Groapa de gunoi de la Tirighina

dcp100168 · November 28, 2011

"Casablanca" romanesc

Numarat, cantarit, impartit: cateva bazaconii si o afacere esuata

O retelistica amestecand ponturi din interior, mici intrigi economice si, mai presus de orice, interese politice explica de ce a ajuns Romania cel mai slab gestionar de fonduri europene nerambursabile. Consultanti alesi cu dedicatie, firme favorite si cativa jucatori "dezinteresati" pun in scena, la Galati, o pilda biblica.

Implementarea sistemului de management al deseurilor a inceput la Galati cu un proiect ISPA (un fond de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) in baza caruia autoritatile locale obtineau, acum sapte ani de zile, 23 de milioane de euro. Suma era destinata inchiderii vechii gropi de gunoi a orasului de la Tirighina si construirii unui depozit ecologic, a unor statii de sortare si compostare, plus infrastructura necesara implementarii colectarii selective. Suma nerambursabila – 17,25 milioane de euro – si diferenta acoperita printr-un credit acordat de Banca Europeana de Investitii – 5,75 milioane de euro – ar fi trebuit sa plaseze Galatiul pe harta celor mai de succes proiecte de mediu, dar n-au reusit decat sa stranga controversa dupa controversa.

La ora scrierii acestor randuri, groapa ecologica si facilitatile conexe construite nu sunt functionale, iar echipamentele achizitionate – pubele, containere si masini de salubritate – stau in depozite.

Si asta pentru ca realizarea sistemului de management al deseurilor din Galati strange, in sine, realitatile neromantate ale derularii unui astfel de proiect in Romania. Realitatile, intr-o interpretare moderna a biblicului ospat al regelui Baltazar, sunt mereu scrise de o mana invizibila. „Numarat, cantarit, impartit” s-a transformat pe malul Dunarii in „asistat, executat, achizitionat”.

La inceput, prin 2006, au aparut consultantii. Prezenta lor, obligatorie dupa standardele europene, s-a licitat ca intr-o piesa de Caragiale. Conform unui membru al comisiei de licitatie organizate la Oficiul de Plati si Contractare Phare, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, una din firmele participante a beneficiat de suportul decisiv al lui Adrian Mihailescu, membru la vremea respectiva al delegatiei Comisiei Europene si responsabil pentru programul ISPA-mediu. De castigat, a castigat un consortiu format din cvartetul Carl Bro/Grontmij, Romair, IGIP si Iberinsa. Adrian Mihailescu este din ianuarie 2007, conform propriului CV, director al filialei romanesti a grupului Carl Bro/Grontmij. Cu alte cuvinte, angajat al firmei a carei selectare a girat-o ca supervizor echidistant.Sub protectia anonimatului, un fost inalt demnitar implicat in derularea proiectelor ISPA adauga o tusa de gri, sustinand ca „modelul Adrian Mihailescu” nu e exceptia, ci mai degraba regula: „la noi, astfel de conflicte de interese nu intereseaza pe nimeni. Sunt o multime de oameni care isi folosesc pozitiile in sistem si pe urma pleaca beneficiind de toate informatiile din interior”.

Clauza firmei celei mai favorizate

O alta societate din consortiul amintit bate insa orice record in materie de raporturi privilegiate cu institutii ale statului. Romair Consulting, afacere pastorita de Gheorghe Boeru – un personaj pe care presa l-a plimbat in ultimii ani de la stanga la dreapta, plasandu-l ambiguu pe orbitele financiare ale PSD si PD-L, ca semn al inclinatiilor sale transpartinice –, furnizeaza asistenta tehnica si supervizarea proiectelor de mediu, pe zona de deseuri, in aproape jumatate din judetele Romaniei. Succesul peren al unor astfel de mega-clienti, explica surse din sistem, tine de o strategie simpla: preturi de dumping la licitatiile organizate pentru consultanta si asistenta tehnica, cheltuielile efective (mai mari decat cele ofertate) fiind acoperite ulterior prin caiete de achizitii ale lucrarilor publice intocmite cu dedicatie si prin relatii „relaxate” ale supervizorilor cu firmele angajate sa execute proiectele.

La Galati, de constructia efectiva a celulei ecologice si a statiilor de sortare si compostare s-au ocupat firma greceasca Mesogeos SA si Valceana SA, infrastructura necesara implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor fiind furnizata de Iridex si Gradinariu Import Export. De altfel, Iridex Group, societate controlata de fostul senator PC de Buzau, Corneliu Pascu (un apropiat al lui Dan Voiculescu), este un alt pion omniprezent pe tabla contractelor atribuite in cadrul proiectelor de mediu finantate european.

Afacerea esuata

Distanta dintre restaurantul „Neacsu” din Galati – un fel de „Rick’s Cafe” a la roumaine, fara atmosfera din „Casablanca”, dar cu mafioti provinciali, curve si onorabili cu reputatii, inca, intacte – si birourile oficialitatilor locale e umpluta de cativa kilometri si o serie de combinatii pestilentiale. Exact pe linia acestei distante s-a negociat, la finalul lui 2008, o afacere tipica pentru modul in care fondurile europene dedicate implementarii sistemelor de management al deseurilor au ajuns sa fie disputate netransparent, intr-o retelistica amestecand laolalta ponturi din interior si, mai presus de orice, interese politice.

Contractul de executie a celulei ecologice, venit la pachet cu obligatia inchiderii vechiului depozit al orasului, a fost semnat la Galati in iulie 2008. Desi castigatorii, firma greceasca Mesogeos SA, ar fi trebuit sa finalizeze lucrarea pana la finalul lui 2009, pana in prezent inca nu s-a facut receptia. Intarzierea are explicatii formale – de la parametrii tehnici diferiti „in teren”, la nevoi de reproiectare – si cateva dedesubturi care explica de ce Romania a ajuns cel mai slab gestionar de fonduri comunitare din UE.

Datele de la Registrul Comertului rezerva o surpriza pentru cei dispusi sa cerceteze increngatura de firme din jurul proiectelor de mediu cu finantare europeana. La Galati, Mesogeos apare in doua variante: SA-ul „mama” (companie pe care Gabriela Manta, fost director al societatii, o descrie ca fiind solida si stabila, dar pe care cei implicati in proiect o numesc „mama tepelor”) si un Mesogeos Group SRL, aparent fara nicio legatura cu firma angajata sa ecologizeze groapa de gunoi a orasului. La infiintare, in toamna lui 2008, „puiul” Mesogeos avea ca actionari doua entitati juridice - Selin Group si VS Link - si o persoana fizica - Daniel Sandulache -, aparitia sa fiind motivata de banii pusi in joc printr-o lucrare subcontractata de SA-ul „parinte”.

Daniel Sandulache era omul cu informatiile din interior, din moment ce sotia sa lucra, la vremea respectiva, ca inginer, in Unitatea de Implementare a Proiectului (entitate a administratiei locale, subordonata viceprimarului PNL Mircea Razvan Cristea). Actionarul Selin Group, controversatul afacerist Mihai Selin, este trimis in prezent in judecata pentru inselaciune, intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Harghita. La mijloc ar fi vorba de o frauda de 50 de miliarde de lei vechi comisa in 2007.

In toamna lui 2008 insa nimeni nu-si facea procese de constiinta la Galati, cu atat mai putin autoritatile locale ori grecii de la Mesogeos care-si dadusera acordul pentru folosirea numelui lor, ca un „semn de buna-credinta”. Insa, in pragul perfectarii intelegerii si a semnarii actelor de subcontractare, totul s-a prabusit. „Mesogeos SA au fost anuntati ca firma aleasa trebuie sa fie sprijinita politic”, sustine o sursa implicata direct in afacere, „asa ca lucrarea subcontractata a ajuns la cine trebuie la inceputul lui 2009”. „Cine trebuie” a fost in cazul de fata Floreal Trading, o societate obscura din comuna Sendreni, controlata de apropiati ai primarului PNL din localitate, Paul Cristea. La randul sau, un personaj al carui destin politic este dirijat de viceprimarul galatean, liberalul Mircea Cristea.

Ratarea afacerii Mesogeos SA-Mesogeos Group si inlocuirea ei cu alta la fel de dubioasa ofera o grila de lectura pentru intelegerea felului in care proiectele finantate din fonduri europene co-intereseaza o serie de oameni dispusi sa-si utilezeze pozitiile din sistemul public pentru a obtine beneficii private. La trei ani de la demararea lucrarilor la Galati, celula ecologica n-a ajuns inca in faza de receptie, la statiile de sortare si compostare nu se poate ajunge decat pe jos, pentru ca nu exista drum de acces, iar echipamentele achizitionate – containere si masini de colectare selectiva – stau in depozite. In plus, desi memorandumul de finantare semnat in cazul proiectului ISPA de la Galati prevedea achizitionarea a peste 1.600 de containere destinate colectarii selective, doar 660 si-au mai gasit loc in decontul final.

JUCATORII. Un mic artificiu

O batalie subterana se duce la Galati pentru concesionarea serviciilor de gestiune a lucrarilor executate, dar si a serviciului de salubritate din oras. Actualul operator, Ecosal, in fapt o directie de utilitate publica aflata in subordinea primariei, a reusit sa primeasca in luna august, printr-o hotarare de consiliu local, gestiunea asupra statiilor de sortare si compostare.

Dupa ce receptia finala la depozitul ecologic va fi facuta, noua celula de la Tirighina ar trebui sa urmeze acelasi traseu legislativ si sa intre in administrarea Ecosal, sustin mai multe voci din sistem. Problema majora a oficialitatilor galatene este insa obligatia, prevazuta expres in memorandumurile de finantare ISPA, de a organiza licitatii publice pentru concesionarea gestiunii acestor servicii. Ion Ionescu, directorul operatorului de salubritate si un apropiat al primarului PSD Dumitru Nicolae, foloseste un artificiu pentru a argumenta situatia, prelevandu-se de o prevedere care i-ar permite sa beneficieze, ca serviciu public, de facilitatile construite prin atribuire directa.

Experti din zona de audit sustin insa ca ceea ce se intampla la Galati e o bazaconie, iar obligativitatea licitarii publice a gestiunii este universala. Pe de alta parte, Ionescu spune ca a primit deja acceptul Bruxelles-ului pentru a prelua obiectivele realizate sub proiectul ISPA. In plus, ofera o teza paradoxala despre motivele transformarii fostei entitati comerciale responsabile cu salubritatea, Ecosal Prest, in actualul serviciu public: „In 2007, eram firma cu actionar unic consiliul local, dar putea sa vina oricine la licitatie. Atunci am spus ca ma transform in serviciu public pentru a evita licitatia. Serviciul privat vine sa castige. Eu, Ecosal, nu am voie sa realizez beneficii, deci lucrez la cota cea mai mica, asa cum vrea comunitatea”.

Solicitat cu o serie de raspunsuri oficiale, Ministerul Mediului transmite insa exact contrariul: concesionarea serviciului, prin licitatie, permite reducerea costurilor datorita conditiilor concurentiale. Disolutia autoritatii de stat in Romania lui 2011 e aproape completa: mici conglomerate de interese iau forma unor feude in care discursul utopic despre servirea cetateanului tine loc de solutii administrative eficiente.

Ceva de ciugulit

Cu serviciul de salubritate tinut sub palaria monopolului Ecosal, prin actiunea directa a primarului PSD Dumitru Nicolae si a lui Ion Ionescu, la Galati tot se mai gaseste cate ceva de ciugulit pentru „greii” gunoaielor romanesti. RER Ecologic Service, parte a grupului RER, si-a facut loc si aici, inchiriind in jur de 20 de utilaje Ecosalului. Nimeni in Primarie nu vrea sa vorbeasca despre asta, cu atat mai putin despre sume sau prevederi contractuale. „Probabil Ecosal nu are suficiente masini”, explica situatia Bogdan Epure, responsabil de managementul calitatii la RER. Serviciul public are insa cam 30 de masini, urmand sa mai primeasca in gestiune si cele zece autovehicule pentru colectarea selectiva achizitionate prin ISPA. Ion Ionescu e scurt: „Eu nu am nevoie de RER, sa fiu sincer. Dar politic ni se impune”. Aluzia directorului din primarie e cu bataie lunga, din moment ce administrator al filialei RER din Galati este consilierul local PDL Ion Dumitru, finul deputatului democrat-liberal Cezar Preda (banuit ca este inca implicat in derularea actiunilor grupului RER, desi a s-a retras formal din societate in decembrie 2004).

