Nicoreşti - comuna cu tot mai multe case părăsite

[dcp100168]

Boghiu europenizeaza Nicorestiul

Unsprezece sate intra in componenta comunei Nicoresti: Branistea, Coasta Lupei, Dobrinesti, Fântâni, Grozavesti, Ionasesti, Malureni, Nicoresti, Piscu Corbului, Sârbi. Populatia, conform ultimului recensamant, numara 6099 locuitori care traiesc in 1664 gospodarii. In comuna sunt sapte scoli si tot atatea gradinite. Ionel Boghiu este cel mai tanar primar de pana acum, printre cei mai destoinici functionari din administratiile locale. Situata la o distanta de 15 kilometri de Tecuci, comuna Nicoresti va deveni unul din punctele de atractie pentru investitori, atat pentru cei straini cat si pentru cei din judet, datorita specificului VITICULTURA.

Cea mai veche atestare documentara a localitatii Nicoresti dateaza din anul 1572, când este mentionat satul Nicorestii de Jos, la o vânzare de vie din tinutul Falciului. In ‘’Descrierea Moldovei” (1716) Dimitrie Cantemir mentiona ca in ierarhia valorica a podgoriilor din Moldova, Nicoresti se situa pe locul patru.

La sfârsitul secolului al XIX-lea, filoxera a distrus si la Nicoresti o mare suprafata viticola, care a fost refacuta in prima parte a secolului XX. In anul 1941 la Nicoresti existau 1416 ha de vita de vie. Acum sunt cu mult mai multe, comuna Nicoresti avand in total 8664 ha din care doar 259 in intravilan, restul de 8405 in extravilan. Numai asa se explica faptul ca pe teritoriul comunei intalnim un numar mare de ferme cu o puternica activitate economica de procesare a strugurilor. Toti acesti agenti economici ‘’inghit” foarte multa forta de munca din comuna, lucru ce face ca starea materiala a locuitorilor sa fie in continua crestere.

Primul primar care vrea sa schimbe fata Nicorestiului

Ionel Boghiu se numara printre primarii care doresc din tot sufletul sa schimbe fata si conceptia satului romanesc. ”Nu trebuie sa mai lasam pe nimeni sa raporteze totul la sat, comuna, oras. Peste tot sunt oameni, cu bunele si relele lor. Asadar putem spune localitati mai mici sau mai mari, fiecare avand specificul ei, mestesugul ei. Ca toate celelalte si Nicorestiul are valorile lui, de la oameni gospodari si case frumoase pana la monumente de cult(…)”.

Proiecte si vise mari

‘’Am reusit terminare reparatiilor capitale la cinci din cele sapte scoli din toata comuna Nicoresti. Scolile din satele Ionasesti, Dobrinesti, Fantani, Coasta Lupii au acum un aspect de scoala europeana, iar copiilor le e foarte drag sa vina la cursuri, lucru ce nu se-ntampla inainte. Pe langa schimbarea acoperisurilor si inlocuirea tablei vechi si ruginite cu cea de tip Lindab, inlocuirea usilor si ferestrelor scorojite cu cele de tip termopan ne-am gandit si actionat asupra utilitatilor, cele care trebuie sa ofere copilului confort, dar si sa-l fereasca de anumite pericole, chiar si de sanatate. Alimentarea cu apa potabila, montarea de centrale termice, amenajarea toaletelor dupa ultimile norme UE cat si punerea de gresie pe holuri nu trebuie considerate mofturi, ci normalitati pentru ca elevii nostri sa se dezvolte fizic si psihic ca toti ceilalti. Ma ingrozeau stirile din tara in care se relatau deplasari ale copiilor de cate 14 km pe zi pentru a ajunge la scoala. Avem la dispozitie un microbuz special amenajat si intentionam in cel mai scurt timp sa mai aducem unul.”

Hrana sufletului

Primarul Ionel Boghiu nu este strain nici de nevoile spirituale ale nicorestenilor. In imediata apropiere a Primariei vegheaza de secole un important lacas de cult numit Biserica Sfantul Nicolae-”Banu”. Obiectivul este inscris in Lista Monumentelor Istorice la pozitia Gl-II-a-B-03088 si in conformitate cu legislatia existenta s-au realizat cercetari arheologice in vederea descarcarii de sarcina istorica. Nici celelalte parohii nu sunt uitate de edil. La Biserica ”Serdaru” unde slujeste preotul paroh Daniel Andreuta primarul s-a zbatut si obtinut o finantare de un miliard si opt sute de milioane pentru pictura bisericii. Planul de schimbare a fetei comunei e in plina desfasurare, iar relatarile noastre vor continua si-n numerele viitoare.

Bogdan Olteanu, in scurta sa vizita la Nicoresti, a ramas impresionat

Presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu, nu cu mult timp in urma, s-a aflat intr-o scurta vizita in comuna Nicoresti si s-a aratat foarte incantat de prezenta masiva a nicorestenilor care au umplut pana la refuz sala caminului cultural. ‘’Eu sunt obisnuit sa vorbesc tare pentru a-i trezi pe colegii mei din somn. Aici nu este cazul si-l felicit pe primar pentru ca a reusit sa aiba sala plina, ceea ce eu nu prea reusesc la Camera Deputatilor”, a spus Olteanu. Presedintele Camerei Deputatilor le-a explicat satenilor ca trebuie sa ceara trei lucruri importante de la politicieni: sa-i apere pe romanii care au plecat in strainatate la munca, sa stie sa vanda produsele romanesti - cum ar fi vinul de Nicoresti, branza de Braila, carnatii de Plescoi – si sa aduca bani europeni pentru romanii care au nevoie de ei. Unul din acesti romani e si primarul Ionel Boghiu care in ultimul timp a obtinut doua proiecte de asfaltare a drumurilor si ulitelor din comuna in suma cumulata de peste 130 de miliarde. Vom reveni!

http://www.ziarulsemnal.ro/?p=147

[dcp100168]

Medicul vinovat de moartea primarului din Nicoreşti a fost repus în drepturi

Caz fără precedent la Iaşi: Tribunalul l-a repus în drepturi pe medicul dr. Adrian Ciornei, care în urmă cu cinci ani şi-a pierdut dreptul de liberă practică şi a fost exclus din tagma medicală după ce a fost găsit vinovat de moartea lui Dănuţ Boghiu, primarul localităţii Nicoreşti, din judeţul Galaţi.

Primarul localităţii Nicoreşti a intrat în „grija” medicului ieşean în decembrie 2005, după ce suferise un traumatism cranio-cerebral şi a rămas fără vedere în urma unui accident rutier. A stat atunci în Spitalul de Neurochirurgie patru zile, timp în care i s-au administrat antibiotice pentru tratarea unei infecţii la urechea stângă. A fost externat pe 9 decembrie, când dr. Ciornei i-a prescris o serie de medicamente, despre care familia a reclamat la acea vreme Colegiului Medicilor din România (CMR) că nu se impuneau a fi administrate.

Pentru că se simţea rău, Dănuţ Boghiu a revenit în Iaşi, la dr. Ciornei, pe 5 februarie 2006. Medicul l-a ţinut pe un pat din Unitatea de Primire a Urgenţelor timp de patru zile, perioadă în care starea pacientului s-a înrăutăţit continuu. Abia în noaptea de 9 spre 10 februarie Adrian Ciornei a cerut o ambulanţă, iar primarul de Nicoreşti a fost dus la Spitalul „C.I. Parhon”. Medicii de aici i-au descoperit într-o oră o infecţie intracraniană şi i-au montat imediat două tuburi de dren, însă prea târziu pentru ca pacientul să mai poată fi salvat, Dănuţ Boghiu decedând în urma unui şoc toxicoseptic, fapt consemnat pe biletul necropsiei. După ce a analizat cazul, CMR i-a ridicat dr. Ciornei dreptul de liberă practică, decizie în urma căreia, în mod firesc, şi-a pierdut şi locul de muncă.

