Izolarea termică a blocurilor

[dcp100168]

Primăria vrea să afle pe unde se pierde căldura! Audit energetic pentru 17 blocuri

Nu doar reţelele găurite ca şvaiţerul gestionate de Apaterm sunt vinovate pentru facturile mari pe care suntem siliţi să le plătim la căldură, ci şi blocurile cu pereţi subţiri, şubreziţi, crăpaţi, ferestrele şi uşile care nu se închid bine şi care fac ca agentul termic să se risipească aiurea. În Galaţi nu s-a reabilitat termic nici măcar un singur bloc prin minunatul program al Ministerului Dezvoltării (potrivit căruia investiţia se suportă 50 la sută de la Guvern, 30 la sută de către Primărie şi 20 la sută de către cetăţeni). Primăria, însă, tocmai a scos la licitaţie deschisă un contract de expertizare, audit energetic, documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţie, proiectare în vederea creşterii eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe. Este vorba de patru loturi de blocuri: G1, G2, G3, G4, G5, G6A, G7, G8, G9, G11 din Micro 18, blocul A5, scările 1 - 9 din Micro 20, şi blocurile Y5, Y6 şi Y7 şi X4, X5, X6 din Micro 20. Valoarea estimată a contractului de audit este de 691.800 de lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut.

După cum am aflat de la purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Galaţi, Mihai Costache, blocurile acestea au fost alese pentru că sunt foarte înalte, cu populaţie numeroasă, şi, fiind situate la intrarea în oraş sunt mult mai expuse vântului şi celorlalte intemperii. Practic, cu această ocazie, gălăţenii care locuiesc în aceste imobile vor afla cât la sută din căldură se pierde şi cât ar trebui să investească pentru a diminua risipa pe care tot ei o plătesc.

viata-libera.ro

[riaji]

Pai..cam jumatate din locatarii Y-urilor au centrale termice si izolatii exterioare. Iar blocurile au putin peste 20 de ani, indiferent de cat de tare "bate vantul" la intrarea in "noul Galati". Insa investitia cu auditul termic e cu atat mai cretina, deoarece primaria habar n-are cine va da caldura oamenilor peste mai putin de o luna de zile.

[dcp100168]

Programul care subventioneaza lucrarile de izolare termica a blocurilor s-a dovedit a fi un fiasco

Nicio sansa sa scapam prea curand de "blocurile-papagal" din oras! Programul care subventioneaza lucrarile de izolare termica a blocurilor s-a dovedit a fi un fiasco. Acesta este si motivul pentru care municipalitatea vrea sa reia lucrarile de anvelopare la sase blocuri din Galati unde s-au facut documentatia si proiectul inca din 2010.

Singurul bloc la care au fost demarate lucrarile de anvelopare prin programul national de reabilitare este D7, din Tiglina II.

Lucrarile au inceput in vara lui 2009, insa au fost abandonate din lipsa de fonduri. Abia in urma cu doua luni banii au fost deblocati si astfel, s-au putut finaliza termoizolatia exterioara, lucrarile la acoperis, subsol si casa scarii.

Cu toate acestea, oamenii sunt nemultumiti de calitatea lucrarii. In urma cu doi ani, in programul national de reabilitare au mai fost incluse si blocurile D8, C11 si C12 de pe Constructorilor, blocul A7 de pe Mihail Sadoveanu, A21 si L1 de pe strada Lebedei. Din cauza lipsei de finantare, proiectul a ramas doar pe hartie. Primaria vrea sa-l resusciteze acum si sa obtina bani de la Ministerul Dezvoltarii.

Programul guvernamental de subventionare a lucrarilor de reabilitare termica este finantat 50 la suta de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, 30 la suta de Primarie, iar restul de 20 la suta este contributia proprietarilor de apartamente.

a1galatibraila.ro

[blackout]

Pe langa multele probleme din thread-ul asta, adaug si eu inca una - nu ca sunt vreun Ghita-contra, dar imi place sa cred ca posed macar 1 neuron. Ce se intampla cu placile de polistiren groase de 10 centimetri atunci cand se produce un incendiu la etajele inferioare? Daca toata lucrarea e facuta cu cap, merge si cu polistiren, numai ca placile necesita sa fie acoperite cu un material piroizolant, de grosime STANDARD, menit sa reziste destule minute pentru a se putea face evacuarea cladirii. Pe deasupra, intre etaje trebuie sa fie instalat acelasi material, pe dimensiuni STANDARD. Intrebare: cine executa aceasta instalatie in cazurile in care aceste termoizolatii sunt facute "in petice"?

Dac-ar fi dupa mine, as fugi de polistiren ca de potop. Cand am aflat de la maica-mea ce vor astia sa faca am sarit ca ars, pentru ca ce urmeaza e la mintea broastei. Cititi si documentati-va despre ce mecanisme fizice e

vorba -> http://lacoltulstraz...ilitate-termic/

Cand va intalniti cu presdintele de asociatie, bloc etc si stiti ca asociatia intentioneaza sa execute vreo lucrare in acest sens, intrebati-i ce garantie de standard european vine cu plata lucrarii respective? Ce euroclasa de siguranta la foc are lucrarea la final?

PS: simplu cetatean, fara nici o legatura cu piata termoizolatiilor

PPS: nu vreau sa produc panica (personal cred ca termoizolarea e o idee foarte buna), ci doar informare. Statistic vorbind, incendii vor fi. Sper doar sa nu fie blocul meu.

Edited October 31, 2012 by blackout

[dcp100168]

Marea anvelopare. Proiecte tip pentru blocurile din Galaţi

Programul de anvelpoare a blocurilor s-a lovit la Galaţi de faptul că nu au fost realizate decât 19 proiecte, din care şapte trebuie refăcute pentru că nu aveau auditul energetic, a declarat primarul Marius Stan. Acesta a precizat că se vor demara o serie de proiecte pe tipuri de blocuri, aşa cum au fost construite ele la Galaţi. „Plecăm de la specificul Galaţiului, de cum s-a construit în jurul Combinatului, repede, mult şi prost… Aceste proiecte de anvelopare ne dorim să mai îndrepte lucrurile şi, cu siguranţă, se vor transforma într-un proiect amplu, şi pentru proiectanţi, şi pentru constructori”, a precizat primarul.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Tecuciul reabilitează primele blocuri

În ultima zi a lunii octombrie, Consiliul Local al municipiului Tecuci s-a reunit în sedinţă „de îndată” pentru a dezbate şi vota câteva proiecte aflate pe ordinea de zi, proiecte ce nu suportau amânare. Urgenţele de pe ordinea de zi a şedinţei-fulger au vizat aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitare termică bloc A1B str. 1 Decembrie 1918”, dar şi „Reabilitare termică bloc P3, str. Gheorghe Petraşcu nr. 33”. Investiţia ce urmează a fi pusă în practică este aşteptată de către tecuceni cu nerăbdare, având în vedere că aceasta a făcut parte din promisiunile actualului primar, Daniel Gerhard Ţuchel, în cadrul alegerilor locale din această vară.

