Jump to content

A murit Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural


Recommended Posts

Sergiu Dumitrescu, revocat de la şefia Direcţiei de Cultură

Sergiu Dumitrescu nu mai este, de o săptămână, director al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional (DCPN) Galaţi. Cel puţin teoretic, pentru că lucrurile nu par să se fi schimbat în cadrul instituţiei, în ciuda unui ordin de revocare din funcţie pe care Ministerul Culturii şi Patrimoniului Cultural l-a trimis încă de pe data de 26 iulie.

Ordinul de revocare precizează clar faptul că decizia trebuia pusă în aplicare de la data emiterii actului. „Începând cu data prezentului ordin, se revocă Ordinul ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional nr. 291/2009, prin care domnul Dumitrescu Sergiu-Marin a fost numit director coordonator la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Galaţi”, se arată în ordin.

Biroul de relaţii publice din cadrul Ministerului Culturii ne-a confirmat faptul că ordinul a fost emis în urmă cu zece zile. „Ordinul a fost emis pe data de 26 iulie şi deja trebuia pus în aplicare, întrucât noi am făcut demersurile la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru avizarea unor propuneri de înlocuire a domnului director de la Galaţi”, a declarat ofiţerul de relaţii publice din cadrul Ministerului Culturii.

Contactat telefonic, Sergiu Dumitrescu nici nu a confirmat, nici nu a infirmat decizia forului tutelar, preferând să amâne un răspuns tranşat.

Nici la Prefectura Galaţi, instituţie care reprezintă Guvernul României în teritoriu, nu se ştia că Sergiu Dumitrescu a rămas fără scaunul de director încă de săptămâna trecută. „Noi nu am primit nicio înştiinţare. De altfel, nici nu trebuia să o primim pentru că Direcţia pentru Cultură nu se află în subordinea noastră directă. Dacă există acest ordin, atunci ne vom sesiza pentru a ne asigura că ordinele unui minister sunt puse în aplicare în teritoriu”, a declarat purtătorul de cuvânt a Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sergiu_Dumitrescu_revocat_din_functie_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Sergiu Dumitrescu vrea să umple Galaţiul de caleşti

Pentru oraşe europene ca Viena sau Bruges, plimbarea cu trăsura are un farmec aparte, iar turiştii plătesc bani buni pentru acest răsfăţ. Şi pe bietul nostru litoral trăsurile trase de cai ogârjiţi încă mai conving turiştii de beneficiile plimbării la trap, printre maşini de fiţe şi autobuze.

Trăsuri avem şi noi, la Galaţi, la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, dar ce folos? Destinul lor a fost până acum pecetluit în garajul Consiliului Judeţului. Trăsura „mamut”, de 20 de locuri, a mai întrezărit lumina zilei doar când s-a mai deschis uşa garajului în care stă. Trăsura cea mică, de şase locuri, a ieşit la plimbare fie la nunţi, pentru a transporta mirii şi naşii la cununie, fie pentru a face figuraţie la manifestările dedicate zilei de 24 ianuarie, când, trasă de doi cai albi, i-a adus pe Alexandru Ioan Cuza şi pe doamna Elena la statuia domnitorului.

Despre soarta trăsurilor Centrului Cultural am discutat chiar cu cel care le-a adus în zestrea Galaţiului, în 2004, actualul director al instituţiei, Sergiu Dumitrescu.

Procesiuni muzicale prin oraş

Sergiu Dumitrescu ne-a explicat că la vremea achiziţionării caleştilor, planul era să organizeze procesiuni prin oraş. Fanfara „Valurile Dunării” urca în trăsura cea mare şi, precedată de un grup de copii toboşari şi de o trupă de majorete, străbătea oraşul. „Făceam alaiuri prin oraş, ca să beneficieze de fanfară şi gălăţenii din Micro 40, şi cei din 19 sau 20. Opream caleaşca şi o transformam în scenă mobilă pentru fanfară. Ideea era să mai luăm vreo zece caleşti mici pentru că oraşul era cunoscut înainte de război şi ca oraşul caleştilor nu numai ca oraşul teilor. Voiam să reînviem o tradiţie. Caleştile făceau parte dintr-un proiect mai larg, voiam să facem la Tuluceşti un hipodrom, să facem trasee pentru plimbarea cu trăsura. Aţi văzut ce publicitate are Suceava: ce mare mărgică au făcut că plimbă o caleaşcă prin oraş? La noi de ce să nu se plimbe lumea cu trăsurile? Putem face un traseu de la Pescărie, care e monument de arhitectură, pe Faleză până la Grădina Botanică”, spune directorul.

