Topul celor mai bogate judeţe din România

dcp100168 · April 4, 2011

Topul celor mai bogate judeţe din România

Recesiunea a adâncit discrepanţele dintre judeţele ţării, arată datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză.

>> Două judeţe nu au fost atinse de recesiunea din ultimii doi ani: Argeş şi Cluj. Alte cinci judeţe au ieşit din recesiune în 2010.

>> Capitala a intrat în criză după o creştere fulminantă în 2008: 18%.

>> PIB pe cap de locuitor în Bucureşti este de 14 mii de euro, triplu faţă de media naţională şi de şase ori mai mare decât în cel mai sărac judeţ: Vaslui.

>> Diferenţa dintre salariile nete variază doar de la simplu (1.000 de lei în Bihor) la dublu (1.900 de lei în Bucureşti).

>> Şomajul a crescut cel mai mult în Transilvania, în timp ce în Capitală a rămas la un nivel aproape neglijabil: 2,3%. În schimb, rata de ocupare este dublă faţă de restul ţării.

>> Datele arată că o treime din judeţe au fost lovite de recesiune încă din 2008, chiar dacă media naţională a fost o creştere de 7,1%.

Cine a scăpat de recesiune

Două judeţe nu au fost deloc atinse de recesiunea din ultimii doi ani, arată ultimele date publicate de Comisia Naţională de Prognoză. În Argeş, produsul intern brut a crescut cu 3,9% în 2009 şi cu 4,6% în 2010. În Cluj, PIB a crescut cu 0,5% în 2009 şi cu 1,5% în 2010. Cele două judeţe sunt gazdele celor mai mari exportatori din România, Dacia respectiv Nokia. Alte cinci judeţe au reuşit să iasă din recesiune în 2010. Este vorba despre Timiş şi Arad, cu creşteri de câte 1,4%, Sibiu (0,8%), Prahova (0,5%) şi Braşov (0,4%).

La polul opus, cele mai mari prăbuşiri ale PIB în 2009 au fost în judeţele Mureş (-14,2%) şi Galaţi (-12,8%). În ultimul caz, scăderea a venit pe fondul prăbuşirii volumului de vânzări şi a cotaţiei oţelului.

E oficial: recesiunea a început din 2008

Un număr surprinzător de mare de judeţe - mai mult de o treime - au intrat pe scădere încă din 2008, an în care creşterea economică medie a fost de 7,1%. Majoritatea au avut scăderi mici, însă au fost şi cazuri mai severe: Vâlcea (-6,5%) sau Dâmboviţa (-5,1%). Pe de altă parte, au existat şi creşteri mai impresionante decât cea de 18% din Bucureşti: în Călăraşi (+25%), Ialomiţa (+21,7%) şi Giurgiu (+20%). Aceste creşteri s-au datorat anului agricol foarte bun, dar şi sumelor consistente pompate în aceste judeţe în campania electorală.

Datele INS indicau deja că o răcire a economiei a devenit vizibilă încă din a doua parte a anului 2008, când PIB s-a contractat uşor de la un trimestru la altul.

Cum vor arăta lucrurile în 2014

Până în 2014, PIB pe cap de locuitor în Bucureşti va ajunge la 20 de mii de euro, crede Comisia Naţională de Prognoză, care însă are o istorie de optimism excesiv. La nivel naţional, valoarea ar urma să ajungă la aproximativ 8.000 de euro, ceea ce înseamnă că decalajele regionale se vor accentua. Pe de altă parte, salariul mediu net în Bucureşti ar urma să crească cu numai 20%, până la 2.300 lei. În prognoza emisă în urmă cu trei ani, CNP estima că un salariu de 2.200 lei şi un PIB de aproape 22 de mii de euro pe locuitor al Capitalei vor fi atinse chiar din 2011.

La nivel naţional, salariul mediu net ar urma să ajungă în 2014 la 1.700 lei iar numărul salariaţilor să crească cu 200 de mii, până la 4,8 milioane.

Cât de mari sunt diferenţele şi de ce

Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (Bucureşti) este de aproape trei ori mai mare decât media naţională (5.600 euro) şi de aproape şase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). Totuşi, o parte din banii raportaţi în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată ţara de marii contribuabili. Acelaşi fenomen se întâmplă în oraşele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenţele sunt doar de la simplu (Bihor - 1.000 de lei net) la dublu (Bucureşti - 1.900 de lei net). Media naţională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenţele salariale este remuneraţia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanţa economică a judeţelor.

Unde şi cum a lovit şomajul

Dacă Moldova a rămas şi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al şomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluţie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaţi din cei 586 de mii înregistraţi în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creşterii şomajului. Judeţul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a şomajului de 11,4% şi doar 52.000 de angajaţi. La polul opus se află Capitala, cu un şomaj de doar 2,3%.

Cine produce şi cine consumă

Angajatorii din 35 de judeţe ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeţ, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În Bucureşti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca şi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor şi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeţul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraţia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap. Alături de Giurgiu şi Botoşani, Vasluiul face parte din triada judeţelor unde cheltuielile cu salariile sunt mai mult decât duble decât contribuţia fiecărui locuitor la formarea PIB.

http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/economie/topul-celor-mai-bogate-judete-cine-a-scapat-de-criza-si-cum-221524.html

dcp100168 · April 5, 2011

Galaţi - judeţul cu bulină roşie

O analiză realizată de către Comisia Naţională de Prognoză (CNP), ce a fost făcută publică de puţină vreme, aruncă Galaţiul printre cele mai sărace judeţe din ţară. Deşi avem port la Dunăre, aici se află cel mai mare producător de oţel din ţară şi ne găsim la graniţa Uniunii Europene, nu am reuşit să fructificăm niciunul dintre aceste mari avantaje.

Dimpotrivă, suntem fruntaşi la şomaj, avem unul dintre cele mai scăzute PIB-uri în ultimii doi ani, iar semne reale de însănătoşire nu se întrevăd prea curând.

În schimb, este de remarcat faptul că judeţe apropiate, vom da doar exemplul Brăilei, reuşesc să capete statutul de zonă medie. Explicaţia poate fi aceea că vecinii noştri au ştiut să gestioneze mult mai bine problemele generate de recesiunea economică şi au încurajat în permanenţă investiţiile.

Codaşi pe toată linia

În documentul prezentat de către CNP, intitulat Proiecţia principalilor indicatori economico - sociali în profil teritorial, la capitolul „Valoarea produsului intern brut pe judeţe şi regiuni”, judeţul nostru este prezentat ca fiind unul dintre cele sărace din zonă, după Brăila, Buzău şi Constanţa.

Cu un PIB de 9.882,8 de milioane în 2009 şi 10.093,7 milioane în anul trecut, Galaţiul a avut una dintre cele mai spectaculoase căderi dintre judeţele României.

Nici previziunile nu ne încarcă de speranţă. Proiecţia făcută de către CNP arată că PIB-ul, la Galaţi, ar urma să crească de la 10.690,3 milioane în 2011 până la 14.159,1 milioane în 2014.

Întorcându-ne la ce s-a întâmplat până acum, judeţul nostru capătă statutul de zonă săracă în ceea ce priveşte PIB-ul, cu 3.938 de euro pe cap de locuitor, în comparaţie cu Brăila, care are 4.537 euro, Bacău, care înregistrează 4.155 euro sau 7.625 euro în cazul Clujului.

Nu stăm mai pe roze nici în privinţa şomajului. Cu o rată de 9,8 la sută, stăm mult mai prost decât judeţele din vestul ţării, dar suntem depăşiţi şi de judeţe precum Tulcea, unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,8 procente, Vrancea - 7,5 sau Iaşi - 6,9 la sută.

În ceea ce priveşte numărul persoanelor care au un loc de muncă, judeţul nostru este marcat pozitiv. Cu peste 187.000 de angajaţi în 2009 şi 181.000 anul trecut, suntem printre judeţele fruntaşe. Acest lucru nu reprezintă neapărat un plus, asta pentru că vorbim despre unul dintre cele mai mari judeţe ale ţării.

Mai mult, previziunile făcute cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică în cadrul aceleiaşi analize ne arată că acest număr nu va creşte foarte mult în următorii ani. Astfel, în 2014, în Galaţi ar urma să existe 186.000 angajaţi. Adică peste 3 ani abia ne vom apropia de cifra din 2009.

Politicienii, principalii vinovaţi

O discuţie legată de aceste cifre am avut-o cu preşedintele Patronatului IMM Galaţi, Marian Filimon. Acesta a punctat de mai multe ori faptul că politicienii locali poartă o mare responsabilitate pentru prăbuşirea economică a judeţului nostru.

„Nu ar trebui să surprindă pe nimeni această situaţie. Dacă vorbim despre elementele care au adus Galaţiul în această postură trebuie să arătăm spre zona politico-administrativă. Oamenii aceştia sunt cei responsabili pentru ce se întâmplă în acest moment cu economia judeţului. Şi până când nu se vor întoarce cu faţa la industrie, la agricultură, vom rămâne codaşi în ceea ce priveşte produsul intern brut”, a declarat Filimon.

Acesta şi-a susţinut argumentaţia precizând că politicienii locali au avut o singură grijă, aceea de a împărţi pe criterii politice păguboase toate unităţile din industrie care produceau şi care puteau performa. La faptul că Galaţiul a ajuns printre judeţele codaşe în aceste analize statistice a contribuit şi faptul că din 2009 şi până astăzi s-au desfiinţat peste 7.000 de firme, unităţi mici şi mijlocii, care aduceau un aport important la PIB-ul judeţului, a mai spus Filimon.

Întrebat cum de la alţii economia a rămas pe linia de plutire, reprezentantul IMM-urilor s-a oprit tot la exemplul dat de judeţul Brăila. „Acum 10 ani, acesta a fost un judeţ pus la pământ. S-au trezit însă din pumni, iar cei care reprezintă administraţia din acest judeţ au pus umărul serios la treabă. Cum au făcut acest lucru? Foarte simplu! Au încurajat toate investiţiile, au oferit facilităţi, au făcut dovada unei deschideri în ceea ce priveşte colaborările lăsând orgoliile deoparte şi au întocmit planuri comune cu investitorii. Rezultatele sunt vizibile şi ar trebui să fie un exemplu şi pentru noi”, a încheiat Filimon.

Multinaţionala veselă

În analiza prezentată de către Comisia Naţională de Prognoză, judeţele Argeş (unde se află uzinele Dacia, patronate de către grupul Renault) şi Cluj (unde activează o fabrică de telefoane mobile a celor de la Nokia) sunt prezentate ca fiind fruntaşe în ce priveşte PIB-ul.

În primul caz vorbim despre o valoare a acestuia de 20.752,4 milioane de lei şi despre 22182,3 miloane în cel de-al doilea caz, pentru anul 2010.

Deşi la Galaţi activează cea mai prestigioasă companie siderurgică din lume, valoarea PIB-ului la noi este la mai puţin de jumătate decât în cazul celor două judeţe.