Valoarea totală a investiţiei pentru blocul A1B este de 834.257 lei cu TVA, perioada de realizare este de 6 luni, iar cota de cofinanţare de la bugetul local de 30%, în cuantum de 250.277 lei. Blocul P3 va beneficia de o investiţie totală de 1.704.829 lei cu TVA, cu o durată tot de 6 luni şi cofinanţare de 30% de la bugetul local, în valoare de 511.448 lei. Investiţia va fi realizată prin Programul Naţional de Reabilitare Termică derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar lucrările prevăzute în cadrul proiectului „Reabilitare termică blocuri Municipiul Tecuci” vor urmări în principal reabilitarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea uşilor şi ferestrelor exterioare cu tâmplărie din PVC şi geam termopan, închiderea balcoanelor cu parapeţi din OSB cu polistiren expandat şi tâmplărie PVC.

Cu toate că primul pas a fost făcut, lucrările propriu-zise vor fi demarate în primăvara lui 2013, când timpul va fi favorabil unor astfel de intervenţii, care se vor desfăşura pe o perioadă de jumătate de an. Aceste două investiţii par a fi primele de pe lista de priorităţi a administraţiei publice locale, care doreşte ca toate blocurile din Tecuci să beneficieze de astfel de „îmbrăcăminte”, astfel încât facturile să scadă cât mai mult, în favoarea beneficiarilor, care pe lângă facturi mult mai mici, vor avea şi condiţii mult mai bune de locuit, cu o temperatură egală atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Izolaţia termică scade sau nu factura la căldură?

Tot mai mulţi gălăţeni decid să-şi împacheteze pereţii cu scopul de a reduce cheltuielile la întreţinere, dar pentru asta sunt nevoiţi să facă un sacrificiu şi să scoată din buzunar un ban grămadă: între 55 şi 65 lei pe fiecare metru pătrat, în funcţie de materiale şi etaj. Pentru a vedea dacă investiţia în izolarea termică îşi merită banii, am decis să facem o comparaţie între două apartamente identice, ambele conectate la sistemul public şi cu repartitoare.

Aceeaşi căldură, facturi diferite

Monica D. locuieşte într-un apartament cu o cameră, pe care l-a izolat termic în urmă cu trei ani, procedeu pentru care a plătit unei firme autorizate 2.500 lei. „La vremea aceea, am dat destul de mult, dar şi sumele pe care le lăsam în lunile de iarnă, la asociaţie, erau uriaşe. Dacă înainte dădeam caloriferul la maxim, acum îl ţin la jumătate şi am aceeaşi căldură”, povesteşte femeia. Tot ea ne informează că înainte să-şi izoleze apartamentul a plătit, în lunile de iarnă, chiar şi 400 de lei, în sumă fiind incluse apa şi restul cheltuielilor de întreţinere. Conform spuselor acesteia, în ultimii trei ani, cea mai mare factură pe care a plătit-o la asociaţie a fost 150 de lei, cu restul utilităţilor incluse. E mulţumită de investiţie şi spune că, până acum, deja a recuperat o mare parte din bani.

Şi Mihai Neacşu stă într-un apartament cu o cameră, ce are o suprafaţă de 25 metri pătraţi, e conectat la sistemul public şi are repartitoare, însă pereţii apartamentului său nu sunt izolaţi. „Iarna trecută, cu toată economia, mi-a venit întreţinerea chiar şi 350 lei într-o lună”, se plânge acesta. Bărbatul declară că nu are mare încredere în eficienţa izolaţiei, dar spune că, dacă asociaţia ar veni cu acţiunea de a izola întregul bloc, ar accepta, pentru că astfel costurile ar fi mai mici.

Atenţie pe ce daţi banii

În ultimii ani s-au înmulţit considerabil firmele de profil, dar şi persoanele care execută astfel de lucrări la negru, pentru care nu se oferă nicio garanţie. „Pentru a nu arunca banii pe fereastră e important ca oamenii să ştie că nu toate tipurile de polistiren sunt eficiente. Conform normelor europene grosimea acestuia trebuie să fie minim 10 centimetri şi să nu aibă o densitate mai mică de 13, pentru exterior. Altfel, izolaţi degeaba. Investiţia poate părea mare pentru unii, dar se amortizează în timp”, ne-a informat Cristian Basalic, reprezentant GMC Izoterm. Specialiştii mai spun că, dacă se lucrează ca la carte, cu materiale de calitate, se poate ajunge la o reducere cu până la 30-40 la sută a costurilor de încălzire.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Factura pentru marea schimbare la faţă a blocurilor din România: termoizolarea celor 3 milioane de apartamente construite înainte de Revoluţie costă 10 mld. euro

Reabilitarea termică a celor circa 80.000 de blocuri cu circa 3 milioane de apartamente, construite în România înainte de Revoluţie, costă 10 miliarde de euro, echivalentul valorii pieţei locale a construcţiilor de anul trecut sau a 7,5% din PIB-ul României pe 2012.
Calculul privind costul termoizolării blocurilor româneşti a fost făcut de experţi din cadrul JASPERS, un grup de specialişti rezultat în urma unui parteneriat între Comisia Europeană, BERD, BEI şi grupul bancar german KfW. „Estimarea a fost făcută cu rol orientativ pentru a justifica necesarul total de investiţii“, a declarat Cătălin Surdeanu, director general adjunct pe programe de finanţare europeană în cadrul Ministerului Dezvoltării.

Din punctul de vedere al eficientizării energetice, fondul de locuinţe din România oferă o perspectivă descurajantă: din cele aproape 85.000 de blocuri existente, circa 95% au fost construite înainte de 1990, conform celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Programele de reabilitare termică desfăşurate până în prezent au acoperit doar câteva mii de blocuri. Dacă se ia în calcul faptul că majoritatea proiectelor derulate până în prezent au fost finanţate de primării, în situaţia în care modelul de execuţie a lucrărilor de până acum se menţine, soldul de blocuri rămas pune o presiune uriaşă pe banii publici.

