mediu net lunar în septembrie 2015, în condițiile în care, conform INS, leafa medie netă lunară la nivel de țară era de 1.833 de lei. Comparativ cu anul 2008, salariul mediu al gălățenilor a crescut cu peste 36%.

Pensia medie: 959 lei

În județul Galați era, în luna noiembrie a anului trecut, un număr total de 141.540 de pensionari, iar mai bine de opt din zece s-au pensionat la limită de vârstă. Pensia medie lunară din județul Galați este de 959 de lei, conform cifrelor pentru luna noiembrie 2015, transmise EVZ de oficialii Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

La finele lunii decembrie 2015, rata șomajului din județul Galați s-a situat la 8,77%, în ușoară scădere față de luna anterioară, când a fost de 8,95%, ne-au spus reprezentanții Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galați. Județul are una dintre cele mai mari rate ale șomajului din țară. În decembrie, în evidențe erau înregistrați 17.771 de șomeri, dintre care 2.525 primeau indemnizație de șomaj. Anul trecut, prin programele AJOFM, 12.579 de persoane și-au găsit un loc de muncă.

EDUCAȚIE. Premiile pentru olimpici, acordate de două companii private

Pe teritoriul județului Galați funcționează, în anul de studii 2015-2016, în total 459 de unități de învățământ, dintre care 433 sunt de stat și 26 particulare. În ceea ce privește numărul de copii care studiază în aceste unități de învățământ, acesta se cifrează la 80.805, în scădere cu aproape 7.000 de copii, câți au fost înregistrați în anul de studii 2012-2013, conform datelor Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Galați. Din numărul total de 539 de clădiri cu scop educațional, 438 dețin autorizația sanitară de funcționare.

La olimpiadele și concursurile școlare, zece elevi au luat premiul I, 15 elevi premiul al II-lea, patru elevi premiul al III-lea, 21 de elevi primind mențiune. Cei 50 de elevi au primit premii în bani din partea Șantierului Naval Damen Shipyards și a ArcelorMittal.

Un sfert dintre liceeni nu au luat Bacalaureatul

La testele de Evaluare Națională, elevii gălățeni au promovat în proporție de 83,65%, 13 persoane având media 10. 25 de gimnazii se pot lăuda cu o rată de promovabilitate de 100%. În sesiunea din vară a Bacalaureatului, dintre cei 4.269 de liceeni înscriși la examen, doar 76,4% au reușit să treacă acest examen. În sesiunea din toamnă, procentul de promovabilitate a scăzut până la 30,7%.

Examenul de Definitivat al profesorilor a fost susținut de 156 de persoane, dintre care 76 au luat note mai mari de 8.

ISJ a derulat, în calitate de beneficiar, două proiecte cu finanțare europeană: proiectul „Profesioniști în educație și reformă” și „Evaluarea relevanţei în oferta de formare pentru piaţa muncii a învăţământului profesional prin analiza inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor”. Acestor două proiecte li se adaugă altele trei, derulate în calitate de partener.

SĂNĂTATE. Investiții locale și europene în modernizarea spitalelor

La finele anului 2014, în județul Galați erau zece spitale de stat, nouă ambulatorii integrate spitalelor și 47 de laboratoare medicale. În același timp, funcționau cinci centre medicale de specialitate, 60 de cabinete medicale de medicină generală, 262 cabinete medicale de familie, 308 cabinete stomatologice și 98 de laboratoare medicale, după cum arată cifrele oficiale ale Direcției Județene de Statistică Galați.

În 14 ani, între 2000 și 2014, numărul paturilor disponibile în spitalele gălățene a scăzut cu 1.000

Numărul paturilor disponibile în spitale pentru internarea pacienților a scăzut, în perioada 2000-2014, cu aproape 1.000 de unități. Dacă, în anul 2000, în spitale erau 3.923 de paturi, la finele anului 2014, numărul acestora ajunsese la 2.977 de paturi.

Totodată, în sistemul sanitar din județ lucrau, la finalul anului 2014, 920 de medici, 232 stomatologi, 211 farmaciști și 3.177 de asistenți medicali.

Ce unități spitalicești s-au dezvoltat în ultimii ani

Unele unități sanitare din județul Galați au reușit să atragă fonduri europene pentru dezvoltare. De exemplu, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați a câștigat, împreună cu Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați și Spitalul de Boli Infecțioase „Cuvioasa Parascheva” Galați, un proiect în valoare totală de 6,9 milioane de lei, finanțat prin Programul Operațional „Creșterea Competitivității Economice”. Acesta vizează implementarea soluțiilor de e-sănătate și asigurarea conexiunii la broadband, conform paginii de internet a Spitalului de Pneumo ftiziologie.

Totodată, cu 6,1 milioane lei de la BERD a fost reabilitat termic Spitalul de Pediatrie „Sf. Ioan”. O altă investiție importantă pentru sistemul sanitar județean a fost reabilitarea secției de Oftalmologie a Spitalului de Urgență Galați. Finanțarea, în valoare de aproape 880.000 de lei, a fost asigurată de Consiliul Județean Galați.

evz.ro