Jump to content

Bugetele societăţilor publice gălăţene


dcp100168

Recommended Posts

Bugetele societăţilor edilitare gălăţene în 2012

Bugetele societăţilor de interes local pentru 2012 şi estimările pe următorii doi ani vor fi supuse mâine aprobării Consiliului Local. Deşi Apaterm se află într-o situaţie incertă, la mâna judecătorilor, şi bugetul său va fi pe masa aleşilor. Iată ce şi-au propus managerii societăţilor Apaterm, Transurb, Administraţia Pieţelor, Gospodărire Urbană şi directoarea regiei Zona Liberă, pentru acest an.

Apaterm

Potrivit documentelor prezentate de Apaterm bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 şi estimările pe următorii doi ani în cazul societăţii au fost fundamentate şi pe baza Planului de reorganizare al activităţii societăţii. Veniturile propuse pentru anul 2012 sunt de 95.076.100 de lei, în procent de 82,6 la sută faţă de realizarile anului 2011, iar cheltuielile sunt în sumă totală de 112.387.300 de lei. Societatea propune pe anul 2012 o pierdere de 17.311.200 de lei şi un personal cu 227 de oameni mai mic decât în anul 2011.

Administraţia Pieţelor

Bugetul pe anul 2012 al SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare cuprinde venituri de 19.000.000 de lei - 96,6 la sută faţă de anul 2011- şi cheltuieli de 18.860.000 de lei. Profitul propus se ridică la 140.000 de lei, din care 101.000 dividende la bugetul local.

Transurb

Societatea Transurb a calculat că va avea nevoie în 2012 de o subvenţie pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi a facilităţilor oferite diferitelor categorii de persoane, de la pensionari la elevi, de 32.319.000 de lei, veniturile totale ridicându-se la 48.746.000 de lei. Cheltuielile totale sunt în sumă de 48.696.000 de lei , iar profitul net propus este de 42.000 de lei, din care 20.000 dividende la bugetul local. Pe lista de investiţii a societăţii figurează 12 tramvaie şi 40 de autobuze rulate.

Gospodărire Urbană

Singurul SRL al municipalităţii, Gospodărire Urbană, şi-a propus în 2012 veniturile totale de 8.600.000 de lei, cheltuieli de 8.550.000 de lei şi un profit brut de 50.000 de lei.

Zona Liberă

Zona Liberă este singura care şi-a propus venituri cu 5,7 la sută mai mari decât cele din bugetul aprobat pe 2011. Este vorba de 4.650.000 de lei. Cheltuielile propuse pentru anul 2012 sunt în sumă totală de 3.717.000 de lei, iar rezultatul net (profitul) propus este de 118.000 de lei, din care 101.000 dividende la bugetul local.

Rămâne de văzut dacă aleşii locali vor da undă verde acestor planuri financiare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Bugetul Transurb pe 2012

Unul dintre cele mai disputate proiecte de hotărâre la şedinţa Consiliului Local a fost bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 al societăţii Transurb şi estimările pe următorii doi ani. Criticile au venit din partea grupului PDL, care a refuzat să voteze hotărârea, nemulţumit de subvenţia substanţială de care beneficiază societatea. Potrivit documentelor, din veniturile totale de 48,7 milioane de lei, subvenţiile înseamnă 32,3 milioane de lei. Preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe, social-democratul Aurelian Constantin, a explicat că 16,4 milioane reprezintă o restanţă la subvenţia pe anul trecut, iar 17 milioane sunt facilităţile acordate pensionarilor pe toate traseele, reducerile abonamentelor pe o linie pentru elevi şi studenţi, dar democrat-liberalii nici nu au vrut să audă. „Dacă raportăm subvenţia pe care o acordăm noi la ceea ce se alocă prin ţară, s-ar putea nici să nu încapă comparaţie, indiferent de restanţe sau de facilităţile pe care le acordăm. Brăila are în total vreo 7 milioane de lei subvenţie”, a atras atenţia Mihai Alin. Liderul grupului PC, Eugen Găvan, a explicat că, din bugetul Transurb, s-a retras o sumă pentru demararea studiului privind managementul transportului din Galaţi. Iar unul dintre obiectivele acestui studiu va fi tocmai reducerea semnificativă a subvenţiei, care se va simţi anul viitor.