„Ar fi un efort uriaş din bani publici şi nu este necesar ca autorităţile să se implice integral în această iniţiativă“, a spus Koen Delanghe, manager de program în cadrul Direcţiei Generale Pentru Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

Pornită în 2009 din birourile Ministerului Dezvoltării, iniţiativa de reabilitare termică a blocurilor „comuniste“ s-a blocat la scurt timp din cauza măsurilor de austeritate bugetară impuse de criza economică, fiind preluată ulterior de primării, mai ales ca măsură principală în majoritatea programelor electorale. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi în Bucureşti, oraşul cu peste 700.000 de apartamente dispuse în 9.000 de blocuri comuniste, unde primăriile de sector au pus programul în capul afişelor electorale.

Astfel, aproape 320 de milioane de euro au fost cheltuite de cinci din cele şase primării de sector în intervalul 2009 – 2012, pentru reabilitarea a 1.200 de blocuri, conform datelor furnizate ZF de administraţi­ile locale. Primăria sectorului 5 nu a răspuns la solicitarea ZF. Costurile lucrărilor au fost suportate de cele mai multe ori integral de administraţia locală, fără nicio contribuţie de la asociaţiile de bloc, iar sursele de finanţare au provenit de la bugetul local, iar în unele cazuri din credite de la Banca Europeană pentru Investiţii.

„Contribuţia sectorului public este prea mare. Este un model nesustenabil“, afirmă Koen Delanghe, referindu-se la modelul de finanţare folosit în Bucureşti. „Pe de o parte este nevoie de bani publici pentru încurajarea proiectelor de eficientizare energetică, dar, pe cât posibil, trebuie ca lucrările să fie finanţate din fonduri private“, a declarat oficialul european.

Proiectele anunţate pentru anul acesta în Capitală nu schimbă însă schema de finanţare de până acum. Un număr de 800 de blocuri ar putea fi reabilitate termic în Bucureşti până la finalul lui 2013 dacă planurile anunţate de municipalităţi se concretizează, toate însă cu un cost exorbitant. Spre exemplu, anul acesta, Primăria sectorului 2 are în buget alocată suma de 363 de milioane de lei (82 milioane euro) pentru reabilitarea termică a blocurilor. Suma reprezintă 40% din bugetul total al municipalităţii pe anul acesta şi aproximativ o treime din costul total al stadionului Naţional Arena, construit la 3 kilometri de sediul instituţiei, una dintre cele mai moderne megastructuri ridicate în România în ultimele două decenii.

Alternativa din 2013 vine de la fondurile europene prin Programul Operaţional Regional, prin intermediul căruia sunt disponibile pentru clădiri de proprietari şi clădiri de companii finanţări totale de 300 de milioane de euro, din care jumătate este contribuţia Guvernului României, însă criteriile mai restrictive de accesare a banilor care includ o contribuţie proprie din partea proprietarilor, precum şi standarde de calitate mai stricte în privinţa execuţiei nu au generat un interes foarte mare din partea primăriilor.

De la finalul anului 2012, de când ministerul Dezvoltării a lansat apelul pentru depunerea de proiecte în cele opt regiuni de dezvoltare, până la jumătatea lunii aprilie au fost întocmite doar 13 cereri de finanţare prin fonduri europene, dintre care din Bucureşti doar de către Primăria sectorului 3, afirmă Cătălin Surdeanu, director general adjunct pe programe de finanţare europeană în cadrul ministerului. „Sunt foarte multe proiecte în pregătire, dar lumea e reticentă pentru că trebuie să contribuie şi cu fonduri proprii, chiar dacă e vorba de 20%, în condiţiile în care unele programe desfăşurate până acum, cum sunt cele din Capitală, acopereau costul lucrărilor în proporţie de 100%“, afirmă oficialul din cadrul ministerului.

Conform legislaţiei europene, proiectele sunt finanţate într-o cotă de 60% din fondurile UE, restul de 40% fiind acoperit cu bani de la primării şi asociaţiile de bloc. Totodată, proiectele care solicită finanţare europeană trebuie să subscrie unor standarde de calitate mai ridicate în privinţa execuţiei. „Am cerut ministerului să elaboreze nişte criterii mai stricte, dar am lăsat la latitudinea instituţiei normele“, a declarat Koen Delanghe.

Finanţările se acordă doar pe bază de proiect care include un audit energetic şi presupune, acolo unde e cazul, şi lucrări de izolare la subsolul blocului. Din cele 13 solicitări pentru finanţare europeană, jumă­tate au fost depuse de oraşe din Moldova, respectiv Iaşi, Botoşani şi Galaţi. Principala condiţie pentru aprobarea proiectului este însă reducerea consumului de energie al clădirii cu 40%. „Nu e sufiecient doar să fie cald în casă pe timp de iarnă, aceste condiţii trebuie asigurate cu un consum redus de energie“, spune Cătălin Surdeanu.

zfcorporate.ro

[dcp100168]

15 blocuri din Galaţi, reabilitate termic cu bani europeni

Municipiul Galaţi este partener la un program-pilot, desfăşurat prin Programul Operaţional Regional (POR), care prevede creşterea performanţei energetice a unor blocuri de locuinţe. Municipiul Galaţi este primul care a depus aplicaţii pe această axă de finanţare din POR şi tot primul care a primit, astăzi, o delegaţie compusă din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est, care au venit pentru o vizită la faţa locului în vederea contractării primelor 3 cereri de finanţare depuse.

Conform directorului Direcţiei de Programe şi Finanţări Externe a municipiului, Costel Hanţă, 15 blocuri din Galaţi vor fi reabilitate termic cu bani europeni, pentru care au fost depuse cereri în două faze. În primă fază, 3 cereri de finanţare au fost depuse în decembrie 2012, iar lucrările  urmează a fi contractate probabil în luna septembrie. Cele 3 cereri vizează 6 blocuri în total, printre care A7 şi A21 din Micro 16. Acestea sunt cererile pentru care a avut loc vizita celor de la minister şi ADR.

„Pentru cea de-a doua fază s-au luat în considerare în special blocuri de la intrarea în oraş. Printre blocurile vizate se numără Y5, Y6 şi Y7 din Micro 20, G10 şi X4 din Micro 18 şi Micro 20, C11, C12, D8 din Ţiglina II. Sunt convins că dacă aceste proiecte vor avea succes, va fi concurenţă în cadrul etapei următoare de finanţare, care va fi mai generoasă, pentru ca şi alte blocuri să intre în program”, ne-a declarat Costel Hanţă.