Dubla calitate a lui Dumitru – de ales local si director al unei companii care are incheiat un contract comercial cu o institutie aflata sub autoritatea primariei – incalca, de altfel, regimul incompatibilitatilor pentru alesii locali, reglementat de dispozitiile Legii 161 din 2003. Potrivit articolului 90 alineatul 1 din actul normativ, “consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective”.

Incompatibilitatile deranjeaza, insa, mai putin la Galati, acolo unde preocupa mai degraba inevitabila licitatie care va trebui organizata pentru concesionarea servicului de salubritate. Teoretic, o conditie de baza a proiectelor ISPA e ca gestiunea facilitatilor construite cu sprijinul banilor europeni sa fie separata de cea a colectarii si transportului deseurilor. In conditiile in care Ecosal a primit deja in administrare statiile de sortare si compostare, o licitatie pe salubritatea orasului e aproape obligatorie. In block-starturi, RER asteapta.

Un baiat smecher

Ambitiile RER de a intra pe piata de salubritate si cateva orgolii meschine tulbura atmosfera in sanul organizatiei PD-L din Galati. Prelungirile comerciale ale gigantului RER in zona politica l-au inclus, pe vremuri, si pe actualul comisar-sef al Garzii de Mediu din oras, Mihai Turcu. In biroul sau, prea putinii metri patrati abia reusesc sa-i gazduiasca personalitatea exploziva. Registrul Comertului spune ca o firma controlata de Turcu, Diplomat International, detine niste actiuni la RER. Foarte putine insa, aproape ca nici nu conteaza, iar comisarul e vizibil enervat de faptul ca, in urma unor dispute interne, a fost eliminat din afacere.

De fapt, Turcu evita sa spuna ca, in 2000, a incercat sa mai prinda cateva feliute din salubritatea Galatiului si a Brailei, infiintand doua societati, impreuna cu niste afaceristi italieni banuiti la vremea respectiva de legaturi cu mafia siciliana. Una dintre firme, Brai-Cata, este astazi stapana pe o treime din gunoaiele brailene. Cealalta, Gal-Cat n-a apucat sa respire niciodata cu adevarat. Turcu mai spera insa. „Economia de piata sa isi spuna cuvantul, lasati o concurenta, Galatiul poate sa inghita 2-3 firme private”, boxeaza el cu umbrele. Apoi, pledeaza pentru alt jucator important pe piata deseurilor, „A mai fost o societate in Galati, dar pana la urma a trebuit sa plece pentru ca nu le acceptau gunoiul colectat din judet. Au avut contracte cu comune, iar Dumitru Nicolae (primarul orasului, n.r.) a refuzat depozitarea deseurilor. Asta ce inseamna? Monopol. Cu concursul primariei, al consiliului local, al prefecturii”. Turcu nu pronunta numele respectivei firme eliminate, dar e vorba de compania valceana Urban, „adusa” in actionariatul Brai-Cata dupa retragerea partenerilor italieni, in iulie 2008.

Ramane cert un singur lucru: pe comisarul sef al Garzii de Mediu din Galati il intereseaza mai mult dreapta impartire a gunoaielor intre operatorii privati decat lipsa crasa a colectarii selective in oras ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi inca rezerva surprize. Inclusiv de ordin contractual, din moment ce Primaria Galati a atribuit la inceputul anului un contract de peste 800.000 de euro firmei Mesogeos SA ca sa faca ceea ce memorandumul de finantare deja prevedea – sa inchida depozitul menajer neconform. Derulata printr-o procedura de tipul „negociere fara anunt de participare”, achizitia a fost motivata astfel: „la data inceperii lucrarilor s-a constatat ca geometria vechiului depozit (suprafata si inaltimea) nu mai corespunde cu cea prezentata in proiect ca situatie existenta”.

dela0.ro

riaji · November 29, 2011

Nimic nou sub soare.. aceeasi branza o mancam acum aproape 2 ani de zile, dar ghiciti cati din pastarnacii din Camera de Conturi sau din DNA se vor autosesiza VREODATA

dcp100168 · December 22, 2011

Nu mai ascundem gunoiul sub preş, îl colectăm selectiv!

Galaţiul se poate mândri că a intrat în lumea localităţilor civilizate; după ce, săptămâna trecută, s-a inaugurat prima staţie de epurare a apelor uzate din viaţa oraşului, de ieri, oficial, municipiul are groapă ecologică, iar colectarea deşeurilor se face selectiv. În plus, toate resturile vegetale sunt prelucrate la staţia de compostare, rezultând un îngrăşământ „bio” extrem de apreciat de agricultori.

Valoarea totală a proiectului ISPA de management al deşeurilor urbane este de 21,3 milioane de euro, din care UE ne-a acordat 16,04 milioane euro nerambursabili, iar Primăria municipiului Galaţi a contribuit cu 5,34 milioane euro. Cu aceşti bani, din 2006, de când s-a semnat memorandumul de finanţare şi până în această lună, s-au construit un nou depozit ecologic de deşeuri, o staţie de sortare şi compostare şi două puncte verzi, toate părţi ale sistemului integrat de gestionare a deşeurilor. În plus, groapa cea veche a oraşului a fost închisă, adică acoperită cu pământ. Însă „neutralizarea” ei nu a constat doar în acest lucru, ci şi în alte procedee – acoperirea cu un strat de pietriş şi forarea a 12 puţuri de colectare a gazelor, rezultate din procesul inevitabil de fermentare. Puţurile au şi o instalaţie de captare a gazelor ce pot fi folosite drept combustibil.

Un lucru este sigur; aşa cum arată acum groapa veche a oraşului (sau mai bine spus, cum nu arată, căci este transformată într-un imens munte de pământ) cu siguranţă că nu vor mai apărea incendii spontane sau puse de gunoieri, aşa cum s-a întâmplat până vara trecută. Cât priveşte amenajarea noii gropi ecologice, aceasta este prevăzută cu un adevărat sistem de canalizare, prin conductele căruia se vor scurge reziduurile către o staţie de epurare, după care apele vor fi deversate în Siret. Noua groapă de gunoi, cu o suprafaţă comparabilă cu cea veche – cam şase hectare – ar urma să se umple în termen de şapte ani de acum înainte, cu gunoiul din municipiul Galaţi şi cel al celor cinci comune limitrofe: Şendreni, Vânători, Tuluceşti, Smârdan şi Braniştea.

Ce se întâmplă cu deşeurile reciclabile?

Însă groapa ecologică este doar o componentă - pentru care s-au alocat 10,7 milioane euro - din proiectul ISPA. Pentru suma de 4,19 milioane euro s-a construit staţia de sortare şi compostare, despre care „Viaţa liberă” a mai scris. Aici sunt aduse materialele reciclabile, colectate în cele 660 de pubele colorate amplasate prin oraş. Şi, deşi există impresia că pubele se „varsă” în aceeaşi remorcă, la grămadă, şeful Ecosal, Ion Ionescu, a explicat: „remorca are trei compartimente, câte pubele de deşeuri reciclabile sunt. Doar de afară este impresia că ele se deşartă la grămadă”. După ce PET-urile sunt selectate manual, pe culori, ele trec printr-o linie de balotare, la fel întâmplându-se şi cu hârtia. În final, materialele reciclabile vor fi vândute de Ecosal, banii urmând să ia destinaţii care nu au fost stabilite clar, deocamdată.

Cât priveşte staţia de compostare ar putea umple de invidie orice agricultor european; toate resturile vegetale din oraş sunt tocate, după care materialul intră într-un proces de fermentare în urma căruia rezultă unul din cele mai bune îngrăşăminte „bio” în agricultură.

Atât viceprimarul Mircea Cristea, care a supervizat implementarea proiectului, cât şi ceilalţi parteneri – Ion Ionescu, şeful serviciului Ecosal (care va fi unic operator pe salubritate, fără să însemne că nu va putea subcontracta, ca şi până acum, către RER), şi Eugen Zaharia, şeful SC Administraţia Pieţelor - au vorbit laudativ despre proiect.

„Este o mare realizare, ca şi staţia de epurare a apelor uzate. Sunt mulţumit că s-au finalizat cu bine ambele proiecte”, a declarat primarul Dumitru Nicolae, care a inaugurat obiectivele nou realizate prin ISPA.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 12, 2012

Noul sistem de management al deşeurilor în oraşul Galaţi

Proiectul ISPA „Sistem integrat de management al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”, iniţiat de Municipalitatea Galaţi şi finanţat de Uniunea Europeană prin programul ISPA, a fost finalizat la sfârşitul anului trecut, printr-o ceremonie organizată în data de 17 decembrie 2011.

Noul sistem integrat de gestionare a deşeurilor realizat prin acest proiect include un depozit ecologic de deşeuri, o staţie de sortare şi compostare, două puncte verzi de depozitare şi un sistem de colectare selectivă dotat cu vehicule şi containere specializate.

Noul traseu al deşeurilor presupune selectarea acestora la sursă de către cetăţenii oraşului. Aceştia vor depozita hârtia / cartonul, plasticul / metalul şi sticla în containere speciale, reducând astfel considerabil cantitatea de deşeuri menajere. Materialele reciclabile depozitate separat vor fi transportate la staţia de sortare construită în cadrul proiectului ISPA, unde va avea loc o selectare manuală amănunţită a acestora, în urma căreia deşeurile vor fi ambalate şi trimise la centrele de reciclare propriu-zise.

În aceeaşi incinta cu staţia de sortare, a fost construită şi o facilitate de compostare a deşeurilor verzi, care foloseşte tehnica compostării în brazde. În urma acestui proces, va rezulta un îngrăşământ ecologic deosebit de util în agricultură numit compost, care va putea fi valorificat pentru a finanţa o parte din noul sistem de gestionare a deşeurilor.

Pe lângă materialele reciclabile pentru care s-au amplasat containere galbene (plastic / metal), albastre (hârtie / carton) şi verzi (sticlă), există deşeuri speciale care au modalităţi specifice de procesare şi care nu trebuie să ajungă la depozitul de deşeuri. În acest scop, s-au proiectat şi construit două puncte verzi de depozitare care reprezintă, în esenţă, zone beonate şi imprejmuite unde se pot depozita aceste deşeuri speciale, cum ar fi materialele de construcţie, calculatoare vechi, frigidere, mobilă, fier vechi, resturi rezultate în urma curăţării grădinilor şi parcurilor, deşeuri periculoase etc.

Ultima etapă în traseul deşeurilor presupune transportarea şi depozitarea deşeurilor care nu pot fi reciclate în noul depozit de deşeuri realizat prin proiectul ISPA, a cărui construcţie a fost urmată de închiderea corespunzătoare a vechii gropi de gunoi, care constituia o sursă de poluare. Noul depozit are un sistem de etanşare adecvat, drumuri tehnologice, clădiri administrative, un pod-basculă, o staţie de tratare a levigatului şi una destinată arderii gazului rezultat din deşeuri etc. Acesta are o durată de viaţă estimată de 4 – 5 ani.

Astfel se încheie călătoria deşeurilor, care a fost regândită prin intermediul proiectului SIPA pentru ca oraşul Galaţi să fie mai curat, mai puţin poluat şi, nu în ultimul rând, civilizat. Pentru ca noul sistem de gestionare a deşeurilor să fie funcţional, este necesară colaborarea gălăţenilor, singurii care pot transforma această poveste de succes într-o realitate constantă.

http://www.ispagalati.ro

dcp100168 · April 6, 2012

Ecosal trebuie să împrejmuiască groapa de gunoi

Deşi a investit multe milioane de euro în amenajarea gropii de gunoi ecologice de la Tirighina pe care o exloatează de doar câteva luni, Serviciul Public Ecosal a omis un element esenţial: gardul care să împrejmuiască celula de depozitare. În lipsa acestuia, orice pală de vânt poartă deşeurile din plastic uşoare, cum sunt ambalajele şi pungile, în afara perimetrului gropii.