Trăsurile au costat cât insignele

„Trăsurile au costat 300 milioane de lei vechi împreună, tot atât cât au costat insignele cumpărate de Centrul Cultural anul trecut, 10.000 de bucăţi în valoare de 372 de milioane. Insignele au fost împărţite la oameni, caleştile sunt în garaj şi sunt o investiţie. Mă bucur că m-a ajutat Dumnezeu să ajung din nou la Centrul Cultural pentru că voi continua ideea. Ca şi Pânzarul Moldovenesc, şi caleştile li s-au părut unora idei năstruşnice. Sunt investiţii aprobate de Consiliul Judeţului Galaţi nu m-am trezit eu: hai să ne dăm cu caleaşca prin Galaţi. Dacă nu se schimbau politica şi conducerea la CCDJ, ele circulau de mult prin oraş, erau mai multe şi se bucura toată lumea de ele. În locul meu alţii făceau călătorii de documentare pe la Viena, Bruges, făceau studii de fezabilitate, proiectau vreo trei ani, nu se făcea nimic şi toată lumea era fericită”, ne-a declarat Sergiu Dumitrescu.

Caii dresaţi nu se sperie!

S-a tot spus că pentru trăsura cea mare ar fi nevoie de patru cai puternici şi surzi, ca să nu se sperie de muzică şi zgomote. Sergiu Dumitrescu afirmă că în 2004 n-a pornit „ca surdul în tobă” după trăsuri, făcuse un parteneriat cu preşedintele judeţului, Dan Lilion Gogoncea şi cu dr. Szekely Levente Csaba de la Herghelia Tuluceşti. „Trăsura cea mare nu e făcută de amatori, în dosul CCDJ, ci de oameni care se pricep, greutatea ei este stabilită pentru a fi cărată de patru cai dresaţi. De ce mârţoagele care trag căruţe prin oraş nu se sperie de maşini? E mult mai comod să spui că strugurii sunt acri, că se sperie caii. La Londra, la nunta regală, nu am văzut vreun cal că şi-a băgat copitele în urechi de zgomotul din jur! O caleaşcă fără cai e ca un călăreţ fără cap, dar se găseau cai. În plus, caleaşca cea mare e proiectată special că poate fi tractată şi de maşini, de o Dacia papuc”, spune directorul CCDJ.

Ambiţie şi parteneriate

Directorul Sergiu Dumitrescu ne-a mărturisit că atunci când s-a întors la conducerea CCDJ, prima lui grijă a fost să meargă în garajul CJ să vadă trăsurile şi hamurile. „Bani nu sunt, dar vrem să facem un parteneriat public-privat cu oamenii de afaceri care au firme implicate în turism: Ionel Borcea, Sandu Traian şi poate şi cu Marian Băilă care are pasiunea pentru cai şi sunt convins că vom găsi soluţii să le folosim. Inclusiv la nunţi! În caleaşca mare poţi să pui mirii, naşii, verii cumnaţii, lăutarii… Când eram la Direcţia de Cultură avem în plan să oprim circulaţia în weekend în Domnească şi de la Palatul Episcopal la Faleză se plimbau trăsurile, doamne şi domni în costume de epocă, acopeream clădirile vechi cu mashuri cu imaginea lor pe timpuri, făceam alaiuri, făceam momente de epocă. La Sighişoara, la Braşov, se poate. La noi, fost oraş cumplit de negustori transformat în oraş siderurgic, de vikingi, atâta putem, atâta facem. Dar nu ne vom opri şi vom face tot ce ne-am propus”, a promis Sergiu Dumitrescu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Ce-i lipseşte trăsurii Centrului Cultural? Patru cai frumoşi!