Nu doar o simplă anvelopare

Creşterea performanţei energetice a acestor blocuri nu înseamnă doar o simplă anvelopare. „Reabilitarea asta termică, finanţată din bani europeni, e mai mult decât simpla placare cu polistiren şi tencuire. E vorba despre înlocuirea completă a tâmplăriei, cu geamuri termopan, consolidarea faţadelor, aplicarea unui strat termorezistent de calitate, realizarea izolaţiei termice a subsolurilor, a hidroizolaţiei şi a izolaţiei termice a acoperişurilor, înlocuirea conductelor şi montarea unor echipamente de măsură, în aşa fel încât să fie depistate toate pierderile de energie termică”, a precizat Costel Hanţă.

„Proiectul va fi sigur de calitate, se vor respecta toate condiţiile tehnice, de altfel sunt nişte standarde de cost luate în calcul încă de la proiectare şi nu va fi vorba de o simplă cârpeală, ci de realizarea unor lucrări de calitate”, ne-a asigurat directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe a municipiului Galaţi.

Cofinanţarea, în funcţie de veniturile locatarilor

Şi locatarii blocurilor respective vor trebui să scoată bani din buzunar, pentru cofinanţare, în funcţie de venitul pe membru de familie.

„Schema de finanţare este următoarea: 60 la sută din fonduri provin de la Uniunea Europeană şi Guvernul României, restul fiind cofinanţat de locatari, ale căror venituri sunt luate în calcul în trei trepte: până la 150 de euro, între 150 şi 300, şi între 300 şi 500 de euro. Deci se aplică trei trepte de cofinanţare, în care locatarilor le revin 10, 20, sau 30 la sută în cazul celor cu venituri mai mari”, a mai spus Costel Hanţă.

presagalati.ro

[Legumix]

oare CINE locuieste in acele blocuri???

[silviudeep]

cineva istet si cu spirit de initiativa cam asa ar trebui sa fie toti administratorii

[dcp100168]

La Galaţi, abia a fost demarat un proiect de anvelopare, în timp ce Timişoara îşi reabilitează blocurile din 2009

* Recent, edilii de pe Bega au realizat un proiect care prevede anveloparea a 150 de blocuri de pe principalele artere ale oraşului

E aproape banal să spui că în vestul României lucrurile stau mult mai bine decât în est, dar toată lumea ştie că, imediat ce treci munţii şi te îndrepţi spre vest, peisajul citadin se schimbă atât de mult în bine, încât ai impresia că eşti în altă ţară. În cadrul campaniei "Cum renaştem Galaţiul", vă propunem astăzi o comparaţie cu oraşul Timişoara. Iar subiectul principal este legat de programul de reabilitare termică a locuinţelor, cel care urmăreşte două aspecte: pe de o parte este vorba despre eficienţa sistemului de încălzire şi, pe de altă parte, de aspectul estetic.
Primele lucrări au început în 2009
Potrivit presei locale, Primăria Timişoarei a demarat primele reabilitări termice în oraş încă din 2009, atunci când s-a stabilit un cadru legislativ la nivel naţional. Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, publicată în luna martie 2009. Nu numai că edilii Timişoarei (la acea vreme primar era Gheorghe Ciuhandu) s-au mişcat repede după apariţia acestui cadru legislativ, ci chiar l-au anticipat cu două luni. În ianuarie 2009, Consiliul Local Timişoara emitea o hotărâre privind aprobarea criteriilor de selecţie pentru stabilirea ordinii de prioritate a blocurilor de locuinţe incluse în programele anuale de reabilitare termică. Şi rezultatele nu au întârziat să apară, primele blocuri fiind deja finalizate în diferite zone ale Timişoarei.
Un proiect de 10 milioane de euro
Mai mult, la sfârşitul anului trecut, noua administraţie, prin primarul ales în 2012, Nicolae Robu, a accesat un proiect european în valoare de aproape 10 milioane de euro, prin care a pornit reabilitarea termică şi estetică a nu mai puţin de 150 de blocuri, toate din centrul oraşului, ceea ce înseamnă că Timişoara va avea o cu totul altă imagine până la finalul anului viitor, când este programată finalizarea proiectului. Aşadar, dacă în primă instanţă au fost reabilitate blocuri de pe întreg teritoriul oraşului, de data aceasta este vorba despre un proiect concentrat, unitar. "Dorinţa primarului Nicolae Robu este de a reabilita bulevarde întregi pentru a schimba faţa oraşului, şi nu de a realiza astfel de lucrări disparat, în diferite zone, cum se întâmpla până acum", scrie portalul de ştiri Timiş Online, tion.ro.
Contribuţie minimă pentru proprietari, în funcţie de venituri
În ceea ce priveşte contribuţia financiară pentru reabilitarea termică a celor peste 200 de blocuri de pe arterele principale, autorităţile locale şi proprietarii ar urma să suporte 40 la sută din cheltuieli, diferenţiat, în funcţie de venituri, restul de 60 la sută fiind bani din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi de la bugetul de stat. "Şi proprietarii trebuie să plătească, ei au o sarcină de cofinanţare în valoare de până la 30 la sută, dar diferenţiată în funcţie de statutul social, de veniturile pe care le au. Primăria are posibilitatea să compenseze chiar şi integral obligaţiile proprietarilor, dacă sunt cazuri sociale", a declarat primarul Timişoarei, Nicolae Robu, citat de tion.ro.
150 de blocuri la Timişoara, 20 la Galaţi
La Galaţi, în schimb, un proiect similar a fost demarat abia după schimbările care au avut loc în administraţia locală. În plus, nici amploarea nu este aceeaşi. Dacă la Timişoara în cel mai nou proiect sunt 150 de blocuri pe listă, la Galaţi abia dacă sunt 20 de astfel de imobile. "Actuala administraţie a demarat un astfel de proiect, pe listă fiind blocuri de la cele două intrări principale în oraş, dinspre Tecuci şi Brăila. Se va face unitar, iar proiectul va continua în perioada următoare şi cu alte blocuri", a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache.
Condiţiile sunt cam aceleaşi şi la Galaţi, şi la Timişoara. Finanţarea europeană este tot de 60 de procente, iar contribuţia autorităţilor locale şi a proprietarilor este de 40 la sută, împărţită diferenţiat, în funcţie de salariul mediu pe membru de familie al proprietarilor. Cei cu salarii mici vor suporta doar 10 la sută din cheltuieli, cei cu salarii medii 20 la sută, iar cei cu salarii ceva mai mari vor contribui cu 30 la sută din costul total al lucrărilor împărţite pe apartamente.
Avem de trei ori mai mulţi şomeri
Unul dintre capitolele la care judeţul Timiş umileşte cu totul Galaţiul este cel al şomajului. Potrivit datelor publice al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Timişul avea în luna iunie o rată a şomajului de numai 1,65 la sută, faţă de 9,54 la sută, rata şomajului la Galaţi. Concret, în Galaţi erau în luna iunie 16.918 şomeri, dintre care 3.152 indemnizaţi şi 13.766 neindemnizaţi, în timp ce în Timiş erau 5.455 şomeri, dintre care 3.439 indemnizaţi şi 2.016 neindemnizaţi. În plus, la capitolul PIB / cap de locuitor, un indicator extrem de important din punct de vedere economic, estimarea econtext.ro pe 2013 este de 4.582 de euro în Galaţi şi de 10.507 euro în Timiş. Faţă de 2008, acest indicator a scăzut la Galaţi cu 1,7 la sută şi a crescut în Timiş cu 11 la sută.
Cât costă utilităţile în cele două oraşe
Gălăţenii plătesc mai mult pe metrul cub de apă rece faţă de timişoreni, însă canalizarea şi gigacaloria sunt mai scumpe în vest. De exemplu, pentru un metru cub de apă, timişorenii plătesc 3,3 lei, în timp ce gălăţenii primesc facturi de 4,29 lei. E drept, canalizarea e mai scumpă în vest: 3,27 lei / metru cub, faţă de 2,17 lei la Galaţi. Preţul gigacaloriei este aproximativ la fel în ambele oraş, uşor mai ridicat în Timişoara: 252,17 lei, faţă de 247,73 de lei la Galaţi.
Buget cu 500 de milioane de lei mai mare la Timişoara
Faptul că Timişoara este cu cel puţin un pas înaintea Galaţiului se vede chiar din analiza bugetului local. Astfel, dacă la Galaţi bugetul total este de 844 milioane de lei, la Timişoara bugetul este de 1,3 miliarde de lei. Diferenţa ar fi şi mai mare dacă am lua în calcul faptul că o parte din bugetul de anul acesta Galaţiului, respectiv 225 de milioane de lei, provine dintr-un credit. Potrivit proiectului de buget, anul acesta la Timişoara cei mai mulţi bani se duc pe învăţământ, sănătate şi cultură. Principalele proiecte trecute în bugetul Timişoarei sunt finalizarea lucrărilor la o nouă sală polivalentă, un nou corp de clădire al spitalului de copii şi reabilitarea unor artere principale din municipiu.
Bănăţenii câştigă, în medie, cu 200 de lei mai mult
Statisticile arată că, în luna mai a acestui an, salariu mediu net în judeţul Timiş era de 1.599 de lei, în creştere cu 5 procente faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În aceeaşi lună mai, la Galaţi salariul mediu net era de 1.401 lei, de asemenea în creştere mică faţă de 2012.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trei proiecte de reabilitare energetică, pentru şase blocuri