Garda de Mediu s-a autosesizat şi a efectuat un control la Tirighina. "Comisarii noştri au descoperit că vântul din ultimele zile a luat pungi de la groapa de gunoi şi le-a dus în copacii din vecinătatea rampei şi mai departe, până în triajul CFR, iar feroviarii ne-au spus că nu e prima dată când sunt nevoiţi să cureţe liniile de asemenea deşeuri uşoare", a declarat, vineri, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Mihai Turcu.

Conform aceleiaşi surse, comisarii de mediu au obligat Ecosal să împrejmuiască celula cu un gard până la 15 mai, după care să cureţe zonele învecinate de gunoaiele care au "evadat" de la Trighina.

viata-libera.ro

dcp100168 · May 2, 2012

Gunoiul de la Tirighina va fi acoperit şi împrejmuit

Gunoiul menajer colectat de la gălăţeni şi dus la Tirighina va fi acoperit, iar celula de depozitare va fi împrejmuită, astfel încât ambalajele uşoare să nu mai ajungă pe terenurile din jur ori de câte ori e vânt. "Când stratul de gunoi va atinge un metru, el va fi acoperit cu pământ sau cu deşeuri din demolări. Vor mai zbura nişte pungi, aşa că va fi pus şi un gard din plasă, a cărui înălţime va fi stabilită de Primărie", a spus şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache.

Ridicarea unui gard a fost impusă de Garda de Mediu, care avertizează Primăria că va fi amendată dacă nu va respecta termenul de conformare.

viata-libera.ro

dcp100168 · February 27, 2013

Depozitul Tirighina funcţionează fără autorizaţie
* Primăria riscă să fie sancţionată pentru nerespectarea termenelor şi neîndeplinirea obiectivelor din cadrul proiectului ISPA de gestionare a deşeurilor

Serviciul Public Ecosal, administratorul depozitului de deşeuri de la Tirighina, nu deţine autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea activităţii la punctul de lucru, au arătat reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu Galaţi, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurate, ieri, la Prefectură. Chiar dacă şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, a vrut să le scoată ochii membrilor Comisiei de Dialog Social cu realizările Primăriei prin proiectul „Sistem integrat de management al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”, imaginea grandioasă pe care a încercat el să o creeze a fost spulberată de Garda de Mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului.
Deficienţe pe bani europeni
Noua celulă de depozitare, de 920.000 de metri cubi, a fost trecută din proprietatea publică a municipiului şi administrarea Consiliului Local Galaţi în administrarea Ecosal Galaţi în 2012, însă nici până acum nu a fost semnat procesul-verbal de predare/primire între cele două instituţii. Potrivit comisarului de mediu Liliana Cornea, Ecosal nu a primit autorizaţie de mediu pentru că nu a remediat deficienţele constatate de Comisia de recepţie referitoare la terasamente, sistemul de evacuare a apei uzate şi staţia de biogaz.
În procesul-verbal de terminare a lucrărilor, remis Agenţiei pentru Protecţia Mediului pe 28 decembrie 2011, Ecosal preciza că anumite lucrări nu respectă prevederile proiectului, dar că ele vor fi remediate în 30 de zile, lucru care nu s-a întâmplat. Acum se vine cu noi promisiuni, iar Mircea Ostache a susţinut că problemele de la depozitul Tirighina vor fi remediate în două luni de zile.
Un constructor cum nu se poate mai prost
Prefectul Emanoil-Cătălin Bocăneanu a atras atenţia că este posibilă sancţionarea financiară a Primăriei pentru nerespectarea termenelor şi neîndeplinirea obiectivelor în cadrul acestui proiect ISPA. Cum niciunul dintre marii reprezentanţi ai Primăriei nu a fost prezent la Comisia de Dialog, răspunsul la cele observate de prefect a venit tot din partea şefului Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri. „Situaţia este dificilă din cauza faptului că am avut un constructor cum nu se poate mai prost. E bine să recunoaştem asta. La momentul acesta, avem blocată garanţia de bună execuţie şi o parte din banii din ultima factură. Vom executa lucrările în contul lor, ca să fie conform proiectului şi vom întreprinde măsurile necesare la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului pentru a obţine autorizaţia de mediu. Este evident că Primăria municipiului Galaţi nu şi-a dorit să ajungă în situaţia asta”, a declarat Mircea Ostache.
Vine vânt de litigiu
Mircea Ostache a mai promis că instituţia va duce firma contractată în Justiţie. „În mod sigur, vom ajunge într-un litigiu cu firma care a construit depozitul de deşeuri şi sper să avem câştig de cauză”, a mai spus acesta. Lucrările de la groapa Tirighina au fost executate de S.C. Mesogeos S.A., contra sumei de 10.410.798 euro.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 21, 2013

Un milion de euro pentru o tonă de gunoi! Cum se toacă banii pe ISPA - deşeuri

* După o investiţie de peste 21 milioane de euro, doar 22 de tone pe lună din totalul de deşeuri pe care îl dă Galaţiul este sortat şi prelucrat * Cei care gestionează proiectul dau vina pe hoţii de peturi * Halal eficienţă - Din comercializarea deşeurilor selectate, la bugetul local se încasează doar 12.800 de lei! * Colac peste pupăză municipalitatea trebuie să facă noi investiţii, pentru că o parte din lucrări au fost executate prost

Doar două tone de peturi şi aproximativ 20 de tone de hârtie ajung, pe lună, la staţia de compostare din Galaţi, realizată prin programul ISPA, iar restul de aproape 7.000 -10.000 de tone de resturi menajere ajung la depozitul de deşeuri Tirighina. Valoarea întregului proiect ISPA Deşeuri - adică staţia de compostare, depozitul plus igluurile şi alte detalii - se ridică la 21,4 milioane de euro. Potrivit şefului Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, n-ar fi vorba de o gestionare proastă a proiectului, ci de faptul că "obiectul muncii" - deşeurile preselectate - este furat de amărâţii care sparg containerele în căutarea de resturi pe care să le valorifice la centrele de colectare.

Beneficii economice mici

Raportat la purcoiul de bani care s-a băgat în acest proiect, beneficiile economice ale Galaţiului în urma vânzării baloţilor de deşeuri carton şi peturi de către Ecosal, beneficiarul final al programului ISPA, sunt mai degrabă simbolice, având în vedere că Serviciul Public Ecosal vinde kilogramul de peturi cu un leu, iar kilogramul de hârtie este de numai 0,27 de lei. Mai exact, dacă Ecosal ar vinde toată cantitatea de hârtie şi plastic sortată, bugetul local ar încasa doar 12.800 de lei pe lună. Adică mai nimic, în condiţiile în care, la nivelul Galaţiului, ar fi de prelucrat deşeurile menajere de la 231.000 de locuitori.
Vina pentru eficienţa scăzută a selecţiei şi prelucrării deşeurilor este aruncată de Mircea Ostache în ograda căruţaşilor care fură o mare cantitate din deşeurile reciclabile, dar şi în ograda cetăţenilor care încă, se pare, nu sunt obişnuiţi cu colectarea selectivă. „Cu cât conştientizarea este mai bună, cu cât sistemul informal este mai bine pus la pământ, cu cât Serviciului Public Ecosal i se asigură exclusivitatea, cu atât veniturile municipiului Galaţi din colectarea selectivă pot creşte. Sistemul informal nu a apărut de bunăvoie şi nesilit de nimeni, este ghidonat din spate de firmele care colectează peturi, sticle şi hârtie. Fără firmele din spate, hoţii de peturi şi carton poate s-ar opri”, ne-a explicat şeful Unităţii de Implementare a proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache.
În prezent, principalii cumpărători de deşeuri din carton şi hârtie ai Serviciului Public Ecosal sunt Vrancart, din Adjud, producător de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi hârtie igienico-sanitară şi Ecoprod Service, din Galaţi, societate specializată în colectarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
Mai trebuie spus că, la staţia de sortare şi compostare lucrează aproximativ 30 de oameni, o parte pe sortare şi o parte pe producerea compostului din deşeuri verzi. Legat de acesta din urmă, un venit s-ar putea obţine şi de aici, însă compostul din deşeuri verzi nu este vândut, ci dat mai departe ca îngrăşământ ecologic societăţii Gospodărire Urbană pentru a fi folosit în parcuri.
Prin urmare, din toată această afacere, singurul beneficiu real pentru oraş ar fi acela că, atâta timp cât staţia de selectare şi compostare este funcţională şi cel puţin o parte din deşeurile verzi, plasticul şi hârtia nu mai ajung în groapa de gunoi, depozitul de deşeuri de la Tirighina ar avea o durată de viaţă mai lungă. Prea puţin, în condiţiile în care, pe lângă obiectivele de protecţia mediului, prelucrarea deşeurilor poate fi o activitate foarte profitabilă, a se vedea unităţile asemănătoare care există în alte părţi.
Pe de altă parte, există informaţii că nici nu există un interes foarte mare din partea Ecosal ca investiţia să fie pe deplin funcţională, căci altfel s-ar cunoaşte exact ce cantitate de gunoi este colectată de la populaţie şi nu s-ar mai putea umfla bugetul de cheltuieli după ureche.

Cum funcţionează staţia de selectare şi compostare

Linia de sortare a fost concepută prin proiectul tehnic la o capacitate anuală de 6.000 de tone şi sunt instalate doua linii de sortare materiale reciclabile: pet, hârtie, cartoane, ambalaje aluminiu, sticlă. Staţia de sortare ar trebui să primească numai materiale presortate în punctele de colectare, iar sortarea se face manual. După sortare, hârtia, cartonul şi pet-urile sunt presate şi îmbalotate, iar cutiile de aluminiu sunt tocate. Sticlele sunt sortate pe categorii diferite. Linia de compostare este o platforma betonată, unde deşeurile colectate sunt mai întâi mărunţite într-un tocător şi apoi aşezate în hala de compostare, în brazde, apoi întoarse şi umezite periodic. După o perioadă de fermentare de aproximativ 12-14 săptămâni se obţine compostul care poate fi folosit ca pământ vegetal în zonele unde se amenajează spaţii verzi, pe taluzuri, etc. Compostul astfel obţinut va fi depozitat pe o platforma, de unde poate fi livrat potenţialilor beneficiari.

Defecte la depozitul de deşeuri

După terminarea lucrărilor la proiectul "Închiderea gropii de gunoi Tirighina şi construirea extensiei", în 2011, în perioada de notificare a defectelor, Primăria municipiului Galaţi a notificat executantul, SC Mesogeos SA, în privinţa mai multor neconformităţi ale proiectului cu proiectul aprobat. S-au sesizat mai multe deficienţe la şanţul drenant, conductele de refulare, rigolele de apă de suprafaţă, rigolele de protejare a racordului de gaz, canalele de ventilaţie şi terasamente, însă executantul nu a dat curs notificărilor. În urmă cu o lună, în februarie, Garda de Mediu, dar şi prefectul îi atrăgeau atenţia şefului Unităţii de Implementare a proiectului ISPA - Deşeuri, Mircea Ostache, că lucrările trebuiau remediate de mult. Situaţia ar putea fi rezolvată începând de săptămâna aceasta. „Facem procedură de achiziţie”, ne-a spus Mircea Ostache. Primăria va executa lucrările pe banii săi, urmând să solicite plata sumelor de către SC Mesogeos SA. Costul lucrărilor este de 14.343 euro, iar penalităţile de întârziere pe care Mesogeos va trebui să le plătească sunt în jur de 354.000 euro, potrivit spuselor lui Mircea Ostache.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 21, 2013

"Casablanca" romanesc: o afacere esuata la Galati

O retelistica amestecand ponturi din interior, mici intrigi economice si, mai presus de orice, interese politice explica de ce a ajuns Romania cel mai slab gestionar de fonduri europene nerambursabile. Consultanti alesi cu dedicatie, firme favorite si cativa jucatori "dezinteresati" pun in scena, la Galati, o pilda biblica.