Pentru acest lucru ar putea fi găsită o explicaţie relativ simplă: în vreme ce exportul de autoturisme Dacia şi cel de telefoane mobile a explodat în ultimii doi ani, piaţa oţelului a intrat în colaps în aceeaşi perioadă, iar combinatul siderurgic s-a aflat în mare dificultate, nereuşind să realizeze profit.

http://www.viata-libera.ro/articol-Galati_-_judetul_cu_bulina_rosie_2.html

Mikka · May 5, 2011

Produsul Intern Brut al Bucureştiului reprezintă aproape un sfert din valoarea totală a PIB-ului României, potrivit unui studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pe anul 2007-2014.

"Bogăţia" fiecărui judeţ se referă la Produl Intern Brut (consumul, investiţiile, exporturile) şi valorile sunt calculare în MILIARDE de lei.

Descărcaţi sau citiţi aici studiul integral.

Cele mai bogate judeţe:

• Bucuresti - 123,7

• Timis - 24,96

• Cluj - 23,73

• Arges - 22,15

• Constanţa - 21,73

• Prahova - 21,65

Galati - 10,69

Cele mai sărace judeţe:

• Vaslui - 4,74

• Mehedinti - 4,56

• Salaj - 4,31

• Tulcea - 4,16

• Covasna - 3,99

• Giurgiu - 3,75

http://www.adevarul.ro/financiar/pib-judet-romania-prognoza_0_475152955.html?utm_term=nl-link&utm_source=nl-general&utm_content=322858%40yahoo.com&utm_medium=newsletter&utm_campaign=Adevarul-Newsletter-20110505

In studiul integral (aceesibil de pe pagina de mai sus) sunt extrem de multe date interesante...

La capitolul PIB/locuitor (pag. 24)

Media pe regiune (2010): 4581 euro/locuitor

Constanta: 6709

Braila: 4537

Galati: 3938

Tulcea: 3806

etc.

Cam "subtire"... fata de pretentii,

dcp100168 · May 6, 2011

Cam "subtire"... fata de pretentii,

Trăim din amintiri şi în economie, cam ca la naţionala de fotbal, unde încă visăm calificări mondialo-europene...

George · May 6, 2011

Braila: 4537

Galati: 3938

Pai daca PIB-ul pe locuitor e atat, noi de ce avem ca salariu 150E? Adica salariu e anual vreo 1800E. Unde-s restu banilor? Cred ca prin vilele parlamenarilor si in masinile lor bengoase, nu?

Parca corect era ca un locuitor sa aiba salariu anual cat PIB-ul/cap locuitor din regiunea in care locuieste.

Edited May 6, 2011 by George

dcp100168 · June 8, 2011

Galaţiul - printre judeţele cu scăderi majore la PIB

Produsul intern brut din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea a scăzut, în ultimul an, cu 1,2 miliarde de lei noi. Potrivit statisticlor prezentate de Comisia Naţională de Prognoză, judeţele din sud-estul României au avut cel mai mult de suferit de pe urma recesiunii ce a lovit economia mondială.

De altfel, din punctul de vedere al scăderii produsului intern brut, Galaţiul (un judeţ cu o economie, cel puţin la nivel teoretic, mai dezvoltată decât cea din restul regiunii) ocupă un deloc onorant loc trei pe plan naţional. Astfel, în numai doi ani, PIB-ul acestui judeţ a scăzut cu 791 de milioane de lei, de la 10,88 miliarde de lei până la 10,09 miliarde de lei.

De altfel, niciun judeţ din regiune nu a înregistrat creşteri ale PIB-ului în această perioadă. Vrancea se situează la mare distanţă de de Galaţi, acest judeţ având o scădere de 235 de milioane, de la de la 5,55 miliarde de lei pana la 5,32 miliarde de lei. Urmează Buzăul, situat pe locul 19 în acelaşi top, cu o scădere de 198 de milioane de lei, de la 7,69 miliarde de lei până la 7,49 miliarde de lei. Ultima din regiune este Brăila, care a pierdut în doi ani „numai" 72 de milioane, de la 6,9 miliarde de lei până la 6,83 miliarde de lei.

Există şi judeţe care, oarecum paradoxal, au devenit mai bogate după această recesiune. Cea mai mare creştere în această perioadă a fost consemnată în Argeş. Economia judeţului a crescut cu 3,2 miliarde de lei, ajungând până la o valoare de 20,7 miliarde de lei la finele anului 2010! A doua poziţie este ocupată de Cluj, a cărui economie a adăugat 2,2 miliarde de lei, iar acum valorează 22,2 miliarde de lei.

Topul creşterilor, la nivel naţional

1. Arges + 3,2 miliarde lei (crestere de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei)

2. Cluj + 2,2 miliarde lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 22,18 miliarde de lei)

3. Timis +1,2 miliarde lei (crestere de la 22,31 miliarde de lei pana la 23,51 miliarde de lei)

4. Brasov + 616 milioane lei (crestere de la 16,82 miliarde de lei pana la 17,43 miliarde de lei)

5. Arad + 498 milioane lei (crestere de la 11,22 miliarde de lei pana la 11,71 miliarde de lei)

6. Prahova + 378 milioane lei (crestere de la 19,98 miliarde de lei pana la 20,36 miliarde de lei)

7. Sibiu + 340 milioane lei (crestere de la 11,14 miliarde de lei pana la 11,48 miliarde de lei)

8. Alba + 170 milioane lei (crestere de la 8,77 miliarde de lei pana la 8,94 miliarde de lei)

9. Calarasi + 97 milioane lei (crestere de la 4,59 miliarde de lei pana la 4,68 miliarde de lei)

10. Suceava + 1 milion lei (crestere de la 9,818 miliarde de lei pana la 9,819 miliarde de lei)

Topul scăderilor

1. Iasi - 978 milioane lei (scadere de la 15,07 miliarde de lei pana la 14,09 miliarde de lei)

2. Dolj - 826 milioane lei (scadere de la 13,57 miliarde de lei pana la 12,74 miliarde de lei)

3. Galati - 791 milioane lei (scadere de la 10,88 miliarde de lei pana la 10,09 miliarde de lei)

4. Mures - 750 milioane (scadere de la 10,85 miliarde de lei pana la 10,1 miliarde de lei)

5. Hunedoara - 517 milioane lei (scadere de la 10,38 miliarde de lei pana la 9,86 miliarde de lei)

6. Vaslui - 511 milioane lei (scadere de la 5,08 miliarde de lei pana la 4,49 miliarde de lei)

7. Gorj - 483 milioane lei (scadere de la 9,59 miliarde de lei pana la 9,11 miliarde de lei)

8. Bucuresti - 450 milioane lei (scadere de la 117,28 miliarde de lei pana la 116,84 miliarde de lei)

9. Botosani - 442 milioane lei (scadere de la 5,43 miliarde de lei pana la 4,99 miliarde de lei)

10. Bihor - 394 milioane lei (scadere de la 13,75 miliarde de lei pana la 13,35 miliarde de lei)

11. Valcea - 374 milioane lei (scadere de la 7,33 miliarde de lei pana la 6,96 miliarde de lei)

12. Neamt - 336 milioane lei (scadere de la 7,53 miliarde de lei pana la 7,2 miliarde de lei)

13. Mehedinti - 328 milioane lei (scadere de la 4,65 miliarde de lei pana la 4,32 miliarde de lei)

14. Salaj - 315 milioane lei (scadere de la 4,41 miliarde de lei pana la 4,09 miliarde de lei)

15. Bacau - 266 milioane lei (scadere de la 12,07 miliarde de lei pana la 11,80 miliarde de lei)

16. Tulcea - 253 milioane lei (scadere de la 4,19 miliarde de lei pana la 3,94 miliarde de lei)

17. Vrancea - 235 milioane lei (scadere de la 5,55 miliarde de lei pana la 5,32 miliarde de lei)

18. Covasna - 203 milioane lei (scadere de la 3,99 miliarde de lei pana la 3,79 miliarde de lei)

19. Buzau - 198 milioane lei (scadere de la 7,69 miliarde de lei pana la 7,49 miliarde de lei)

20. Constanta - 196 milioane lei (scadere de la 20,63 miliarde de lei pana la 20,44 miliarde de lei)

21. Bistrita Nasaud - 146 milioane lei (scadere de la 5,71 miliarde de lei pana la 5,56 miliarde de lei)

22. Harghita - 109 milioane lei (scadere de la 6 miliarde de lei pana la 5,89 miliarde de lei)

23 Teleorman - 97 milioane lei (scadere de la 5,93 miliarde de lei pana la 5,83 miliarde de lei)

24. Caras Severin - 92 milioane lei (scadere de la 6,09 miliarde de lei pana la 6 miliarde de lei)

25. Giurgiu - 91 milioane lei (scadere de la 3,66 miliarde de lei pana la 3,57 miliarde de lei)

26. Maramures - 90 milioane lei (scadere de la 7,99 miliarde de lei pana la 7,9 miliarde de lei)

27. Dambovita - 78 milioane lei (scadere de la 9,03 miliarde de lei pana la 8,95 miliarde de lei)

28. Braila - 72 milioane lei (scadere de la 6,9 miliarde de lei pana la 6,83 miliarde de lei)

29. Satu Mare - 36 milioane lei (scadere de la 6,07 miliarde de lei pana la 6,03 miliarde de lei)

30. Ilfov - 33 milioane lei (scadere de la 13,23 miliarde de lei pana la 13,19 miliarde de lei)

31. Ialomita - 30 milioane lei (scadere de la 4,69 miliarde de lei pana la 4,66 miliarde de lei)

32. Olt - 23 milioane (scadere de la 6,76 miliarde de lei pana la 6,74 miliarde de lei)

adevarul.ro

dcp100168 · August 26, 2011

Economia judeţului Galaţi valorează 10 miliarde de lei

Econtext a realizat o analiză referitoare la cât valorează în lei economia fiecărui judeţ din România. Mai exact, cât a fost valoarea economică a tuturor judeţelor în 2010 şi cât se estimează că va fi în acest an, pornind de la estimările Comisiei Naţionale de Prognoză.

Toate judeţele vor înregistra o creştere a produsului intern brut (PIB) în 2011 faţă de 2010, este de părere CNP. În bani, economia României din acest an este prognozată să ajungă la o valoare de 542,04 miliarde de lei. De unde rezultă că valoarea medie a unui judeţ din România este de 13 miliarde de lei (3,1 miliarde de euro). Valoarea din 2010 a economiei României a fost de 513,64 miliarde de lei. Ceea ce înseamnă o creştere a PIB-ului de 28,4 miliarde de lei în acest an comparativ cu 2010. Din aceşti 28,4 miliarde de lei, circa un sfert, adică 6,3 miliarde de lei, reprezintă suma cu care a urcat economia Capitalei în acest an. Mai exact, economia municipiului Bucureşti este estimată în acest an la 123,15 miliarde de lei, cu 6,3 miliarde de lei peste cifrele din 2010, când PIB-ul Capitalei a însumat 116,84 miliarde de lei.

După Bucureşti, următoarele motoare ale economiei sunt Cluj, Timiş, Argeş, Constanţa, Prahova şi Braşov. Bucureşti plus aceste şase judeţe fac cât jumătate din economia românească!