„Sperăm să nu mai crească preţurile la motorină şi energie”

De cealaltă parte, managerul societăţii, Genica Totolici spune că bugetul este echilibrat. „S-a făcut în aşa fel să putem exista şi în 2012, să putem acoperi cheltuielile pe care le avem cu motorina, energia, salariile, acestea fiind cele mai mari. Sperăm să nu crească preţul la motorină şi energie, pentru că altfel am fi în situaţia în care ar trebui să luăm măsuri mai dure, să reducem diagrama de circulaţie, autobuzele şi tramvaiele. Am spus din totdeauna că noi nu avem venituri pe măsura cheltuielilor din cauza operatorilor privaţi; suntem singurul oraş din România în care există acest amestec în transportul urban privat şi public”, ne-a declarat Genica Totolici. Potrivit cifrelor prezentate, nici în 2010, nici în 2011 societatea nu şi-a făcut planul la încasări, ele depăşind cu greu 81,7 la sută din suma propusă la începutul anului. „Subvenţia este chiar puţin mai mică decât anul trecut, pentru că mai avem de încasat de anul trecut 16,4 milioane de lei, restul sunt facilităţi din transportul urban. Abonamentul gratuit pe toate liniile la pensionarii peste 65 de ani are o valoare de 100 de lei comparativ cu un traseu - 40 de lei”, spune directoarea. Interesant este că niciun leu de la bugetul local nu merge la investiţii, acestea fiind prevăzute a se realiza din fonduri proprii. „Anul acesta noi ne-am propus din fonduri proprii să achiziţionăm 12 tramvaie de la Rotterdam şi ne aflăm în proces de perfectare a actelor şi a licitaţiei pentru transportul tramvaielor din Olanda în România. De asemenea, ne dorim măcar 20 de autobuze rulate. Tot ca o investiţie mare, ne dorim o maşină care face intervenţii la firul de contact la tramvaie şi troleibuze, pentru că aceea pe care o folosim acum este foarte veche, consumă foarte mult şi este într-un stadiu avansat de uzură”, ne-a declarat managerul Genica Totolici. Suma alocată în 2012 pentru investiţii este de 5.884,9 mii de lei.

Unde se duc milioanele?

Dacă veniturile societăţii pe 2012 sunt prognozate la 48,7 milioane, cheltuielile totale sunt estimate la 48,6 milioane. Profitul net propus este de 42.000 de lei, din care 20.000 de lei dividende la bugetul local. În bugetul pe 2012 al Transurb nu există creşteri salariale, fondul de salarii fiind la nivelul anului trecut - 16 milioane. Cei 786 de salariaţi, al căror număr va rămâne neschimbat, vor beneficia de tichete de masă şi de tichete cadou, câştigul mediu lunar pe salariat fiind de 1.970 de lei.

Societatea a prezentat şi un program de reducere a arieratelor, a stocurilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar şi piese de schimb, produse finite, dar şi situaţia datoriilor rezultate din împrumuturile contractate cu scadenţă în anul curent. Potrivit acestui ultim document, Transurb are de achitat în doi ani 609.336 de euro pentru investiţii, din care anul acesta 203.112 de euro.