Implementarea sistemului de management al deseurilor a inceput la Galati cu un proiect ISPA (un fond de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructura si protectia mediului) in baza caruia autoritatile locale obtineau, acum sapte ani de zile, 23 de milioane de euro. Suma era destinata inchiderii vechii gropi de gunoi a orasului de la Tirighina si construirii unui depozit ecologic, a unor statii de sortare si compostare, plus infrastructura necesara implementarii colectarii selective. Suma nerambursabila – 17,25 milioane de euro – si diferenta acoperita printr-un credit acordat de Banca Europeana de Investitii – 5,75 milioane de euro – ar fi trebuit sa plaseze Galatiul pe harta celor mai de succes proiecte de mediu, dar n-au reusit decat sa stranga controversa dupa controversa.
La ora scrierii acestor randuri, groapa ecologica si facilitatile conexe construite nu sunt functionale, iar echipamentele achizitionate – pubele, containere si masini de salubritate – stau in depozite.
Si asta pentru ca realizarea sistemului de management al deseurilor din Galati strange, in sine, realitatile neromantate ale derularii unui astfel de proiect in Romania. Realitatile, intr-o interpretare moderna a biblicului ospat al regelui Baltazar, sunt mereu scrise de o mana invizibila. „Numarat, cantarit, impartit” s-a transformat pe malul Dunarii in „asistat, executat, achizitionat”.
La inceput, prin 2006, au aparut consultantii. Prezenta lor, obligatorie dupa standardele europene, s-a licitat ca intr-o piesa de Caragiale. Conform unui membru al comisiei de licitatie organizate la Oficiul de Plati si Contractare Phare, care a preferat sa-si pastreze anonimatul, una din firmele participante a beneficiat de suportul decisiv al lui Adrian Mihailescu, membru la vremea respectiva al delegatiei Comisiei Europene si responsabil pentru programul ISPA-mediu. De castigat, a castigat un consortiu format din cvartetul Carl Bro/Grontmij, Romair, IGIP si Iberinsa. Adrian Mihailescu este din ianuarie 2007, conform propriului CV, director al filialei romanesti a grupului Carl Bro/Grontmij. Cu alte cuvinte, angajat al firmei a carei selectare a girat-o ca supervizor echidistant.

Sub protectia anonimatului, un fost inalt demnitar implicat in derularea proiectelor ISPA adauga o tusa de gri, sustinand ca „modelul Adrian Mihailescu” nu e exceptia, ci mai degraba regula: „la noi, astfel de conflicte de interese nu intereseaza pe nimeni. Sunt o multime de oameni care isi folosesc pozitiile in sistem si pe urma pleaca beneficiind de toate informatiile din interior”.
Clauza firmei celei mai favorizate
O alta societate din consortiul amintit bate insa orice record in materie de raporturi privilegiate cu institutii ale statului. Romair Consulting, afacere pastorita de Gheorghe Boeru – un personaj pe care presa l-a plimbat in ultimii ani de la stanga la dreapta, plasandu-l ambiguu pe orbitele financiare ale PSD si PD-L, ca semn al inclinatiilor sale transpartinice –, furnizeaza asistenta tehnica si supervizarea proiectelor de mediu, pe zona de deseuri, in aproape jumatate din judetele Romaniei. Succesul peren al unor astfel de mega-clienti, explica surse din sistem, tine de o strategie simpla: preturi de dumping la licitatiile organizate pentru consultanta si asistenta tehnica, cheltuielile efective (mai mari decat cele ofertate) fiind acoperite ulterior prin caiete de achizitii ale lucrarilor publice intocmite cu dedicatie si prin relatii „relaxate” ale supervizorilor cu firmele angajate sa execute proiectele.
La Galati, de constructia efectiva a celulei ecologice si a statiilor de sortare si compostare s-au ocupat firma greceasca Mesogeos SA si Valceana SA, infrastructura necesara implementarii sistemului de colectare selectiva a deseurilor fiind furnizata de Iridex si Gradinariu Import Export. De altfel, Iridex Group, societate controlata de fostul senator PC de Buzau, Corneliu Pascu (un apropiat al lui Dan Voiculescu), este un alt pion omniprezent pe tabla contractelor atribuite in cadrul proiectelor de mediu finantate european.
Afacerea esuata
Distanta dintre restaurantul „Neacsu” din Galati – un fel de „Rick’s Cafe” a la roumaine, fara atmosfera din „Casablanca”, dar cu mafioti provinciali, curve si onorabili cu reputatii, inca, intacte – si birourile oficialitatilor locale e umpluta de cativa kilometri si o serie de combinatii pestilentiale. Exact pe linia acestei distante s-a negociat, la finalul lui 2008, o afacere tipica pentru modul in care fondurile europene dedicate implementarii sistemelor de management al deseurilor au ajuns sa fie disputate netransparent, intr-o retelistica amestecand laolalta ponturi din interior si, mai presus de orice, interese politice.
Contractul de executie a celulei ecologice, venit la pachet cu obligatia inchiderii vechiului depozit al orasului, a fost semnat la Galati in iulie 2008. Desi castigatorii, firma greceasca Mesogeos SA, ar fi trebuit sa finalizeze lucrarea pana la finalul lui 2009, pana in prezent inca nu s-a facut receptia. Intarzierea are explicatii formale – de la parametrii tehnici diferiti „in teren”, la nevoi de reproiectare – si cateva dedesubturi care explica de ce Romania a ajuns cel mai slab gestionar de fonduri comunitare din UE.
Datele de la Registrul Comertului rezerva o surpriza pentru cei dispusi sa cerceteze increngatura de firme din jurul proiectelor de mediu cu finantare europeana. La Galati, Mesogeos apare in doua variante: SA-ul „mama” (companie pe care Gabriela Manta, fost director al societatii, o descrie ca fiind solida si stabila, dar pe care cei implicati in proiect o numesc „mama tepelor”) si un Mesogeos Group SRL, aparent fara nicio legatura cu firma angajata sa ecologizeze groapa de gunoi a orasului. La infiintare, in toamna lui 2008, „puiul” Mesogeos avea ca actionari doua entitati juridice – Selin Group si VS Link – si o persoana fizica – Daniel Sandulache –, aparitia sa fiind motivata de banii pusi in joc printr-o lucrare subcontractata de SA-ul „parinte”. Actionarul Selin Group, controversatul afacerist Mihai Selin, este trimis in prezent in judecata pentru inselaciune, intr-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Harghita. La mijloc ar fi vorba de o frauda de 50 de miliarde de lei vechi comisa in 2007.
In toamna lui 2008 insa nimeni nu-si facea procese de constiinta la Galati, cu atat mai putin autoritatile locale ori grecii de la Mesogeos care-si dadusera acordul pentru folosirea numelui lor, ca un „semn de buna-credinta”. Insa, in pragul perfectarii intelegerii si a semnarii actelor de subcontractare, totul s-a prabusit. „Mesogeos SA au fost anuntati ca firma aleasa trebuie sa fie sprijinita politic”, sustine o sursa implicata direct in afacere, „asa ca lucrarea subcontractata a ajuns la cine trebuie la inceputul lui 2009”. „Cine trebuie” a fost in cazul de fata Floreal Trading, o societate obscura din comuna Sendreni, controlata de apropiati ai primarului PNL din localitate, Paul Cristea. La randul sau, un personaj al carui destin politic este dirijat de viceprimarul galatean, liberalul Mircea Cristea.
Ratarea afacerii Mesogeos SA-Mesogeos Group si inlocuirea ei cu alta la fel de dubioasa ofera o grila de lectura pentru intelegerea felului in care proiectele finantate din fonduri europene co-intereseaza o serie de oameni dispusi sa-si utilezeze pozitiile din sistemul public pentru a obtine beneficii private. La trei ani de la demararea lucrarilor la Galati, celula ecologica n-a ajuns inca in faza de receptie, la statiile de sortare si compostare nu se poate ajunge decat pe jos, pentru ca nu exista drum de acces, iar echipamentele achizitionate – containere si masini de colectare selectiva – stau in depozite. In plus, desi memorandumul de finantare semnat in cazul proiectului ISPA de la Galati prevedea achizitionarea a peste 1600 de containere destinate colectarii selective, doar 660 si-au mai gasit loc in decontul final.
JUCATORII. Un mic artificiu
O batalie subterana se duce la Galati pentru concesionarea serviciilor de gestiune a lucrarilor executate, dar si a serviciului de salubritate din oras. Actualul operator, Ecosal, in fapt o directie de utilitate publica aflata in subordinea primariei, a reusit sa primeasca in luna august, printr-o hotarare de consiliu local, gestiunea asupra statiilor de sortare si compostare.
Dupa ce receptia finala la depozitul ecologic va fi facuta, noua celula de la Tirighina ar trebui sa urmeze acelasi traseu legislativ si sa intre in administrarea Ecosal, sustin mai multe voci din sistem. Problema majora a oficialitatilor galatene este insa obligatia, prevazuta expres in memorandumurile de finantare ISPA, de a organiza licitatii publice pentru concesionarea gestiunii acestor servicii. Ion Ionescu, directorul operatorului de salubritate si un apropiat al primarului PSD Dumitru Nicolae, foloseste un artificiu pentru a argumenta situatia, prelevandu-se de o prevedere care i-ar permite sa beneficieze, ca serviciu public, de facilitatile construite prin atribuire directa.
Experti din zona de audit sustin insa ca ceea ce se intampla la Galati e o bazaconie, iar obligativitatea licitarii publice a gestiunii este universala. Pe de alta parte, Ionescu spune ca a primit deja acceptul Bruxelles-ului pentru a prelua obiectivele realizate sub proiectul ISPA. In plus, ofera o teza paradoxala despre motivele transformarii fostei entitati comerciale responsabile cu salubritatea, Ecosal Prest, in actualul serviciu public: „In 2007, eram firma cu actionar unic consiliul local, dar putea sa vina oricine la licitatie. Atunci am spus ca ma transform in serviciu public pentru a evita licitatia. Serviciul privat vine sa castige. Eu, Ecosal, nu am voie sa realizez beneficii, deci lucrez la cota cea mai mica asa cum vrea comunitatea”.
Solicitat cu o serie de raspunsuri oficiale, Ministerul Mediului transmite insa exact contrariul: concesionarea serviciului, prin licitatie, permite reducerea costurilor datorita conditiilor concurentiale. Disolutia autoritatii de stat in Romania lui 2011 e aproape completa: mici conglomerate de interese iau forma unor feude in care discursul utopic despre servirea cetateanului tine loc de solutii administrative eficiente.
Ceva de ciugulit
Cu serviciul de salubritate tinut sub palaria monopolului Ecosal, prin actiunea directa a primarului PSD Dumitru Nicolae si a lui Ion Ionescu, la Galati tot se mai gaseste cate ceva de ciugulit pentru „greii” gunoaielor romanesti. RER Ecologic Service, parte a grupului RER, si-a facut loc si aici, inchiriind in jur de 20 de utilaje Ecosalului. Nimeni in Primarie nu vrea sa vorbeasca despre asta, cu atat mai putin despre sume sau prevederi contractuale. „Probabil Ecosal nu are suficiente masini”, explica situatia Bogdan Epure, responsabil de managementul calitatii la RER. Serviciul public are insa cam 30 de masini, urmand sa mai primeasca in gestiune si cele zece autovehicule pentru colectarea selectiva achizitionate prin ISPA. Ion Ionescu e scurt: „Eu nu am nevoie de RER, sa fiu sincer. Dar politic ni se impune”. Aluzia directorului din primarie e cu bataie lunga, din moment ce administrator al filialei RER din Galati este consilierul local PDL, Ion Dumitru, finul deputatului democrat-liberal Cezar Preda (banuit ca este inca implicat in derularea actiunilor grupului RER, desi a s-a retras formal din societate in decembrie 2004).
Dubla calitate a lui Dumitru – de ales local si director al unei companii care are incheiat un contract comercial cu o institutie aflata sub autoritatea primariei – incalca, de altfel, regimul incompatibilitatilor pentru alesii locali, reglementat de dispozitiile Legii 161 din 2003. Potrivit articolului 90 alineatul 1 din actul normativ, “consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective”.
Incompatibilitatile deranjeaza, insa, mai putin la Galati, acolo unde preocupa mai degraba inevitabila licitatie care va trebui organizata pentru concesionarea servicului de salubritate. Teoretic, o conditie de baza a proiectelor ISPA e ca gestiunea facilitatilor construite cu sprijinul banilor europeni sa fie separata de cea a colectarii si transportului deseurilor. In conditiile in care Ecosal a primit deja in administrare statiile de sortare si compostare, o licitatie pe salubritatea orasului e aproape obligatorie. In block-starturi, RER asteapta.
Un baiat smecher
Ambitiile RER de a intra pe piata de salubritate si cateva orgolii meschine tulbura atmosfera in sanul organizatiei PD-L din Galati. Prelungirile comerciale ale gigantului RER in zona politica l-au inclus, pe vremuri, si pe actualul comisar-sef al Garzii de Mediu din oras, Mihai Turcu. In biroul sau, prea putinii metri patrati abia reusesc sa-i gazduiasca personalitatea exploziva. Registrul Comertului spune ca o firma controlata de Turcu, Diplomat International, detine niste actiuni la RER. Foarte putine insa, aproape ca nici nu conteaza, iar comisarul e vizibil enervat de faptul ca, in urma unor dispute interne, a fost eliminat din afacere.
De fapt, Turcu evita sa spuna ca, in 2000, a incercat sa mai prinda cateva feliute din salubritatea Galatiului si a Brailei, infiintand doua societati, impreuna cu niste afaceristi italieni banuiti la vremea respectiva de legaturi cu mafia siciliana. Una dintre firme, Brai-Cata, este astazi stapana pe o treime din gunoaiele brailene. Cealalta, Gal-Cat n-a apucat sa respire niciodata cu adevarat. Turcu mai spera insa. „Economia de piata sa isi spuna cuvantul, lasati o concurenta, Galatiul poate sa inghita 2-3 firme private”, boxeaza el cu umbrele. Apoi, pledeaza pentru alt jucator important pe piata deseurilor, „A mai fost o societate in Galati, dar pana la urma a trebuit sa plece pentru ca nu le acceptau gunoiul colectat din judet. Au avut contracte cu comune, iar Dumitru Nicolae (primarul orasului, n.r.) a refuzat depozitarea deseurilor. Asta ce inseamna? Monopol. Cu concursul primariei, al consiliului local, al prefecturii”. Turcu nu pronunta numele respectivei firme eliminate, dar e vorba de compania valceana Urban, „adusa” in actionariatul Brai-Cata dupa retragerea partenerilor italieni, in iulie 2008.
Ramane cert un singur lucru: pe comisarul sef al Garzii de Mediu din Galati il intereseaza mai mult dreapta impartire a gunoaielor intre operatorii privati decat lipsa crasa a colectarii selective in oras ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi inca rezerva surprize. Inclusiv de ordin contractual, din moment ce Primaria Galati a atribuit la inceputul anului un contract de peste 800.000 de euro firmei Mesogeos SA ca sa faca ceea ce memorandumul de finantare deja prevedea – sa inchida depozitul menajer neconform. Derulata printr-o procedura de tipul „negociere fara anunt de participare”, achizitia a fost motivata astfel: „la data inceperii lucrarilor s-a constatat ca geometria vechiului depozit (suprafata si inaltimea) nu mai corespunde cu cea prezentata in proiect ca situatie existenta”.
Nota: De la momentul derularii documentarii pentru acest episod al investigatiei pana la momentul publicarii lui autoritatile locale au instalat containerele de colectare selectiva in oras, dupa cum ne-a informat un reprezentant al autoritatilor locale.