Acest lucru ar putea fi posibil dacă trei proiecte - elaborate de Primăria Galaţi şi depuse pe data de 4 februarie 2013, fiind în stadiu de evaluare - ar urma să primească undă verde, realizarea lor urmând să fie făcută cu ajutorul banilor Uniunii Europene, în cadrul Programului Operaţional Sectorial 2007- 2013. Practic este vorba de executarea unor lucrări care vizează eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe şi care va conduce la reducerea cu minim 40% a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 kW a energiei consumate.

Primul proiect vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe A7 aferent Asociaţiei de proprietari 396 şi A21 aferent Asociaţiei de proprietari 881, durata proiectului fiind de 18 luni, iar valoarea lui de 2,924,612.92 lei. Scopul constă în creşterea performanţei energetice a celor 120 de apartamente ale celor două blocuri din Micro 16.

Al doilea proiect vizează blocul L aferent Asociaţiei 306 din Micro 16, valoarea lui fiind de 2,447,455.52 lei.

Al treilea proiect vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinte C11, C12 şi D8 aferente Asociaţiei de proprietari 257 din Ţiglina 2, care cuprind 200 de apartamente, durata lucrărilor fiind de 20 de luni iar valoarea proiectului fiind de 4,765,063.56 lei.
Faptul că  muncipalitatea a depus aceste proiecte încă de la începutul anului este un lucru de apreciat, însă rămâne de văzut dacă ele vor primi undă verde pentru a accesa fondurile necesare.

monitoruldegalati.ro

[riaji]

30 de miliarde pentru reabilitarea termica a 2 blocuri nu e cam mult..?

[Legumix]

banii multi?? termenul de predare este enorm!! 

[Derago]

Pai de ce sa fie mult?

Castiga licitatia un smecher care nu stie nimic despre izolatii, o subcontracteaza la un altul care la randul lui face la fel... in final ajunge la unu' ce angajeaza 3 boschetari...

E normal sa coste si sa dureze mult!

[dcp100168]

Grosimea minimă a polistirenului, 15 cm pentru eficientizarea energetică ideală, atât vara cât şi iarna

Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România – ROMEPS a finalizat un studiu privind condiţiile tehnice de aplicare a polistirenului pe faţade. “Ca urmare a calculelor efectuate de specialiştii noştri, a reieşit că grosimea minimă a polistirenului pentru faţade (EPS80) ar trebui să fie de 15 cm pentru a atinge maximum de eficienţă energetică, atât vara cât şi iarna. Este un fapt deja cunoscut că în spaţiul european, la astfel de lucrări, se folosesc chiar dimensiuni mai mari, de până la 20 de cm. Noi am inclus aceste concluzii într-un document mai amplu, care sperăm să contribuie la reglementarea unor situaţii neconforme prezente în construcţii”, declară Marin Cruţescu, director executiv ROMEPS.

Documentul tehnic realizat de către specialiştii ROMEPS se numeşte “Ghidul de utilizare al polistirenului” şi va fi distribuit începând de anul viitor către firmele de construcţii, arhitecţi, producători şi, nu în ultimul rând, către organele reprezentative ale statului. “Din calculele noastre, folosirea polistirenului de 15 cm nu ar trebui să crească costurile termosistemului pe ansamblu cu mai mult de de 5 procente, însă impactul asupra eficienţei lucrării de termoizolaţie este unul uriaş. Mai mult, ţara noastră trebuie să producă până la mijlocul anului viitor o serie de măsuri concrete pe baza Protocolului semnat cu Uniunea Europeana, denumit 20-20-20, care prevede că până în anul 2020 România să îşi reducă fata de anul 1990 noxele cu 20 procente, să producă minim 20% din energia totală cu surse regenerabile şi să reducă consumul de energie cu 20 procente.

