Independenţa - comuna gălăţeană fără asfalt

[dcp100168]

Canalizarea buclucaşă de la Independenţa

* Sistemul de evacuare a apelor uzate nu va acoperi întreg teritoriul comunei din cauza taxelor mari percepute de... drumari

Autorităţile comunei Independenţa sunt în fierbere mare. Nu. Nu din cauza apropiatelor alegeri locale (cu toate că şi astea sunt un subiect fierbinte), ci din pricina canalizării. Proiectul pentru construirea canalizării comunei (ar fi prima localitate rurală din judeţ cu aşa ceva; a mai fost una la Pechea, dar a... decedat sub povara tranziţiei) se află la Proiect SA, iar primarul şi Consiliul local caută soluţii de finanţare. "Sperăm să obţinem suma necesară � care se ridică la circa 1,5 milioane de euro � din fonduri structurale de la Uniunea Europeană", ne‑a mărturisit Costică Ene, primarul localităţii. Însă nu doar banii sunt o problemă. În acest moment, proiectul se ciocneşte cu o problemă tehnică ce ar putea duce la... cenzurarea lui. Mai precis, circa un sfert din localitate s‑ar putea să nu beneficieze de reţeaua de evacuare a apelor uzate. "Am făcut o analiză legată de avizele pe care trebuie să le obţinem şi am ajuns la concluzia că partea de est a satului ar putea fi sărită de la canalizare. Motivul este acela că ar trebui să trecem în mai multe puncte pe sub drumul naţional, iar drumarii (N.R. Agenţia Naţională a Drumurilor) ne cer o taxă anuală destul de piperată", spune primarul. Sincer, situaţia ni se pare cel puţin bizară, pentru că o autoritate publică taxează o altă autoritate publică, într‑o chestiune care ţine � evident � de interesul public. Forţând un pic comparaţia, am putea spune că ar fi ca şi cum prefectul i‑ar cere primarului o taxă de intrare în audienţă.

Pus în faţa acestei situaţii, Consiliul Local Independenţa a decis să renunţe (cel puţin deocamdată) la canalizarea părţii de est a satului (partea dreaptă a şoselei, cum mergi spre Tecuci). În schimb, Primăria va cumpăra o vidanjă, pentru a rezolva problema evacuării apelor uzate din respectiva zonă. Dar mai apare o problemă: ca să ai ce evacua, sătenii ar trebui să‑şi facă fose septice, iar asta costă foarte mult. Cea mai ieftină fosă este undeva la 2000 de euro, adică venitul unei familii de ţărani pe vreo doi ani. "Vom face un memoriu la Guvern pentru a cere o dispensă de la plata taxei către drumari, dar nu vom renunţa nici la ideea vidanjei", spune primarul. Una peste alta, reţeaua de canalizare a comunei Independenţa va avea o lungime totală de circa 15 kilometri, va fi prevăzută cu staţie de epurare, iar lucrările de branşare vor fi făcute pe cheltuiala fiecărui beneficiar. "Încă nu am stabilit care vor fi costurile. Probabil undeva între 200 şi 300 de lei pentru fiecare racord, în funcţie de ceea ce vom negocia cu costructorii. În ceea ce priveşte tarifele de canalizare, vom lua o decizie în Consiliul Local, dar numai după ce proiectul va fi început şi vom putea evalua ce cheltuieli de întreţinere a reţelei vom avea", a mai declarat primarul.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22302

pe dinafara proiectului

[dcp100168]

Independenţa, o comună care vrea să devină europeană

Ne-am deplasat zilele trecute prin cateva dintre comunele judetului Galati. Ne-am "inarmat" cu un aparat de fotografiat si ceva mai multa curiozitate. Ce-am descoperit? Oameni care traiesc in carca unui sistem social care se vrea a fi european.

Toata lumea cred ca a trecut cel putin o data pe ruta Galati-Tecuci. Asadar, a avut posibilitatea sa observe, fie cu o curiozitate de copil sau cu plictiseala unui adult, comunele care "se tin de brate" pe toata lungimea traseului. Desi distanta dintre localitati si municipiul resedinta de judet nu este foarte mare, majoritatea oamenilor inca mai traiesc avand lacune dintre cele mai diverse si pe baza unor principii si credinte adanc inradacinate.

Ne-am hotarat sa ne oprim in comuna Independenta pentru a prinde "suflul" oamenilor de acolo. Am nimerit pe o zi de canicula, in consecinta prea multi oameni nu erau pe strada. Doar cativa curiosi care se uitau la noi cu mare curiozitate. Si nu pentru ca eram primii "straini" care paseau acolo, ci pentru ca ceea ce-i caracterizeaza pe oamenii de la sate este acea curiozitate extraordinara care intrece (aproape) in "pasiune" pana si pe cel mai meticulos cercetator.