După aproape cinci ani de proces, acum instanţa i-a dat câştig de cauză dr. Adrian Ciornei, obligând Colegiul Medicilor din România să-i emită din nou drept de liberă practică şi Spitalul de Neurochirurgie să-l reangajeze pe funcţia deţinută înainte de a fi concediat. Verdictul instanţei a luat prin surprindere breasla medicală şi a stârnit nelinişte în rândul cadrelor sanitare de la Spitalul de Neurochirurgie, care se tem să lucreze cu medicul care nu a mai profesat de mai bine de patru ani.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România afirmă că activitatea dr. Ciornei va fi monitorizată foarte atent în următoarea perioadă. „Se spune că nu este bine să pui la îndoială decizia unui judecător şi nici nu vreau să mă hazardez să comentez verdictul dat în acest caz. Cazul acestui medic a creat un precedent: dacă o comisie de specialitate şi toate expertizele dovedesc că acest medic a greşit, o instanţă judecătorească dă un alt verdict. Într-o asemenea situaţie nu prea mai rămân multe de spus. Aşteptăm concluzia instanţei pe latura penală. Între timp, activitatea medicului va fi supravegheată de Colegiul Medicilor din România, iar acesta va trebui să urmeze cursuri de educaţie medicală continuă”, ne-a spus prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR.

Medicul Adrian Ciornei nu a putut fi contactat pentru a-şi prezenta punctul de vedere.

http://www.evenimentul.ro/articol/ciornei-s-a-intors-la-neurochirurgie.html

[dcp100168]

După cinci ani de procese, dr. Adrian Ciornei a fost repus în drepturi

Spitalul de Neurochirurgie este bun de plată în cazul medicul Adrian Ciornei, după ce Tribunalul l-a repus în drepturi. Unitatea este obligată de instanţă să plătească în cazul medicului care în urmă cu cinci ani şi-a pierdut dreptul de liberă practică şi a fost exclus din tagma medicală după ce a fost găsit vinovat de moartea lui Dănuţ Boghiu, primarul localităţii Nicoreşti, din judeţul Galaţi, suma de 301.567 de lei, care însumează toate drepturile salariale din această perioadă.

După aproape cinci ani de proces, instanţa i-a dat câştig de cauză dr. Adrian Ciornei, obligând Colegiul Medicilor din România (CMR) să-i emită din nou drept de liberă practică şi Spitalul de Neurochirurgie să-l reangajeze pe funcţia deţinută înainte de a fi concediat şi să-i plătească toate drepturile salariale pe care le-ar fi câştigat în toată această perioadă în care a fost suspendat. Conform deciziei instanţei, spitalul trebuie să-i plătească direct dr. Ciornei 153.631 de lei, restul sumei până la 301.567 de lei însumând contribuţiile sociale pe care spitalul este obligat să le achite în acest caz.

„Decizia instanţei este executorie şi nimeni nu poate să comenteze verdictul dat de un judecător. Spitalul de Neurochirurgie a pierdut şi recursul, iar decizia pe care trebuie să o punem în aplicare a fost dată în urmă cu două săptămâni. Pentru că eram în situaţia ca toate conturile instituţiei să fie blocate, am solicitat o păsuire de la plată pentru şase luni. Cum salariaţii care lucrează la Unitatea de Primire a Urgenţelor sunt plătiţi de Ministerul Sănătăţii, unitatea a înmânat întreg dosarul către Ministerul Sănătăţii pentru soluţionarea acestui caz”, ne-a spus dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie.

Recent, conducerea unităţii a întrunit Consiliul Medical, care i-a făcut mai multe recomandări medicului Adrian Ciornei. „Consiliul Medical i-a recomandat medicului ca timp de şase luni să nu facă gărzi, să lucreze numai ziua şi să se consulte în ceea ce priveşte cazurile medicale cu ceilalţi colegi”, ne-a mai spus dr. Eva.

Chiar şi aşa, revenirea medicului la Unitatea de Primire a Urgenţelor de la Spitalul de Neurochirurgie a stârnit nelinişte atât în rândul colegilor din spital, cât şi în rândul celorlaţi colegi din alte unităţi. Medicii se întreabă cine va răspunde dacă greşeala dr. Ciornei se va repeta. „Fiecare medic este răspunzător de faptele sale. Nu putem să-i interzicem acestui medic să lucreze, în condiţiile în care există o decizie judecătorească executorie care îl repune în toate drepturile. Nu avem de ales”, ne-a mai spus dr. Eva.

Reamintim că în decembrie 2005, primarul localităţii Nicoreşti a intrat în „grija” medicului Ciornei, după ce suferise un traumatism cranio-cerebral şi a rămas fără vedere în urma unui accident rutier. Primarul a stat atunci în Spitalul de Neurochirurgie patru zile, timp în care i s-au administrat antibiotice pentru tratarea unei infecţii la urechea stângă. A fost externat pe 9 decembrie, când dr. Ciornei i-a prescris o serie de medicamente, despre care familia a reclamat la acea vreme Colegiului Medicilor din România (CMR) că nu se impuneau a fi administrate. Pentru că se simţea rău, Dănuţ Boghiu a revenit în Iaşi, la dr. Ciornei, pe 5 februarie 2006. Medicul l-a ţinut pe un pat din Unitatea de Primire a Urgenţelor timp de patru zile, perioadă în care starea pacientului s-a înrăutăţit continuu. Abia în noaptea de 9 spre 10 februarie Adrian Ciornei a cerut o ambulanţă, iar primarul de Nicoreşti a fost dus la Spitalul „C.I. Parhon”. Medicii de aici i-au descoperit într-o oră o infecţie intracraniană şi i-au montat imediat două tuburi de dren, însă prea târziu pentru ca pacientul să mai poată fi salvat. Dănuţ Boghiu a decedat în urma unui şoc toxicoseptic. După ce a analizat cazul, CMR i-a ridicat dr. Ciornei dreptul de liberă practică, decizie în urma căreia, în mod firesc, şi-a pierdut şi locul de muncă.

http://www.evenimentul.ro/articol/daca-va-gresi-din-nou.html

[dcp100168]

"Summer club" la Nicoreşti

O piscină cu apă limpede, soare, mult soare, dar şi momente de relaş la umbra răcoroasă a bolţilor înverzite, a coloanelor antice sau în pavilioanele cu aer exotic – aceasta ar putea fi foarte bine descrierea unui loc de vacanţă din Grecia. Ei bine, nu este vorba nici de Creta, nici de Rhodos sau Paralia, ci de o bază de agrement din… Nicoreşti.

Pare incredibil că la doi paşi de drumul prăfuit ce duce spre Buciumeni, pe locul în care pe timpuri erau nişte clădiri ale unei foste unităţi agricole, să dai peste un colţ de-a dreptul olimpian de petrecere a timpului liber. Este vorba de „Eduard Summer Club”, o idee pusă în practică de Eduard Căcescu, având ca sursă de inspiraţie locurile vizitate în străinătate în timpul concediilor. Şi-au făcut babele cruce, dar viaţa merge înainte.

„A fost o idee de a mea de a face aici un loc exact ˝ca afară˝. Ce dacă-i la Nicoreşti? Pe noi nu ne duce mintea, numai pe greci sau italieni? Şi la urma-urmei, şi Nicoreştiul are o istorie, o tradiţie, ar putea fi atractiv şi pentru cei ce caută un spaţiu de evadare din oraş. Noi am început cu asta. Dorinţa noastră a fost de a face un loc unde să te simţi bine, în condiţii optime”, ne mărturiseşte Eduard.