La polul opus, cel mai sărac judeţ este Giurgiu, care este evaluat la doar 3,73 miliarde de lei. Şi tot Giurgiu este judeţul care va avea şi cea mai scăzută creştere în acest an în raport cu anul anterior. Astfel, CNP preconizează că economia judeţului Giurgiu va urca doar cu 150 de milioane de lei (36 milioane de euro) în 2011. Penultima poziţie este ocupată de Covasna, judeţ care va contribui doar cu 3,97 miliarde de lei la economia ţării, cu 180 milioane mai mult decât în 2010. Aceste două judeţe, Giurgiu şi Covasna, împreună cu Sălaj, sunt singurele care vor consemna un avans mai mic de nivelul de 200 de milioane de lei. Sălaj va creşte doar cu 190 milioane de lei. De asemenea, zece judeţe vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 300 de milioane de lei. Şapte judeţe vor adăuga o valoare cuprinsă între 300 şi 400 de milioane de lei, trei se vor îmbogăţi cu sume începând de la 401 şi până la 500 de milioane de lei iar 12 judeţe vor creşte cu sume între 500 şi 1 miliard de lei.

10,1 miliarde lei - valoarea Galaţiului în 2010

În topul judeţelor realizat de Econtext, judeţul Galaţi a fost evaluat în 2010 la 10,1 miliarde lei (reamintim că valoarea medie a unui judeţ din România este de 13 miliarde de lei) iar pentru acest an Comisia Naţionale de Prognoză estimează ca economia judeţului să crească până la 10,64 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, ar fi de aşteptat ca în acest an judeţul Galaţi să producă mai mult decât în 2010 cu 540 milioane de lei. Chiar şi aşa, judeţul nostru, care ocupă o poziţie de mijloc în clasament (locul 16 din 42), are o economie care valorează mult sub media pe ţară. Şi noi care credeam că suntem printre cele mai importante judeţe din ţară...

dcp100168 · January 30, 2013

PIB-ul judeţului Galaţi a revenit pe creştere

Efectele pe care criza le are asupra unora dintre domeniile de activitate economică importante pentru Galaţi, de la scăderile înregistrate pe piaţa oţelului sau cea a construcţiilor la scăderea volumului transportului de mărfuri pe Dunăre, au efecte dezastruoase asupra economiei gălăţene. Aceste efecte sunt reflectate de evoluţia PIB-ului judeţului Galaţi.

În urmă cu doi ani, Galaţiul se situa pe un nedorit loc 3 în clasamentul judeţelor cu cele mai mari scăderi ale contribuţiei la PIB-ul naţional. Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în 2008, anul în care nu fuseseră resimţite efectele crizei, judeţul Galaţi avea un PIB de 10,493 miliarde lei. În 2009, primul an de criză, PIB-ul Galaţiului a scăzut la 9,686, iar în 2010 a suportat o scădere ceva mai mică, la 9,859 miliarde lei. În 2011, a fost înregistrată o creştere la nivelul anului 2008, de 10,856 miliarde.

Comisia Naţională de prognoză estima o creştere a PIB-ului Galaţiului la 11,355 miliarde în 2012 şi alte creşteri la 12,124 miliarde în 2013, la 12,976 miliarde în 2014 şi la 13,817 miliarde în 2015. Dar aceste estimări pot fi infirmate de prelungirea crizei în siderurgie, transporturi navale, construcţii etc.

romanialibera.ro

dcp100168 · February 20, 2013

Galaţiul încă nu a depăşit criza

Econtext a realizat un clasament al judeţelor din România în funcţie de evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor de la începutul crizei, şi anume anul 2008, şi până în prezent. Iar rezultatele care au reieşit în ceea ce priveşte judeţul Galaţi nu sunt deloc îmbucurătoare, ci de-a dreptul alarmante, deşi avertizări despre situaţia cu care se confruntă Galaţiul în ceea ce priveşte lipsa de investiţii (şi nu facem referire la „explozia” de mall-uri), disponibilizările de personal care au condus la creşterea continuă a numărului de şomeri şi negăsirea unui sistem de facilităţi care să atragă şi să sprijine investitorii, mai ales pe cei autohtoni, au existat de-a lungul ultimilor ani.

Conform analizei făcute de Econtext, din cele 42 de judete (41 + Bucureşti), 39 au depăşit nivelul anului 2008. Cu alte cuvinte, în 39 de judeţe, PIB-ul pe cap locuitor va ajunge în 2013 peste valoarea din 2008, ceea ce înseamnă că ele au depăşit criza, se afirmă în analiza Econtext. Galaţiul nu se află, din păcate, printre cele 39 de judeţe. Judeţul nostru face parte din rândul celor 3 judeţe unde nivelul din acest an este estimat a fi sub cel din 2008, ceea ce, potrivit specialiştilor Econtext, înseamnă că se află tot în criză. Cele 3 municipii unde criza încă îşi arată colţii sunt Bucureşti, Galaţi şi Călăraşi, unde PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în 2008 (calculat în euro) este mai mare comparativ cu cel din 2013, în timp ce în cazul celorlalte 39 judeţe PIB-ul a înregistrat o creştere în anul 2013 faţă de 2008. Conform datelor prezentate de Econtext, PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2008 se ridica la nivelul judeţului Galaţi la 4.659 de euro, în timp ce în anul 2013 PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la valoarea de 4.582 de euro, ceea ce înseamnă o scădere de 1,30%.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · January 16, 2014

În 2014, PIB-ul Galaţiului va fi de 5.026 euro/locuitor

Estimările specialiştilor ne arată o situaţie ceva mai roz decât ne permitem să sperăm la Galaţi, cu uşoare creşteri ale economiei locale reflectate în PIB-ul judeţului şi chiar cu creşteri salariale. Potrivit acestor estimări, ne păstrăm şi în acest an locul 2 în Regiunea Sud-Est, după Constanţa, care este cea mai importantă putere economică din regiune.

Vom rămâne pe locul 1 în „Sud-Est” la şomaj, cu o medie anuală a ratei şomajului de 7,9%, cu aproximativ 1,5% mai mică decât rata înregistrată la început de an. Asta ar explica miza importantă a activităţilor sezoniere.

Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, PIB-ul Regiunii Sud-Est va înregistra în acest an o creştere cu 2,1% în raport cu 2013, această creştere fiind generată în principal de creşterea cu 6,1% a valorii adăugate din construcţii şi creşterii cu 3% a valorii adăugate din industrie, creşterea din servicii fiind de 1,7%, în timp ce pentru valoarea adăugată din agricultură, silvicultură şi piscicultură este prognozată o scădere cu 3,2%.

PIB-ul judeţului Constanţa va înregistra o creştere de 2,3%, iar PIB-urile judeţelor Galaţi şi Buzău vor înregistra creşteri de 2,1%, urmând în ordine Brăila (2,0%), Vrancea (1,8%) şi Tulcea (1,7%).

Când vine vorba de PIB-ul pe cap de locuitor, Constanţa conduce detaşat, cu 8.258 euro pe locuitor. Urmează Galaţiul, cu 5.026 euro/locuitor urmat în mod surprinzător de Tulcea, cu 5.001 euro/locuitor, Buzău - 4.708 euro/locuitor, Brăila - 4.610 euro/locuitor şi Vrancea - 4.106 euro/locuitor. Pentru comparaţie, este interesant de reţinut că pentru Bucureşti este prognozat în acest an un PIB de 17.530 euro/locuitor, judeţul Ilfov va avea 10.131 euro/locuitor, iar Timişul va avea 10.711 euro/locuitor.

În cifre absolute, pentru PIB-ul regiunii este prognozată o valoare de 69.534 milioane de lei, cea mai importantă contribuţie la PIB-ul regiunii fiind generată de PIB-ul judeţului Constanţa, de 26.673 milioane lei, urmat de PIB-ul Galaţiului, de 13.441 milioane lei, în ierarhie urmând cele ale judeţelor Buzău (9.839 milioane lei), Brăila (7.141 milioane lei), Vrancea (7.106 milioane) şi Tulcea (5.333 milioane lei).

La nivelul Regiunii Sud-Est, pentru salariul lunar mediu brut este prognozată o valoare de 1.981 lei, pentru salariul lunar mediu net fiind estimată o creştere la 1.448 lei. În cadrul regiunii, cele mai mari salarii sunt, evident, la Constanţa, judeţul cu cea mai mare putere economică. Salariul lunar mediu net va fi la Constanţa de 1.578 lei, iar la Galaţi de 1.494 lei, cele două judeţe fiind urmate de Tulcea (1.405 lei), Buzău (1.372 lei), Brăila (1.307 lei) şi Vrancea (1.253 lei).

În ceea ce priveşte şomajul, pentru 2014 este prevăzută la Galaţi o medie anuală a ratei şomajului de 7,9%, aceasta fiind şi cea mai mare din Regiunea Sud Est. În „topul” ratei şomajului, Galaţiul este urmat Buzău (6,9%), Brăila (6,0%), Tulcea (5,2%), Vrancea (5,1%), pe ultimul loc fiind Constanţa, cu 3,9%,

Totuşi…

De unde va veni creşterea de 2% a economiei gălăţene este greu de bănuit. Cei de la ArcelorMittal speră să ajungă pe „zero”, adică fără pierderi, prin trimestrul 4 şi asta se va întâmpla doar dacă se relansează investiţiile în infrastructură şi în consecinţă şi comenzile de tablă groasă. Construcţiile navale contează, sunt exclusiv pe export, dar nu sunt decisive pentru economia locală. Alte ramuri industriale importante nu prea mai există la Galaţi. Exploatarea portuară şi shippingul nu mai sunt de mult virtuţile economiei locale. Agricultura îşi va aduce o contribuţie, dar nu este nici ea marele atu al economiei gălăţene şi depinde decisiv de o „variabilă”, dacă în prima jumătate a anului vom avea secetă sau nu. Domeniul construcţiilor civile va merge, dar pe comenzi de stat, pe fonduri bugetare. Totuşi, povestea cu creşterea de 2% este doar o prognoză. Şomajul, o realitate.

presagalati.ro

gelu · January 16, 2014

Curios.

Eu stiam, din rapoarte bancare, ca Galatiul e pe ultimul loc intre judetele Galati, Constanta, Braila si Tulcea dpdv al PIB ului.

Asa ca inclin sa cred ca este doar un vis umed! Sau s-a depopulat Galatiul!