Scurt istoric

Comuna Independenta s-a format în anul 1879, prin improprietarirea însurateilor din judetul Covurlui pe mosia satului Maxineni si prin stramutarea locuitorilor din satele Maxineni, Peneu si Braina care erau amplasate în zona inundabila din lunca Siretului. Inundatii pustiitoare si destul de dese i-au determinat pe locuitorii lor sa paraseasca imediata vecinatate a Siretului. In anii 1878 – 1879 ei s-au retras spre est, acolo unde observasera ca terenul ceva mai înalt îi putea feri de asemenea greutati.

Traind în împrejurari de multe ori nu dintre cele mai usoare, populatia Independentei si-a cultivat ogorul, a crescut animale, a folosit resursele locului, s-a preocupat de unele activitati mestesugaresti, comerciale si de servicii. Toate acestea s-au împletit si au dat nastere unei dezvoltari specifice, localitatea Independenta ajungând una dintre cele mai importante asezari rurale din judet, în perioada interbelica fiind si centru administrativ al plasii Siret (mai târziu, Independenta).

O comuna mare

Independenta este o comuna mare, fara sate adiacente. Este situată în partea de sud-vest a judeţului, la 25 km de municipiul Galaţi. In vecinatatea ei se afla comune precum Slobozia-Conachi, Branistea, Piscu sau Schela. Face parte din categoria comunelor de mărime medie, având o populaţie de aproximativ 5.000 de locuitori, majoritatea trecuti de a doua tinerete, asadar usor imbatranita.

Cei care n-au plecat peste hotare sau care nu lucreaza in Galati si s-au hotarat sa-si castige existenta in satul natal se ocupa in prezent de agricultura, o indeletnicire a peste 70% din populatia comunei. Aceasta activitate cuprinde in general culturi de grâu, secara, orz, ovaz, porumb, sfecla de zahar, lucerna si vita de vie. Pe raza comunei există si două fabrici, mai exact una de napolitane si una de ulei alimentar cu un nivel mediu de producţie.

Institutii cu nevoi

Suntem o tara europeana. Asadar avem multe pretentii, ni se cer la fel de multe. Chiar si asa, localitatile din Romania inca nu se pot compara cu cele din restul statelor membre ale Uniunii Europene. In Independenta exista acele institutii fara de care nicio societate, fie ea si restransa, nu se poate descurca. Comuna are primarie, are centru medical, posta, politie si puncte farmaceutice (atat umane cat si veterinare).

Buba insa apare in alta parte: dotarea acestor centre institutionale cu obiecte care sa le satisfaca (uneori) cele mai elementare nevoi. Din pacate, cea mai dureroasa situatie e cea a centrului medical. Cladirea, veche de zeci de ani, are doi medici de familie si unul stomatolog, institutia functionand cu aparate "trecute de prima tinerete". Mai mult, nu exista punct de permanenta in localitate, singurul din regiune fiind in comuna Tudor Vladimirescu.

Cladirea politiei este la fel de "trista" ca si a dispensarului. Are un aspect imbatranit, mobila din interior este foarte veche iar de dotarea institutiei macar cu un calculator nici nu se poate pune vorba. Sunt intr-adevar comune care detin calculatoare si chiar conexiune la internet, dar acest lucru se datoreaza doar organelor de ordine din localitate, care au pus mana de la mana si au investit in... modernizare.

Cladirea primariei "se tine un pic mai bine", aceasta avand un aspect multumitor. Precizez faptul ca avea punct sanitar in interior in conditiile in care in alte localitati nu exista asa ceva. Cat priveste dotarea localitatii cu apa curenta, canalizare si gaze, viceprimarul comunei ne-a declarat ca exista (cum altfel?) proiecte peste proiecte. In prezent, peste 50% din populatia comunei este racordata la apa, procentajul pentru cei care s-au racordat la gaze fiind mult mai mic din cauza costurilor ridicate pe care le impune aceasta investitie. Canalizarea se afla inca in stare de proiect, dorindu-se atragerea de foduri europene pentru aceasta realizare.

Asadar, Independenta, ca multe alte comune, mai are de crescut pana sa ajunga la nivelul impus de Uniunea Europeana.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=6

[dcp100168]

Incendiu "de 10.000 de lei" Independenţa

Nenorocirea a lovit duminică seara casa Niculinei Axente, din Independenţa. Supraîncărcată cu lemne, soba femeii a scăpat jar, care a atins materialele inflamabile aflate în apropiere. În incendiul izbucnit la ora 17,30, au ars 50 de metri pătraţi de acoperiş, mobilier şi îmbrăcăminte. „Focul a fost lichidat la ora 20,10, la intervenţie participând Garda Pechea şi SVSU Independenţa, cu două autospeciale. Valoarea pagubei se ridică la suma de 10.000 lei”, a declarat căpitanul Eugen Chiriţă, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţiile de Urgenţă Galaţi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Jar_sarit_din_soba_si_pagube_de_10000_de_lei_2.html