Traficul rutier de pe strada Domnească a fost bulversat, astăzi, la prânz, de un tractor care remorca o caleaşcă, mai exact trăsura de 20 de locuri aparţinând Centrului Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi. După glumele de rigoare cu de acum celebrii „şase cai frumoşi” şi după privirile pline de ironie pe care şoferii le-au aruncat şoferului tractorului care a remorcat caleaşca, am luat legătura şi cu directorul Centrului Cultural, Sergiu Dumitrescu. „Cele două caleşti ale Centrului Cultural “Dunărea de Jos” din Galaţi, cea de patru locuri şi cea mare, de 20 de locuri, sunt duse la Herghelia de la Tuluceşti, cu un scop foarte bine definit: antrenarea cailor. Vrem să obişnuim caii să tragă la caleaşcă şi să tolereze şi muzica de fanfară, astfel încât să putem realiza, în această vară, un parteneriat cu Direcţia Silvică, cea care are în proprietate Herghelia de la Tuluceşti. Vrem să folosim cele două trăsuri la evenimentele culturale care urmează să aibă loc în această vară – Festivalul de Fanfare, Festivalul de Folclor şi „Ceata lui Piţigoi”. Însă, ca să nu avem surprize, trebuie să învăţăm caii să tragă caleaşca de 20 de locuri şi să nu se sperie la muzica fanfarei”. Asta, nu pentru că fanfara Centrului Cultural ar cânta de speriat, din contră, ci pentru că frumoasele cabaline sunt mai degrabă obişnuite cu cântecul păsărelelor, decât cu zgomotul alămurilor şi al tobelor.

„Ne gândim ca în măsura în care se va putea, să includem caleştile şi într-un circuit turistic, de pildă pe Faleză. Turiştii s-ar putea plimba cu caleaşca, de la fosta fabrică de peşte Pescogal, până la Biserica Precista”, mai spune Sergiu Dumitrescu.

Idei frumoase, rezultate… zero!

Folosirea celor două trăsuri în scop turistic sau la evenimentele culturale a mai dat târcoale şi în alţi ani şefilor Consiliului Judeţean şi al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Din păcate însă, mereu s-au găsit motive pentru ca trăsurile să se umple de praf în garajul CJ.

Rămâne de văzut dacă acest demers se va concretiza acum sau se va abandona înainte de a se pune în practică, aşa cum s-a întâmplat şi cu Pânzarul Moldovenesc. Reamintim că replica navei lui Ştefan cel Mare – navă construită în urmă cu peste un deceniu, cu fonduri substanţiale de la CJ Galaţi – a fost dusă, în 2011, la Şantierul Naval, pentru consolidare- reabilitare, după care ar fi urmat să fie folosit în scop turistic, în … Balta Mică a Brăilei. Iniţiativa Asociaţiei 3D – Dezvoltare Durabilă a Dunării -, a preşedintelui CJ Galaţi de la acea vreme, Eugen Chebac şi a directorului Sergiu Dumitrescu a rămas doar la stadiu declarativ, căci la doi ani de când Pânzarul a fost dus la Şantierul Naval, nu s-a mai auzit nimic despre respectivul velier.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

A murit Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural

Artistul plastic Sergiu Dumitrescu, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, a decedat în această seară. Sergiu Dumitrescu avea 62 de ani şi a suferit un stop cardiac. El avea de mai multă vreme probleme cu inima.