Edited January 16, 2014 by gelu

dcp100168 · March 14, 2014

Galaţiul ocupă locul 12 în topul naţional al cifrei de afaceri

Galaţiul ocupă o poziţie destul de bună în cel mai recent top al Ziarului Financiar, care clasifică cele 42 de judeţe ale ţării în funcţie de cifrele de afaceri ale firmelor şi companiilor locale din 2012. Mai exact, Galaţiul, cu 4,8 miliarde de euro, ocupă locul 12 din 42 în acest top, surclasând judeţele Iaşi (4 miliarde de euro) şi Brăila (1,8 miliarde de euro). De fapt, în sud-estul ţării, mai bine decât noi stau doar constănţenii care au înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro. Avansând spre centrul ţării, primul judeţ care ne depăşeşte, la cifra de afaceri, este Prahova, care stă chiar mai bine decât Constanţa, cu o cifră de afaceri de 7,4 milioane de euro.
Topul întocmit de Ziarul Financiar este deschis, evident, de Bucureşti (81,9 miliarde de euro), Ilfov (13,6 miliarde de euro), Argeş (9,1 miliarde de euro), Timiş (8,7 miliarde de euro) şi Cluj (8 miliarde de euro). La polul opus, pe ultimele cinci locuri din top, se află Covasna (1,1 milarde de euro), Caraş-Severin (1,1 miliarde de euro), Vaslui (1,1 miliarde de euro) Botoşani (1,1 miliarde de euro) şi Mehedinţi (0,9 miliarde de euro).

viata-libera.ro

dcp100168 · April 27, 2015

Căderea economică a Galaţiului a „înfrânt” Comisia Naţională de Prognoză

* Deşi estimările specialiştilor indică uşoare creşteri la o serie de indicatori, statisticile demonstrează că economia gălăţeană are mari dificultăţi în a-şi reveni din criză

Există date certe că economia românească a depăşit criza, fiind înregistrată chiar o accelerare a creşterii economice. Aceste evoluţii sunt confirmate şi de experţii Fondului Monetar Internaţional, care recent şi-au revizuit raportul din octombrie 2014, în care prevedeau pentru 2015 o creştere de 2,5%, în raportul revizuit apreciind că economia românească va înregistra în acest an o creştere de 2,7%. Pentru anul 2016, experţii Fondului estimează o creştere de 2,9%. Potrivit raportului FMI, şi şomajul va înregistra o uşoară scădere la nivel naţional. În mod normal, această creştere economică ar trebui să fie reflectată şi printr-o creştere a economiilor locale, adică şi a economiei gălăţene.

Chiar dacă Galaţiul nu mai are multe dintre societăţile industriale de acum două decenii, care au fost închise şi în mare parte demolate pentru a fi transformate în afaceri imobiliare, încă mai are câteva companii industriale, cu aproximativ 29.000 de angajaţi, care pot da tonul creşterii economice. La combinatul ArcelorMittal sunt indicii că în acest an ar putea fi atins un nivel al producţiei de două milioane de tone, cu puţin peste producţia primului an de criză, 2009, când combinatul producea 1,9 milioane tone de oţel. A doua mare companie industrială a Galaţiului, Şantierul Naval Damen, aproape că nu a resimţit criza, în ultimii ani având în permanenţă acoperită cu comenzi producţia pentru anul în curs şi anul următor. La aportul industriei, se mai adaugă cele ale activităţilor portuare şi producţiei agricole. Aşadar, există „infrastructura” care să faciliteze creşterea economiei gălăţene.

Specialiştii de la Comisia Naţională de Prognoză au şi elaborat două prognoze care indicau creşterea economiei locale în perioada post-criză, însă de la an la an, estimările specialiştilor sunt infirmate de statisticile locale, care demonstrează că economia gălăţeană a încremenit în criză. Tentaţia ar fi să explicăm astfel de inadvertenţe prin faptul că prognozele specialiştilor nu sunt bazate pe date reale. Adevărul este probabil la mijloc. O prognoză nu este o descriere precisă a unei evoluţii economice viitoare, fiind mai degrabă cel mai favorabil scenariu. În acelaşi timp, economia gălăţeană nu îşi poate reveni după perioada 2009-2011, când au fost închise zeci de firme. Comisia Naţională de Prognoză îşi bazează studiile şi strategiile pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială, dar şi pe indicatori foarte precişi, cum ar fi produsul intern brut şi componentele sale, indicele preţurilor de consum şi deflatorul produsului intern brut, şomajul şi ocuparea forţei de muncă sau poziţia de cont curent a balanţei de plăţi. Faptul că prognozele dau greş în cazul economiei locale ţine mai degrabă de faptul că, deşi la Galaţi există potenţialul unei creşteri economice, există condiţiile economice favorabile şi „infrastructura” de producţie care să susţină o astfel de creştere, totuşi economia locală este la nivelul minim deoarece pe plan local nu se mişcă lucrurile cum ar trebui. Parcul Industrial, inaugurat în urmă cu un an şi jumătate, este în continuare pustiu, iar facilităţile acordate anul trecut de primărie prin scăderea impozitelor agenţilor economici în funcţie de numărul locurilor de muncă nou create au rămas fără urmări.

În prognoze, creşteri an de an, în realitate, scăderi an de an

Estimările specialiştilor de la Comisia Naţională de Prognoză sunt demolate sistematic de ceea ce se întâmplă sau, mai degrabă, nu se întâmplă la Galaţi. Demonstrează asta ultimele două prognoze ale indicatorilor economici în profil teritorial, realizate în 2012 şi decembrie 2014. La prognoza realizată în iunie 2012, la indicatorul „populaţia civilă ocupată”, specialiştii luau notă de cifrele din anii anteriori, 202.400 de persoane în 2008 şi 190.600 în 2009, cu scăderea înregistrată în 2010, la 179.400 şi uşoara revenire la 182.400 de persoane în 2011, estimând (în iunie 2012) că numărul gălăţenilor care aveau o ocupaţie la 31 decembrie 2012 urma să fie de 182.500 de persoane. Erau prognozate creşteri la 182.800 de persoane în 2013, 183.400 în 2014 şi 184.100 în 2015. În prognoza realizată în decembrie 2014, pentru perioada 2015-2017, în care sunt publicate cifrele „realizate” pentru anii 2012 şi 2013 constatăm diferenţele faţă de prognoza din 2012. Dacă în prognoză se estima că la 31 decembrie 2012 urmau să aibă o ocupaţie 182.000 de gălăţeni, în realitate numărul acestora a fost de numai 178.000. Pentru 2013, specialiştii mizau pe un număr de 182.200 de gălăţeni care să aibă o ocupaţie, dar în realitate numărul acestora a fost de numai 177.700. Şi în prognoza realizată în decembrie 2014, experţii Comisiei Naţionale de Prognoză au ţinut cont de contextul creşterii economice de la nivel naţional şi au estimat că în 2015 ar urma să aibă o ocupaţie un număr de 178.600 de gălăţeni, urmând uşoare creşteri şi în următorii doi ani, la 179.400 de persoane, în 2016 şi 180.100 de persoane, în 2017. Precum se observă, la acest indicator situaţia reală din mediul economic al Galaţiului a demolat toate estimările din 2012 ale Comisiei Naţionale de Prognoză, pentru că ceea ce estimau specialiştii, o uşoară creştere de la an la an, a fost de fapt o continuă scădere de la an la an. În cel mai bun caz, statistica gălăţenilor care vor avea o ocupaţie în 2017 va fi de 180.000 de persoane, cu puţin peste nivelul din 2011 şi concluzia este că, cel puţin la acest indicator, economia Galaţiului este în continuare în criză. Conform rezultatelor recensământului din 2011, judeţul Galaţi are 536.167 de locuitori şi, cum numărul gălăţenilor care au o ocupaţie este de aproximativ 180.000, înseamnă că 350.000 de gălăţeni, ce reprezintă 65% din populaţia judeţului, trăiesc din pensii, agricultura de subzistenţă sau munca la negru.

4.000-5.000 de locuri de muncă, prognozate şi „evaporate”

Cam aceeaşi concluzie rezultă şi la analizarea evoluţiei la un alt indicator, „numărul mediu de salariaţi”. În 2008, în judeţul Galaţi erau 128.300 de salariaţi, în 2009 numărul acestora a scăzut la 118.000, după care în 2010 şi 2011 a scăzut la 105.000. În iunie 2012, specialiştii Comisiei de Prognoză estimau creşteri de aproximativ 1.000 de salariaţi/an în următorii patru ani: 106.100 (2012); 107.000 (2013); 108.000 (2014) şi 109.100 (2015). Numai că în 2012 au fost în realitate cu 4.000 mai puţin (102.100), iar în 2013, cu 5.000 mai puţin (102.000). În prognoza elaborată în decembrie 2014 sunt estimate uşoare creşteri, la 104.800 de salariaţi în 2015, la 106.000 în 2016 şi 107.300 în 2017. Probabil că nu vom asista nici la aceste creşteri, care oricum sunt prea mici ca să poate influenţa în bine, oricât de puţin, economia locală.

Rata şomajului, întotdeauna peste estimări

La unul dintre cei mai edificatori indicatori economici, „rata şomajului”, se ştie că Galaţiul nu stă deloc bine, fiind de prin 2002, când au început „autodisponibilizările” de la combinat, în plutonul judeţelor cu cele mai ridicate rate ale şomajului. La prognoza din iunie 2012, la indicatorul „rata şomajului la sfârşitul anului” erau publicate cifrele din anii anteriori, 6,6% (2008), 11,1% (2009), 10,4% (2010) şi 7,6% (2011), fiind estimată la 31.12.2012 o rată a şomajului de 7,4% şi o scădere la 7,0% în 2013, urmate de alte scăderi la 6,8% în 2014 şi 6,6 % în 2015. Acesta era scenariul favorabil. Însă estimările Comisiei Naţionale de Prognoză au fost date peste cap de realitate. În 2012, rata şomajului a fost de 8,9%, cu 1,3% mai mare decât estimarea, iar în 2013 am avut la Galaţi o rată a şomajului de 9,2%, cu 2,2% mai mare decât estimarea specialiştilor. În prognoza elaborată în decembrie 2014, sunt estimate scăderi extrem de mici, la 8,7% în 2015, la 8,6% în 2016 şi 8,4% în 2017. Dar aceste scăderi ale ratei şomajului par obiective iluzorii în condiţiile în care la începutul lui 2015 rata şomajului era de 9,44%, puţin mai mare decât la începutul lui 2014, când era de 9,05%. Revenirea ratei şomajului la un nivel apropiat de cel dinainte de criză, respectiv la 5,7% - cât era în 2007, ar presupune o scădere de 3,5 - 4%, care nu s-ar putea produce decât în condiţiile apariţiei peste noapte a unor investiţii miraculoase, cum a fost cea a companiei Yazaki, care a preferat să îşi deruleze investiţia la Brăila. Acea investiţie a fost pierdută la masa verde, în discuţiile cu investitorii, cărora, dacă le-ar fi fost acordate facilităţi mai bune decât la Brăila, cu siguranţă că şi-ar fi dezvoltat investiţia la Galaţi.