[dcp100168]

Parc nou la Independenţa

Cargill România sărbătoreşte în acest an Ziua Pământului printr-un parteneriat cu autorităţile locale pentru a susţine dezvoltarea comunei Independenţa din judeţul Galaţi prin crearea unui parc natural în apropierea unei şcoli din localitate. Astfel, peste 300 de copii şi alţi locuitori ai comunei Independenţa vor beneficia de un spaţiu verde de 2.000 m2, complet amenajat de către angajaţii Cargill. Investiţia companiei în acest proiect a fost de aproximativ 15.000 USD.

Peste 70 de voluntari, angajaţi ai Cargill România din Independenţa şi Bucureşti, s-au întâlnit la Independenţa pentru a-şi aduce contribuţia la acest proiect. Angajaţii Cargill au curăţat zona iar apoi au amenajat parcul folosind elemente naturale (gard viu, plante ornamentale, copaci, flori) şi, de asemenea, au instalat sistemul de iluminat, băncile şi locul de joacă pentru copii.

În realizarea acestei iniţiative, Cargill a beneficiat de întregul sprijin al autorităţilor locale din Independenţa. Primarul Viorel Tarbuc a precizat: “Primăria comunei Independenţa apreciază iniţiativa Cargill de a sprijini dezvoltarea comunităţii locale prin crearea acestui parc. Suntem foarte bucuroşi şi onoraţi de faptul că locuitorii noştri, în special copiii, sunt beneficiarii preocupării constante a companiei Cargill pentru dezvoltarea comunităţilor rurale.”

[djabar1523]

Trec zilnic prin zona si chiar am remarcat parcul, insa trebuie mentionate unele aspecte:

1. Nu stiu unde sunt cei 2000m2. Se mai construieste ceva inafara de ceea ce s-a amenajat pana acum?

2. Parculetul arata foarte frumos.

3. Nu cred ca au intrat atatia bani pentru 10 banci si varul folosit pt borduri.

4. Lumea chiar se bucura de parc (in seara asta erau foarte multi copii in zona)

5. Initiativa este laudabila si ar trebui repetata si in alte localitati (nu neaparat de firme private cat de primarii)

[dcp100168]

O femeie din Independenţa s-a sinucis în Siret

O femeie de 72 de ani s-a aruncat în Siret chiar în faţa câtorva pescari. Aceştia au reuşit cu greu să scoată cadavrul din apă. Bătrâna suferea de depresie.

Anastasia Stamate, în vârstă de 72 de ani, din Independenţa - judeţul Galaţi, s-a sinucis luni după amiază chiar în faţa unor consăteni. Bărbaţii care se aflau la pescuit povestesc cu groază cum s-a apropiat femeia de mal şi a sărit în apă. "Am văzut-o când a sărit în apă. A intrat la fund şi a murit imediat. A ieşit la suprafaţă şi am tras-o la mal cu lansetele şi sculele de pescuit. O cunoşteam pe femeia asta", spune Mihai Ivanciu, unul dintre martorii sinucederii.

Rudele sunt în stare de şoc. Acestea spun că bătâna suferea de depresie. "Mereu era supărată că nu mai are putere de muncă. Am fost cu ea la spital săptămâna trecută. Medicii i-au spus să se menajeze şi să stea liniştită. Nu mă gândeam că o să se omoare. Am fost anunţat de un vecin că mama este moartă aici", spune Maricel Stamate, fiul bătrânei care s-a sinucis.

Medicii de la SMURD au încercat s-o readucă la viaţă însă fără succes. Cadavrul femeii a fost dus la morgă pentru efectuarea necrosiei.

cancan.ro

[dcp100168]

Grădiniţa din Independenţa, spartă de copii de 8-10 ani

Patru copii din comuna gălăţeană Independenţa sunt cercetaţi pentru furt calificat, după ce au spart grădiniţa din localitate, informează Agerpres. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi, comisar Cristina Tatulici, poliţiştii Secţiei Lieşti au fost sesizaţi de o educatoare din Independenţa cu privire la faptul că persoane necunoscute au pătruns prin efracţie în grădiniţa din localitate, de unde au sustras un iPod dock şi rechizite şcolare în valoare de 200 de lei. În urma cercetărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că suspecţi de comiterea furtului sunt patru copii din Independenţa cu vârste cuprinse între 8 şi 10 ani. Bunurile sustrase au fost recuperate, iar cei patru minori sunt cercetaţi pentru furt calificat.

jurnalul.ro

[AdiTZA]

au sustras un iPod dock şi rechizite şcolare în valoare de 200 de lei.