Timp liber… în afaceri

În principiu, Nicoreştiul este aşezat strategic: la doar 14 km de Tecuci, la vreo 90 km de Galaţi şi 37 km de Focşani. Din păcate, în materie de turism, Nicoreştiul a rămas cam ca pe vremea dacilor.

Clubul lui Eduard sparge regula şi deschide, în sfârşit, sezonul estival şi la Nicoreşti. Că, vorba aia, tineri dornici de distracţie se găsesc peste tot! Iar preţurile de intrare sunt mai mult decât rezonabile: în weekend – 15 lei pentru adulţi, 10 lei, pentru copii, iar în timpul săptămânii preţurile sunt chiar mai mici – 10 lei, respectiv, 5 lei, adulţi şi copii.

Ceea ce surprinde oarecum la Summer Eduard Club este faptul că, deşi este la primul sezon, fiecare detaliu pare deja „aşezat”, de la gazonul tuns ca la carte, florile ornamentale şi bolţile de verdeaţă, până la elemente mărunte, dar care dau „culoare” şi personalitate locului: sculpturi din rădăcini de copac, hamacuri aşezate în locuri umbroase şi liniştite, chiar şi o amenajare peisagistică menită să dea impresia că te afli în apropierea unei aşezări greceşti antice. Ce-i drept, toată afacerea s-a dus la câteva sute de mii de euro.

„Am ales acest stil greco-roman pentru că e unul care nu se demodează niciodată. Desigur, sunt şi elemente de modernitate, dar am încercat să le armonizăm cumva, am lucrat cu o firmă din Focşani specializată pe aşa ceva, pentru a obţine un spaţiu plăcut, cu o atmosferă relaxată”, ne spune Eduard.

El recunoaşte că, fiind la început, încă testează diverse variante de valorificare a clubului. De exemplu, se gândeşte să dezvolte un concept privind nunţile, botezurile în aer liber, cu multă verdeaţă în jur, din ce în ce mai căutate, dar să şi organizeze o serie de evenimente în stil clubbing la care să fie invitaţi să participe artişti la modă.

De asemenea, locaţia are deja o sală de conferinţe pentru întâlnirile corporate sau team-bulding şi nu peste mult timp vor fi create facilităţi şi pentru cazare. Nu în ultimul rând, nici tradiţiile Nicoreştiului nu au fost uitate: „Suntem în curs de amenajare a unei crame pentru vizitatori şi am vorbit deja cu doi dintre distribuitorii locali de vinuri de Nicoreşti să fie furnizori şi pentru noi. Desigur, vrem să ne axăm şi pe o serie de produse culinare tradiţionale, după reţetele din zonă, ca să îmbinăm cele două elemente”.

Şi uite aşa, calea de la Olimp la Nicoreşti nu mai pare chiar atât de lungă. În rest, distracţie la maxim!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Nicoreşti, terorizată de o bandă de hoţi

* Aparatură electronică, utilaje şi combustibil au dispărut din mai multe locuinţe din Nicoreşti ca urmare a acţiunilor repetate a cinci infractori

Cinci localnici din Nicoreşti sunt bănuiţi că în cursul anului trecut au spart mai multe gospodării din comună pentru a sustrage bunuri. Oamenii legii aveau pe masă nu mai puţin de opt sesizări primite de la păgubiţii care reclamau că le-au fost vandalizate casele de către necunoscuţi care au furat motorină, drujbe, cabluri electrice, circulare, lopeţi şi veste reflectorizante. În urma cercetărilor, poliţiştii din comună nu au reuşit să dea de urma celor care au furat bunuri în valoare de circa 30.000 de lei decât în urmă cu câteva zile, când au aflat de o nouă spargere. Un alt localnic a reclamat că în noaptea de Bobotează casa i-a fost vizitată de hoţi care i-au luat un televizor color, o combină muzicală şi un aparat video în valoare de 1.000 de lei. Cercetările i-au condus pe anchetatori la doi suspecţi, de 27 şi 33 de ani. La audieri, aceştia au recunoscut că făcuseră parte din gruparea care a terorizat comuna în cursul anului trecut.
"Poliţiştii au stabilit că cei doi suspecţi împreună cu alţi trei localnici, cu vârstele cuprinse între 16 şi 39 ani, în participaţii diferite, mai sunt suspectaţi de comiterea a încă 8 infracţiuni, 7 furturi şi o distrugere, comise pe parcursul anul 2013", a precizat cms. Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi. Cei cinci suspecţi sunt cercetaţi în libertate pentru furt calificat.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Suspecţi de evaziune fiscală la Nicoreşti

Polițiștii gălățeni au efectuat șase percheziții la sediile unor societăți comerciale din comuna Nicorești, dar și la domiciliile unor persoane din aceeași localitate, suspectate de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și evaziune fiscală, a anunțat sâmbătă purtătorul de cuvânt al IPJ Galați, comisar Ștefan Gohoreanu.

Potrivit acestuia, în urma perchezițiilor a fost identificată cantitatea de 5.440 litri detergent lichid pentru care reprezentantul societății a prezentat un aviz de însoțire figurând la furnizor o societate care în realitate are obiect de activitate publicitate imobiliară și la cumpărător o societate care apărea cu sediul în comuna Nicorești, dar din evidențele ONRC era înregistrată în municipiul Slobozia, județul Ialomița.

Întreaga cantitate de detergent a fost indisponibilizată pentru că administratorul nu a putut prezenta documente care să justifice proveniența mărfii și nici nu o avea înregistrată în contabilitate.

La percheziția efectuată la un alt punct de lucru al societăților în cauză, care avea ca obiect de activitate exploatarea agregatelor minerale, pe malul râului Siret, din zona administrativ-teritorială Nicorești, s-a constatat că societatea nu deținea autorizație de funcționare emisă de Regia Autonomă Apele Române. De asemenea, agregatele minerale excavate în vederea comercializării, în cantitate de 2.500 mc, nu erau evidențiate în documentele primare de exploatație. S-a dispus indisponibilizarea acestora, valoarea estimativă fiind de 17.500 lei. De asemenea, s-a luat măsura indisponibilizării utilajelor folosite la extracția agregatelor minerale și a stației de sortare pentru că administratorul nu a putut prezenta documente de proveniență.

În cadrul aceleiași acțiuni, la sediul altei societăți comerciale cu obiect de activitate exploatații agricole a fost identificată cantitatea de 145.000 kg grâu pentru care administratorul societății nu a prezentat niciun document de proveniență. Întreaga cantitate de grâu, cu o valoare estimativă de 116.000 lei, a fost indisponibilizată.

agerpres.ro

[dcp100168]

Nicoreşti - comuna cu tot mai multe case părăsite

* Dezvoltarea infrastructurii şi locurile de muncă i-ar determina pe tineri să rămână în comună * Redeschiderea şcolilor de meserii este o şansă pentru cei care nu-şi pot continua studiile * Terenurile agricole, acum pârloagă, ar putea fi valorificate fără probleme

Cu atestări documentare destul de vechi, satele Braniştea, Coasta Lupei, Dobrineşti, Fântâni, Grozăveşti, Ionăşeşti, Mălureni, Nicoreşti, Piscu Corbului şi Sârbi, din comuna Nicoreşti, sunt adevărate rezervoare din care „curge” istoria.

Situată la aproximativ 10 kilometri de oraşul Tecuci şi la peste 90 de kilometri de Galaţi, comuna are un specific viticol. Încă din secolul XV, în zonă existau cele mai bune soiuri de viţă-de-vie, aceasta fiind activitatea de bază a locuitorilor, care, de altfel, s-a păstrat până astăzi.