24-11-2011

dela0.ro

Mikka · March 21, 2013

"Un milion de euro pentru o tonă de gunoi!"

Ziarist de doi bani. Ca mai mult nu ar trebui sa fie spaga primita. In fiecare luna se colecteaza doua zeci si ceva de tone si asta de luni de zile. Dar, da bine ca titlu.

Apoi:

"este furat de amărâţii care sparg containerele"

"Amaratii" astia care distrug niste bunuri ar trebui sa ajunga la parnaie. Sau macar trimisi la locurile de bastina...

kilogramul de hârtie este de numai 0,27 de lei

Pai plateste tu mai mult, maimutza de ziarista care esti tu ziarista.

compostul din deşeuri verzi nu este vândut, ci dat mai departe ca îngrăşământ ecologic societăţii Gospodărire Urbană

Asa, cretinel. Si ar fi mult mai bine sa Primaria sa vanda compostul pentru ca mai apoi tot Primaria sa-l cumpere, eventual la un pret de 2-3 mai mare.

Din pacate, caliatatea articolelor din VL scade ingrijorator. Iar daca nu e doar prostie, e si mai grav.

dcp100168 · July 24, 2013

Depozitul Tirighina va fi gata în luna septembrie

* Unitatea va avea o capacitate de 920.000 de metri cubi de deşeuri

Şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, a declarat, marţi, în cadrul Comisiei de Dialog Social, că lucrările de la depozitul Tirighina vor fi finalizate la începutul toamnei, după ce mega-proiectul, finanţat cu bani de la Uniunea Europeană, a suferit nenumărate amânări. Mircea Ostache a precizat că lucrările neremediate de societatea Mesogeos, care a intrat în faliment, au fost finalizate de Tancrad, urmând ca Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi să decidă dacă depozitul Tirighina va primi sau nu autorizaţie de mediu. „În ceea ce priveşte firma Mesogeos, Primăria a deschis o procedură pentru a recupera banii ce ne sunt datoraţi pentru plata penalităţilor de întârziere şi pentru lucrările ce nu au fost executate. Depozitul Tirighina va fi conform normelor de mediu, dar şi proiectului încheiat cu SC Mesogeos SA”, a spus Ostache.
Carmen Sandu, directorul ARPM, a precizat, în schimb, că instituţia pe care o conduce a primit un proces-verbal de recepţionare a lucrărilor, însă lipsesc documentele care descriu, în amănunt, lucrările executate, motiv pentru care autorizaţia de mediu nu poate fi acordată, momentan.
Potrivit lui Mircea Ostache, municipalitatea a încheiat un contract cu Process Engineering Bucureşti, ce „are ca obiect asistenţa tehnică pentru pornirea staţiei de levigat, instruirea operatorilor staţiei de tratare levigat şi validarea staţiei pentru 30 de zile şi va asigura funcţionarea staţiei de levigat în regim automat”. Contractul se va încheia pe 3 septembrie 2013. Un alt contract a fost încheiat cu SC Gazterm SRL Galaţi, care va asigura asistenţa tehnică pentru punerea în funcţiune a staţiei de ardere gaze şi instruirea operatorului – Ecosal, care se va încheia tot pe data de 3 septembrie.

viata-libera.ro

dcp100168 · July 26, 2013

Licitaţie pentru remedierea deficienţelor de la groapa de gunoi a Galaţiului

Lucrările de remediere a deficienţelor depozitului ecologic de la Tirighina sunt estimate la circa 50.000 de euro, potrivit lui Mircea Ostache, şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri.
Conform caietului de sarcini lansat de municipalitate, societatea desemnată câştigătoare va trebui, printre altele, să execute lucrări de drumuri (realizarea taluzului şi inierbarea acestuia de la DN25 la T8), lucrări de reparaţii la închiderea depozitului existent (repararea stratului de închidere prin eliminarea făgaşelor, de pe calotă şi taluze, inclusiv înierbarea zonelor deteriorate, lucrări de estompare a făgaşelor create şi consolidarea acestora prin înierbare pe o suprafaţă de circa 2,5 ha pe calotă şi circa trei ha pe taluze, racordarea taluzelor la rigolelele existente, iar pe o lungime de 320 m partea de calotă a gropii existente se va verifica şi remedia racordarea acesteia la rigolă). Totodată, caietul de sarcini mai prevede lucrări de reparaţii la clădirea administrativă (refacerea tencuielilor, zugrăveli decorative, realizarea instalaţiei de paratrăsnet, garaj şi reparaţia instalaţiilor electrice interioare, verificarea şi repararea instalaţiei de încălzire, identificarea şi evaluarea dotărilor care lipsesc faţă de cele prevăzute în documentaţie – aceste evaluări vor fi făcute de o comisie din partea beneficiarului). Remedierea defectelor mai presupune şi lucrări de reparaţii la gară, verificarea şi aprovizionarea staţiei de carburanţi, dotarea cu instalaţii electrice exterioare, dar şi o serie de alte lucrări.

Nu este exclus, însă, ca preţul final al lucrărilor de remediere a defectelor să depăşească 50.000 de euro, întrucât beneficiarul contractului va avea „dezlegare” de a identifica şi evalua dotările care lipsesc, faţă de cele prevăzute în documentaţie.
Reamintim că implementarea proiectului a început în anul 2006 şi a presupus, printre altele, închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina. Lucrările au fost executate de SC Mesogeos SA, iar valoarea contractului a fost de 10.410.798 de euro. Capacitatea noului depozit este de 960.000 de metri cubi. Proiectul a mai presupus realizarea unei staţii de sortare şi compostare a deşeurilor, executată de firma Vîlceana, valoarea contractului fiind de 4.198.980 de euro. Tot în cadrul ISPA au mai fost construite două puncte verzi şi achiziţionate mai multe camioane, sute de igloo-uri, containere subterane şi altele destinate deşeurilor verzi şi celor provenite din demolări. Valoarea proiectului depăşeşte 20 de milioane de euro.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 24, 2013

Stadiul remedierilor la Depozitul Tirighina. Ecosal ar putea primi autorizaţie în noiembrie

Remedierile deficienţelor la depozitul de deşeuri Tirighina nu sunt finalizate nici acum, dar, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Mihai Costache, până la sfârşitul lui noiembrie totul va fi pus la punct.

Ecosal nu are nici acum autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea activităţii la depozit, pentru că încă nu a fost semnat procesul-verbal de predare-primire a lucrării, chiar dacă celula de depozitare a fost trecută din proprietatea publică a municipiului şi administrarea Consiliului Local Galaţi în administrarea Ecosal Galaţi în 2012. „Procesul-verbal a ajuns la noi, dar încă nu a fost semnat. Mai sunt de făcut nişte remedieri şi nu am vrut să primim aşa lucrarea. În mare parte, e gata”, ne-a declarat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, mai sunt de făcut lucrări la instalaţia de levigat, „care în momentul de faţă este funcţională, pentru că prima parte a lucrărilor, respectiv elaborarea instalaţiei de osmoză inversă a fost finalizată şi este funcţională”. Acesta a spus că într-o lună vor fi terminate toate lucrările de remediere a deficienţelor la depozit. „Faptul că funcţionează osmoza e tot ce trebuia. Ideea e că staţia aceasta de levigat transformă mizeria în apă curăţică. Era funcţională şi până acum, dar nu la capacitatea asta”, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt.

viata-libera.ro

dcp100168 · December 28, 2015

Cât gunoi a fost depozitat la Tirighina

Cantităţile de deşeuri intrate în depozitul Tirighina, în ultimii ani, diferă în funcţie de cine şi cui prezintă raportul. Astfel, potrivit unor date furnizate, la începutul lui 2015, de către şefa secţiei depozitare din cadrul Ecosal, Mirela Furtună, către "Viaţa liberă", în anul 2012 au fost depozitate la groapa de gunoi Tirighina 115.011,08 tone de deşeuri, în 2013 au fost depozitate 98.769,92 de tone, iar în 2014 au fost depozitate 102.005,27 tone.