Cred ca or fi auzit ca a murit Steve Jobs si ca in fiecare "i" a introdus 1000$...si pana invatau sa foloseasca ipodul asta...au luat si neste rechizite...

[dcp100168]

Independenţa - comuna gălăţeană fără asfalt

* Primele străzi din localitate ar putea fi asfaltate până la sfârşitul lui 2017, potrivit autorităţilor

Privită de pe şoseaua principală (DN 25), care o străbate de la un capăt la altul, comuna Independenţa lasă impresia unei localităţi bine gospodărite. Casele şi grădinile de la şosea sunt îngrijite, iar străzile care pornesc perpendicular din drumul principal te fac să te gândeşti mai degrabă la satele geometric organizate din Ardeal. Totuşi, DN 25 este singurul drum asfaltat din tot satul. Astfel, praful care se ridică în timpul verii şi noroaiele rămase după fiecare ploaie sau după topirea zăpezii fac parte din viaţa de zi cu zi a tuturor locuitorilor de aici.

Înseşi autorităţile recunosc faptul că lucrurile nu stau chiar bine, atunci când vine vorba de infrastructura rutieră din comună. Totuşi, totul face parte dintr-un plan general bine gândit, spune primarul. „Atunci când am preluat funcţia (2008 - n.r.), mi-am propus să realizez lucrurile în ordinea lor firească. Ţinând cont de această ordine, asfaltarea străzilor din comună, deşi foarte importantă, vine abia după ducerea la bun sfârşit a celorlalte proiecte de infrastructură. Cum apă şi gaze deja avem, ne mai rămâne să finalizăm lucrările pentru sistemul de canalizare, înainte de a ne putea apuca de modernizarea drumurilor. Din acest motiv, nu ne putem încă lăuda cu niciun kilometru de drum asfaltat, deşi lucrările ar fi putut începe încă din 2012”, a precizat Viorel Tărbuc, primarul comunei Independenţa.

Un milion de euro pentru cinci kilometri de drumuri

Totuşi, potrivit edilului, prioritatea pentru anul 2016 ar fi tocmai îmbunătăţirea drumurilor comunale, prin asfaltare sau pietruire. În total, reţeaua de drumuri din comună se întinde pe o distanţă de 30 de kilometri. „Avantajul nostru este că nu avem şi alte sate în componenţa comunei. Pentru acest an, există premisele reale de a începe asfaltarea pentru aproximativ opt kilometri de drumuri, poate şi mai mult, în funcţie de resursele financiare de care dispunem. Ne bazăm pe două surse de finanţare. Prima este prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, program care ne va permite să accesăm în jur de un milion de euro, bani suficienţi pentru asfaltarea a aproximativ cinci kilometri de străzi. Avem deja o cerere de finanţare depusă în acest sens, iar acum se evaluează criteriile de eligibilitate”, a adăugat edilul Viorel Tărbuc.

Pentru restul lucrărilor de asfaltare plănuite să înceapă în acest an, banii ar putea veni de la bugetul local. Edilul spune că a prevăzut deja o sumă de bani în acest sens, care provine din bugetul economisit în ultimii ani. Odată începute, lucrările ar trebui să fie finalizate în aproximativ un an.

18 kilometri de canalizare, în execuţie

Ca asfaltarea drumurilor să poată începe, este nevoie mai întâi de finalizarea lucrărilor la sistemul de canalizare. Început în decembrie 2014, acest proiect are ca termen-limită de execuţie luna iunie a acestui an. Banii necesari pentru sistemul de canalizare, în jur de 12 milioane de lei, au fost obţinuţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2014-2020. „Prin acest program am obţinut finanţare pentru 18 kilometri de canalizare stradală, pentru racordurile individuale necesare fiecărei gospodării şi pentru staţia de epurare. Având în vedere stadiul actual al lucrărilor, cred că ne vom încadra în termenele iniţiale”, a spus primarul.

Apa costă de aproape trei ori mai mult

Cu excepţia câtorva segmente de străzi, toate gospodăriile din Independenţa sunt racordate la reţeaua de gaz metan încă din anul 2004. Apa curentă, de asemenea, este o utilitate asigurată în comună de un deceniu. Din cele puţin peste 1.600 de gospodării, în jur de 1.300 au apă curentă. Din acest an, de asigurarea apei potabile din Independenţa se ocupă Apă Canal, nu primăria din localitate. „Chiar de la începutul acestui an, a intervenit o derogare a gestiunii către Apă Canal, lucru determinat de aderarea la un proiect ce are ca scop realizarea şi extinderea infrastructurii de apă potabilă pentru Independenţa şi pentru mai multe comune învecinate. Este vorba despre Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020”, a explicat Viorel Tărbuc.
Una dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană, prin acest program, este ca exploatarea serviciului de apă şi canalizare să se realizeze de către Apă Canal. Deşi, pe termen mediu şi lung, proiectul este unul benefic pentru comună, unele dintre modificările imediate pe care le implică au stârnit deja nemulţumire în rândul populaţiei. Astfel, preţul metrului cub de apă a fost majorat de la 1,51 de lei la 4,15 lei. Totuşi, calitatea apei care curge acum la robinetele oamenilor s-a îmbunătăţit considerabil, după schimbarea sursei de apă, spune primarul.