Investiţiile minime în dezvoltarea infrastructurii au determinat, însă, o descreştere drastică a numărului populaţiei. În satele „încărunţite” au rămas pârloagă hectare imense de pământ. Puţini tineri îşi mai ridică locuinţe în sate, majoritatea preferând drumul străinătăţii. Potrivit ultimului recensământ din 2011, populaţia comunei Nicoreşti se ridica la puţin peste 3.600 de locuitori, în timp ce la recensământul din anul 2002 se înregistraseră aproximativ 4.300 de locuitori. Pe zeci de uliţe zăreşti case părăsite, în care n-a mai călcat picior de om de multă vreme. Până şi casa boierească din apropierea bisericii „Negustorilor” a rămas o ruină, dar care mai păstrează suflul arhitectural specific anilor ‘20.

În decursul vizitei „Vieţii libere” la Nicoreşti, echipa noastră a fost ghidată de Gheorghe Grădinaru, responsabil pe Achiziţii Publice, în cadrul primăriei locale. Cu primarul comunei, Ionel Boghiu (PNL), nu am reuşit să avem o discuţie tete-a-tete, întrucât se afla într-o deplasare la Bucureşti. Dialogul nostru cu edilul s-a realizat, în schimb, telefonic. Ionel Boghiu ocupă funcţia de primar din anul 2006 şi are două mandate complete şi unul incomplet.

Vii defrişate şi terenuri agricole nelucrate

În comună există destul de multe societăţi agricole, însă acestea nu au activitate pe întreaga suprafaţă de terenuri arabile. Deşi solul este favorabil pentru creşterea viţei-de-vie, lipsa forţei de muncă tinere a transformat o suprafaţă mare a pământului, îndrăgit chiar şi de Iliaş Vodă, în pârloagă. „Activitatea de bază în comună este viticultura. Sunt peste zece societăţi agricole, însă au mai mult angajaţi sezonieri, decât permanenţi”, a precizat primarul comunei.

Pe timpuri, potrivit responsabilului pe Achiziţii Publice, Gheorghe Grădinaru, populaţia în comună era de aproximativ 8.000 de locuitori, iar terenurile agricole erau lucrate ca la carte.

„În 1989, aveam 2.500 de hectare de viţă-de-vie, iar acum am rămas cu mai puţin de 1.500 de hectare. S-au defrişat vii, pentru că populaţia este prea îmbătrânită. În afară de asta, desfacerea nu este asigurată. Au fost câteva crame, dar s-au închis. Acum se importă vin mai prost, pentru că este mai ieftin, deşi la noi viţa-de-vie este atestată din 1437. Există şi un document la Iaşi, în care se spune că Iliaş Vodă îi scrie regelui Poloniei că s-a împăcat cu fratele său şi, în semn de împăcare, i-a dat o vie în Ţinutul Tecuciului, mai exact în satul Sârbi”, ne-a povestit Gheorghe Grădinaru.

Extinderea reţelei de distribuţie a apei

Din anul 2007, reprezentanţii Primăriei Nicoreşti au început, cu paşi mici, realizarea unui sistem de alimentare cu apă a satelor din comună. „În prezent, avem apă potabilă în toate satele, urmând să facem câteva modernizări la Nicoreşti, unde trebuie înlocuită o conductă, dar şi să executăm un puţ forat de 150 de metri la Fântâni. Lucrările vor fi finalizate la sfârşitul acestui an”, ne-a spus edilul.

O situaţie mai detaliată, în ceea ce priveşte distribuţia apei, ne-a fost prezentată de responsabilul pe Achiziţii Publice. „În perioada 2007-2009, am realizat un sistem de alimentare cu apă în satele Piscul Corbului, Coasta Lupei, Mălureni, Fântâni şi Grozăveşti. În partea de nord-vest a comunei sunt două gospodării de apă, două staţii de epurare, de clorinare, de tratare a apei şi patru puţuri forate. Reţeaua de distribuţie de care beneficiază în jur de 2.100 de locuitori are 20 de kilometri. Valoarea proiectului a fost de 2,9 milioane de lei. Banii au venit de la Guvern, contribuţia de la bugetul local fiind de trei la sută. În 2009, am început alimentarea cu apă a satului Dobrineşti şi a părţii de sud a satului Nicoreşti. Lucrarea este finalizată şi a costat 1,9 milioane de lei. În prezent sunt 500 de beneficiari ai reţelei de distribuţie. În 2012, am început alimentarea cu apă în satul Ionăşeşti. Aici discutăm despre două puţuri de apă, 10 kilometri de conductă de distribuţie şi 700 de beneficiari”, ne-a explicat Gheorghe Grădinaru.

Jumătate dintre drumurile comunale, asfaltate

Potrivit reprezentanţilor primăriei de la Nicoreşti, pe raza comunei sunt aproximativ 28 de kilometri de drumuri comunale şi 50 de kilometri de drumuri săteşti. Jumătate dintre drumurile comunale au fost asfaltate, iar cele săteşti, în mare parte, sunt pietruite. Discuţia despre trotuare pare să fie amânată, până când vor fi atrase fonduri pentru realizarea acestora. „Traseul DC 69 de 5,9 kilometri este în curs de finalizare. Din 2013 lucrăm şi la DC 72. Din şase kilometri de drum, trei au fost asfaltaţi, valoarea proiectului fiind de 7 milioane de lei. Din 2013 reabilităm şi traseul DC 75, cu un buget de 1,5 milioane de lei. În proporţie de 95 la sută, drumul a fost finalizat. Vrem să reabilităm traseul DC 71, de 1,5 kilometri, de la intersecţia cu un drum judeţean, din satul Sârbi. Pe lângă asta, am executat un pod lângă piaţă şi unul lângă poliţie. Mai trebuie să facem un pod în Coasta Lupei, dar încă nu avem fondurile necesare”, a precizat Gheorghe Grădinaru.

În aşteptarea sistemului de canalizare

Sistemul de canalizare lipseşte cu desăvârşire în comună. Doar în spatele blocurilor de locuit din satul Nicoreşti există o baterie de fose septice. "Am depus un proiect pentru realizarea sistemului de canalizare din fonduri europene în 2008, dar atunci au fost extrem de multe proiecte. Ne propunem, totuşi, să implementăm anul acesta un sistem de canalizare în satul Nicoreşti. Este vorba despre 14 kilometri de conducte, staţie de epurare în trei trepte, cu capacitate zilnică de 200 de metri cubi. Am depus deja proiectul şi aşteptăm verdictul”, ne-a declarat Gheorghe Grădinaru.

Copii puţini şi şcoli închise

Numărul în descreştere al copiilor este una dintre problemele cele mai grave pentru oamenii de la Nicoreşti. În comună sunt şapte şcoli şi trei grădiniţe, însă câteva dintre acestea stau cu lacătul pe uşă, pentru că nu are cine să le frecventeze. "La doar un an după ce am reparat şcoala de la Ionăşeşti, instituţia s-a închis, pentru că erau prea puţini copii. Acum funcţionează doar două unităţi de învăţământ pentru clasele de gimnaziu, la Nicoreşti şi Coasta Lupei, iar la Ionăşeşti funcţionează doar grădiniţa. La Piscul Corbului au fost închise şi şcoala, şi grădiniţa. Pleacă familiile tinere, iar şcolile rămân fără copii. Din punctul meu de vedere, trebuie investiţii cât mai multe, ca să putem atrage tinerii”, ne-a spus responsabilul pe Achiziţii Publice, Gheorghe Grădinaru. Acesta a precizat că, pe timpuri, în comună funcţiona o şcoală de meserii în viticultură, dogărie, tâmplărie şi croitorie, care ar trebui redeschisă.