„Peştişorul de aur”: în 2017, un salariu mediu de 1.747 lei

Cam aceleaşi infirmări ale prognozelor economice se produc şi la alt indicator, „câştigul salarial mediu net lunar”. Potrivit statisticilor, la Galaţi valoarea salariului mediu net a crescut şi în anii de criză, de la 1.219 lei în 2008 la 1.254 lei în 2009, la 1.269 lei în 2010 şi 1.336 lei în 2011. În iunie 2012, specialiştii de la Comisia Naţională de Prognoză estimau continuarea creşterilor: 1.409 lei (la 31.12.2012); 1.487 lei (2013); 1.540 lei (2014) şi 1.591 lei (2015). Dar la 31.12.2012, media salariului net a fost la Galaţi de 1.351 lei, cu 60 de lei mai mică decât estimarea, iar în 2013 de 1.435 lei, cu vreo 50 de lei mai mică decât valoarea estimată. La prognoza realizată în decembrie 2014, au fost estimate creşteri la 1.590 lei în 2015, la 1.674 lei în 2016 şi la 1.747 lei în 2017. Dacă s-ar păstra decalajul din 2012-2013, dintre prognoză şi cifrele reale, şi s-ar ajunge ca în 2017 salariul mediu net la Galaţi să fie de 1.700 de lei, ar fi o ceva. Ar fi ca o dorinţă îndeplinită de „peştişorul de aur”.

În schimb, PIB-ul Galaţiului e ca-n prognoze

În ceea ce priveşte PIB-ul judeţului, cifrele reale nu contrazic prognozele. În 2008, PIB-ul Galaţiului a fost de 10,49 miliarde lei, în 2009 a scăzut la 9,68 miliarde, în 2010 a fost de 9,85 miliarde, iar în 2011 a fost de 10,85 miliarde lei. În iunie 2012, Comisia Naţională de Prognoză estima că, la 31.12.2012, PIB-ul va fi 11,35 miliarde şi, într-adevăr, a fost de 11,48 miliarde. În aceeaşi prognoză se estima că în 2013 PIB-ul judeţului va fi de 12,12 miliarde şi cifra reală a fost de 12,28 miliarde. În prognoza din decembrie 2014, specialiştii estimează că PIB-ul Galaţiului va creşte în acest an la 13,54 miliarde, în 2016 ajungând la 14,29 miliarde, iar în 2017 la 15,09 miliarde. Păstrând trendul din ultimii ani, sunt şanse ca aceste valori vor fi atinse şi chiar uşor depăşite. Probabil că secretul acestei predictibilităţi crescute a PIB-ului judeţului este dat de faptul că în principal producţia industrială, în care mai sunt cele aproximativ 29.000 de locuri de muncă, dar şi agricultura, navigaţia, exploatarea portuară, etc. asigură un nivel al veniturilor care nici nu creşte spectaculos, dar nici nu scade.

presagalati.ro

dcp100168 · August 16, 2015

România prăpastiei economice între Vest şi Est

Nivelul de trai diferă de la o regiune la alta. Cel mai bine trăiesc bucureştenii şi cei din vestul României. Economiştii spun că diferenţele uriaşe de dezvoltare vor continua să se adâncească. Specialiştii arată cu degetul spre guvernanţi, pentru că nu au direcţionat investiţiile spre zonele sărace ale ţării şi au risipit banii publici.

Potrivit Comisiei de Prognoză, diferenţele mari dintre regiuni se văd cel mai bine atunci când vine vorba despre nivelul de salarizare. În 2018, un bucureştean va câştiga în medie aproape 3.000 de lei pe lună, adică de două ori mai mult faţă de un vasluian. Şi în nord-est, câştigul mediu va rămâne scăzut. La fel ca în sud-est, unde gălăţenii vor câştiga în medie peste 1.800 de lei pe lună. „Aici nu se investeşte, aici sunt poli de sărăcie, nu avem infrastructură şi, din păcate, nu asistăm nici la politici sau strategii care să rezolve acest lucru”, spune Marian Filimon, preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi. „Dacă nu reuşim să conectăm Moldova de Transilvania, de pieţele vestice, probabil că şansele de dezvoltare în acea zonă rămân foarte mici”, spune și Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Drumurile proaste, nerefăcute de ani de zile, ţin investitorii departe de aceste zone. O autostradă între Târgu Neamţ şi Târgu Mureş ar putea apărea abia după anul 2020. Lipsa şoselelor rapide ţine pe loc şi dezvoltarea economică a Olteniei. În această zonă, media salariului net va fi în 2018 de peste 1.800 de lei pe lună. Mai prost o vor duce vâlcenii.

Situaţia se schimbă în vestul ţării. Aici, câştigul mediu se va apropia de cel din Capitală şi va ajunge la 2.300 de lei. „Bucureşti şi Timişoara, în partea de Vest, absorb ca un burete absolut populaţia tânără din judeţele limitrofe, iar din acest motiv au apărut decalajele. Asta înseamnă intensificarea migraţiei externe”, spune Nicolae Ţăran, analist economic.

În lipsa investiţiilor, nici locuri de muncă nu vor fi. Moldova şi Oltenia vor rămâne fruntaşe la şomaj şi peste trei ani, cu rate peste media naţională.

Economiştii acuză autorităţile că au risipit banii care ar fi putut ajuta zonele sărace ale ţării. „Au fost programe de dezvoltare regională, fonduri europene care s-au accesat, foarte multe finanţări de la buget pentru dezvoltare regională şi totuşi nu se întâmplă această convergenţă între regiunile ţării”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Din 2007 şi până acum, din cele 19 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, România a reușit să atragă doar jumătate.

digi24.ro

dcp100168 · January 7, 2016

Prognoze încurajatoare: PIB-ul Regiunii Sud-Est crește la 8.200 euro/locuitor

Comisia Națională pentru Prognoză a dat publicității în decembrie estimările evoluțiilor economice în profil regional pentru perioada până în 2018. În ceea ce privește Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, estimările specialiștilor sunt încurajatoare, PIB-ul regiunii urmând să crească de la 69,5 miliarde lei în 2014, la 88,8 miliarde în 2018, înregistrând astfel o creștere de 27%. În structura formării PIB-ului regiunii în 2018, cea mai importantă contribuție ar urma să fie cea a Constanței, de 35,6 miliarde, urmată de Galați (16,5 miliarde), Buzău (11,5 miliarde), Brăila (9,6 miliarde), Vrancea (8,6 miliarde) și Tulcea (6,8 miliarde).

PIB mai mare la Constanța, Brăila și Tulcea

Este menținută ierarhia economică din regiune din ultimii ani, dar față de estimările anterioare apar totuși unele diferențe, în ceea ce privește atingerea nivelurilor estimate de Comisia Națională de Prognoză în estimările din iunie 2012 și decembrie 2014 și valorile reale înregistrate. Spre exemplu, PIB-ul judeţului Constanţa a fost la 31.12.2014 de 27,7 miliarde, cu aproximativ două miliarde peste estimările anterioare (25,6 miliarde). O creștere similară a fost înregistrată și pentru județul Brăila, pentru care specialiștii estimaseră la 31.12.2014 un PIB de 7,1 miliarde, cel realizat fiind de 7,7 miliarde, cu 800 de milioane mai mare decât cel prognozat. Și la Tulcea a fost înregistrată o creștere a PIB-ului peste estimări, nivelul prognozat fiind de 5,33 miliarde, iar cel realizat de 5,43 miliarde.

PIB-ul Galațiului, în „picaj“

Dacă la Constanța, Brăila și Tulcea au fost înregistrate creșteri peste valorile prognozate, la Galați și celelalte două județe au fost înregistrate niveluri ale PIB-ului sub cele prognozate. În cazul Galațiului este înregistrată o diferență consistentă, care argumentează și în cifre opiniile carte avertizează că Galațiul se confruntă cu o cădere economică severă.

Dacă în prognozele anterioare specialiștii estimau că la Galați va fi realizat la 31.12.2014 un PIB de 13,4 miliarde, în realitate PIB-ul realizat la finalul lui 2014 a fost de numai 12,8 miliarde, cu 600 de milioane mai mic decât cel prognozat. Scăderi mai mici au fost înregistrate și în celelalte două județe din regiune. La Buzău de la 9,8 miliarde la 9,17 miliarde, iar la Vrancea de la 7,1 la 6,8 miliarde. În privința Galațiului, sunt mai mult decât evidente semnele căderii economice.

Principalele „motoare“ ale economiei locale rămân cele două mari companii industriale, Combinatul ArcelorMittal și Șantierul Naval Damen, dar și activitățile din navigație și exploatare portuară și agricultură, care asigură menținerea PIB-ului la un nivel ridicat.

În ceea ce privește evoluția PIB-ului Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este estimată o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de la 6.267 euro în 2014 la 8.225 euro în 2018.

Potrivit acestor estimări, în 2018, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, ierarhia județelor din Sud-Est va fi următoarea: Constanța (11.822 euro), Tulcea (7.759), Brăila (7.381), Galați (7.264), Buzău (6.148) și Vrancea (5.977).

În 2014, PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 9.083 euro la Constanța, de 5.908 la Tulcea, 5.598 la Brăila, de 5.508 la Galați, 4.707 la Buzău și 4.594 la Vrancea.

Galațiul rămâne „campionul“ șomajului în Sud-Est

În cifre absolute, numărul șomerilor din regiune va fi într-o continuă scădere, de la 72.700 de persoane în 2014, la 63.000 la finalul acestui an și la 60.000 în 2018. Pentru rata șomajului din regiune este prognozată o scădere de la 6,9%, în 2014, la 5,6% la 31 decembrie 2016 și la 5,3% în 2018. „Campionul“ șomajului din Regiunea Sud-Est rămâne în continuare Galațiul, cu scăderi ușoare ale ratei șomajului la 8,3% la 31.12.2016, la 8,1% în 2017 și 8,0% în 2018. Aceste evoluții indică de fapt o stagnare economică prognozată, care poate degenera în cădere economică accentuată. Principala problemă cu care se confruntă gălățenii este lipsa locurilor de muncă. Din totalul populației active, apte de muncă, din județul Galați, de 202.700 de persoane, numai 108.600 au un loc de muncă, ceea ce înseamnă un procent extrem de mic, de 53,5%. Rezultă că aproape jumătate dintre gălățenii apți de muncă trăiesc din ajutoare sociale. Potrivit reprezentanților AJOFM Galați, „o parte din populaţia activă nu îşi găseşte de lucru, mai ales în mediul rural, aceștia fiind în special tinerii absolvenţi sau cei trecuţi peste 45 de ani, aceştia primind indemnizaţie de şomaj sau venit minim garantat“.

romanialibera.ro

dcp100168 · March 30, 2016

Judeţele campioane la creşterea PIB în 2015

Judeţele Braşov, Cluj şi Ilfov, printre cele mai dezvoltate din România, au înregistrat anul trecut cel mai mare ritm de creştere economică la nivel naţional, de 5,7%, în timp ce judeţele Teleorman, Ialomiţa şi Sălaj, cu un nivel modest de dezvoltare, au încheiat anul cu scăderi ale produsului intern brut (PIB) comparativ cu 2014, potrivit datelor publicate de Comisia Naţională a Prognoză (CNP). În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 4,6%, peste media la nivel naţional.