Peste 100 de locuri de muncă în localitate

În Independenţa trăiau, în anul 2011, 4.375 de oameni. În general, potrivit primarului Viorel Tărbuc, numărul locuitorilor a rămas stabil, de-a lungul anilor. Mulţi tineri şi oameni în putere au plecat în străinătate, la muncă, urmând trendul la modă în urmă cu un deceniu. După 2010, au început însă să se întoarcă acasă şi să se restabilească aici. „Nu putem vorbi de o îmbătrânire a populaţiei. În Independenţa există un echilibru între vârste. Pentru a-i atrage pe tineri, am întocmit un plan urbanistic zonal, care constă în acordarea de loturi de teren către tinerii născuţi în Independenţa şi care vor să se mute şi să-şi întemeieze aici o familie. Fiecare dintre aceste loturi are până în 1.000 de metri pătraţi”, spune Viorel Tărbuc.

Tinerii au nevoie însă şi de locuri de muncă. Cel mai important angajator din localitate este o firmă de construcţii şi amenajări industriale, unde lucrează în jur de 60 de persoane din Independenţa. Mai există o firmă de panificaţie, unde lucrează aproximativ 40 de persoane, şi o firmă de intermediere în domeniul agricol, care a creat alte 20 de locuri de muncă. Alte câteva zeci de persoane lucrează în micile magazine deschise pe teritoriul comunei.

Constantin Neacşu, printre ultimii fierari din judeţ

La intrarea în comuna Independenţa, dinspre satul Vasile Alecsandri, pe partea stângă a şoselei, funcţionează una dintre puţinele fierării existente încă în judeţul Galaţi. Din când în când, câte un sătean din Independenţa sau din satele din jur mai trece pragul atelierului. În rest, prea puţini dintre cei care străbat DN 25 ştiu despre existenţa fierăriei.

După cum spune Constantin Neacşu, proprietarul atelierului, ce-a fost n-o să mai fie. "Ce era acum 30 sau 40 de ani la mine în atelier! Nu aveam loc să arunc un pai aici. Veneau oameni din toate părţile pentru a le potcovi caii sau cu diverse alte treburi. Acum, dacă mai sunt patru cai pe fiecare stradă. Lucrurile s-au stricat, mai ales în ultimii patru ani. Oamenii merg şi cumpără potcoave direct de la târg. Probabil că aşa le este mai comod. La mine vin mai mult prietenii", spune Constantin Neacşu.

Deşi are 73 de ani, fierarul spune că nu este zi în care să nu intre în atelier. "Este o meserie grea, dar dacă îţi place nu mai simţi oboseala. Eu sunt de părere că înveţi până la moarte. Niciodată nu ştii prea mult. Eu am devenit lucrător în fierărie când aveam 12 ani. De fel, noi suntem etnici romi. Şi, drept să vă spun, şcoala nu prea a fost de mine. Am făcut vreo trei clase, dar nu m-am înţeles cu buchiseala. Meseria mi-a plăcut, în schimb, atât de mult încât nici acum n-aş vrea să fac altceva. Suntem fierari din tată în fiu. Mai am un frate fierar la Lieşti şi unul la Tudor Vladimirescu. Şi pe copiii mei i-am învăţat fierăria, iar acum şi unul dintre nepoţi îmi spune că vrea să devină fierar. Pentru cine să mai lucreze însă?", se întreabă, retoric, Constantin Neacşu.

Şcoala care dă cei mai mulţi olimpici la chimie din judeţ

La Şcoala din comuna Independenţa predă Iulian Corneci, unul dintre cei mai apreciaţi profesori din chimie din judeţul Galaţi. Datorită eforturilor sale de la catedră, comuna Independenţa a primit supranumele binemeritat de pol al chimiei gălăţene.

"Sunt profesor aici din anul 2002. Tot aici am obţinut şi titularizarea. Rezultatele pe care le-am obţinut cu elevii mei la concursurile şi olimpiadele de chimie sunt nenumărate. În 2003, abia venit la Independenţa, am obţinut premiul I pe judeţ şi menţiunea pe ţară, cu fata femeii de serviciu de aici de la şcoală. Din 2007, timp de vreo cinci ani consecutiv, am dus elevi la fazele naţionale ale olimpiadelor de profil. Bucuria mea profesională cea mai mare a fost în anul 2009, la Arad, atunci când Andreea Onofrei, o elevă a mea, a obţinut premiul special pentru o lucrare teoretică, cu un punctaj de 99,95 de puncte din totalul de 100. Ulterior, în clasa a X-a, atunci când era elevă la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, Andreea a obţinut aurul la olimpiada internaţională. Am avut şi am însă mulţi elevi cu care mă pot mândri oriunde", a povestit Iulian Corneci.