Căminul Cultural va fi modernizat

Într-o stare critică se află şi Căminul Cultural de la Nicoreşti, situat chiar în faţa primăriei. Potrivit primarului, Ionel Boghiu, anul acesta urmează modernizarea şi dotarea acestuia, din fonduri guvernamentale. "Va fi schimbat acoperişul instituţiei, apoi se va utila şi dota corespunzător. Avem deja făcut studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic, iar în cel mai scurt timp urmează procedura de licitare", a menţionat edilul.

Mai mult spaţiu, mai multe servicii

Unul dintre proiectele pe care edilul Nicoreştiului îşi propune să-l implementeze în 2016 este extinderea sediului Primăriei. Odată cu executarea proiectului, reprezentanţii administraţiei locale menţionează că vor fi extinse şi serviciile oferite. Mai mult, în jur de 300.000 de lei au fost deja alocaţi de Guvernul României pentru execuţie.

Monumentele istorice, în pericol

În primele rânduri ale reportajului menţionam că există o încărcătură istorică valoroasă în comuna Nicoreşti. În mare parte, aceasta se datorează celor două biserici-monument care veghează ţinutul podgoriilor din Moldova. Mai exact, este vorba despre biserica „Naşterea Maicii Domnului” sau „Negustori” şi despre biserica „Sfântul Nicolae” sau „Banu”. Ambele se încadrează în lista monumentelor istorice.

Biserica „Negustori” a fost construită, iniţial, în anul 1400, dar a fost arsă de turci, apoi refăcută în 1728. Monumentul are un plan triconc şi prezintă elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti a epocii. Ultima reparaţie capitală s-a făcut în 1956.

Cealaltă biserică, deşi a fost construită mai târziu, în anul 1807, este închisă, pentru că necesită reparaţii capitale. Cutremurele, în special cele din 1977, 1986 şi 1990, au provocat şi apoi au amplificat fisuri majore în zidurile monumentului. Biserica navă, cu absida altarului rotunjită a fost deschisă ultima oară pentru enoriaşi de Crăciun, însă din cauza condiţiilor care trebuie îmbunătăţite, slujbele nu se mai ţin. Monumentul cu peste 200 de ani vechime este singurul înconjurat de un zid de incintă, care se păstrează, ca prin minune, întreg. "Ctitorii acestei biserici sunt grecii Banul Nicolae Lentin şi soţia sa Catinca, care au venit în Moldova cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Ei au avut un fiu, Ion, care a murit la o vârstă fragedă. Mormântul fiului se află în curtea bisericii. Ca să protejăm aceste monumente istorice destul de vechi, ne-am propus să construim un pod, pe care ar putea circula maşinile, ocolind strada adiacentă bisericilor. Totodată, aşa am proteja şi monumentul din faţa Căminului Cultural”, ne-a explicat Gheorghe Grădinaru.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un spital moare, un centru de permanenţă stă să se nască

Sănătatea într-o comună cu zece sate şi peste 5.000 de locuitori nu este o problemă uşor de gestionat, în condiţiile în care cel mai apropiat spital este la 15 kilometri, iar faţă de reşedinţa de judeţ este o distanţă de o sută de kilometri. Fostul Spital de Neuropsihiatrie din Nicoreşti nu mai poate fi resuscitat, ne asigură edilii, însă un cadru organizat de asistenţă medicală ar putea fi reprezentat de un centru de permanenţă, aflat acum în faza de proiect.

Vechiul Spital de Neuropsihiatrie din Nicoreşti are lacătul pe uşă din anul 2002, imediat după ce a fost preluat de Consiliul Judeţean (CJ). Mulţi ani de la închidere, clădirea impunătoare din centrul comunei, acum năpădită de buruieni care o fac aproape invizibilă de la drum, a reprezentat o speranţă pentru comunitate şi cei care o conduc, în sensul că s-a crezut că dacă edificiul ar fi fost predat autorităţilor locale, cu niţică implicare şi nişte fonduri care nu se ştia de unde ar fi putut veni, s-ar fi putut salva unitatea medicală. Poate nu cu aceeaşi destinaţie, dar un spital mic, cu câţiva medici care să asigure urgenţele şi cazurile de gravitate mai mică, tot ar fi fost un câştig pentru Nicoreştiul care înglobează zece sate şi pentru comunele din împrejurimi. Nu a fost însă să fie, iar fosta clinică de neuropsihiatrie, ridicată în 1892 de boierul Anton Cincu, care avea o capacitate de circa 100 de paturi şi unde lucrau în jur de 80 de angajaţi, s-a degradat de la un an la altul, până când şi cei care o gestionează acum, în speţă CJ Galaţi, şi cei care ar fi vrut să o preia, Primăria Nicoreşti, şi-au dat seama că acolo nu se mai poate face nimic. "E foarte vechi, nu mai corespunde în primul rând normelor sanitare. Ce să reabilitezi acolo, structura e de paiantă. Vă daţi seama, la câţi ani are şi câţi bolnavi au fost acolo în acest timp, nu mai poate fi spital. Ar trebui demolat şi refăcut", susţine Ionel Boghiu, primarul comunei Nicoreşti. În timp ce edilii se uită neputincioşi la edificiul care se degradează pe zi ce trece, sperând fără prea mare nădejde că poate, într-o zi, va apărea o linie de finanţare care să facă posibilă ridicarea unui nou spital zonal, s-a conturat totuşi, tot pe nişte ruine, un proiect mai realizabil.

Centru de permanenţă

Un edificiu nou, aflat pe lista de investiţii al Primăriei din Nicoreşti îl reprezintă un centru medical care să înglobeze o cameră de gardă, pentru urgenţe, cu compartiment pentru stabilizare, cabinete pentru medicii de familie, stomatolog, cardiolog şi, posibil, un cabinet de ginecologie.
"Va fi construit pe locul fostului centru medical din comună, şi va avea statut de centru de permanenţă. Acum nu avem aşa ceva, sunt doar doi medici de familie şi o ambulanţă, a Primăriei, cu un asistent comunitar care nu poate acorda îngrijiri medicale. Cel mai apropiat spital e la Tecuci, ca si staţia de Ambulanţă sau SMURD", argumentează primarul din Nicoreşti necesitatea investiţiei.
Ridicarea noului centru de permanenţă va costa 2.187.978 de lei, proiectul având ca termen de finalizare luna ianuarie 2020.

Asistaţii social, ghiulea la gâtul bugetului

Cheful de muncă se lasă din greu aşteptat printre asistaţii social din comuna Nicoreşti, unde numărul beneficiarilor plăţilor menite să le compenseze, oficial, imposibilitatea de a-şi câştiga existenţa prin forţe proprii este, acum, de 154. Sunt mulţi, dar au fost şi mai mulţi, ne asigură primarul Ionel Boghiu, care suţine că în ultimii ani a reuşit să mai taie din lista beneficiarilor.
"I-am trimis la muncă şi dacă au refuzat de două-trei ori, i-am eliminat de la ajutoare. Invocă diverse motive, că sunt bolnavi, că nu le convin condiţiile, banii. Problema e că la angajare au nevoie de acel aviz medical şi, dacă vin cu hârtie că nu sunt apţi de muncă, nu ai ce să le faci", subliniază edilul, a cărui spaimă şi mai mare o reprezintă viitorul apropiat, când, se pare, sarcina achitării ajutoarelor sociale va fi trecută în ograda primăriilor. Acestea vor trebui să achite prestaţiile din fonduri proprii, aşa cum se întâmplă acum în cazul persoanelor cu handicap.