Economia românească a îregistrat, în ansamblu, o creştere de 3,7% în 2015, potrivit datelor preliminare publicate de institutul Naţional de Statistic (INS). Produsul intern brut al României a fost anul trecut de circa 160 de miliarde de euro, ceea ce corespunde unui nivel de 8.000 euro/locuitor, informează NEWS.ro. Însă între judeţe au existat diferenţe mari în ceea ce priveşte evoluţia PIB, relevă estimările CNP. Astfel, judeţele Braşov, Cluj şi Ilfov, cu un avans economic de 5,7% în 2015, au fost urmate de judeţele Gorj, cu o creştere a PIB de 5,4% în 2015, Dolj, Vâlcea (ambele cu 5,2%) şi Galaţi (5,1%). Acestea au fost singurele judeţe în care creşterea economică a depăşit 5% anul trecut, potrivit datelor disponibile în prezent. În Bucureşti, economia a crescut anul trecut cu 4,6%, peste media la nivel naţional.

La polul opus, în trei judeţe din ţară s-a înregistrat o scădere a PIB în 2015 comparativ cu anul precedent. În Teleorman, economia a scăzut anul trecut cu 2,1%, în timp ce în judeţele Ialomiţa şi Sălaj s-a înregistrat o reducere a PIB cu 0,7%. În judeţele Mehedinţi, Brăila, Constanţa şi Prahova s-a înregistrat anul trecut un avans modest al PIB, cuprins între 0,8 şi 1%.

În urma evoluţiilor din 2015, diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace au crescut, cu câteva excepţii.

Top 6 judeţe cu cel mai mare PIB per capita

Cele mai dezvoltate zone din ţară erau, anul trecut, Bucureşti, cu un nivel al PIB/locuitor de 20.873 euro, şi judeţele Constanţa (11.212 euro/locuitor), Timiş (10.601 euro/locuitor), Cluj (10.253 euro/locuitor), Ilfov (10.148 euro/locuitor) şi Braşov (9.918 euro/locuitor).

Cele mai puţin dezvoltate judeţe din România sunt Vaslui, cu un nivel al PIB de 3.676 euro/locuitor în 2015, Giurgiu (4.095 euro/locuitor), Botoşani (4.215 euro/locuitor), Mehedinţi (4.328 euro/locuitor) şi Teleorman (4.341 euro/locuitor).

Pentru 2016, CNP anticipează diferenţe mai mici între ratele de creştere economică din diferitele regiuni. Astfel, cel mai modest avans, de 3,9%, ar urma să fie înregistrat în Bucureşti, în timp ce judeţul Călăraşi va avea cea mai mare creştere a PIB, de 4,9%. Pentru întreaga economie, Comisia Naţională de Prognoză estimează un avans de 4,2% în 2015.

economica.net

dcp100168 · March 31, 2016

Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere reală a PIB de 4,3% în 2016 la nivelul judeţului Galaţi

Creşterea reală a Produsului Intern Brut la nivelul judeţului Galaţi va fi în acest an de 4,3%, cu 0,8% mai mică decât în 2015, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză. Pe de altă parte, se estimează şi o creştere a ratei şomajului în 2016, cu 0,2% mai mare faţă de 2015.

La nivelul judeţului Galaţi, creşterea reală a PIB estimată pentru anul 2016 este de 4,3% cu 0,8 procente mai mică decât cea înregistrată anul trecut, când valoarea acesteia a fost de 5,1% şi cu 2 procente mai ridicată decât valoarea înregistrată în 2014, potrivit estimărilor privind evoluţia principalilor indicatori economico-sociali pe regiuni publicată recent de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Totodată, CNP estimează o creştere la nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor pentru acest an, valoarea estimată fiind de 6.292 euro, cu 397 euro mai mare decât cea înregistrată anul trecut, când valoarea acestui indicator a fost de 5.895 euro, şi cu 846 euro mai mare faţă de anul 2014, când PIB pe cap de locuitor a fost de 5.446 euro. În acelaşi timp, Comisia Naţională de Prognoză a estimat o creştere la nivelul judeţului şi în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi în acest an, respectiv 2,7% cu 0,1 procente mai mare decât în 2015 şi cu un plus de 1,7 procente faţă de 2014.

Referitor la rata şomajului înregistrat, este estimată o creştere a valorii acesteia, la 9% pentru acest an, cu 0,2 procente mai mare decât anul trecut, însă mai mică decât valoarea înregistrată în 2014, de 9,5%.

În plus, pentru anul în curs, Comisia Naţională de Prognoză a estimat o creştere şi la nivelul câştigului salarial mediu net lunar. Astfel, conform estimărilor, câştigul salarial mediu net lunar în 2016 va fi de 1.854 lei/salariat, Galaţiul aflându-se pe locul doi la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte, după Constanţa, unde valoarea acestui indicator estimat pentru acest an este puţin mai mare, de 1.869 lei/salariat. Faţă de câştigul salarial mediu net lunar înregistrat anul trecut, de 1.705 lei/salariat, valoarea estimată pentru anul 2016 este cu 149 lei mai mare şi cu 278 lei mai mare faţă de anul 2014, când valoarea câştigului salarial mediu net lunar a fost de 1.576 lei/salariat.

impartial.ro

dcp100168 · November 2, 2016

Cele mai puternice judeţe din România. Din 2008 Capitala a scăzut cu 30%, Mehedinţi este cel mai slab judeţ din ţară

♦ Judeţele de pe ultimele zece poziţii contribuie cu doar 5% la „motoarele“ businessului românesc

♦ Faţă de 2008, în doisprezece judeţe cifra de afaceri a înregistrat cel puţin o dublare, în timp ce businessul a scăzut doar în Bucureşti şi Mehedinţi.

Se remarcă însă, comparativ cu anul 2008, o reducere a dependenţei de Capitală, care mai asigură 37% din busines, faţă de 63% în urmă cu opt ani. Doar în Bucureşti şi Mehedinţi, adică cele două extreme din business, există un declin al vânzărilor raportate de companii, în rest businessul judeţean a fost pe creştere, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

În 2008, cifra de afaceri a companiilor din România era de 1.088 mld. lei, iar anul trecut ajunsese la 1.222 mld. lei, un avans de 12%. Creşterea importantă vine din motoarele industriei - Argeş (209%), Arad (136%), Sibiu (122%), Timiş (109%) –, unde domină industria auto şi a componentelor auto, dar se văd pe harta de business şi rezultatele unor investiţii noi ale antreprenorilor sau ale unor giganţi străini - prezenţa Ford la Craiova se vede în dublarea cifrei de afaceri a companiilor din Dolj, fabricile construite de Albalact, Transavia, Romaqua sau Pehart Tec se văd în economia judeţului Alba şi cântăresc la fel de mult ca investiţia de 300 de milioane de euro derulată de Daimler la Sebeş.

Argeşul, performerul crizei raportat la dinamica cifrei de afaceri (209%), a ajuns în această poziţie datorită creşterii Automobile Dacia (care a devenit din 2013 şi cea mai mare companie din România după ce a luat faţa OMV Petrom SA - înregistrată în Bucureşti). Dar Dacia a atras în Argeş şi furnizori de componente, atât multinaţionale, cât şi afaceri antreprenoriale.

„În general, se observă o tendinţă sănătoasă de participare la creştere pe mai multe paliere: pe orizontala unor industrii-cheie, cum ar fi componentele auto, sau pe palierul de IMM-uri care activează în comerţ, precum şi cele care sunt prezente pe piaţa de servicii“, spune Codruţ Pascu, managing partner al companiei de consultanţă în management strategic Roland Berger Strategy Consultants.

zf.ro

dcp100168 · April 23, 2017

Cu PIB-ul la bani mărunţi. Cât "cântăreşte" economia Galaţiului la nivel regional

Judeţul Galaţi va înregistra în acest an o creştere economică de 5,6 la sută, cea mai mare din Regiunea Sud-Est, iar în trei ani va ajunge la un ritm de creştere de 5,8 la sută! Cel puţin pe asta mizează Comisia Naţională de Prognoză în "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2020". Dincolo de asta, însă, ca forţă economică în regiune, Galaţiul rămâne pe locul al doilea, după Constanţa.

La nivel naţional, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat pentru acest an este de peste 815 miliarde de lei, însă "contribuţia" judeţelor grupate în cele opt regiuni de dezvoltare este departe de a fi una uniformă. Regiunea Bucureşti - Ilfov afişează cea mai mare forţă economică, pe 2016 fiind creditată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) cu un PIB de peste 222 miliarde de lei. Următoarea clasată, regiunea Sud Muntenia, are mai puţin de jumătate din forţa economică a Bucureştiului, respectiv aproape 103 miliarde de lei. Urmează regiunea Nord Vest, cu un PIB puţin peste 94 miliarde de lei. Pe locul patru vine regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, unde pentru acest an este prognozat un PIB de 90 miliarde de lei. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de regiunea Centru, cu un PIB apropiat de 90 milioane de lei, Nord Est, cu un PIB de 81 miliarde de lei, Vest, cu un PIB de 74 miliarde de lei, Sud Vest Oltenia - cu 59 miliarde de lei.

Strict în cazul Regiunii Sud-Est, se constată că Galaţiul a avansat de la un PIB de 13,6 miliarde de lei în 2015 la 14,3 miliarde în 2016, pentru ca, în acest an, să aibă şanse să ajungă la 15,4 miliarde de lei. În continuare, conform CNP, Galaţiul ar urma să ajungă în 2018 la 16,6 miliarde de lei, în 2019 la 17,9 miliarde de lei, iar în 2002 la 19,2 miliarde de lei. Pe de altă parte, fie şi cu creşterea economică cumulată în următorii trei ani, Galaţiul nu va ajunge nici la… jumătatea PIB-ului Constanţei din acest an, respectiv 40,5 miliarde de lei, adică aproape jumătate din PIB-ul generat la nivel regional!

Aceste decalaje ar trebui să pună pe gânduri autorităţile din judeţele mai puţin dezvoltate, pentru că, după cum se ştie, "banul la ban trage" şi există riscul ca "forţa de atracţie" a Constanţei să văduvească celelalte judeţe de investiţii, fie ele publice sau private.

Spre comparaţie, vecinii din Brăila vor ajunge în acest an la un PIB de 8,5 miliarde de lei, Buzăul la 11 miliarde de lei, Vrancea la 8,2 miliarde de lei, iar Tulcea la 6,2 miliarde de lei.

Dată fiind apropierea geografică, Galaţiul şi Brăila ar putea forma un nucleu socio-economic drept contrapondere la Constanţa, iar de acest lucru ar putea beneficia şi celelalte judeţe învecinate. De altfel, deşi cel mai des se vorbeşte de posibilităţile de colaborări "trilaterale" Galaţi - Brăila - Tulcea, nu trebuie uitat că interese economice majore, precum investiţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, ne leagă şi de Vrancea şi Buzău. Iar împreună am putea avea o influenţă regională mai mare decât în prezent.

Regiunea Sud-Est va înregistra în acest an o creştere economică de 5,1 la sută, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În ierarhia pe judeţe, Galaţiul va avea o creştere economică de 5,6 la sută, cea mai mare din regiune. Pe locurile următoare se clasează Buzăul şi Tulcea - cu creşteri prognozate de 5,4 la sută, Brăila - cu 5,3 la sută şi Constanţa - cu 4,8 la sută.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 24, 2018

Câte parale face economia regională. Galaţiul, mai performant decât Brăila, dar mult în urma Constanţei

Judeţul Galaţi va înregistra în 2018 o creştere economică de 5,9 la sută, printre cele mai mari din Regiunea de Sud-Est, rezultă din "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial", realizată de Comisia Naţională de Prognoză. Pe de altă parte, deşi ritmul de creştere este unul bun, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor va fi de doar 7.371 de euro, jumătate cât cel ce se va atinge în judeţul Constanţa.