Pe lângă timpul petrecut la catedră, Iulian Corneci organizează şi ore suplimentare de chimie, după şcoală, pentru elevii care vor să deprindă tainele acestui discipline aparent greu de pătruns. "Toţi elevii vin de plăcere la aceste cursuri gratuite, iar unii chiar mi-au spus că dacă nu mai sunt stresaţi de ce notă primesc reuşesc să se destindă şi să înţeleagă mai bine ceea ce le predau", a mai spus "profesorul olimpicilor".

În şcolile şi grădiniţele din Independenţa învaţă în jur de 500 de copii. Majoritatea cadrelor didactice locuiesc la Galaţi şi fac zilnic naveta. Între Galaţi şi Independenţa sunt 26 de kilometri.

Mii de cărţi împrumutate de la bibliotecă

Biblioteca comunală din Independenţa are un fond de carte format din 13.295 de volume. Cărţile provin din donaţii şi din fondurile oferite de-a lungul anilor de către primărie. "În 2015, am înregistrat 361 de volume noi. Avem 631 de persoane înscrise la bibliotecă, dintre care 433 sunt cititori activi. În total, anul trecut am împrumutat 8.511 cărţi către cititori. Volumele acoperă toate domeniile, de la literatura română şi universală, până la cărţi din specialităţi precum ingineria sau medicina", a precizat Mirela Cozloschi, bibliotecar la Independenţa din anul 1990.

Pe lângă fondul de carte, biblioteca deţine şi patru calculatoare conectate la Internet şi la serviciul Biblionet. "Elevii vin şi caută pe internet informaţii pentru proiectele pe care le au la şcoală. Vin însă şi adulţi, care caută fie locuri de muncă, fie reţete gastronomice sau diverse alte informaţii utile", a mai spus Mirela Cozloschi.

Acces la internet

Aproape fiecare casă din Independenţa este conectată la internet. Mai multe firme de telecomunicaţii şi-au făcut simţită prezenţa în comună în ultimii ani, luptându-se pentru a acapara cât mai mulţi clienţi. Din acest punct de vedere, Independenţa se află fără îndoială în secolul XXI.

Două cabinete de medicină de familie

La Independenţa funcţionează două cabinete de medicină de familie şi două farmacii aflate în contract cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Galaţi. De asemenea, având în vedere situarea comunei pe DN 25, în situaţii de urgenţe medicale, echipajele de ambulanţă pot interveni destul de uşor.

Locuitorii vor o trecere la nivel cu calea ferată

De câţiva ani, în partea nordică a comunei Independenţa a luat fiinţă un nou cartier, despărţit de restul localităţii de o cale ferată dublă. Din cauza diferenţei de nivel dintre terasamentul căii ferate şi drumul care o intersectează, accesul către şi dinspre acest nou cartier se poate face doar cu piciorul. Traversarea liniei ferate poate fi astfel periculoasă.

"Tot în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, avem intenţia de a realiza o trecere la nivel cu această cale ferată, în zona cunoscută printre locuitorii comunei sub denumirea de Braina. Este o mai veche doleanţă a locuitorilor de aici, dar şi a oamenilor care deţin terenuri agricole dincolo de linia ferată. Această trecere ar asigura calea cea mai simplă către terenurile din extravilan. Ne aflăm în momentul de faţă în faza de proiectare, iar banii necesari vor proveni de la bugetul local, prin alocările de fonduri din anii precedenţi", a precizat primarul comunei, Viorel Tărbuc.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sătenii din Independenţa vor circula pe drumuri asfaltate. Utilităţile pentru un trai civilizat, înainte de toate

Chiar dacă este deja iarnă şi până la Crăciun mai sunt doar câteva săptămâni, în Independenţa se lucrează intens la reabilitarea reţelei de drumuri, iar mai multe străzi ale comunei sunt transformate în adevărate şantiere, în prag de sărbători.

Autorităţile au demarat mult aşteptatele proiecte de asfaltare a drumurilor, după ce au reuşit să pună la punct reţeaua de canalizare pentru o bună parte dintre localnici. Ieri, la vizita noastră în Independenţa, mai multe echipe de muncitori şi utilaje ale unor firme construiau de zor rigole şi podeţe şi lucrau la reabilitarea căilor de comunicaţii ale comunei, care are în componenţă un singur sat, cu aproape 4.400 de localnici harnici şi gospodari.