În 2013 şi 2014, bugetul general al societăţii este estimat la peste 50, respectiv, 51 de milioane de lei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Buget pe trei ani pentru „falimentarul” Apaterm

* Societatea îşi propune pe anul 2012 o pierdere de 17,3 milioane de lei, în 2013 - 7,6 milioane de lei, iar în 2014 - 80.515 de lei pierdere * Cheltuielile cu personalul sunt de 25,9 milioane de lei * Fondul anual de salarii aferent conducătorului unităţii se ridică atât în 2012, cât şi 2013 şi 2014 la 65.688 de lei *

Deşi situaţia societăţii Apaterm este incertă, iar posibilul ei faliment se joacă în prelungiri în instanţă, aleşii locali au votat bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii pentru 2012, 2013 şi 2014, buget care respectă planul de reorganizare votat de creditori şi contestat în justiţie. Aleşii, posesori de centrale de apartament, au fost mai interesaţi de sumele plătite pentru căldura comună decât de numărul de salariaţi sau de pierderile pe care şi le propune firma.

PDL a spus nu!

Consilierul local Viorel Trif, directorul regional al Autorităţii de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC) a anunţat că grupul PDL nu votează bugetul Apaterm: „Există o hotărâre a instanţei care a pronunţat falimentul şi executarea acesteia este, într-adevăr, suspendată până la judecarea recursului, dar prin preţul pe care îl practică în raport cu utilizatorii şi prin modul cum desfăşoară activităţile specifice serviciului de energie termică, Apaterm nu mai este un prestator de servicii, ci un încasator al unei gigacalorii nepermis de mari care trebuie să susţină un management neperformant, o organigramă stufoasă şi salarii pentru conducere”. Viceprimarul liberal Mircea Cristea l-a contrazis: „Câtă vreme hotărârea judecătorească nu este definităvă şi revocabilă pe noi ne obligă legea să supunem votului bugetul de venituri şi cheltuieli”.

„Escrocheria repartitoarelor”

Decanul de vârstă al CL, social-democratul Nicolae Rainea, a ridicat la fileul dezbaterii propria problemă. „În asociaţia noastră de locatari ne pune să plătim pe cei care avem centrale câte 50-60 de lei în plus. Eu am o izolaţie foarte bună, dar tot plătesc. E o problemă foarte gravă cu care ne complăcem în fiecare an. Vreau să trag un semnal de alarmă, până când plătim paguba asta, până în veacul vecilor?”, s-a revoltat Rainea. Administratorul special al Apaterm, Adriana Stratulat, a explicat că repartizarea cheltuielilor este o activitate pe care o face asociaţia împreună cu un prestator autorizat de ANRSC, autoritatea pe care o conduce Viorel Trif. Consilierul PDL s-a apărat spunând că defalcarea cheltuielilor depinde de valoarea sumei totale şi că, dacă preţul plătit de gălăţeni pentru gigacalorie ar fi fost mai mic, şi consumul individual şi costul aferent ar fi fost mai mic. A omis însă să spună că la începutul anului ANRSC şi-a dat acceptul pentru o creştere a preţului la gigacalorie, pentru Apaterm. Primarul Dumitru Nicolae a pus capăt discuţiei afirmând că legal firmele care montează repartitoare sunt avizate de ANRSC: „Este o mare escrocherie cu repartitoarele, niciodată nu se pupă între ele!”.

Conform planului de reorganizare

Adriana Stratulat ne-a declarat că bugetul Apaterm este multianual, pe 2012, 2013, şi 1014, deci pe trei ani, şi respectă planul de reorganizare aprobat de creditori. „Nu s-a discutat despre o creştere salarială la Apaterm, ar fi prematur până nu se clarifică situaţia în instanţă. Sunt investiţii în buget, dar nu foarte semnificative”, ne-a spus administratorul special.

