Jump to content

Legenda haiducului Găman, stăpânul codrilor dintre Galaţi şi Bârlad


dcp100168

Recommended Posts

Legenda haiducului Găman, stăpânul codrilor dintre Galaţi şi Bârlad

  • Vânat de potere, a trăit 10 ani ascuns într-o vizuină de vulpe

Era cunoscut pe la jumătatea secolului al XIX-lea pentru jafurile repetate pe care le comitea pe drumul Galaţi-Bârlad-Iaşi, pe porţiunea împădurită din zona Bălăbăneşti-Bursucani-Băleni. Jefuia în mod constant poştalioanele, iar cu o parte din bani cumpăra tăcerea sătenilor din zonă. Înainte de a fi prins şi spânzurat, a trăit un deceniu ascuns într-o vizuină de vulpe pe care a „modernizat-o”.

Pe la 1845-1850, un periculos tâlhar (care se autointitula „haiduc”) făcea ravagii în partea de sud a Moldovei. Ioniţă Mocanu, zis „Găman”, era stăpânul absolut al codrilor dintre Galaţi şi Bârlad, loc unde vămuia toate diligenţele şi carele cu mărfuri ce treceau pe drumul dintre portul Galaţi şi marile oraşe ale provinciei, mai cu seamă către capitala Iaşi.

Povestea lui Găman - extrasă mai ales din corespondenţa, păstrată la Arhivele Statului, dintre pârcălabii de judeţe (în special Covurlui şi Tutova) şi funcţionarii domneşti de la Iaşi - este una cu totul specială, căci tâlharul a ştiut să fie şi filatrop, dar şi destul de ingenios în a-şi găsi ascunzătorile.

Era fiul unei văduve de marinar Deşi şi-a construit „cariera” prin codrii deşi ca peria din nordul judeţului Galaţi (pe atunci erau la limita dintre ţinuturile Covurluiului şi Tutovei), Ioniţă Mocanu era la origine orăşean. Se născuse (pe la 1815, se pare) în familia unui marinar, într-o casă din mahalaua insalubră numită Bădălan, a portului Galaţi. Rămas orfan de tată de la o vârstă fragedă, el a trebuit să se descurce cum a putut, devenind unul dintre numeroşii hoţi de buzunare din zona cosmopolitului port dunărean. Acolo a primit şi porecla de „Găman”, deoarece, cu trecerea anilor, devenise o namilă de om, de aproape doi metri înălţime, care obişnuia să mănânce mari cantităţi de carne. „Se spune că nu-i ajungea o gâscă întreagă la o masă, aşa de mâncău era”, povesteşte profesorul Adrian Popa, unul dintre pasionaţii de legenda haiducului moldovean.

Însă dacă viaţa de adolescent ce „opera” buzunarele miilor de marinari şi de comercianţi ce mişunau zilnic prin portul Galaţi părea oarecum simplă, odată cu trecerea anilor lui Găman i-a fost tot mai greu să treacă neobservat. Aşa că a trebuit să se reprofileze: s-a făcut tâlhar la drumul mare.

„Drumul mare”, dincolo de sintagmă

În vremea aceea (cam pe la 1840) „drumul mare” nu era, ca în zilele noastre, o simplă sintagmă. El chiar exista şi lega Galaţiul de Iaşi, pe la Cuca, Băleni, Bârlad, Crasna şi Vaslui. Destul de sinuosul drum din pământ bătătorit trecea prin o serie de păduri înfricoşătoare şi era expus tâlharilor, în ciuda faptului că de-a lungul lui existau câteva hanuri de poştă (locuri în care poştalioanele schimbau caii şi unde lucrau mai mulţi funcţionari înarmaţi).

Tânărul hoţ de buzunare devenit haiduc, împreună cu o duzină de inşi adunaţi din mahalalele Galaţiului sau din satele din sudul Moldovei, a ales ca sălaş pădurile aflate între Băleni şi Bârlad. Cele mai multe dintre „lovituri” le dădea pe porţiunea dintre Bălăbăneşti şi Crăieşti, care era în acea vreme acoperită cu un codru vast (Cătănaşi-Tâmpa), din care mai există şi în zilele noastre ceva rămăşiţe.

Timp de vreo cinci ani, tâlhăriile bandei lui Găman n-au fost prea băgate în seamă, căci erau de mică anvergură. Îşi aranjaseră un fel de tabără undeva între Bursucani şi Rădeşti, într-un deşiş de nepătruns pentru oamenii legii, de unde ieşeau fie pentru a mai fura ceva de-ale gurii din satele învecinate, fie a mai tâlhări câte un convoi evreiesc de căruţe cu mărfuri.