Născut pe 23 decembrie 1954, în familia medicului veterinar Paul Dumitrescu, afirmat în cultura gălăţeană ca scriitor satiric şi compozitor, sculptorul Sergiu Dumitrescu a frecventat , încă din perioada când era elev la Liceul „Vasile Alecsandri”, atelierul sculptorului Mihai Mihai, ca mai apoi, în 1977, să fie admis la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde a studiat cu profesorii Vladimir Predescu şi Marin Iliescu. După absolvire (1981), a revenit la Galaţi, unde a lucrat ca metodist la Casa de Cultură a Studenţilor, profesor în mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, iar după 1990 a ocupat funcţiile de consilier la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional şi manager al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1991. Din 1979 a început să expună în cadrul manifestărilor colective ale Filialei Galaţi a UAPR. În toţi aceşti ani şi-a organizat mai multe expoziţii personale la Galaţi (1986, 1987, 1989, 1993, 1995, 1998, 2001), Cuneo, Cissone, Italia (1995) şi a participat la numeroase manifestări de profil cu caracter naţional şi internaţional. S-a numărat printre artiştii care în 1995 au pus bazele Gruppului „Axa”, fiind prezent cu lucrări în expoziţiile acestuia intitulate „Corpul uman”, „Natura moartă altfel”, „Gest, idee, sacrificiu”, „Oglinda”, „Fără titlu”, „Imposibila întoarcere”, „246”, „Agora act”, „Echilibru” etc. A participat la Tabăra de sculptură în piatră de la Piatra Neamţ (1983), Tabăra de sculptură în lemn de la Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi (1996) şi la ediţiile din 1991, 1995, 1997 ale Taberei de sculptură în metal de la Galaţi, pe care le-a şi coordonat. Pentru Galaţ,i a realizat proiectul după care s-a construit în parcul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor „Troiţa Sf. Sofia”, ridicată în anul 2000, în amintirea Bisericii „Sfânta Sofia”, demolată de autorităţile comuniste în 1963, ca şi lucrările de artă monumentală „Veşmânt” (1991, Strada Brăilei, în faţa blocului R2), „Veghea” (1995) şi „Ieşirea în lumină” (1997), ambele aflate în Parcul „Cloşca” (Valea Ţiglinei). A fost onorat cu distincţii precum: Premiul III la expoziţia concurs de la Cissone, Italia (1995); Premiul pentru talent şi ofensivă în arta plastică gălăţeană, acordat de ziarul „Viaţa liberă” (1995), Premiul Municipiului Galaţi (2012) etc. Lucrări ale sale se află în colecţii de stat şi particulare din România, Anglia, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Belgia, SUA, Australia.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Proiect inedit pentru Grădina Zoologică. Planuri mari pentru caleştile Centrului Cultural

Poeta Florina Zaharia, noua directoare interimară a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, are planuri frumoase cu cele două trăsuri care au intrat în 2004 în patrimoniul instituţiei, dar care, din păcate, nu au fost văzute de gălăţeni la manifestările publice. După cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", ideea achiziţionării acestor caleşti i-a aparţinut fostului manager al CCDJ, regretatul Sergiu Dumitrescu, care îşi dorea să reînvie o tradiţie de dinainte de război, când Galaţi era nu doar oraşul teilor, ci şi al caleştilor.

Din păcate, Trăsura Victoria Lux (şase locuri), achiziţionată cu preţul de 21.814 lei, a părăsit garajul doar de două ori, la sărbătoarea Unirii în 24 ianuarie 2012 şi 2013, când, trasă de doi cai albi, i-a adus pe Alexandru Ioan Cuza şi pe doamna Elena într-un scurt voiaj la statuia domnitorului.

Trăsura Valurile Dunării (20 locuri), cumpărată la preţul de 39.967 de lei, nu a putut fi folosită niciodată şi se află în prezent la Herghelia Tuluceşti.

„Cele două trăsuri sunt în stare foarte bună, rămân un bun de valoare al instituţiei, iar în acest an încercăm să le valorificăm împreună cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, într-un proiect inedit pentru Grădina Zoologică”, ne-a comunicat Florina Zaharia.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 years later...

Sculptorul Sergiu Dumitrescu Jr. a plecat dintre noi

Este din nou doliu la Centrul Cultural ”Dunărea de Jos” după ce unul dintre cei mai apreciați artiști plastici a trecut la cele veșnice. Anunțul trecerii în neființă a sculptorului gălățean Sergiu Dumitrescu Jr. a fost făcut public pe rețelele de socializare sâmbătă, 20 iulie, vestea căzând ca un trăsnet în rândul comunității culturale din  Galați. Sergiu Dumitrescu împlinise 47 de ani pe 29 iunie și era un înfocat fan al muzicii rock. 

Absolvent, în 2001, al Academiei de Arte din Bucureşti, Secţia sculptură, clasa profesorului Darie Dup, sculptorul gălățean, care s-a remarcat prin structuri îndrăzneţe, cu metaforă vizuală, în special din lemn şi din metal, a fost menţionat în importantul dicţionar "Un secol de arte frumoase în Moldova", scris de criticul de artă Valentin Ciucă (membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă - UNESCO).

A avut la activ numeroase expoziții și premii, reușind să-și creeze o identitate artistică distinctă, ca moștenitor al unui alt mare nume al lumii artistice gălățene, regretatul Sergiu Dumitrescu.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.