Cifrele vorbesc

Conform documentelor aprobate, veniturile Apaterm propuse pentru anul 2012 sunt în sumă de 95 de milioane de lei, în procent de 82,6 la sută faţă de realizarile anului 2011. În următorii doi ani, societatea îşi propune venituri totale de 102 şi 117 milioane de lei. De la bugetul local va primi 19,5 milioane, din care 17,1 subvenţii pentru acoperirea deferenţei de preţ la populaţie, şi 2,4 milioane pentru reparaţii capitale. Cheltuielile totale pe 2012 sunt de 112,3 milioane de lei. Societatea propune pe anul 2012 o pierdere de 17.3 milioane de lei. În 2013 Apaterm îşi doreşte o pierdere de 7,6 milioane, iar în 2014 de 80.515 de lei. Cheltuielile cu personalul, pentru care i se tot scot ochii, sunt de 25,9 milioane de lei, din care fondul de salarii depăşeşte 20 de milioane de lei. Fondul anual de salarii aferent conducătorului unităţii se ridică atât în 2012, cât şi 2013 şi 2014 la 65.688 de lei. Deşi în declaraţiile publice părea că numărul salariaţilor este mult mai mic, totuşi, în bugetul Apaterm figurează 799 de salariaţi în 2012, 774 în 2013 şi 750 în 2014. Valoarea salariilor compensatorii în acest an este stabilită la 2 milioane de lei. Câştigul mediu lunar pe salariat este de 1.872 de lei. În acest an salariaţii vor primi tichete de masă în valoare de 1,7 milioane de lei. Conducerea Apaterm nu a exagerat când a spus că investiţiile pe acest an vor fi nesemnificative, câtă vreme societatea a alocat din surse proprii în acest scop doar 510.254 de lei. Instanţa va decide însă dacă bugetele pe cei trei ani ale Apaterm se vor şi realiza.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Gospodărire Urbană de peste 8 milioane de lei

Gospodărire Urbană este singurul SRL al municipalităţii. Aleşii locali s-au cam obişnuit să voteze cu ochii închişi deciziile cu privire la această societate şi să-i deschidă abia peste un an, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, şi nu tot ei le-ar fi semnat „ca primarul”.

La finele anului trecut, aleşii locali au descoperit cu surprindere că în loc să achite, la fel ca toate celelalte societăţi, o redevenţă lunară pentru bunurile care îi sunt concesionate, Gospodărire Urbană a achitat, în 2011, doar 17.053 de lei o redevenţă pentru un an şi trei luni.

Suma totală pe care ar fi trebuit să o achite societatea se ridica la 255.795 de lei, dar motivul pentru care nu a plătit-o este unul pe cât de simplu, pe atât de uimitor: o eroare de redactare a hotărârii pe care nimeni, nici aleşii şi nici funcţionarii Primăriei nu au văzut-o. Tot la finele anului trecut, consilierii au mai îndreptat o eroare, mai surprinzătoare.

Când au aprobat, în mai anul trecut, preţurile pentru răsadurile de flori şi pentru materialul dendrologic produs în seră de către SC Gospodărire Urbană SRL, aleşii au luat de bun preţul de 8,93 lei pe bucată pentru arbori şi arbuşti – mahonia, hibiscus şi ligustrum. La finele anului au modificat preţul iniţial cu cel corect 0,89 lei pe bucată. În aceste condiţii ne-am putea aştepta ca şi bugetul pe 2012 şi estimările pentru următorii doi ani pe care aleşii le-au aprobat la şedinţa trecută să fie modificate sau corectate în viitorul apropiat.

Sumele vorbesc

Conform bugetului pe 2012 aprobat, veniturile totale propuse pe anul 2012 sunt în sumă de 8.600.000 de lei, iar cheltuielile totale 8.550.000 de lei. Fondul de salarii are o creştere cu trei la sută faţă de bugetul realizat al anului 2011, totalul salariilor brute fiind de 3.984.000 de lei. Societatea are 307 salariaţi şi un profit propus de 50.000 de lei. Bugetele de venituri şi cheltuieli ale anilor următori sunt programate să grească, ajungând în 2014 la venituri totale de 9.062.000 de lei şi cheltuieli de 9.009.000 de lei.