Ţara noastră trebuie să spună concret ce va face pe aceste direcţii, iar creşterea eficienţei energetice a majorităţii clădirilor, care se află acum în stadiile C,D, şi E, la clasele A şi B de energie, ar putea să însemne un punct forte al nostru în acest proces” precizeză Marin Cruţescu.

Pe ansamblu, din datele asociaţiei, piaţa de polistiren expandat a scăzut în acest an cu aproximativ 15 procente, reuşind să recupereze în toamnă decalajul înregistrat în prima jumătate a anului. “În ciuda acestei scăderi cantitative, putem spune că in piaţa s-a simţit un reviriment al materialelor de calitate. Astfel, faţă de anii precedenţi, avem o creştere de până la 20 de procente a consumului de polistiren recomandat de standardele în vigoare pentru diverse aplicaţii, inclusiv termoizolaţii. Acest fapt demonstrează că se conturează o tendinţă în piaţă care merge spre folosirea corectă a materialelor”, menţionează Marin Cruţescu. “Pentru anul viitor mizăm pe o creştere a pieţei pentru că suntem presaţi de Europa să adoptăm măsuri concrete care să vizeze eficienţa energetică şi mai ales că 90% din fondul locativ la nivel naţional (blocuri şi locuinţe individuale) nu sunt reabilitate termic.

Atât autorităţile centrale, cât şi cele locale ar trebui să revină cu programe care să stimuleze termoizolarea, atât a blocurilor, dar şi a locuinţelor individuale. Fie că sunt asociaţii de bloc sau persoane private care deţin case, aceştea ar trebui stimulaţe în egală măsură să realizeze astfel de lucrări de reabilitare”, mai adaugă Marin Cruţescu.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Şi fără bani, şi fără anvelopare. Atenţie la cine apelaţi pentru izolaţia termică

* Oamenii au sesizat Protecţia Consumatorilor, dar au fost îndrumaţi la Poliţie * Serviciul de Investigare Fraude a înregistrat, anul trecut, unsprezece plângeri în acest sens

Au vrut să aibă un apartament mai călduros iarna aceasta şi s-au gândit să investească în izolaţia termică exterioară. Nu mică le-a fost însă indignarea când au văzut că muncitorii cărora le plătiseră un avans nu au mai apărut deloc.
Anul trecut, nu mai puţin de zece gălăţeni au venit cu jalba-n proţap la Comisariatul Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor  (CJPC) ca să-şi recupereze banii daţi în avans pentru anvelopări pe care nu le-a mai făcut nimeni. Ei au achitat câte 250-300 de lei şi au primit în schimb doar o chitanţă. Astfel, în lipsa unui contract unde să fie stipulat ce servicii trebuie să onoreze firma, comisarii de la Protecţia Consumatorilor nu au putut decât să îi îndrume pe gălăţeni către Poliţie. „Cele zece petiţii făceau referire la doar două-trei firme. Acestea încasaseră, în total, fără a presta serviciul, în jur de 2.600 de lei”, susţine Carmen Tudor, comisar-şef al CJPC. Practic, oamenii vedeau că vecinul îşi izolează pereţii exteriori şi se hotărau să apeleze la aceiaşi muncitori. Le plăteau avansul şi aşteptau să se întoarcă să înceapă lucrarea la ei, dar apoi nici măcar nu ştiau unde să caute firma.
În 2013, Serviciul de Investigare Fraude din cadrul Poliţiei Municipiului Galaţi a înregistrat, într-adevăr, unsprezece plângeri în care erau reclamate firme de anvelopări, după cum am aflat de la purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, comisar Cristina Tatulici. Toate plângerile sunt în curs de investigare.
Nu e lipsit de importanţă şi faptul că, în ultimul an, lucrările de izolare termică la blocuri au atras atenţia şi inspectorilor de muncă. Mai exact, aceştia găsesc pe teren muncitori care lucrează la negru, uneori la firme-fantomă. „Ne confruntăm cu mari probleme la anvelopările de blocuri. E o modă acum: un individ mai scuturat îşi cumpără două picioare de schelă, angajează 2-3 persoane şi le pune să învelească pereţii blocurilor, fără a se constitui într-o formă organizată”, declara, la sfârşitul anului trecut, într-un interviu pentru „Viaţa liberă”, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea. Iar în acest context, păgubiţii ar fi cu adevărat fericiţi să îşi mai vadă banii daţi atât de uşor, pe o chitanţă care nu ţine loc de contract de prestări servicii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Izolare termică pe bani europeni. Primul beneficiar din Galaţi: o asociaţie de proprietari din Micro 16

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a semnat astăzi primul contract de finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice a unui bloc de locuinţe. Beneficiarul acestui proiect este blocul L din Asociaţia de proprietari nr. 306, situat în Micro 16.

”Este primul contract de finanţare europeană pe care Primăria Galaţi reuşeşte să îl încheie pentru izolarea termică a primelor blocuri din oraş. Suntem primii din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care reuşim să luăm bani europeni pentru un astfel de proiect. Vreau să îi felicit pe oamenii din această asociaţie de proprietari că s-au mişcat repede, au fost extrem de receptivi şi astfel ne-au ajutat să accesăm fonduri europene pentru a le face blocul mai frumos şi mai eficient din punct de vedere energetic. Vreau ca această asociaţie de proprietari să fie un exemplu de urmat pentru toate celelalte, pentru că, pe baza acestui proiect pilot, vrem să accesăm fonduri europene pentru anveloparea, pe etape, a tuturor blocurilor din Galaţi. Ne gândim să începem cu intrările în oraş, să continuăm cu marile bulevarde şi apoi să intrăm în cartiere, dar pentru acest lucru avem nevoie de sprijinul şi de receptivitatea locatarilor din aceste asociaţii pe care îi invit să ni se alăture în demersurile viitoare”, a declarat primarul Marius Stan.