La nivel naţional, Produsul Intern Brut (PIB) pe care mizează Comisia Naţională de Prognoză în 2018 este de 907,8 miliarde de lei, în creştere faţă de cele 842,4 miliarde de lei înregistrate la nivelul anului 2017. Mai mult, pe anul 2019, s-ar putea atinge un produs intern brut de 977,1 miliarde de lei.

Dincolo însă de totalul la nivel naţional, există mari diferenţe în plan regional în ceea ce priveşte forţa economică. De departe, Regiunea Bucureşti - Ilfov se detaşează de celelalte zone ale ţării, iar 2018 este creditată să atingă un PIB de peste 248 miliarde de lei. La nivelul "simplelor regiuni", cel mai bine se plasează Regiunea Sud-Muntenia, ce va atinge un PIB de 112,6 miliarde de lei, urmată de Regiunea Nord-Vest, cu 105,1 miliarde de lei, şi Regiunea Centru, cu 101,6 miliarde de lei. Pe locul cinci vine Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, unde pentru acest an este prognozat un PIB de 98,3 miliarde de lei. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de Regiunea Nord-Est, cu un PIB de 90,1 miliarde de lei, Regiunea Vest, cu un PIB de 83,15 miliarde de lei, şi Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 63,3 miliarde de lei.

Ierarhia în Regiunea Sud-Est

Strict în cazul Regiunii Sud-Est, se constată că Galaţiul a avansat de la un PIB de 14,3 miliarde de lei în 2016 la 15,6 miliarde de lei în 2017, pentru ca, în acest an, să aibă şanse să ajungă la 16,9 miliarde de lei. În continuare, conform proiecţiilor Comisiei Naţionale de Prognoză, Galaţiul ar urma să ajungă în 2019 la 18,2 miliarde de lei, iar în 2020 la 19,7 miliarde de lei. Mai departe, în 2021 ar urma să schimbe "prefixul" şi să atingă un PIB de 21,1 miliarde de lei.

Pe de altă parte, din proiecţiile economice se constată că decalajele economice în raport cu Constanţa, departe de a se atenua, vor deveni şi mai mari, în următorii ani. De exemplu, în 2018, Constanţa va avea un PIB de 43,6 miliarde de lei, aproape jumătate din PIB-ul înregistrat în întreaga regiune. Spre comparaţie, Buzăul va avea anul acesta un PIB estimat la 12,3 miliarde de lei, Brăila şi Vrancea vor atinge doar câte 9,2 miliarde de lei, iar Tulcea va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

O bună parte din aceste decalaje vin din lipsa unor investiţii publice, în special pe partea de infrastructură de transport. Starea de semizolare a unor judeţe nu face decât să descurajeze potenţialele investiţii, iar în perioada următoare nu se întrevăd, din păcate, schimbări spectaculoase. Desigur, se vorbeşte acum de construirea podului peste Dunăre, de la Brăila, care va fi racordat inclusiv de Galaţi, însă va mai curge multă apă pe fluviu până când această lucrare va fi gata.

Indicatori de performanţă

Diferenţele în ceea ce priveşte dezvoltarea economică se văd şi din nivelul atins ca PIB pe cap de locuitor. În 2018, în judeţul Galaţi se va atinge un PIB/locuitor de 7.371 de euro, faţă de 6.726 de euro cât s-a înregistrat pe 2017. Trendul este şi pe mai departe ascendent, Galaţiul urmând să înregistreze în 2019 un PIB/locuitor de 8.054 de euro, în 2020 de 8.826 de euro, iar în 2021 de 9.627 de euro. Cifrele însă pălesc dacă ne uităm "în curtea" Constanţei, unde încă din 2018 se va ajunge la un PIB/locuitor de 14.209 euro, în creştere cu aproape 2.000 de euro faţă de anul trecut. Iar în anii următori, în Constanţa, PIB/locuitor va creşte an de an, în medie cam cu 1.000 euro. Singura consolare a gălăţenilor ar fi că sunt, totuşi, peste celelalte judeţe care mai sunt în Regiunea Sud-Est. Astfel, PIB/locuitor la care se prognozează că vor ajunge vecinii din Brăila va fi de 6.981 de euro, Buzăul va marca 6.504 euro, Tulcea - 7.637 de euro, iar Vrancea - 6.282 de euro.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 9, 2020

Creștere de PIB semnificativă la Galați în 2019

Datele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în luna decembrie 2019 plasează județul Galați pe primul loc în regiunea Sud-Est din punct de vedere al evoluției Produsului Intern Brut (PIB), în anul ce tocmai s-a încheiat, față de 2018. După ce a mai „curățat” exagerările din trecut, creșterea economică din județul nostru a fost cifrată la 5,4 la sută (până la aproximativ 17,97 miliarde lei în prețuri curente), față de 4 la sută media regională și față de 4,6 la sută și 4,3 la sută creștere înregistrată la vecinii din Buzău și respectiv Vrancea. Acest trend ar urma să încetinească în perioada 2020-2023, marja de creștere a PIB-ului județean urmând a nu depăși 4,5 procente în acest interval analizat de comisie. Nivelul preconizat a fi atins la finele perioadei ar fi de circa 24,37 miliarde lei.

viata-libera.ro

dcp100168 · June 9, 2020

PIB scăzut pe cap de locuitor. Lipsa noilor investiții ține Galațiul pe poziții neonorante

PIB-ul județean pe cap de locuitor al județului Galați, de doar 7.550 de euro, ne situează pe locul 31, din 42, la nivel național, o poziție deloc de invidiat.

La începutul anului 2020, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a calculat un Produs Intern Brut (PIB) cumulat al județelor din România (inclusiv municipiul București) de circa 219 miliarde de euro pentru anul anterior, mai exact de circa 1.050 miliarde de lei, la cursul mediu leu/euro calculat de Banca Națională a României pentru luna decembrie 2019.
Totodată, estimările inițiale prevedeau o creștere a PIB pentru anul 2020 până la aproximativ 238 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta circa 1.151 miliarde de lei, dacă ne raportăm la cursul mediu leu/euro al lunii mai 2020.
În acest context, trebuie menționat că județul nostru a realizat în 2019 un PIB de circa 3,787 miliarde de euro în anul 2019, valoare absolută ce ne plasează pe locul 18 la nivel național. Cu toate acestea, la o populație de circa 501.590 de locuitori, PIB-ul județean pe cap de locuitor al județului Galați, de doar 7.550 de euro, ne situează pe o poziție deloc onorantă, locul 31, din 42.
Pentru anul 2020, calculele din ianuarie ale CNSP, când epidemia de coronavirus era la mii de kilometri depărtare de România, arătau o creștere a PIB-ului gălățean până la incidența valorii de 4,122 miliarde de euro, plus 0,9 la sută față de 2019. Aceasta ar fi însemnat un loc mai sus în clasamentul general, dar aceeași poziție mai puțin agreabilă în topul întocmit pe cap de locuitor, cu 8.293 de euro, în condițiile unei estimări a scăderii populației județului nostru cu aproximativ 4.500 de locuitori.
Tot lucrul cu "materialul clientului", respectiv datele CNSP, ne arată că realizările economice gălățene sunt cu circa o treime sub media națională, acolo unde județe precum Cluj, Timiș sau Constanța se duc binișor către zece miliarde de euro și peste această valoare.
Între timp, deși România a înregistrat creștere economică în primul trimestru, prognozele internaționale privind evoluția economiei naționale în anul 2020 nu sunt deloc roz. Comisia Europeană vede o contracție masivă, de șase procente, FMI - de cinci la sută, iar Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare - de patru la sută. Doar Banca Mondială este ceva mai optimistă și apreciază că România va avea, totuși, o creștere economică timidă, de 0,3 la sută.
De la economia gălățeană, dependentă de vechile ramuri industriale și cu puțini investitori noi, greu de atras având în vedere infrastructura precară de transport, nu ne așteptăm decât să se mențină, cumva, pe linia de plutire.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 21, 2020

Cele mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate

Bucureștiul, Ilfovul și Timișul se află în topul celor mai puternice județe din România în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate, iar în clasamentul județelor cu cele mai slabe rezultate de business se regăsesc Mehedinți, Caraș Severin și Vaslui.

Mai mult, în comparație cu acum 5 ani, există coborâri considerabile în topul județelor românești, așa cum este cazul Aradului, care a coborât de pe locul 10 în 2015, pe locul 13 în 2019, sau al județului Galați, care a ajuns, de pe locul 15 în 2015, pe locul 17 în 2019. În ceea ce privește rezultatele pozitive, Prahova a urcat de pe locul 8 în 2015, pe 6 în 2019, iar Bihor a ajuns de pe locul 12 în 2015, pe locul 9 în 2019, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate, potrivit noii analize KeysFin Local Business.

„Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece județe au concentrat în 2019 peste 70% din cifra de afaceri totală și 2,2 milioane de salariați, cele mai sărace zece județe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei – doar 4,2% din total, cu 237 de mii de angajați. În tot acest proces de concentrare a business-ului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiții în infrastructura materială și umană au consecințe directe și evidente în creșterea discrepanțelor economice la nivel regional“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

„Deși topul de acum 5 ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați, căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani“, a completat Roxana Popescu.

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20% din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 % din total) și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5% din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.

TOP CELE MAI PUTERNICE 10 JUDEȚE DIN ROMÂNIA, ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI

Bucureștiul a avut o cifră de afaceri de 570,8 miliarde lei în 2019, aflându-se pe primul loc și fiind urmat la mare de distanță de Ilfov, cu 111,8 miliarde lei și Timiș, cu 67,2 miliarde lei. Față de 2015, Argeșul a scăzut un loc, de pe 4 pe 5, ajungând la 65,5 miliarde lei, iar Clujul a avansat de pe locul 5 în 2015, pe 4 în 2019, având o cifră de afaceri de 65,7 miliarde lei anul trecut. Următoarele județe din România, în funcție de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate sunt Prahova (56 miliarde lei), Constanța (52 miliarde lei), Brașov (47,3 miliarde lei), Bihor (34,1 miliarde lei) și Sibiu (34 miliarde lei). În ceea ce privește topul profitabilității, pe primul loc se află și în acest caz Bucureștiul, cu un rezultat net pozitiv în valoare de 30,9 miliarde lei, fiind urmat de Ilfov, cu 6 miliarde lei și Cluj, cu 5,2 miliarde lei.