„Nu avem loc de întors”

Directorul societăţii Gospodărire Urbană, consilierul judeţean PC Eduard Grosu, ne-a declarat că suma primită de la bugetul local pentru spaţii verzi – principalul obiect de activitate al societăţii – este de 4,7 milioane de lei. Principala lui nemulţumire o constituie sumele mari plătite pentru utilităţile bazelor sportive pe care le are în grijă. „Nu avem loc de întors, trebuie să ne gospodărim foarte bine bugetul. Pentru că am avut profit în 2011, legea ne-a permis o creştere a veniturilor şi cheltuielilor cu trei la sută. Sperăm să fie bine. Dacă în 2011 nu am reuşit să acordăm salariaţilor tichete de masă, anul acesta încercăm să le acorăm măcar şapte-opt luni din cele 12”, ne-a declarat Eduard Grosu care aşteaptă o rectificare pozitivă a bugetului în luna iunie.

Societatea nu are prinsă în buget vreo investiţie în acest an. Singura investiţie de care ar putea beneficia este extinderea talciocului care a fost prinsă în bugetul municipiului şi care, dacă se va realiza, îi va fi predată SC Gospodărire Urbană. Societatea aşteaptă să îi fie încredinţate, atunci când vor fi gata, bazinul de înot de la Baia Comunală şi Sala Sporturilor, dar pentru a le prelua va fi nevoie de modificarea regulamentului după care funcţionează.

Vestea bună pentru conducătorii auto ar fi că societatea nu are deocamdată în intenţie să modifice tariful de parcare.

„Nu poţi risca”

De numele lui Eduard Grosu se leagă, potrivit declaraţiei de avere, o societate privată al cărei viitor se află sub semnul pesimist al incertitudinii. Dat fiind că în afacerile imobiliare personale a (cam) dat chix, se poate spune că un asemenea CV nu l-ar fi recomandat, tocmai, ca director de societate a Consiliului Local. Am fost curioşi să aflăm dacă pentru conservatorul Eduard Grosu este mai dificil să conducă o societate privată decât una a municipiului.

„Solicitările sunt mai mari. Din punctul meu de vedere, este o responsabilitate mult mai mare să te ocupi de banii altora, de bani publici decât de ai tăi. Procedurile sunt, însă, foarte clare în ceea ce priveşte funcţionarea, nu te poţi juca cu banii publici. În afacerile proprii, pierzi, câştigi, îţi asumi riscul, în cazul unei societăţi de interes public nu îţi poţi asuma asemenea riscuri, condiţiile sunt mult mai drastice”, ne-a declarat Eduard Grosu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Planuri pentru 2012 - Investiţii în pieţele Galaţiului

Sistem de supraveghere video în piaţa din Ţiglina I, sistem audio pentru fond muzical şi reclame în hala de produse industriale din Piaţa Centrală, sistem de climatizare în hala agroalimentară din Piaţa Ţiglina I şi Piaţa Micro 39, centrală termică în complex I.C. Frimu, sunt doar câteva dintre investiţiile propuse în acest an de SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare.

Programul de investiţii mai cuprinde extinderea spaţiilor comerciale din Hala Veche şi din Piaţa Micro 19, închiderea platformei acoperite din Piaţa Micro 14, dotări cu vitrine frigorifice, tarabe, aparate de aer condiţionat, modernizarea unor spaţii comerciale de depozitare, reparaţii la acoperişuri, trotuare şi alei. Toate acestea se vor realiza din surse proprii şi din surse atrase. Singura investiţie cu bani de la bugetul local este modernizarea Pieţei Micro 39. A fost aprobat şi proiectul de modernizare a Pieţei din Micro 17. Tot acest program a cărui valoare se ridică la 5,7 milioane de lei a fost votat de Consiliul Local odată cu bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2012 şi estimările pentru următorii doi ani.