Tinerii se întorc în Nicoreşti

Ultimii cinci ani au însemnat un reviriment pentru populaţia din comuna Nicoreşti care, potrivit edilului Ionel Boghiu, numără în prezent, oficial, 4.200 de locuitori, la care se adaugă alţi circa 1.200 care nu au domiciliul scriptic pe raza comunei. Creşterea numărului de locuitori, aflat la un moment dat într-o scădere semnificativă, se datorează revenirii din străinătate a multor tineri care au ales să îşi ducă mai departe traiul acasă, alături de familii. "Aleg să vină să se stabilească aici, îşi fac case şi mulţi dintre ei îşi deschid afaceri. Majoritatea, în domeniul agricol, viticultură, pentru că acesta este specificul zonei. Altceva nu ar avea ce să facă", ne explică edilul Ionel Boghiu. Că în satele Nicoreştiului au apărut forţe proaspete se vede şi în trendul imobiliar. Numai anul trecut, au fost eliberate aproape 30 de autorizaţii de construcţie. Se construiesc case, vile semeţe, care contrastează puternic cu, din păcate, numeroasele gospodării în paragină, multe dintre ele la un pas să se dărâme. Asta nu a împiedicat însă o explozie a preţurilor. O casă cu un loc de circa două-trei mii de metri pătraţi ajunge să coste în jur de 10.000 de euro, preţ comparabil cu cele practicate în localităţi mult mai apropiate de municipiul reşedinţă de judeţ.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Nicoreşti, comuna de sub şantier

Probabil cea mai "stufoasă" comună din judeţul Galaţi din punct de vedere al componenţei, cu zece sate şi alte câteva cătune, Nicoreştiul se zbate să întrezărească zorii civilizaţiei adevărate. Un şantier generalizat, cam aşa poate fi descrisă, în prezent, localitatea: drumuri în construcţie, reţele de utilităţi în reabilitare, extindere sau în proaspătă implementare.

Dezvoltarea Nicoreştiului, "patria vinului" din judeţul Galaţi, a început cam după Revoluţie şi nu s-a terminat nici acum. Primele demersuri de intrare în secolul 21, ivite în urmă cu circa două decenii, odată cu aducerea în comună a reţelei de apă potabilă, îşi aşteaptă continuarea, pentru că reţelele de utilităţi sunt în plin proces de naştere aici, în comuna unde sunt sute de hectare de podgorii şi unde, teoretic, investitorii în viticultură ar fi putut să "rupă" drumurile ca să facă afaceri. Din păcate, drumurile au fost rupte la Nicoreşti multă vreme nu de valul de interesaţi de potenţialul regiunii, ci de greutatea cu care au venit banii şi s-au făcut investiţiile. Din reţeaua de peste 80 de kilometri de drumuri ale comunei, mai puţin de jumătate, incluzând şi porţiunile de drumuri judeţene, au văzut asfaltul. Inclusiv cartea de vizită, adică DJ 252, care face intrarea în comună dinspre DE 581, nu fusese reparat decât prin plombări şi peticeli, când şi unde a mai fost nevoie sau s-a mai rupt vreo maşină ori vreun utilaj. Abia acum, de câteva luni, odată cu includerea lui într-un amplu program de investiţii, este supus unor lucrări serioase. Prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, peste 42 de miloane de lei au fost alocaţi în vederea reabilitării şi modernizării a peste 21 de kilometri de drum judeţean pe ruta Buciumeni - Nicoreşti - Cosmeşti - Movileni - Barcea, crearea a aproape trei kilometri de piste pentru biciclete şi crearea şi modernizarea a peste 20 de mii de metri pătraţi de trotuare. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în decembrie 2018.
"Lucrările le-am început efectiv în februarie, anul acesta. Pe lângă reabilitarea carosabilului, care include decopertare şi asfaltare, piste de biciclete şi trotuare, se vor face şanţuri betonate în zona de intravilan şi canale de colectare a apelor pluviale", ne explică Ionel Boghiu, primarul comunei Nicoreşti. Până la finalizarea lucrărilor, locuitorii comunei, dar şi cei care ajung în zonă, trebuie să se înarmeze cu răbdare, asta în cazul în care nu găsesc rute alternative.
Un alt drum în suferinţă, dar intens folosit de localnicii din mai multe sate, va fi salvat, până la anul. Este vorba despre DC 71, care face legătura între satele Nicoreşti, Sârbi şi Frunzeasca. În prezent pietruit, drumul comunal va face cunoştinţă cu asfaltul până la începutul anului viitor, valoarea investiţiei fiind de peste 2.100.000 de lei. Proiectul survine altui demers, finalizat anul trecut, care a vizat DC 72, care leagă satul Nicoreşti de Coasta Lupei şi Piscu Corbului, investiţie pentru care s-au cheltuit aproape 7.800.000 de lei.

Exproprieri pentru podeţe

Într-o comună cu atât de multe sate, amplasate pe trei coline, podurile sunt căi de acces obligatorii şi foarte importante. Două, extrem de uzitate la Nicoreşti, au fost ani de zile trecute cu teamă de localnici, pentru că structurile vechi nu mai prezentau siguranţă. Unul a fost deja salvat, de aproape trei ani, podul care trece peste pârâul Valea Rea fiind reconstruit pe piloni de beton, cu o structură trainică şi asfalt ca-n palmă.
Într-o situaţie mult mai rea, podul de peste pârâul Valea Lupei, pe care zilnic trecea microbuzul şcolar, aşteaptă acum să prindă un nou chip. A fost desfiinţat şi urmează ridicarea pilonilor de suprafaţă şi turnarea plăcii. Mai mult, drumul care face accesul pe pod să va lăţi. Cum? Prin curtea Anicăi Vlase, o localnică de 68 de ani, care a fost de acord să renunţe la vreo 200 de metri pătraţi din curtea ei ca să se facă şoseaua. "De ce să nu fiu de acord? Cât o să trăiesc? Măcar să rămână un drum ca lumea, curte am destulă. M-or despăgubi de la Primărie şi dacă îmi pun şi apă, nu-mi mai trebuie nimic", ne-a spus femeia.

Utilităţile pun "STOP" asfaltului

Chiar să mai fie bani pentru asfaltări, nu e o idee bună să continuăm până nu terminăm cu canalizarea, declară primarul din Nicoreşti. De fapt, cu branşarea, pentru că în comuna Nicoreşti tocmai s-a finalizat implementarea proiectului de canalizare, în toate cele zece sate componente. De lucrare ar trebui, teoretic, să beneficieze toate cele 1.784 de gospodării. Aproape 10.000.000 de lei s-au cheltuit pentru ca locuitorii comunei să aibă acces civilizat la un sistem de colectare a apelor menajere şi acum nu vor avea loc de întors. "Toţi trebuie să se branşeze, nu îi costă decât strict branşamentul în curte. Altfel, cine nu se branşează, rămâne fără apă potabilă", ne asigură edilul.
Până la finele anului viitor, drumurile unde se vor fi finalizat lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, pe o distanţă preconizată de 20 de kilometri, se va turna asfalt.

Vin și gazele!

O veste bună care ar putea ridica mult nivelul de trai în Nicoreşti şi ar putea să atragă şi investitori din afară este că, în comună, este realizabilă aducerea gazului metan. "95 la sută dintre locuitori sunt deja de acord să facem reţea de gaze. Strângem semnături şi nu vor fi probleme cu branşarea. Conducta e aproape, nu ar fi o problemă", este de părere edilul Ionel Boghiu. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu gaze naturale reprezintă o investiţie în curs de implementare, cu un buget alocat de 25.000.000 de lei şi termen de finalizare luna decembrie 2020.