JUDEȚELE UNDE AFACERILE APROAPE CĂ LIPSESC

Față de acum 5 ani, situația a rămas aproape neschimbată în Mehedinți, un județ care a rămas pe ultimul loc, atât în ceea ce privește cifra de afaceri a companiilor de aici, cât și numărul acestora. Astfel, în 2019, cele 3,6 mii de companii înregistrate în Mehedinți au totalizat o cifră de afaceri de doar 3 miliarde de lei. Topul celor mai slabe județe din punct de vedere economic este completat de Caraș-Severin, cu o cifră de afaceri a companiilor de 6,2 miliarde de lei, Vaslui, cu 6,42 miliarde de lei, Teleorman, cu 6,45 miliarde de lei, și Covasna, 6,51 miliarde de lei. Cât despre județele care se află pe pierdere, în funcție de rezultatul net al companiilor, cele mai slabe rezultate financiare au fost înregistrate în Vâlcea, județ aflat pe ultimul loc, cu o pierdere cumulată de 1,1 miliarde lei, Hunedoara – pierdere cumulată de 425,9 milioane lei și Gorj – pierdere cumulată de 393 milioane lei.

CELE MAI POPULARE DOMENII DIN ROMÂNIA

În ceea ce privește sectoarele de activitate, Comerțul predomină în mai toate județele României, dar și Construcțiile, Industria Prelucrătoare și IT&C-ul ocupă locuri fruntașe. Astfel, în 2019, în București, existau peste 36 de mii de companii, având ca domeniu principal de activitate un cod CAEN aferent comerțului, totalizând o cifră de afaceri de 276 miliarde lei (45% din totalul sectorului). Capitala este urmată de Cluj, cu 9,7 mii firme din comerț și o cifră de afaceri de 24,7 miliarde lei (4% din total sector) și Ilfov, cu 9,69 mii companii din comerț și afaceri de 67,9 miliarde lei (peste 11% din total sector).

Construcțiile sunt populare îndeosebi în București, Cluj și Timiș, acestea fiind cele mai importante 3 județe pentru acest domeniu de activitate. Bucureștiul este din nou pe primul loc, cu peste 13 mii de companii care se ocupă cu construcțiile, totalizând o cifră de afaceri de 30,3 miliarde lei (38% din sector). Podiumul este completat de Cluj, cu 5,1 mii companii și 6,9 miliarde lei cifră de afaceri și Timiș, cu 3,7 companii și 3,3 miliarde lei cifră de afaceri.

Cât despre industria prelucrătoare, tot capitala conduce, cu o cifră de afaceri de 46,9 miliarde lei (12% din total sector) a celor 7,4 mii de companii cu sediul aici și afaceri în acest sector. Pe locul 2 ca cifră de afaceri se clasează Argeș, cu 39,8 miliarde lei și 2,1 mii de companii, dintre care cea mai importantă este AUTOMOBILE DACIA SA, iar pe locul 3 Timiș, cu 27 miliarde lei cifră și 2,6 mii de companii.

IT&C-ul devine din ce în ce mai activ, atât în județele deja consacrate, care de altfel se și află pe locurile 1 și 2: București (11,3 mii de companii și o cifră de afaceri de 44 miliarde lei) și Cluj (2,9 mii companii și o cifră de afaceri de 5,7 miliarde lei), cât și în Timiș (1,3 mii de firme și o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei), Iași (1,3 mii companii și o cifră de afaceri de 1,8 miliarde lei) și Ilfov (1,7 mii de companii și o cifră de afaceri de 992,8 milioane lei), ocupantele locurilor 3, 4 și 5.

Cele mai „muncitoare“ județe

Județele în care se regăsesc cei mai mulți angajați sunt București – cu peste 1 milion de angajați, Timiș, cu 189,7 mii de angajați, și Cluj, cu 183,7 mii de angajați în 2019. De cealaltă parte, județele cu cei mai puțini angajați sunt Mehedinți și Giurgiu, cu doar 14,6 mii de angajați și respectiv 20,9 mii de angajați în 2019.

profit.ro

dcp100168 · October 1, 2020

Galaţiul, pe locul 17 în rândul judeţelor cu cele mai mari afaceri. Harta de business a României

Judeţul Galaţi se clasează pe locul 17 la nivel naţional, în funcţie de cifra de afaceri din 2019 a companiilor înregistrate la nivel local, potrivit analizei KeysFin Local Business, realizată pe baza datelor puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, comparativ cu 2015, chiar dacă per ansamblu afacerile au crescut, Galaţiul a pierdut două poziţii în clasamentul general al judeţelor.

Centrul de greutate al economiei este dat de companiile din Bucureşti, acesta fiind şi principalul magnet pentru afaceri. Astfel, dacă în 2015 companiile bucureştene aveau o cifră de afaceri de 440 miliarde de lei, în cinci ani au reuşit să crească la 570,8 miliarde de lei. Urmează, la mare distanţă, Ilfovul, cu afaceri în 2019 de 111,8 miliarde de lei (+48 la sută faţă de 2015), Timişul, cu 67,2 miliarde de lei (+29 la sută), Argeşul - 65,5 miliarde de lei (+40 la sută) şi Clujul - 65,7 miliarde de lei (+41,la sută).
Pe de altă parte, ritmul de creştere a afacerilor nu este peste tot la fel. "Harta de business a României prezintă mari discrepanțe între regiuni. Dacă cele mai puternice zece judeţe au concentrat în 2019 peste 70 la sută din cifra de afaceri totală şi 2,2 milioane de salariaţi, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2019 afaceri de numai 65 de miliarde de lei - doar 4,2 la sută din total, cu 237.000 de angajați. În tot acest proces de concentrare a businessului, un rol major îl joacă performanțele autorităților locale, ale căror investiţii, în infrastructura materială și umană, au consecinţe directe şi evidente în creşterea discrepanţelor economice la nivel regional", a declarat Roxana Popescu, managing director KeysFin.

Noi şi restul ţării

Strict la nivelul Regiunii Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, afacerile au cunoscut o creştere moderată în perioada 2015-2019. Afacerile din judeţul Galaţi au ajuns, în 2019, la 24,8 miliarde de lei faţă de 20,9 miliarde de lei în 2015, ceea ce înseamnă o creştere de 18 la sută, însă în clasamentul naţional s-a trecut de pe locul 15 pe locul 17.
Nici Constanţa, cel mai dezvoltat judeţ din regiune, nu a reuşit să-şi păstreze locul 6 din 2015, scăzând o treaptă, pe 7, chiar dacă şi-a mărit cifra de afaceri cu 15 la sută, la 52,08 miliarde de lei. În celelalte judeţe din Regiunea Sud-Est, Brăila a atins afaceri de 8,98 miliarde de lei (+24 la sută), Buzău - 16,78 miliarde de lei (+14 la sută), Tulcea - 7,28 miliarde de lei (+9 la sută), Vrancea - 8,88 miliarde de lei.
"Deși topul de acum cinci ani seamănă destul de bine cu topul din momentul de față, în sensul în care majoritatea județelor au câștigat/ pierdut doar una sau două poziții în clasament, există și diferențe spectaculoase. Dacă la Galați căderea are cu siguranță legătură cu rezultatele Combinatului Siderurgic, în Bihor avansul poate fi pus și pe seama investițiilor în infrastructură. De cealaltă parte, ne bucură să vedem saltul unei părți din zona de Sud a țării, acolo unde județele Dolj și Olt au performat bine în ultimii ani", a precizat Roxana Popescu.

Unde sunt cele mai multe companii

În funcție de numărul de companii existente, pe primul loc se află în continuare Capitala, cu 136,9 mii de companii în 2019 (peste 20 la sută din total), fiind urmată de Cluj, cu 42,9 mii de companii (6,3 la sută din total), și de Ilfov, cu 30,8 mii de companii (4,5 la sută din total). La cealaltă extremă, cele mai puține companii sunt înregistrate în Mehedinți, cu doar 3,6 mii de firme existente în 2019, dar și în Botoșani, cu 4,6 mii de companii, și în Covasna, cu 4,7 mii de companii.
În Regiunea Sud-Est, Galaţiul se putea lăuda, la sfârşitul lui 2019, cu o zestre de 14.732 de companii, după Constanţa - 28.615 companii, dar mai multe ca în Brăila - 7.330 de companii, Tulcea - 5.763 de companii, Buzău - 10.890 de companii şi Vrancea - 9.187 de companii.

viata-libera.ro

dcp100168 · May 30, 2021

Recul de 100 milioane lei al PIB-ului gălățean, în anul 2020

Cele mai noi date economice prezentate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) arată că valoarea produsului intern brut (PIB) a scăzut în pandemie, mai exact în anul 2020 față de anul 2019, în regiunea de Sud-Est a României, cu trei miliarde de lei.

Este vorba, mai exact, de o reducere a acestui indicator de la 108,8 la 105,8 miliarde lei, cu cel mai pronunțat minus în dreptul județului Constanța, în valoare de două miliarde de lei. De altfel, acest județ, cu un PIB în anul 2020 evaluat de CNSP la 41,9 miliarde de lei, aduce aproape 40% din avuția economică regională, județul Galați fiind la mare distanță pe locul al doilea, cu un PIB în 2020 de 18,8 miliarde de lei, în scădere cu doar 100 de milioane de lei față de 2019.
Mai mult decât atât, studiind datele macroeconomice, descoperim că, fără a pune la socoteală Capitala, acolo unde se realizează cam un sfert din PIB-ul României, alte 14 județe în afara Constanței au o relevanță mai mare decât Galațiul prin prisma PIB-ului obținut. Este vorba despre județele Bacău, Iași și Suceava din regiunea Nord-Est, Argeș și Prahova din Muntenia, Dolj din Oltenia, Arad și Timiș din Regiunea Vest, Bihor și Cluj din Nord-Vest, Brașov, Mureș și Sibiu din regiunea Centru, precum și județul Ilfov.
În ceea ce privește PIB-ul județean pe locuitor, calculat în moneda unică europeană, acesta a cunoscut în anul 2020 o reducere, la Galați, de aproape 200 de euro, până la 7.797 euro/locuitor. Doar zece județe, la nivel național, realizează un PIB/locuitor mai mare de 10.000 de euro, în afara municipiului București. Este vorba de Alba, Arad, Brașov, Cluj, Constanța, Gorj, Ilfov, Prahova, Sibiu și Timiș, însă alte 15 județe au obținut un indicator superior Galațiului în an pandemic, printre acestea aflîndu-se și vecinii din Brăila, Buzău și Tulcea.
Dacă reculul economiei în anul 2020 a fost datorat, în regiunea Sud-Est, mai ales nerealizărilor din agricultură, ce a cunoscut o reducere a "cifrei de afaceri" de aproape 24% față de 2019, în contextul secetei crunte ce a însoțit pandemia, trebuie arătat că singurul domeniu de activitate pe plus a fost cel al construcțiilor, care a înregistrat un avânt de peste zece la sută.
În fine, tot din cifrele CNSP rezultă că în anul 2020 gălățenii au avut un venit mediu net de 2.785 de lei, în creștere cu 183 de lei față de 2019, dar sub câștigurile salariale medii din alte 15 județe (inclusiv, poate surprinzător, Giurgiu și Olt) și, evident, municipiul București.

viata-libera.ro

Sign In

Topul celor mai bogate judeţe din România

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

Mikka

dcp100168

George

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

gelu

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information