Valoarea contractului este de 2,26 milioane de lei, din care 1,29 milioane sunt fonduri europene nerambursabile, iar 971.000 lei este contribuţia municipalităţii şi a asociaţiei de proprietari beneficiare. Durata de implementare a proiectului este de 14 luni de la momentul semnării contractului, termenul limită de finalizare fiind 30 noiembrie 2015.

În urma implementării acestui proiect al Primăriei municipiului Galaţi, primul din regiunea SE, locatarii blocului L din Ţiglina 3 vor plăti facturi la încălzire cu cel puţin 40% mai mici ca până acum. Blocul L are 100 de apartamente şi 229 de locatari. Reabilitarea termică a acestui bloc de locuinţe va presupune: izolarea termică a pereţilor exteriori, izolarea termică a pereţilor interiori de pe casa scării, izolarea termică a terasei şi planşeului de deasupra subsolului, tâmplărie PVC cu geam termopan şi reabilitarea reţelei termice.

adevarul.ro

[dcp100168]

Suntem singurii din regiune care am obţinut euro pentru reabilitarea termică!

Potrivit directoarei Agenţiei de Dezvoltare Regională S-E, Luminiţa Mihailov, din cele şase municipii reşedinţă de judeţ din Regiune (Galaţi, Tulcea, Constanţa, Brăila, Buzău şi Focşani), doar Galaţiul a reuşit să semneze contracte de finanţare cu bani europeni a lucrărilor de creşterea eficienţei energetice a imobilelor. În consecinţă, din cele 22 de milioane de euro, alocate pentru Regiunea de Dezvoltare de S-E, pentru acest program, nu vor fi absorbite decât jumătate.

„În afară de Galaţi, unde am semnat deja un contract şi mai urmează să semnăm două, din Regiune mai avem depuse aplicaţii doar din Buzău, restul primăriilor au fost reticente şi spun asta cu regret, pentru că ar fi fost un prilej să înveţe acest gen de cooperare cu asociaţiile de proprietari, mai ales în contextul POR 2014-2020, care va avea acest gen de oportunităţi de finanţare”, a declarat Luminiţa Mihailov. Aceasta consideră că principalul motiv pentru care restul primăriilor nu au depus proiecte îl constituie dificultatea cu care administraţiile locale reuşesc să colaboreze cu asociaţiile de proprietari, neîncrezătoare în finalitatea unor astfel de programe.

Conform prevederilor europene, în exerciţiul bugetar 2007-2013, programele de suţinere financiară a UE pentru creşterea eficienţei termice a clădirilor au presupus acordarea unui buget nerambursabil de 60% din costul total al lucrărilor, restul de 40% urmând să fie acoperit de primării, în parteneriat cu asociaţiile de locatari. Funcţie de gradul de sărăcie al locatarilor, contribuţia asociaţiilor poate varia între 30% şi 10%, restul fiind completat de primărie. Obiectivul programului european este ca prin lucrările de creşterea eficienţei energetice a clădirilor – lucrări ce presupun nu doar anveloparea termică a clădirilor, ci şi refacerea tâmplăriei, a hidroizolaţiei, schimbarea conductelor de agent termic, repararea subsolurilor etc – facturile la căldură să fie reduse cu până la 40%.

presagalatibraila.com

Galaţiul, singurul din Regiunea Sud-Est care a accesat bani europeni pentru reabilitare termică

Municipalitatea gălăţeană este singura autoritate din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care a accesat fonduri europene pentru investiţii în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Acesta este unul dintre motivele pentru care marţi, 21 octombrie, în cadrul conferinţei de promovare a Programului Operaţional Regional, găzduită de Galaţi, Luminiţa Mihailov, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, a felicitat autorităţile gălăţene.

"Municipiul Galaţi este singurul pentru care deja s-a semnat contractul de finanţare şi dorim să-i felicităm pentru curajul şi perseverenţa de care au dat dovadă în a pregăti şi contracta aceste proiecte, deoarece nu sunt deloc uşor de contractat, dat fiind că este vorba despre parteneriatul între asociaţiile de proprietari şi Primărie şi sunt cumva în premieră aceste tipuri de contracte”, a precizat Luminiţa Mihailov.

Reabilitarea termică începe din Ţiglina III

Primele blocuri din municipiul Galaţi care vor beneficia de reabilitare termică pe bani europeni se află în cartierul Ţiglina III. Este vorba despre L - aferent Asociaţiei de proprietari nr. 306, A7 - aferent Asociaţiei de proprietari nr. 396 şi A21 - aferent Asociaţiei de proprietari nr. 881. Valoarea eligibilă contractată este de 4.863.298 de lei (1.102.163 euro), iar valoarea solicitată contractată este de 2.917.979 de lei (661.298 euro).

Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est a afirmat că municipalitatea gălăţeană are posibilitatea să mai acceseze bani europeni şi pentru reabilitarea altor blocuri din oraş. De altfel, alte trei contracte ar putea primi OK-ul chiar la finele acestei luni. „Probabil că până la sfârşitul lunii vom finaliza şi procedura de verificare pentru celelalte trei proiecte, în aşa fel încât anul viitor vor fi în implementare cinci contracte, care acoperă un număr important de blocuri din municipiul Galaţi”, a spus Luminiţa Mihailov.

Conform reprezentanţilor Agenţiei, REGIO 2007-2013 (Programul Operaţional Regional) finanţează în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, din care fac parte judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, nu mai puţin de 476 de proiecte, în valoare de peste 539 milioane de euro. La sfârşitul lunii august 2014, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de peste 291 de milioane de euro, reprezentând peste 50 la sută din totalul fondurilor alocate.

Până în prezent, la nivelul judeţului Galaţi au fost semnate 81 de contracte de finanţare, valoarea solicitată fiind de 64 de milioane de euro. Printre investiţiile realizate de autorităţile gălăţene prin programul REGIO se numără modernizarea bulevardului Oţelarilor, a străzilor Stadionului, Frunzei, Gheorghe Asachi, Unirii, modernizarea Grădinii Publice, modernizarea Parcului Rizer, crearea Centrului Multicultural „Dunărea de Jos”, modernizarea Ambulatoriului Spitalului Judeţean, a DJ 235 şi DJ 251, mai multe centre de recuperare pentru copii, tineri şi vârstnici şi nu numai.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Contract de finanţare europeană pentru blocurile A7 şi A21

Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a semnat un nou contract de finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice a două blocuri de locuinţe. Beneficiarele acestui proiect sunt blocurile A7 (Asociaţia nr. 396) şi A21 (Asociaţia nr. 881).