Lumină pentru locuinţele noi

Un proiect care vizează alimentarea cu energie electrică a unei părţi din comuna Nicoreşti, care are ca termen de finalizare luna decembrie a acestui an, este pe cale să fie dus la bun sfârşit. Este vorba despre o extindere  a reţelei, destinată să asigure curent în casele recent construite la periferia aşezării, prin extinderea intravilanului localităţii, şi care nu beneficiau de această utilitate. Valoarea investiţiei depăşeşte suma de 270.000 de lei.

Încă un utilaj pentru deszăpezire

Pe principiul că e bine ca vara să îţi faci sanie, iar iarna, căruţă, până în luna iunie a acestui an la Nicoreşti ar mai putea ajunge un utilaj destinat deszăpezirii. În prezent, scoaterea de sub nămeţi a drumurilor din comună se face cu două buldoexcavatoare din dotarea Primăriei. "Ne-am descurcat şi cu acestea, nu au fost probleme deosebite. Totuşi, cu un al treilea utilaj pe care îl vom cumpăra, vom fi şi mai eficienţi", promite primarul Boghiu. Suma alocată acestui utilaj destinat înfiinţării şi dotării serviciului public de deszăpezire este de 1.684.667 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria vrea conac, iar bolnavii cer mâncare

În condiţiile în care anul trecut Primăria Nicoreşti a devenit din nou „celebră” din cauza unei situaţii unicat care i-a avut în centru pe cei mai defavorizaţi localnici, lăsaţi fără bani şi însoţitori, acum comuna se pregăteşte de o serie de investiţii uriaşe: un sediu administrativ care va costa circa 2,5 milioane de euro.

Cheltuirea banilor în comuna Nicoreşti se face într-o manieră care poate fi socotită exotică. În ultimii ani, unitatea administrativ-teritorială a fost în centrul mai multor situaţii delicate după ce persoanele cu dizabilităţi, dependente de ajutor, nu au primit banii. Cu greu, Primăria, ajutată de rectificările bugetare, a reuşit să facă faţă cheltuielilor, recurgând, anul trecut, la o soluţie extremă, a concedierii asistenţilor şi lăsării fără sprijin a celor neputincioşi. Investiţiile au avut şi ele de suferit, dar cu toate acestea, edilii nu au fost împiedicaţi să plănuiască proiecte ce pot fi socotite extrem de îndrăzneţe pentru o comună precum Nicoreştiul.

Primărie cât un conac

Ceea ce intenţionează să construiască primarul comunei pentru prezent şi posteritate este un edificiu impunător, al cărui model poate fi admirat, deocamdată, pe site-ul Primăriei, în toată splendoarea: subsol, demisol, parter, două etaje. El figurează la secţiunea „Proiecte şi realizări” cu descrierea: „o nouă clădire a primăriei se află în stadiul de implementare. Noi perspective şi servicii, incluzând un departament de eliberare cărţi de identitate”.
Potrivit datelor din Sistemul electronic de achiziţii Publice, comuna Nicoreşti din judeţul Galaţi tocmai a atribuit un contract în valoare de 12.344.015,68 de lei fără TVA pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de construire a unui sediu pentru Primărie. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea Proconstrind SRL - Arcif AG SRL - SC Arcon AG, Alma Consulting SRL, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preţ”.
„Scenariul tehnico-economic ales în studiul de fezabilitate presupune o construcţie pe cadre: stâlpi şi grinzi din beton armat cu planşee din beton armat monolit, radier general din beton armat sub pereţi din beton armat la demisol şi subsol, acoperiş tip şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă metalică. Regimul de înălţime al construcţiei este S+Ds+P+2E. Suprafaţa construită este de 446,50 mp, iar suprafaţa desfăşurată (cu subsol) este de 2.057,62 mp”, se arată în datele licitaţiei. Trebuie spus că studiul de fezabilitate este realizat de Alma Consulting SRL. 

De ce este necesar sediul

Contactat telefonic, primarul Ionel Boghiu ne-a explicat că un nou sediu este necesar deoarece în prezent administraţia locală îşi desfăşoară activitatea în clădirea unui fost magazin alimentar. „Vechiul sediu al Primăriei nu mai prezintă siguranţă în exploatare. Este foarte vechi, zidit din cărămidă, făcut pe o structură aşa cum se făcea acum 120 de ani. A mai fost reparat în 2006-2007, dar structura este slăbită. Clădirea în care ne desfăşurăm activitatea acum a fost un magazin alimentar. Noi am cumpărat-o pentru a face muzeu şi bibliotecă, dar din cauza problemelor sediului Primăriei am ajuns aici. Nu avem spaţii suficiente pentru a ne desfăşura activitatea”, ne-a declarat primarul. Acesta a precizat că preferă să construiască un sediu de la zero, în urma experienţei petrecute în timpul lucrărilor de reabilitare la Căminul cultural, când s-a dărâmat un perete.

De unde bani?

În caietul de sarcini al licitaţiei scrie cu negru pe alb subliniat că „executarea contractului de prestări servicii şi execuţie lucrări ce va fi încheiat va începe numai după semnarea contractului de finanţare de către autoritatea contractantă cu Ministerul Dezvoltării (MDRAP) pentru finanţarea proiectului «Construire sediu primărie». Contractul de achiziţie va intra în vigoare numai după semnarea contractului de finanţare cu MDRAP pentru finanţarea proiectului «construire sediu primărie»”.  
La telefon, primarul Ionel Boghiu ne-a declarat că se află în căutarea unei surse de finanţare pentru construcţia Primăriei, fie la Ministerul Dezvoltării prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală 3, fie la Compania Naţională de Investiţii. În cazul în care nu va obţine finanţare, va demara lucrările cu bani de la bugetul local: „Dacă nu obţin finanţare, construcţia va fi etapizată pentru a putea finanţa în fiecare an câte puţin. Oricum, sediul Primăriei trebuia făcut”, a subliniat.
Conform caietului de sarcini, durata contractului este de 27 de luni din care trei pentru proiectare şi maxim 24 (de la data ordinului de începere a lucrărilor) pentru execuţie lucrări.

Probleme financiare  

Conform ultimei rectificări bugetare făcută publică pe site-ul Primăriei Nicoreşti, bugetul comunei pe 2019 cuprindea venituri totale de 16,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 16,9 milioane de lei, deci se afla în deficit. Primarul nu ne-a putut spune care va fi valoarea bugetului pe 2020, dar ştie cu certitudine că va fi mai mic decât în 2019, care şi aşa a fost neîndestulător. Atât de insuficient, încât i-a concediat pe toţi asistenţii persoanelor cu dizabilităţi, ceea ce a provocat un imens scandal în comunitate.
28 de asistenţi personali au fost daţi afară pe motiv că Primăria nu mai avea bani să îi plătească. Oamenii, angajaţi de ani de zile, cu drepturi depline, s-au văzut, peste noapte, fie forţaţi să accepte indemnizaţia de handicap pentru cei ocrotiţi, şi asta pentru că nu aveau alte surse de venit, iar asistaţii riscau să le moară în casă, fie să aleagă şomajul, fie să dea Primăria în judecată, aşteptând, de la Tribunal, să le fie anulate deciziile de concediere şi să fie repuşi în drepturi. Nouă dintre foştii asistenţi personali au ales această ultimă cale, aceştia fiind şi cei care în ultimele patru luni nu au mai primit niciun ban pentru cei pe care îi îngrijesc. Şi aşteptarea ar mai putea dura încă cel puţin pe atât, dat fiind faptul că, acţiunile în instanţă, înregistrate pe rol pe 22 octombrie 2019, nu au primit nici acum vreun termen de judecată. Primarul Boghiu susţine că a început deja să reangajeze o parte a asistenţilor concediaţi în 2019, dar numărul acestora nu este nici măcar la jumătate din total, restul neştiind când şi dacă va mai fi repus în drepturi.
„Cu 1 februarie vor fi angajate zece persoane din cele concediate. Restul, treptat, în funcţie de banii pe care îi vom avea”, a susţinut, telefonic, primarul din Nicoreşti. Chiar şi în aceste condiţii, şi cei care ar beneficia de o nouă reîncadrare în muncă, nu ar primi nici în această lună vreun ban, ceea ce le-ar îngreuna şi mai mult situaţia financiară, atât pentru ei, cât şi pentru bolnavii pe care îi îngrijesc.
„Primarul a spus la sfâşitul anului trecut şi în ianuarie că poate îi va reangaja dacă va avea buget, dar numai oamenii aceia ştiu cum au trecut peste iarnă. Nu au primit niciun ban, mulţi au venit la fundaţie să ne ceară ceapă, cartofi, că nu mai aveau ce să pună pe masă. Nu ştim dacă se va ţine de cuvânt”, ne-a declarat Ionel Melinte, preşedintele Fundaţiei „Bunul Samaritean” din Nicoreşti, una dintre cele două organizaţii din localitate care se ocupă de îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Mai întâi sediu pentru Primărie, pe urmă centru medical