Buget chibzuit

Directoarea economică a societăţii, Viorica Sandu ne-a declarat că bugetul acestui an este unul realist, bine judecat. „Nu ne-am mai permis nicio marjă de eroare dată fiind legislaţia în vigoare potrivit căreia orice depăşire a cheltuielilor pe structură va fi sancţionată. Ca urmare, am gândit de două ori înainte de a trece propunerile în buget. Este un buget cu aproape 3 la sută mai mare decât realizat din 2011. Pentru că am avut profit în 2011, legea ne-a permis o creştere a fondul total de salarii cu trei la sută faţă de anul trecut”, ne-a declarat directoarea economică.

Cifrele vorbesc

Conform bugetului votat, societatea şi-a propus în acest an veniturile în sumă totală de 19 milioane de lei. Cheltuielile propuse pentru anul 2012 sunt de 18,8 milioane de lei, iar profitul este estimat la 140.000 de lei. Cheltuielile cu personalul depăşesc 8 milioane de lei, din care numai salariile brute sunt 6,1 milioane de lei. Nu mai puţin de 77.000 de lei sunt alocaţi la fondul de salarii aferent directorului Eugen Zaharia. La finele anului vor rămâne tot 386 de angajaţi. Câştigul mediu lunar pe salariat este de 1.477 de lei.

În 2012 şi 2013 bugetul este prognozat să crească ajungând la 20 de milioane de lei venituri şi 19,8 milioane cheltuieli, iar profitul – 148.000 de lei.

viata-libera.ro

Primăria face bani din pieţele Galaţiului

Nu mai puţin de 27.140 de lei, atât trebuie să plătească în total, pe lună Administraţia Pieţelor Agroalimentare pentru bunurile care aparţin domeniului public şi îi sunt concesionate. Este vorba despre terenurile şi construcţiile din pieţe, terenuri aferente pieţelor şi grupul sanitar din Piaţa Micro 40.

Fiecare dintre aceste bunuri este evaluat cu o anumită sumă, cele mai mari fiind taxa pentru terenul şi construcţiile din Piaţa Centrală - 12.268 şi redevenţa pentru terenul şi construcţiile din Piaţa Ţiglina I - 9.110 de lei. Societatea trebuie să achite redevenţa totală trimestrial, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a lunilor martie, iunie, septembrie şi noiembrie ale fiecărui an. Pentru neplata la termenele scadente Administraţia Pieţelor datorează majorări de întârziere, calculate potrivit legislaţiei în vigoare referitoare la colectarea creanţelor bugetelor locale. Veniturile totale estimate a se încasa la buget, în anul 2012, din această sursă, sunt de 325.680 lei.

Reducere în 2011

Trebuie spus că, anul trecut, SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare a beneficiat de o reducere substanţială a redevenţei, începând din luna septembrie. Iniţial, taxa care îi fusese stabilită societăţii în anul 2011 se ridica la suma consistentă de 37.000 de lei pe lună. Dar, în luna august a anului trecut, conducerea Pieţelor a cerut printr-un memoriu revizuirea şi modificarea cuantumului redevenţei anuale, invocând motive de ordin social şi economic. Societatea a susţinut că nu poate suporta o redevenţă anuală de peste 440.000 de lei vechi atâta timp cât chiriile din spaţiile comerciale, care reprezintă în general ponderea în veniturile societăţii, au stagnat. Conducerea a invocat şi preţul mare pe care trebuie să-l plătească pentru utilităţi – consumul de energie electrică şi apă. Aleşii locali au fost de acord şi i-au scăzut redevenţa cu aproape 10.000 de lei, de la 37.000 la 26.207 de lei.

Rămâne de văzut dacă Administraţia Pieţelor se va descurca anul acesta cu redevenţa care i-a fost stabilită sau va cere din nou o diminuare a cuantumului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Buget pentru Zona Liberă

Deşi în fiecare an aleşii locali aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pentru Zona Liberă Galaţi (ZLG), de fiecare proiectul de hotărâre care le ajunge pe mese o tratează ca pe o „societate comercială pe acţiuni”. De fiecare dată li se atrage atenţia funcţionarilor Primăriei că este vorba de o regie autonomă, dar degeaba!