În schimb, potrivit Strategiei de dezvoltarea a Serviciului de Salubrizare, de pe site-ul Primăriei, sunt cu totul alte cifre. Astfel, potrivit documentului, în 2012 au fost depozitate 117.500,56 tone, în 2013 au intrat în depozit 101.622,06 tone, iar în 2014 cantitatea intrată în depozit a fost 105.755,04 tone.

Ambele raportări ţin cont atât de deşeurile colectate de la populaţie, agenţi economici, pubele stradale, localităţile limitrofe, cât şi de deşeuri utilizate ca strat de acoperire (deşeuri moloz, pământ plus compost).

viata-libera.ro

dcp100168 · February 24, 2016

Raport APM - vai de gunoaiele noastre!

Potrivit unui raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi (APM), prezentat la şedinţa Colegiului Prefectural, desfăşurat astăzi, la Prefectură, depozitele pentru deşeurile menajere din judeţ nu mai au capacitate de depozitare decât până cel mult patru ani de acum înainte. Mai mult, sistemul de colectare şi transport al deşeurilor nu acoperă tot judeţul iar colectarea selectivă se realizează doar în cîteva localităţi din judeţ, deşi există de 16 ani o obligaţie în acest sens, iar acolo unde se realizează, ea se face fără respectarea anumitor condiţii.
Potrivit raportului APM, există riscul ca, din anul 2020, să nu mai fie disponibil niciun depozit pentru deşeurile menajere. Astfel, depozitul ecologic „Tirighina” (care deserveşte municipiul Galaţi şi alte cinci comune limitrofe) mai dispune de o capacitate de depozitare a deşeurilor pentru o perioadă de maxim patru ani, în condiţiile în care la începutul anului avea un grad de ocupare de 55%. Totodată, depozitul neconform „Rampa Rateş” care deserveşte restul judeţului, adică municipiul Tecuci, două oraşe şi 56 de commune, are obligaţia de sistare a depozitării până la 16 iulie 2017. , „Din anul 2020, odată ce se se va epuiza capacitatea de depozitare a depozitului Tirighina, judeţul Galaţi riscă să nu mai aibă niciun depozit de deşeuri menajere, şi până în prezent nu s-a efectuat nimic în acest sens”, arată raportul APM.
Pe de altă parte, la nivelul judeţului există un proiect iniţiat de Consiliul Judeţului, intitulat „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi”, depus şi înregistrat la APM Galaţi pe 18.06.2013, în vederea obţinerii acordului de mediu. Din păcate, proiectul nu a înregistrat niciun progres pe întreg anul 2014 şi 2015 din punctul de vedere al parcurgerii procedurii de reglementare, nefiind transmise până în prezent la APM Galaţi completările solicitate. Proiectul vizează construirea unei staţii de tratare mecano-biologica şi a unei staţii de sortare la Galaţi, constuirea unei staţii de tansfer la Tg. Bujor şi la Valea Mărului, construcţia unei staţii de sortare şi a unui depozit de deşeuri nepericuloase şi achizţionarea de echipamente de colectare sau transport deşeuri municipale şi unităţi de compostare deşeuri biodegradabile individuale.
Alte probleme semnalate de APM Galaţi privind sistemul actual de gestionare a deşeurilor din judeţul Galaţi se referă faptul că sistemul de colectare şi tansport al deşeurilor municipale nu este corespunzător, echipamentele de colectare şi transport fiind insuficiente şi nici nu acoperă întreg judeţul, deşeurile sunt colectate în principal în amestec iar colectarea separată a deşeurilor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile este implementată la o scară foarte mică.
Cât priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, deşi aceasta este o obligaţie, de aproape 16 ani, pentru oriice primărie, ăn realitate, colectarea se realizează doar în municipiul Galaţi şi în câteva comune din judeţ. Dar şi în municipiul Galaţi există probleme privind sortarea deşeurilor, cea mai importantă problemă fiind colectarea amestecată a deşeurilor din hârtie-carton cu cele din plastic, deşi populaţia le depozitează separate. „Remarcăm cantitatea mică de deşeuri procesate (aprox. 1.600 t intrate) în cadrul acestei staţii, comparativ cu capacitatea acesteia( 6000 t/an). De asemenea, avem semnale cu privire Ia faptul că angajaţii SP Ecosal colectează împreună, deşeurile de hârtie/carton cu cele de plastic, precolectate selectiv de către populaţie în igloo-uri. Această practică este interzisă, conform Legii nr. 211/2011, privind regimul deşeurilor, şi sancţionabilă ( 20000 lei-40000 lei)”, se arată în raportul APM Galaţi.

presagalatibraila.com

dcp100168 · October 24, 2016

Unde va mai fi depozitat gunoiul gălăţenilor, după închiderea gropilor

După anunţul că mai multe gropi de gunoi din ţară se vor închide anul viitor, printre care şi cea de la Tecuci, autorităţile judeţene au intrat în alertă şi încearcă să găsească rezolvări. Pentru groapa de gunoi de la Tecuci, soluţia ar putea fi construirea uneia noi, la Valea Mărului, însă proiectul este, pentru moment, împotmolit în birocraţie. "Este adevărat, sunt foarte interesat de proiectul cu groapa de gunoi de la Valea Mărului. Am găsit alt teren, tot în zonă, dat fiind că pentru primul teren, care trebuia scos din fondul forestier, au apărut probleme. Va fi depusă documentaţia, se va trimite şi proiectul şi, în funcţie de data la care se va aproba, vor începe lucrările", a explicat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

"Dacă groapa de gunoi de la Valea Mărului nu va fi finalizată până la momentul închiderii celei vechi, vom vedea ce vom face. Vom cere, probabil, o prelungire a avizului de funcţionare, pentru că nu putem lăsa un municipiu fără acces la groapa de gunoi", a mai continuat preşedintele Consiliului Judeţean.

Valoarea totală a proiectului se ridică la 60 de milioane de euro, bani din fonduri europene.

La Galaţi, abia peste patru ani

Pentru că şi groapa de gunoi din Galaţi era pe acea listă, am întrebat-o pe directoarea serviciului public Ecosal ce măsuri se vor lua. "Chiar dacă suntem pe acea listă, cantitatea de deşeuri a fost în scădere la Galaţi, ceea ce înseamnă că vom reuşi să mai ţinem groapa de gunoi deschisă încă patru, poate chiar cinci ani de acum înainte. Cred că soluţii vor fi căutate de municipalitate abia cu doi ani înainte de expirarea termenului", a explicat Mirela Furtună.

viata-libera.ro

dcp100168 · July 20, 2018

Gunoiul care împute oraşul Galați

Un miros pestilenţial pluteşte deasupra câtorva cartiere de la marginea de vest a Galaţiului, adus de vântul care bate dinspre depozitul de deşeuri de la Tirighina. Oamenii din partea locului spun că situaţia s-a înrăutăţit brusc, de câteva luni, de când au început să fie deversate în groapa de lângă Galaţi şi gunoaiele aduse de la comunele din judeţ.

"În cartierul Barboşi, din municipiul Galați, începând cu luna iunie 2018, se resimt un miros și un aer înțepător acid persistent de putrefacție, provenite de la Depozitul de deșeuri Tirighina-Galați. De la Ecosal, am primit răspuns că la Depozitul de deșeuri Tirighina se deversează gunoi vechi (de luni de zile) provenit din colectările din județ, respectiv din municipiul Tecuci și alte comune din judetul Galați. Această situaţie de fapt se datorează unei "înţelegeri" parafate printr-o Hotărâre a Consiliului Local Galați, cu numărul 285/15.05.2018".

Hotărârea de CL la care se referă gălăţeanca A.B., care ne-a trimis pe adresa redacţiei sesizarea de mai sus, prevede, la art.1, următoarele: "Se aprobă depozitarea deșeurilor colectate de pe raza județului Galați, din categoria 20 - deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracțiuni colectate separat, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, la Depozitul ecologic de deșeuri nepericuloase Tirighina, până la demararea activității depozitului conform din comuna Roșiești, județul Vaslui, dar nu mai târziu de momentul atingerii a 75% din capacitatea proiectată a celulei în exploatare din cadrul Depozitului ecologic Tirighina".

Se pare însă că "bună ziua am dat, belea ne-am căpătat", după cum continuă doamna A.B.: "Totuși, transportul de la distanțe mari al materiilor intrate în putrefacție și depozitarea lor în condiții de temperaturi ridicate (de vară) fac ca acestea să nu mai poată fi compactate, în consecinţă fiind lăsate sa se descompună în mediu extern. Acest lucru determină ca bacteriile rezultate să se răspândească aerian până în zona orașului Galați. Emanațiile de acid sulfhidric și amoniac (gaze toxic-acide, rezultate în urma activității bacteriilor de putrefacție) se resimt deja în toată zona cartierelor Micro 19, Micro 17, Barboși. Populația din cartierul Barboși prezintă deja afecțiuni ale căilor respiratorii. De asemenea, bacteriile de putrefacţie necontrolat depozitate pot dezvolta boli contagioase periculoase. Având în vedere că este o situaţie de urgență privind sănătatea și siguranța publică, luarea măsurilor de rigoare pentru stoparea acestui pericol public ar trebui să constituie o prioritate pentru autorităţi. De asemenea, Consiliul Local Galați ar trebui să procedeze la revocarea HCL nr. 285/15.05.2018 prin care se dă acceptul colectării și depozitării la Depozitul ecologic Tirighina-Galați a gunoiului colectat din județ, întrucât constituie un real atentat la sănătatea și siguranța publică a orașului Galați".

Din informaţiile noastre, cantitatea de gunoi adusă zilnic la groapa de la Tirighina s-a dublat de când au început să "contribuie" şi UAT-urile din judeţ. Dacă înainte se aduceau cam 200 de tone pe zi, acum se aduc peste 500 de tone. Groapa are o capacitate de 9.000 de tone şi se apropie cu paşi repezi de pragul de 75% ocupare.

Purtătoarea de cuvânt a Primăriei Galaţi, Raluca Ardean, ne-a spus că, în cursul săptămânii viitoare, reprezentanţi ai Primăriei, Consiliului Judeţean şi Gărzii de Mediu se vor întâlni pentru a găsi o soluţie.

Până atunci, însă, vă dorim să nu aveţi treabă în zona respectivă, pentru că duhoarea vă poate dărâma efectiv. Am fost şi am făcut fotografii la faţa locului, ca să vă puteţi face o cât de mică idee. Glumind amar, fotografiile sunt doar 2D, aşa că nu putem reda şi mirosul care te întâmpină la una din intrările în Galaţiul anului 2018.

Groapa de la Valea Mărului, în "chinurile facerii"

Judeţul Galaţi va avea în curând - se speră că în 2019 - propriul depozit conform pentru colectarea deşeurilor menajere şi o linie de sortare a gunoiului, la Valea Mărului - cea mai importantă investiţie din cadrul proiectului "Sistemul de management integrat al deşeurilor", pe care actuala conducere a Consiliului Judeţean a reuşit, în doar un an, să îl pună pe picioare şi să îl relanseze.

Preşedintele CJ, Costel Fotea, anunţa, în toamna anului trecut, că în primăvara lui 2018 va începe construcţia depozitului de deşeuri menajere şi liniei de sortare de la Valea Mărului, investiţie ce depăşeşte 13 milioane de euro şi care reprezintă cea mai importantă componentă a proiectului "Sistemul de management integrat al deşeurilor", evaluat la aproximativ 60 de milioane de euro.

Suntem deja în iulie şi se pare că preşedintele CJ a fost un pic prea optimist: depozitul se află încă în faza de licitaţie, aşa că nici gând să se fi început lucrările la el.

Sistemul de management integrat al deşeurilor mai cuprinde o staţie de tratare mecano-biologică la Galaţi şi o linie de sortare, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare, o staţie de transfer la Tg.Bujor, achiziţia de maşini, pubele, containere de transfer, dar şi finanţare pentru închiderea gropii de gunoi de la Tecuci.

dcp100168 · August 21, 2018

Ecosal acceptă doar deşeuri menajere la Tirighina

Reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ai Ecosal au decis ca la groapa de gunoi de la Tirighina să se accepte numai deşeuri menajere, nu şi alte categorii, gen gunoi de grajd sau resturi vegetale.