După contractul în valoare de 12.344.015,68 de lei fără TVA, atribuit la începutul lunii februarie 2020, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de construire a unui impunător sediu pentru Primărie, comuna Nicoreşti derulează acum o licitaţie pentru construcţia unui centru medical în localitate.

Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, valoarea estimată a contractului este de 2.921.775 de lei fără TVA, ofertele sunt aşteptate până pe 22 aprilie, iar criteriul de atribuire este „cel mai bun raport calitate-preţ”. Pentru acest obiectiv, care beneficiază de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, s-a derulat şi în primăvara anului trecut o licitaţie, anulată din păcate.  

„Primăria vrea conac, iar bolnavii cer mâncare”, scriam, în februarie 2020, despre comuna Nicoreşti. „Celebră” din cauza unei situaţii unicat care i-a avut în centru pe cei mai defavorizaţi localnici, lăsaţi fără bani şi însoţitori, comuna tocmai atribuise un contract pentru un sediu administrativ în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. Iată că, în prezent, autorităţile din Nicoreşti sunt preocupate de sănătatea localnicilor. Potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), licitaţia lansată pe 27 marti 2020, vizează proiectul de investiţii cu denumirea: „Construire centru medical în comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi”, finanţat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

Ce se doreşte

„Proiectul prevede realizarea unei construcţii noi, cu destinaţie de centru medical, la parter fiind propuse spatiile necesare unui ambulatoriu, la etajul uni – centru de permanenţă fix, cabinete medicale şi săli de tratament, iar la etajul al doilea - trei apartamente cu două camere pentru medicii care profesează în comună. De asemenea, este prevăzută şi construirea unei anexe ca spaţiu tehnic (magazie şi centrală termică). Suprafaţa totală a construcţiilor propuse este de 365,70 mp”, se arată în datele licitaţiei.

Bani alocaţi prin PNDL, licitaţii anulate

Dacă pentru construcţia sediului administrativ, primarul comunei Nicoreşti, Ionel Boghiu, ne declara că încearcă să obţină finanţare printr-un viitor PNDL3, pentru centrul medical banii există! După cum ne-a confirmat telefonic primarul, fondurile necesare au fost alocate prin PNDL.
De ce abia acum se face licitaţia? Pentru că au mai existat, în trecut, proceduri similare, anulate, din păcate. Astfel, conform datelor din portalul achiziţiilor publice, o licitaţie pentru construcţia centrului medical a fost lansată în urmă cu un an, pe 15 martie 2019, cu termen limită de depunere a ofertelor 5 aprilie 2019. Valoarea estimată a contractului era de 2.584.969,45 de lei fără TVA, iar criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”. Conform SEAP, depuseseră oferte Asocierea Agios SRL (lider) - Danamar Impex SRL şi Asocierea Fornix (lider) – SC Construcţia SA. Din păcate, procedura a fost anulată pe 15 iulie 2019, pe motiv că „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”, după cum se precizează în SEAP.
În speranţa că licitaţia de acum se va încheia cu succes, putem admira perspectivele viitorului centru medical pe site-ul Primăriei Nicoreşti, la secţiunea „Proiecte şi realizări”. Cele două imagini, plasate sub perspectivele impozantului edificiu administrativ, sunt însoţite de următoarea precizare: „În faza de implementare se află un centru medical cu diverse departamente și medici de specialitate, pentru a deservi locuitorii comunei Nicorești”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rețea inteligentă de gaze naturale, la Nicorești

Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veștea, a semnat, săptămâna trecută, 90 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny". Contractele, în valoare totală de 917.179.374,17 lei, au fost semnate la sediul MDLPA, împreună cu beneficiarii proiectelor și vizează modernizarea unor străzi și a unor drumuri de interes local, înființarea sau extinderea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare și a unor stații de epurare, înființarea sau modernizarea unor rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea și modernizarea unor poduri și a unor pasarele pietonale. Printre acestea se numără și amplul proiect de înființare a unei rețele inteligente de furnizare a gazelor naturale în comuna Nicorești, investiție ce ar urma să beneficieze de o finanțare de aproape 43,2 milioane de lei. În paralel, a fost semnat și proiectul de modernizare a drumurilor comunale din Fârțănești, lucrările fiind programate să ajungă la 3,63 milioane de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Centru medical de permanență în comuna Nicorești

La Nicorești se va da în folosință un centru medical de permanență, a cărui construcţie a început în 2017, cu ajutorul unei finanțări obţinute prin Programul  Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), în valoare de 5,7 milioane de lei.

Proiectul a avut un parcurs sinuos, ba chiar s-a împotmolit la un moment dat, fondurile epuizându-se, iar construcția a fost continuată și recepționată abia din 2022. Centrul ar fi trebuit deschis încă de anul trecut, dar, din nou, proiectul s-a blocat din lipsă de medici. În acelaşi timp, dotarea cu aparatură, în valoare de 300.000 de lei, bani tot prin PNDL, s-a realizat abia anul acesta. "Am avut întârzieri și din cauza faptului că nu am găsit medici. Acum am rezolvat această problemă, vom aduce șapte medici, dar şi asistente medicale, femei pentru curățenie și personal necesar organizării unui serviciu de pază pe timpul nopții. La ora actuală, așteptăm avizele pentru a putea inaugura centrul", ne-a spus, cu oarecare năduf, primarul Ionel Boghiu.

În județul Galați, funcţionau în anul 2008 un număr de 14 centre de permanenţă. În timp, numărul lor s-a redus la opt, apoi la patru, cauzele fiind lipsa medicilor și a personalului medical, dar şi imposibilitatea comunelor de a asigura personal de curățenie și pază. Un astfel de centru, care deservește comunele aflate la peste 50 de kilometri de cel mai apropiat spital, nu poate funcționa fără cheltuieli cifrate între 50.000 și 100.000 de lei anual. Centrul oferă servicii medicale de urgenţă populaţiei din zonele rurale, finanțarea fiind asigurată de Ministerul Sănătății. La ora actuală, conform Direcției de Sănătate Publică Galați, există centre de permanență în localităţile: Bălăbăneşti, Băleni, Berești, Cavadinești, Corod, Cudalbi, Tudor Vladimirescu şi Vlădești.

viata-libera.ro