Consilierii locali au trecut peste această eroare de redactare a hotărârii, devenită tradiţională, şi au votat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 şi estimările pe următorii doi ani. Potrivit documentelor aprobate, veniturile pe anul 2012 ale ZLG se ridică la 4,6 milioane de lei, iar cheltuielile la 3,7 milioane de lei. Regia îşi propune un profit brut de 932.688 de lei. În condiţiile în care Zona Liberă nu are decât 27 de salariaţi, cheltuielile cu personalul – salariile brute, mai precis – sunt de 1.190.515 lei. Nu e de mirare din moment ce câştigul mediu lunar pe salariat este de 3.425 de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, ZLG intenţionează să solicite suma de 2.000.000 de lei de la bugetul local pentru continuarea proiectului „Amenajare Zona Liberă Galaţi” – etapa I.

În 2013 şi 2014, ZLG şi-a propus bugete mai mari, ajungând la 4,8 milioane de lei venituri şi 3,8 milioane de lei cheltuieli totale. Poate până atunci învaţă şi funcţionarii Primăriei că ZLG nu e societate pe acţiuni, ci regie autonomă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

La Transurb, subvenţie mai mică, angajaţi mai mulţi

Chiar dacă oferă de trei ori mai multe gratuităţi decât anul trecut, SC Transurb beneficiază, anul acesta, de o subvenţie de la bugetul local cu zece milioane de lei mai mică decât a avut anul trecut. În plus, societatea va avea nevoie de o sută de angajaţi în plus pentru a putea face faţă noului program de transport care va intra în vigoare din mai.

Cifrele vorbesc

Bugetul de pe anul 2015 al Transurb, aprobat recent de Consiliul Local prevede venituri în valoare de 70,2 milioane de lei şi cheltuieli de 69,2 milioane de lei, profitul net propus fiind de 817.000 de lei, din care 342.000 de lei vărsăminte la bugetul local.

Bugetul este mult mai mare decât anul trecut, când societatea a avut venituri totale de 45,6 milioane de lei şi cheltuieli totale de 44,5 milioane de lei, profitul contabil rămas după deducerea impozitului fiind de 801.000 de lei. Dacă anul trecut, din cele 45,6 milioane de lei venituri, 30,7 milioane de lei au fost subvenţii, anul acesta societatea îşi propune o subvenţie de doar 20,6 milioane de lei, cu zece milioane de lei mai mică.

Salariaţi mai mulţi

În bugetul pe 2015, cheltuielile de natură salarială cresc faţă de anul trecut de la 17,7 milioane de lei la 20,8 milioane de lei. Numărul de angajaţi prognozat la finele anului creşte de la 639 la 747 de salariaţi. Este vorba de 60 de conducători auto şi 40 de vatmani. Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile este de 2.109 lei. Pentru anul 2015 Transurb şi-a propus prin planul de investiţii achiziţionarea unor utilaje, instalaţii, aparate şi mijloace fixe menite să îmbunătăţească activitatea atât de transport public local de persoane prin curse regulare şi speciale, cât şi cea de întreţinere şi reparare a autovehiculelor.

Managerul Transurb, Genica Totolici, ne-a declarat că bugetul este realizat pe baza unor scenarii. "Noi ştim care ne vor fi veniturile şi cheltuielile până în luna aprilie. Dar din mai, când va intra în vigoare noua strategie de transport, şi vom fi singuri pe traseele principale ale oraşului, nu am putut decât să estimăm cât vom încasa şi ce vom cheltui”, ne-a declarat Genica Totolici.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

De ce elevii şi studenţii nu mai au transport gratuit, pe liniile Transurb, în vacanţa de vară

Bugetul societăţii Transurb pe anul 2016 a stârnit discuţii în şedinţa extraordinară a Consiliului Local de marţi. Aleşii locali au fost curioşi să afle ce plan de achiziţii de mijloace de transport are societatea locală care, din mai, va rămâne singură pe străzile oraşului, dar şi de ce elevii şi studenţii vor fi obligaţi să plătească, în timpul vacanţei de vară, costurile întregi ale transportului cu Transurb, spre deosebire de pensionari, care vor avea gratuitate pe o linie.