"La momentul acesta, se efectuează lucrări de asfaltare pe şapte străzi. Practic, sunt primii kilometri de asfalt în localitatea noastră. Dar sunt primii kilometri de asfalt după ce am finalizat lucrările la reţeaua de canalizare. Aşa am văzut eu lucrurile dintotdeauna, din punctul meu de vedere aceasta este ordinea firească. Vom sista lucrările, cu siguranţă, pentru că, în curând, vremea nu ne va mai permite să continuăm, dar le vom relua din primăvară, când se va încălzi. Avem finanţarea asigurată. Pentru ce aţi văzut astăzi, avem semnat un contract de finanţare cu fonduri de la bugetul de stat, prin PNDL 2. Dar nu ne vom opri aici, este doar începutul pentru astfel de lucrări, care vizează, printre altele, şi construcţia de rigole şi podeţe pentru accesul în gospodăria fiecăruia. Primul dintre proiecte, care a fost început în urmă cu aproximativ trei luni, va fi finalizat anul viitor. Cu siguranţă, în primăvară vom demara lucrări pentru asfaltarea altor cinci străzi, pe o lungime de cinci kilometri", ne-a declarat primarul comunei Independenţa, Viorel Tărbuc.

Alesul ne-a spus că cele două proiecte, finanţate prin PNDL 2 şi PNDR, care depăşesc două milioane de euro, vizează asfaltarea a aproximativ 11 kilometri de drumuri, ceea ce reprezintă circa 60 la sută din reţeaua de infrastructură rutieră a comunei. "Dar cert este că nu ne vom opri aici, ci vom încerca să identificăm şi alte surse de finanţare pentru proiecte de drumuri".

"În cazul celui de-al doilea proiect de asfaltare, va trebui să corelăm lucrările cu un alt proiect de investiţii în reţeaua de canalizare. Mă refer la Programul Operaţional de Infrastructură Mare (POIM), care va fi derulat de Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Serviciul Regional Apă Galaţi, în cadrul căreia suntem membri. Prin acest proiect, va fi introdusă reţea de canalizare pentru toată comuna, întrucât o parte a acesteia nu are, în prezent. Ar fi cam ultima etapă în ceea ce priveşte infrastructura de bază a comunei, ţinând cont că localitatea noastră dispune deja de reţea de apă, de gaz metan, canalizare - o parte finalizată, cealaltă - pe POIM. Ar fi cam ultimul pas pentru a avea toate utilităţile, toate condiţiile pentru un trai civilizat, decent", a afirmat alesul. Primarul a menţionat că, în urmă cu aproximativ o lună, odată cu încheierea primei etape a reţelei de canalizare, a fost finalizată şi staţia de epurare, investiţia depăşind două milioane de euro.

"Lucrurile se aşază"

"Independenţa merge într-o direcţie bună şi nu vreau să fiu acuzat că nu sunt modest sau că sunt subiectiv. Lucrurile se aşază încet, încet şi firesc, spun eu, punând, înainte de toate la dispoziţia cetăţenilor, utilităţi ce ţin de infrastructura subterană - apă, gaz, canalizare şi continuând cu lucrările de asfaltare. Este un pic anapoda, ca să nu spun altfel, să asfaltezi, după care să spargi. M-am ferit să fac astfel de lucruri, deşi am trecut prin două campanii electorale şi am avut presiune din acest punct de vedere. Le-am explicat oamenilor, mi-am menţinut punctul de vedere şi bănuiesc că în momentul de faţă consătenii mei realizează că acesta este cursul firesc al lucrurilor", spune Viorel Tărbuc. Potrivit acestuia, autorităţile au reuşit să atragă, în comună, în ultimii trei ani, peste 35 de milioane de lei.
"Făceam o retrospectivă, în urmă cu doar câteva zile: am reuşit să atragem zece milioane de lei pentru drumuri, noă milioane de lei pentru canalizare, aproximativ 1,5 milioane de lei pentru 580 de racorduri individuale la reţeaua de canalizare pe care am finalizat-o, prin POIM - 15 milioane de lei, pentru reţeaua de canalizare în zona în care nu avem. Ajungem la o valoare impresionantă, cred eu", spune alesul localnicilor din Independenţa.

Iluminat public modernizat şi parc în "inima" comunei

 

Pe lângă proiectele de reabilitare a străzilor şi de finalizare a reţelei de canalizare, care sunt prioritare, autorităţile au în vedere un proiect de modernizare şi extindere a iluminatului public stradal, întrucât una dintre problemele cu care se confruntă oamenii, la acest moment, o constituie iluminatul deficitar, sistemul actual fiind învechit şi, pe alocuri, insuficient.