Intrarea în „liga mare” a hoţilor

Cam pe la 1845, însă, banda a devenit enervantă pentru autorităţi. Se pare că momentul culminant ar fi fost jefuirea unei diligenţe în care se afla una dintre nepoatele domnitorului moldovean Mihai Sturdza (1834-1849), care se întorcea dintr-o vizită la Viena, după ce călătorise pe Dunăre, până la Galaţi. Domniţa fusese jefuită de toate giuvaiericalele, majordomul ei (care încercase să o apere) fusese omorât, iar una dintre slujnice fusese siluită de faţă cu restul călătorilor. „Informaţiile sunt întrucâtva neclare, căci multe vin din legendele haiduceşti, însă corespondenţa oficială confirmă că ar fi existat un incident grav în care ar fi fost implicată o rudă a domnitorului Sturdza, sechestrată o vreme de tâlharii de drumul mare”, spune profesorul Adrian Popa.

Într-o scrisoare adresată cancelariei domneşti de la Iaşi, la scurt timp după eveniment, pârcălabul de Galaţi explica faptul că se impune constituirea unui buget pentru „facerea a doauă potere pentru prinderea, viu ori mort, a tâlhariului cunoscut cu numele lui de Găman”. Documentul, păstrat la Arhivele Statului, indică faptul că ar fi fost nevoie de două sute de galbeni pentru acţiune, dintre care 25 de galbeni (echivalentul a 20 de boi în acea vreme), „ca făgăduială (N.R.: recompensă) pentru ce-l cari îl va da stăpânirii pe banditul Găman”. Nu cunoaştem ce buget s-a alocat operaţiunii, însă, în noiembrie 1847, o nouă scrisoare către cancelaria domnească arată că 11 membri ai bandei lui Găman fuseseră prinşi ori ucişi şi că doar capul grupării scăpase, ca prin urechile acului, dar că „este căutare în toate pădurile din Covurlui şi Tutova şi nici în gaură de şarpe de-ar fi, tot nu va scăpa”.

În gaură de şarpe n-a intrat

Absolut interesant este că de la acest moment şi până la capturarea lui Găman aveau să treacă nu mai puţin de zece ani. Răstimp în care, deşi căutat cu asiduitate, brigandul şi-a continuat seria de nelegiuiri. Poterele pornite pe urma lui raportau că l-au pierdut prin pădure de parcă l-a înghiţi pământul. Şi chiar aşa şi era! După ce banda îi fusese distrusă, Găman a socotit că e mai bine să acţioneze singur, aşa că nu şi-a mai luat alţi tovarăşi. În schimb, şi-a schimbat complet relaţia cu sătenii din localităţile învechinate, pe care nu-i mai jefuia, ci le dădea o parte din pradă în schimbul alimentelor. Trocul se pare că a funcţionat de minune (ba chiar tâlharului i s-au închinat şi balade!), căci a fost nevoie de nu mai puţin de nouă ani până se se găsească cineva care să-l vândă poterei. „Auzit-aţi de-un Găman? De-un Găman, de-un hoţoman? Care ia de la divan Şi împarte la sărman. (Baladă populară)

Potrivit documentelor Pârcălăbiei Galaţi, păstrate la Arhivele Statului, „la 20 octombrie 1857 au fost plătit 25 de galbeni lui Mihalache Stan, din Bursucani, pentru datu în mâinile legii a banditului Găman”. Însă povestea capturării haiducului nu este nici pe departe aşa de simplă cum pare. Chiar dacă poterele îl căutau pe Găman şi în „gaură de şarpe”, nu s-a gândit nimeni să-l caute în gaură de... vulpe. Nici săteanul care a încasat recompensa nu-l căuta propriu-zis pe haiduc, ci era la vânătoare de vulpi, ale căror blăniţe erau foarte apreciate de domniţele din acea vreme. Numai că, în una din vizuini, în loc de vulpe a dat peste haidamac jegos, cu barba şi părul în dezordine, care în cele din urmă s-a dovedit a fi nimeni altul decât celebrul Găman, ajuns la vîrsta de 42 de ani.

Drept urmare, ţăranul s-a ales cu o adevărată avere, iar Găman a fost predat slujitorilor domneşti, care l-au dus la Iaşi. La scurt timp, după un proces sumar, tâlharul care a terorizat drumeţii dintre Galaţi şi Iaşi vreme de peste două decenii, a fost spânzurat şi îngropat la marginea cimitirului comunal, fără cruce.

Dărâmarea vizuinii în care trăise Găman a fost un mare prilej de mirare, după cum avea să consemneze un raport trimis de pârcălabul de Galaţi către domnie: „În vizuina jăfuitorului se ajungia printr-un cotlon lung de cinci paşi, larg de un cot şi jumătate, pe care se putea intra numai de-a buşilea. În pământ era o bortă largă de cam şase paşi, boltită ca un beci, căptuşită cu blănuri şi ticsită cu lucruri de mare preţ”.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.