Plan de achiziţii

Preşedintele Comisiei de Servicii din cadrul Consiliului Local, Eugen Găvan (ALDE) a fost curios să ştie care este planul de achiziţie de mijloace de transport pentru completarea, înlocuirea parcului auto pentru anul 2016. „Conform strategiei de modernizare a transportului urban, există un plan de achiziţie de mijloace de transport: 14 troleibuze pentru care se pregăteşte licitaţia, 40 de autobuze noi, tot cu achiziţie din alocaţii bugetare, care nu ştiu în ce stadiu sunt, iar din fondurile noastre proprii şi din amortizare avem o aprobare pentru 40 de mijloace de transport tot la mâna a doua, pentru că veniturile noastre proprii sunt foarte mici, ne-am încadrat în sumele pe care le-am avut”, a răspuns managerul Transurb, Genica Totolici.

Facilităţi

Preşedintele Comisiei Juridice din Consiliul Local, Cristian Dima (ALDE) a remarcat că, pentru prima dată în ultimii trei ani, elevii şi studenţii nu vor beneficia de facilităţi la transportul cu mijloacele Transurb, în perioada vacanţei de vară. Mai mult, ei nu-şi vor putea cumpăra nici măcar abonamente la jumătate de preţ! E drept, această decizie a fost luată chiar joia trecută, de către aleşii locali, inclusiv de Cristian Dima.

Genica Totolici a explicat că, anul trecut, au fost aprobate, tot prin hotărâre de Consiliu Local, facilităţi sociale pentru elevi, studenţi, pensionari - gratuitate pe o linie de transport. „S-a prezentat la case de abonamente un număr foarte mare de pensionari. Avem lunar 42.000 de pensionari care circulă pe mijloacele de transport. Elevii şi studenţii sunt în număr foarte mare, aproximativ 15.000 pe lună. Valorile facilităţilor sociale, adunate, se ridică la aproximativ 27 milioane de lei, sumă care nu ne este acoperită nici măcar de subvenţia aprobată anul trecut de Consiliul Local. De aceea s-a considerat ca anul acesta, pe lunile de vară, iulie şi august, elevilor şi studenţilor să nu se mai acorde facilităţi, pentru a putea să scadă ca şi valoare la compensaţie”, a explicat Genica Totolici.

Ce buget are Transurb

Trebuie spus că bugetul prezentat de Transurb şi votat de aleşi a fost realizat fără a fi previzionat ce se va întâmpla din luna mai 2016, când Transurb va rămâne să organizeze şi să realizeze singur transportul public de persoane.

Conform documentelor votate, Transurb şi-a propus, în 2016, să realizeze venituri de 42,8 milioane de lei, dintre care 20 de milioane subvenţii. Societatea îşi propune cheltuieli de 42,2 milioane de lei şi un profit brut de 544.000 de lei, la finalul anului. Asta în condiţiile în care a încheiat anul trecut cu pierdere. Mai exact, în 2015, a realizat venituri totale de 38,7 milioane de lei (dintre care 23,8 milioane, adică peste 61 la sută, subvenţii) şi cheltuieli de 42,5 milioane de lei. Rezultatul brut: pierdere de 3,7 milioane de lei, pe care şi-a propus să o recupereze.

Revenind în 2016, Transurb estimează cheltuieli de natură salarială de 17,4 milioane de lei şi un număr de salariaţi de 645 de persoane, câştigul mediu lunar pe salariat fiind de 2.457 de lei. În 2016, cheltuielile pentru investiţii se ridică la 4,3 milioane de lei. Rămâne de văzut cum vor fi influenţate veniturile societăţii după eliminarea maxitaxi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.