Mai mult ca sigur, această măsură este o reacţie la situaţia semnalată, pe 21 iulie, de „Viaţa liberă” în articolul „Gunoiul care împute Galaţiul” şi în care vorbeam de „mirosul pestilenţial care pluteşte deasupra câtorva cartiere de la marginea de vest a Galaţiului, adus de vântul care bate dinspre depozitul de deşeuri de la Tirighina”. Locuitorii din zonă ne spuneau atunci că situaţia s-a înrăutăţit, brusc, de când a început să fie deversat în groapa de lângă Galaţi şi gunoiul adus de la comunele din judeţ.

Ca urmare a acestei decizii a autorităţilor municipiului, mai multe comune din judeţ s-au trezit că gunoiul adus la groapa de la Galaţi le este refuzat şi trebuie să se întoarcă cu el înapoi, după cum ne-a spus Mirela Furtună, directorul Ecosal - serviciul public de salubritate care administrează depozitul de deşeuri de la Tirighina: „Nu mai acceptăm gunoiul care este colectat cu mult timp înainte de a fi transportat la noi şi care e deja intrat în putrefacţie. Drept urmare, în ultimul timp am refuzat mai multe transporturi de gunoi provenit din comune, pentru că era exact aşa cum nu trebuia să fie. În noul act adiţional care a fost încheiat, între noi şi comune a fost introdus un articol prin care îi atenţionăm mai clar asupra acestui aspect şi că îşi asumă faptul că aceste deşeuri nu vor fi primite la depozitare”.

Ce pot face primăriile din judeţ, în aceste condiţii? O variantă ar fi să selecteze mai întâi gunoiul şi să aducă la Galaţi numai deşeurile menajere, iar o alta este să nu mai ridice deşeurile de la poarta cetăţeanului, dacă văd că acesta a pus acolo şi alt gunoi în afară de cel menajer.

Cea de-a doua variantă a fost aleasă, de exemplu, în comuna Slobozia Conachi. „Vă aducem la cunoștință faptul că, începând cu data de 11.08.2018, operatorul de salubritate va colecta doar deșeurile menajere. Ca urmare a acestui fapt avem rugămintea de a respecta aceste indicații, deoarece depozitul Tirighina nu acceptă deșeurile colectate în amestec cu alte categorii de deșeuri (resturi vegetale, dejecții provenite de la animale, pământ. etc.) și astfel riscăm să ne fie interzis accesul pentru depozitarea gunoiului în rampa Tirighina, care în prezent este singurul spațiu autorizat de depozitare a gunoiului. Vă mulțumim pentru înțelegere!”, a postat primarul Emil Dragomir pe pagina sa de Facebook, alături de câteva fotografii cu gunoiul lăsat la poarta casei în cazul celor care nu s-au conformat.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 4, 2018

Vasluiul adună gunoaiele altora. 3.000 de tone de gunoi de la Galaţi

Până nu demult toate gunoaiele din Vaslui ajungeau la Brăila, într-o groapă conformă cu standardele europene, în lipsa unui asemenea depozit în judeţul moldav. De curând, situaţia s-a schimbat şi a venit rândul vasluienilor să primească gunoiul altora la Roşieşti.

În judeţul Galaţi gropile de la Tirighina şi Rateş-Tecuci au fost închise, iar cea conformă, de la Valea Mărului, construită din fonduri europene, nu este încă finalizată. Într-o asemenea situaţie, autorităţile au făcut un apel către Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui pentru le primi deşeurile la recent deschisa groapă ecologică de la Roşieşti. Cererea lor a fost avizată de Direcţia Generală Programe Europene Infrastructură Mare din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi apoi de către consilierii judeţeni vasluieni.

Trei milioane de tone de deşeuri gălăţene vor ajunge astfel la groapa ecologică din judeţul Vaslui. Consilierii judeţeni au aprobat semnarea unui act adiţional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubritate a judeţului Vaslui prin care 3.000 de tone din judeţul Galaţi vor putea fi depozitate la Groapa ecologică de la Roşieşti. Deşeurile gălăţenilor erau duse până în aprilie tot la depozitul de la Muchea – Brăila, acolo le duceau şi vasluienii. Depozitul din Brăila refuză însă să mai primească deşeurile altora pentru că depăşesc capacitatea. Aşa a ajuns CJ Galaţi să apeleze la vaslueni. Transportul către groapa de la Roşieşti gestionată de Romprest va fi asigurat de gălăţeni, depozitarea şi sortarea fiind în responsabilitatea administratorilor de la Roşieşti.

ziarulevenimentul.ro

dcp100168 · September 6, 2018

Deşeurile comunelor gălăţene vor fi duse la Roşieşti

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat miercuri, la sfârşitul şedinţei extraordinare a CJ, că primăriile din judeţul Galaţi îşi vor putea trimite deşeurile menajere la depozitul ecologic de la Roşieşti, în judeţul Vaslui, fiind doar o chestiune de câteva zile până când se vor perfecta toate formalităţile.

Câteva zile durează, a mai spus preşedintele CJ Galaţi, şi repararea compactorului de deşeuri menajere de la depozitul de la Tirighina, care s-a stricat „de două zile”. "Noi, de săptămâna trecută, suntem în plin proces de semnare a contractelor de către operatori cu depozitul de la Vaslui. În şedinţa din 30 august, CJ Vaslui a aprobat ca Galaţiul să ducă deşeurile menajere la depozitul de la Roşieşti. Am transmis tuturor primăriilor şi operatorilor modelul de contract pe care îl pot semna cu operatorul depozitului de la Vaslui şi sperăm ca în maximum două-trei zile să fie reluată depozitarea deşeurilor şi la Tirighina şi la Vaslui”, a precizat preşedintele CJ.

Costel Fotea a mai afirmat că, la depozitul de la Tirighina, operat de Ecosal, deşeurile menajere strânse din municipiul Galaţi se pot depozita până în 2021-2022, fapt care „nu pune niciun fel de presiune” pe depozitul care se va construi la Valea Mărului şi care se speră să fie gata cel târziu la începutul anului 2020. „Pentru depozitul de la Valea Mărului este procedură în SEAP, în perioada 17-20 septembrie va fi depunerea ofertelor pentru construirea depozitului. Sperăm ca până la finele anului să avem desemnat un câştigător”, a mai spus Costel Fotea.

Conform site-ului vremeanoua.ro, cu câteva luni în urmă, Consiliul Judeţean Galaţi a solicitat Consiliului Judeţean Vaslui să aprobe posibilitatea depozitării temporare la depozitul ecologic de la Roşieşti a aproximativ 3.100 tone/lună de deşeuri menajere nepericuloase, generate de 59 de unităţi administrativ-teritoriale de pe raza judeţului Galaţi.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 6, 2018

Taxa pentru gunoi ar putea fi majorată în Galaţi, deoarece deşeurile trebuie duse în alt judeţ. Cum s-a ajuns în această situaţie

Aproape toate localităţile din judeţul Galaţi sunt nevoite să transporte deşeurile în judeţul Vaslui din cauza unui utilaj de la rampa de gunoi care s-a stricat. Transportul dintr-un judeţ în altul presupun costuri mari, iar unii primari se gândesc deja la o majorare a taxelor locale.

Groapa de la Tirighina, situată la periferia oraşului Galaţi, este unica din judeţ şi, în mod normal, acolo depun gunoiul oraşul Galaţi şi patru comune limitrofe, dar din luna iunie, la rampa Tirighina au sosit şi deşeurile din restul judeţului. S-a ajuns în această situaţie după ce, în primăvara acestui an, groapa de gunoi din judeţul Brăila cu care aveau contract cele mai multe unităţi administrativ teritoriale din Galaţi, a refuzat să mai primească deşeurile vecinilor.

În prezent, 56 de comune şi trei oraşe din judeţ sunt nevoite să-şi ducă deşeurile la Vaslui, ceea ce pentru cei mai mulţi înseamnă cheltuieli ridicate.

Din cauza problemelor cu groapa de gunoi, în ultimele săptămâni, angajaţii primăriilor nu au mai ridicat decât o parte din resturile localnicilor, numeroşi gălăţeni fiind nevoiţi să-şi incendieze resturile. „Hârtiile, cartoanele, le strâng aici în butoi şi le dau foc. După aia strâng cenuşa de aici. Nu avem ce face, dacă nu le-aş da foc, aş umple trei tomberoane pe lună”, a explicat un localnic din comuna gălăţeană Barcea.

Deşi riscă amenzi de la Garda de Mediu, primăriile au încercat să colecteze doar gunoaiele care nu pot fi incendiate, acestea fiind temporar depozitate în spaţii improvizate. Unii primari spun că în comunele pe care le conduc oamenii s-au revoltat şi au vrut să aducă gunoiul neridicat în faţa Primăriei. „Mi-au fost refuzate maşinile la groapa de gunoi Galaţi timp de două luni, pe motiv că au mai găsit şi alt tip de gunoi, cum ar fi gunoi de grajd. Luni ne-au trimis o adresă că s-a stricat acea maşinărie la groapa de gunoi. Au fost certuri mari cu oamenii pentru că le-am lăsat tomberoanele jos, le-am luat doar plasticul, restul gunoiului, frunzele şi ce mai aveau ei acolo, le-am lăsat pe jos. Bineînţeles că s-au revoltat, vin în faţa Primăriei. Într-un final am scos-o la capăt, şi-au amenajat nişte platforme în curte unde au depozitat gunoiul. Este o problemă foarte gravă la nivelul judeţului Galaţi. Nu e nimic bun, totul merge înspre rău. Noi suntem în 2018 şi nu avem o groapă modernă la Galaţi. Nu ştiu ce au făcut politicienii noştri începând de la vârf în jos, cu preşedinţii de consilii judeţene, aleşii judeţeni, consiliieri municipali. Au dormit, părerea mea”, a declarat primarul comunei Barcea, Constantin Zamfir.

În altă comună din Galaţi, primarul a făcut calcule şi a realizat că prin creşterea cheltuielilor cu transportul gunoiului în alt judeţ se va ajunge la majorarea taxelor locale. „Este o măsură care nu ne avantajează deoarece distanţa este foarte mare. Ni s-a spus de aici, de la Galaţi că li s-a defectat un utilaj. Păi sacrificăm un judeţ întreg pentru un utilaj? Nu ar fi mai uşor să reparăm un utilaj ? De exemplu, la Lieşti, trebuie să depozitez pe undeva gunoiul, trebuie să îmi mai dea Garda de Mediu vreo amendă pentru că nu sunt autorizat ca să am depozit. Şi nu mă pot duce în fiecare zi cu câte o maşină. Asta înseamnă costuri mult mai mari. Plus că noi suntem în a doua parte a anului, avem o anumită taxă pentru salubrizare. Ce fac acum, mă apuc să măresc taxa? Că vă daţi seamă că este iar o problemă financiară. Până la Roşieşti cu o maşină de gunoi faci două ore dus, poate şi mai bine, cu tot cu descărcat. O zi de muncă pierde un şofer numai pentru trasnportul şi descărcatul gunoiului. Parcă suntem blestemaţi”, s-a plâns primarul comunei Lieşti, Iulian Boţ.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Galaţi spun că altă soluţie nu există şi că în următoarele zile vor semna contractul cu societatea care administrează rampa de gunoi din Vaslui. „Noi de săptămâna trecută suntem în plin proces de semnare a contractului cu depozitul de gunoiuri menajere de la Vaslui. Vă daţi seama, dacă nu ai compactorul, umpli groapa imediat. Majoritatea primăriilor din judeţ făceau colectarea deşeurilor o dată pe săptămână sau la două săptămâni, cam toate primăriile din judeţ au avut noroc şi au adus gunoiul. În momentul de faţă sunt două sau trei primării care trebuiau să aducă săptămâna aceasta. În momentul de faţă e linişte”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Consiliul Judeţean Galaţi a demarat un proiect care prevede realizarea unei rampe de gunoi şi a unei staţii de sortare în vecinătatea unei localităţi din mijlocul judeţului. Investiţia în valoare de 13 milioane de euro ar putea fi finalizată anul viitor şi ar rezolva problema gunoiului din judeţul Galaţi.

mediafax.ro

dcp100168 · December 14, 2021

Groapa de gunoi de la Tirighina a atins capacitatea maximă de depozitare

Depozitul conform de deşeuri nepericuloase de la Tirighina, amplasat în faţa combinatului siderurgic din Galaţi, care cuprinde Celula I, s-a umplut. Depozitul are o suprafaţă de 29,40 hectare, din care Celula I are 6,29 ha. Această celulă a atins capacitatea maximă de depozitare de 920.000 mc de deşeuri nepericuloase.