Autorităţile speră că vor reuşi să identifice o sursă de finanţare europeană pentru un astfel de proiect, întrucât bugetul comunei nu poate susţine o asemenea investiţie. "Este depăşit din punct de vedere al eficienţei, numărul corpurilor de iluminat este mai mic decât necesarul. Încercăm să găsim o sursă de finanţare pentru modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public, atât din punct de vedere al consumului şi reducerii facturilor, dar şi pentru acoperirea localităţii cât mai bine, prin extinderea sistemului de iluminat. Ne-am gândit la un sistem cu LED. Sper să rezolvăm cât mai repede această problemă. La momentul acesta, noi nu putem suporta lucrarea de la bugetul local. Sper să găsim sursă de finanţare, pe fonduri europene. Încă suntem în faza de verificări. Nu vreau să spun mai multe, căci nu vreau să risc să nu se concretizeze şi să dau cu băţul în baltă. Este clar că mă preocupă", ne-a spus primarul Viorel Tărbuc.

În viitor, localnicii ar putea avea un parc chiar în "inima" comunei, în apropierea dispensarului, a postului de poliţie, grădiniţei şi primăriei, cu alei, bănci şi spaţiu verde, pentru ca cei care merg cu treabă la aceste instituţii şi sunt nevoiţi să aştepte să o poată face în parc. "Îmi doresc să amenajăm, într-un an sau doi, un parc de relaxare. Locuri de joacă pentru copii sunt la grădiniţe. Văd util un parc în preajma unor instituţii sau acolo unde oamenii merg să rezolve diverse probleme şi trebuie să aştepte", a afirmat alesul.

Distracţia, doar după investiţii!

Comuna Independenţa este, poate, singura sau una dintre puţinele din judeţul Galaţi care nu are o zi a ei. De regulă, acesta a fost unul dintre "marile" obiective ale primarilor, în goana de a-şi distra electoratul şi a încerca să-şi asigure simpatia localnicilor. Deşi se află la cârma comunei din anul 2008, primarul Viorel Tărbuc a trecut peste această cutumă. De altfel, nici pentru sărbătorile de iarnă autorităţile nu le-au pregătit oamenilor vreun brad imens sau spectacole. Iar primarul ne-a explicat şi de ce:

"Nu vom face de sărbători nimic. Şi vă spun şi de ce: suntem deficitari încă. Nu avem o zi a comunei. Trebuie să le facem şi pe acestea, dar am dori să fie lucrurile aşezate mai bine şi apoi să facem aşa ceva. Nu ştiu cât de bine ar fi primită o astfel de iniţiativă a Primăriei pentru a organiza o sărbătoare a Crăciunului, pentru că implică cheltuieli. Ne limităm doar la a împodobi străzile principale, Tudor Vladimirescu, care se intersectează cu drumul naţional, şi vedem dacă extindem şi pe altele. În momentul în care montezi pe stâlpi o instalaţie multicoloră, frumoasă, dar uitându-te în sus, la ea, calci într-o groapă şi te murdăreşti pe pantofi, nu este deloc ok. Aş vrea să finalizez proiectele importante care ţin de infrastructură, să punem totul la punct şi apoi facem şi sărbători".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nămol la robinet, situație rezolvată de Apă Canal

O sesizare cu o apă extrem de murdară care curge la un robinet ne-a parvenit, miercuri la prânz, din comuna Independența. "Nu este posibil sa plătim 9,60 lei pe metrul cub de apă și să arate așa, plus că de câteva săptămâni se oprește apa în cursul zilei, de dimineață până seara și fiecare dintre noi avem copii în casă și trebuie mâncare, haine spălate pe căldura asta... Plus că avem centrale termice și acea apă cu nămol strică și înfundă tot", ne-a scris Ionel Manolache, care ne-a trimis și linkul la o postare de pe pagina de Facebook "Independența - comuna noastră".

Am semnalat situația, la rândul nostru, reprezentanților operatorului Apă Canal Galați, care s-au mobilizat prompt. Miercuri seară, am fost asigurați telefonic că situația de la Independența s-a rezolvat, iar joi dimineață, la prima oră, am primit și confirmarea oficială din partea Biroului de presă al Apă Canal.

"Ieri, în jurul orei 16,00, salariații noștri din comuna Independența au verificat sesizarea. Au efectuat spălarea rețelei de apă din zona imobilului, situat la capăt de rețea. Apa furnizată era în parametri la finalul operațiunilor efectuate. Din păcate, alternanțele de consum (oscilațiile de debit și presiune), pe fondul utilizării unor cantități mari de apă, atât din cauza caniculei, cât și pentru alte scopuri decât cel menajer, pot determina creșterea turbidității apei. Vom efectua cu o frecvență mai mare spălarea rețelei din aceasta zonă și în general la capete de rețea, pentru a preîntâmpina sesizări similare privind calitatea apei", este răspunsul pe care l-am primit, joi, 1 august, din partea Apă Canal.

viata-libera.ro