În acest context, se impune închiderea acestei celule, iar Primăria municipiului Galaţi trebuie să demareze procedurile ce se impun în acaestă situaţie. În următoarea şedinţă de Consiliu Local, se va afla pe masa consilierilor un proiect ce vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru închiderea acestui obiectiv.

Chiar dacă depozitul de deşeuri de la Tirighina are capacitatea de a se mai deschide o celulă, acest lucru nu se va întâmpla, deoarece Consiliul Judeţean Galaţi implementează un sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Galaţi, care va fi realizat în localitatea Valea Mărului, sistem care va deservi şi municipiul Galaţi.

Potrivit indicatorilor tehnico-economici, închiderea gropii de gunoi de la Tirighina va costa municipalitatea aproximativ 29,7 milioane de lei, iar durata de realizăre a lucrărilor va fi de 12 luni.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · September 5, 2023

„COLECTAREA SELECTIVĂ” A GUNOIULUI MENAJER DE LA GALAȚI, MINCIUNA CU PICIOARE SCURTE SERVITĂ FĂRĂ RUȘINE FINANȚATORILOR EUROPENI

Județul Galați a fost multă vreme „oaia neagră” a României în privința respectării normelor europene privind colectarea și procesarea gunoiului menajer. Județul nostru a fost ULTIMUL DIN ROMÂNIA care a închis gropile de gunoiu, tot ULTIMUL DIN ROMÂNIA care a rezolvat chestiunea gunoiului din localitățile rurale, în fine, a fost cât pe să fie la baza sancționării României de către UE cu peste un miliard de euro.

Termenul de rezolvare a problemelor cu gunoiul a fost iulie 2013. Ulterior, s-a cerut o derogare de doi ani, din cauza întârzierii unor investiții. Însă nici așa n-a fost gata. Apoi, în 2019, batista a fost pusă pe țambal și s-au semnat documentele prin care România raporta că – gata! – fiecare gram de gunoi de pe teritoriul județului Galați – cum ziceam, oaia neagră a țării – este colectat, procesat și reciclat așa cum zice la regulamentele UE. Bullshit! – cum ar zice americanul.

De fapt, colectarea gunoiului este și în acest moment un mare eșec, pe care dacă UE l-ar desluși în spatele mormanelor de hârtii cu care a fost acoperită minciuna românească, țara noastră ar pierde toate fondurile de mediu de la bugetul european. Să le luăm pe rând.

Teoretic, groapa de gunoi a Galațiului a fost închisă, totul se face acum selectat, cântărit, de la colectare la neutralizare. În realitate, groapa de gunoi nu a fost închisă, iar gunoiul este selectat cel mul 25%, din care doar 10% la colectare. Restul, tot de-a valma, morman, în dosul dealului Tirighina, că acolo nu ajunge ochiul vigilent al UE. Dovada că lucrurile-s putrede – și la propriu, dar și la figurat – a apărut chiar pe 20 august 2023, când a izbucnit un incendiu la Tirighina. A luat foc groapa de gunoi care – minune mare! – este „închisă” și „acoperită cu pământ, peste care s-a pus gazon” (ca să cităm din raportarea oficială) de vreo 5 ani.

La fel de teoretic, în toate satele județului Galați gunoiul este colectat, procesat, totul este de o ecologie admirabilă, avangardistă, de dat ca exemplu restului Europei. În realitate, județul Galați încă nu are o groapă de gunoi funcțională, unde să se facă procesarea deșeurilor. De fapt, ce se adună de prin sate este trimis prin alte județe, unde nu se știe ce se întâmplă. De asemenea, doar o mică parte din gunoi este preluat, cel mai mult din el umple în continuare râpile și ajunge în mormane pe la margine drumurilor agricole. Cumva departe - dar mai mult așa, la alibi – de ochii celor de la Mediu.

Dacă mergeți la Piscu, spre exemplu, și o cotiți spre Izvoarele, după deal, pe dreapta, o să găsiți o groapă de gunoi ilegală. O să mai găsiți astfel de „obiective” și între Pechea și Suhurlui. Ba chiar și ici, lângă Galați, la râpa lui Tuluc, sau la Șendreni, pe lângă balta Mălina. Și la Matca, înspre vechea groapă de gunoi (Rateș), care și ea este „închisă definitiv” în rapoartele pe hârtie.

După cum puteți vedea, minciuna are picioarele scurte. Însă – ca un făcut! – nu vrea nimeni s-o prindă, căci toți cei care ar trebui să aplice legea joacă în aceeași horă și mănâncă la aceeași masă cu ceilalți, care o încalcă și care n-au făcut niciun rahat, dar s-au jurat către coana Europa că au înălțat scară la cer…

impartial.ro

dcp100168 · May 27, 2024

(7 mai)

Incendiu cu degajări mari de fum la groapa de gunoi din zona Tirighina

Un incendiu cu degajări mari de fum a izbucnit marţi după-amiază la groapa de gunoi din zona Tirighina din municipiul Galaţi. ''În cursul acestei zile, ISU Galaţi a fost alertat (...) prin Dispeceratul 112 despre un incendiu cu degajări mari de fum la groapa de gunoi, în Galaţi, zona Tirighina'', a informat ISU.

S-au deplasat la faţa locului şase autospeciale de stingere şi o autocisternă de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi, alături de Gărzile de Intervenţie Pechea şi Iveşti.

De asemenea, pe fondul vizibilităţii scăzute pe drumul naţional, a fost emis mesaj prin sistemul RO-ALERT privitor la incendiul cu degajări mari de fum.

Momentan ard circa două hectare de gunoi, precizează sursa citată.

agerpres.ro

(8 mai)

Pompierii militari încă lucrează cu şase autospeciale pentru stingerea incendiului de la groapa de gunoi din zona Tirighina, unde focul a cuprins aproximativ patru hectare, a informat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Galaţi, cpt. Dan Ionaşcu. "După 23 de ore de luptă cu fumul şi flăcările, pompierii militari gălăţeni încă lucrează cu şase autospeciale de stingere a incendiului de la groapa de gunoi din zona Tirighina, unde ard circa patru hectare. Estimăm cel puţin alte 12 ore de lucru pentru stingerea acestui incendiu major, cu degajări masive de fum", a precizat cpt. Dan Ionaşcu.

agerpres.ro

dcp100168 · May 29, 2024

(8 mai)

Fumul care a înecat Galațiul nu a fost nociv pentru oameni

Zeci de tone de deșeuri întinse pe cel puțin patru hectare au ars timp de mai bine de 24 de ore la marginea Galațiului. Lupta cu flăcările, împiedicată de vântul care a împrăștiat norii de fum pe distanțe mari, a fost una grea. Nu la fel de îngrijorătoare au fost și concluziile celor de la Mediu, care susțin că măsurătorile au arătat ”parametri normali”, adică valori care nu au depășit normele de poluare.

Incendiul semnalat la groapa de gunoi de la Tirighina marți, 7 mai, puțin după prânz, nu a putut fi stins în doar câteva ore, așa cum se întâmplă de regulă în astfel de situații. Vântul care a bătut destul de tare și care și-a schimbat direcția de la o oră la alta a îngreunat mult intervenția pompierilor, nevoiți să suplimenteze rapid efectivele de luptă. Autospecialelor de la ISU Galați li s-au alăturat, în cursul după-amiezii, cele de la Gărzile de Intervenție de la Pechea și Ivești, dar și mașini de la societățile edilitare Ecosal, Gospodărire Urbană și Apă Canal. Răspândirea fumului gros pe distanțe mari, în localitățile învecinate, nu a putut fi stopată, autoritățile emițând în cursul după-amiezii de marți și un mesaj prin sistemul RO-alert, prin care populația a fost avertizată să evite deplasările și să închidă geamurile. Cu toate acestea, în cursul serii de marți, incendiul continua să se manifeste pe o suprafață și mai întinsă de peste două hectare, suprafață care, până miercuri dimineață, s-a dublat. Pompierii anunțau că la fața locului se schimbaseră turele de intervenție și că misiunea continua în condițiile în care trecuseră deja 20 de ore. În tot acest timp, în oraș și în localitățile limitrofe, aerul a fost greu de respirat, cei mai afectați declarându-se cei cu probleme cardiace și respiratorii.

Valori normale, raportate de Mediu

La scurt timp după izbucnirea focului, administrația municipiului Galați anunța că a mobilizat forțele disponibile pentru a grăbi lichidarea incendiului și că în cazul în care se va stabili că acesta a fost provocat cu intenție, cei vinovați vor plăti. Măsuri viitoare a anunțat și Garda de Mediu, care își va putea exercita competențele tot din momentul în care se vor identifica o serie de culpe și, eventual, responsabili. „Am mobilizat resursele necesare pentru gestionarea acestei situații. După finalizarea verificărilor efectuate în teren de către colegii mei, vor fi luate măsurile legale ce se impun asupra celor responsabili, pentru a preveni pe viitor astfel de situații. Ne străduim să gestionăm situația cu promptitudine pentru a minimiza efectele negative asupra sănătății publice și a mediului înconjurător”, a declarat Ionuț Bejan, comisar-șef al Gărzii de Mediu Galați, în cursul zilei de joi, 8 mai.

Singurele concluzii certe, dar într-o mare disproporție cu disconfortul provocat populației, au venit din partea Agenției de Mediu, care a raportat valori ”normale”, respectiv parametri înregistrați care nu au depășit limitele maxime de la care se poate pune problema vreunui pericol. Redăm, în acest sens, răspunsul instituției vizavi de calitate aerului înregistrată la Galați în cele aproape 24 de ore de foc la groapa de gunoi. ”În stația automată de monitorizare a calității aerului de tip industrial, GL4, amplasată în Galați, bulevardul Dunărea nr. 8, nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor-limită pentru protecţia sănătăţii umane, respectiv 350 micrograme/mc, la indicatorul SO2 (dioxid de sulf), indicator specific proceselor de ardere, în intervalul 7 mai 2024 ora 14,00 - 8 mai 2024 ora 11,00. Valoarea medie înregistrată în această perioadă a fost de 5,71 micrograme/mc, cu un maxim de 15,51 micrograme/mc, înregistrat în data de 7 mai 2024, la ora 18,00. Senzorul meteorologic ce măsoară direcţia vântului a înregistrat direcţia N-V, începând cu ora 14,00, după care, de la ora 18,00, aceasta s-a schimbat către S-E, respectiv ora la care indicatorul SO2 a înregistrat maximul concentraţiei menţionat mai sus. Staţia GL4 nu a fost pe direcţia predominantă a vântului în perioada monitorizată”.

Cu astfel de concluzii este greu de imaginat ce măsuri dure vor putea fi luate de organismele abilitate să aplice sancțiuni. Faptul că, oficial, din ceea ce au înregistrat aparatele și au raportat cei în drept nu rezultă că a fost pus în pericol mediul înconjurător, viața sau sănătatea oamenilor este o premisă suficientă pentru ca ”responsabilitățile și responsabilii” să se piardă într-un noian de circumstanțe și cazuri fortuite.

viata-libera.ro

Sign In

Groapa de gunoi de la Tirighina

Recommended Posts

dcp100168

riaji

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Mikka

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information