”Este un nou contract de finanţare europeană pe care Primăria Galaţi reuşeşte să îl încheie pentru izolarea termică a blocurilor din oraş. Suntem primii şi singurii din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care reuşim să luăm bani europeni pentru astfel de proiecte. Vreau să îi felicit şi pe oamenii din aceste asociaţii de proprietari pentru că s-au mişcat repede, au fost extrem de receptivi şi astfel ne-au ajutat să accesăm fonduri europene pentru a le face blocurile mai frumoase şi mai eficiente din punct de vedere energetic. Am un mesaj pentru toate asociaţiile de proprietari din Galaţi: Uniunea Europeană pune la bătaie bani mulţi pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor din oraşe, în exerciţiul bugetar 2014-2020, deci haideţi să luăm sume cât mai consistente de la comunitatea europeană pentru a face blocurile din Galaţi mai frumoase şi mai eficiente, cu costuri reduse la întreţinere!”, a declarat primarul Marius Stan.

Valoarea noului contract este de 2,8 milioane de lei, din care 1,6 milioane lei sunt fonduri europene nerambursabile, iar restul este contribuţia municipalităţii şi a asociaţiei de proprietari beneficiare.

Durata de implementare a proiectului este de 14 luni de la momentul semnării contractului, termenul limită de finalizare fiind decembrie 2015.

În urma implementării acestui proiect al Primăriei municipiului Galaţi, locatarii celor două blocuri din Micro 16 vor plăti facturi la încălzire cu cel puţin 40% mai mici ca până acum. Blocurile respective au 120 de apartamente.

Primăria municipiului Galaţi mai are depuse încă trei cereri de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor din oraş. Estimăm că, până la încheierea exerciţiului bugetar 2007-2013, vom reuşi să atragem fonduri de aproximativ 16 milioane de lei, toate finanţările europene pentru creşterea eficienţei energetice fiind obţinute din iunie 2012 şi până în prezent.

Biroul de presă al Primăriei municipiului Galaţi

[dcp100168]

Blocurile Y5, Y6 şi Y7, finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice

„Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a semnat, miercuri, un nou contract de finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice a trei blocuri de locuinţe, respectiv blocurile Y5, Y6 şi Y7 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 518.

«Este un nou contract de finanțare europeană pe care Primăria Galați reușește să îl încheie pentru izolarea termică a blocurilor din oraș. Suntem primii și singurii din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care reușim să luăm bani europeni pentru astfel de proiecte. Aceste trei blocuri care vor beneficia de îmbunătățiri substanțiale atât ca eficiență energetică, dar și la nivel estetic, sunt imobile situate la intrarea în Galați dinspre Brăila. E o modalitate eficientă de a moderniza și înfrumuseța intrările în oraș, care, după cum se poate vedea cu ochiul liber, nu au constituit o prioritate pentru administrațiile trecute. Îmi doresc foarte mult ca și celelalte asociații de proprietari, situate pe axele de intrare în Galați, să ne devină parteneri pentru a atrage noi fonduri europene la acest capitol. Sunt bani pe care nu trebuie să-i returnăm și care ne ajută să avem locuințe cu facturi diminuate la termoficare, blocuri mai frumoase și intrări în oraș moderne», a declarat primarul Marius Stan.

Valoarea noului contract este 3,17 milioane de lei, din care 1,74 milioane lei sunt fonduri europene nerambursabile, iar restul este contribuția municipalității și a asociației de proprietari beneficiare. Durata de implementare a proiectului este de 13 luni de la momentul semnării contractului, termenul limită de finalizare fiind decembrie 2015. În urma implementării acestui proiect al Primăriei municipiului Galați, locatarii celor trei blocuri vor plăti facturi la încălzire cu cel puțin 40% mai mici ca până acum. Blocurile respective vor beneficia de lucrări de anvelopare exterioară, de izolare a caselor de scară, de înlocuire a tâmplăriei vechi cu tâmplărie de tip termopan, de termohidroizolație a teraselor și de reabilitate a conductelor de apă caldă și căldură din subsol.

Primăria municipiului Galați a atras până acum de la Uniunea Europeană 8,27 milioane de lei pentru proiecte de creșterea eficienței energetice a imobilelor (blocuri). Municipiul Galați este singura unitate administrativ-teritorială din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care a obținut fonduri europene nerambursabile pentru acest gen de proiecte”, transmite Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Cum au fost alese primele blocuri din Galaţi care vor fi reabilitate termic din bani europeni

* "M-au sunat mulţi să mă întrebe ce relaţii şi ce pile am?", spune administratoarea Aneta Sava * Studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi... şapte ani de birocraţie * Galaţiul este singura localitate din Regiunea Sud-Est care a obţinut fonduri europene nerambursabile pentru anvelopare

În această primăvară sunt programate să înceapă lucrări cu finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice la primele trei blocuri de locuinţe din Galaţi. Este vorba despre blocurile L, A7 şi A21, situate în Micro 16, ale căror contracte au fost semnate de primarul Marius Stan la finele anului trecut.

În cazul primului bloc, L (Asociaţia 306), care are cinci scări şi 100 de apartamente, valoarea contractului este de 2,26 milioane de lei, din care 1,29 milioane sunt fonduri europene nerambursabile, iar 971.000 lei reprezintă contribuţia municipalităţii şi a asociaţiei de proprietari beneficiare. Pentru blocurile A7 (Asociaţia nr. 396) şi A21 (Asociaţia nr. 881), fiecare cu câte trei scări şi câte 60 de apartamente, valoarea comună a contractului este de 2,8 milioane de lei, din care 1,6 milioane lei sunt fonduri europene nerambursabile, iar restul contribuţia municipalităţii şi a asociaţiilor de proprietari beneficiare. Blocul L are termen limită de finalizare 30 noiembrie 2015. Blocurile A7 şi A21 au termen limită de finalizare în decembrie 2015. În urma implementării acestor proiecte, locatarii vor plăti facturi la încălzire cu cel puţin 40 la sută mai mici decât până acum.

Am fost curioşi să aflăm cum au fost alese tocmai aceste trei blocuri din Galaţi.

Demersuri începute în 2008

La solicitarea noastră oficială, Primăria ne-a răspuns că blocurile au fost alese pentru a beneficia de finanţare europeană datorită documentaţiei tehnice întocmite deja la solicitarea administratorului asociaţiei în vederea obţinerii (iniţial) de finanţare nerambursabilă în conformitate cu OUG 18 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Meritul îi aparţine, fără tăgadă, administratoarei celor trei asociaţii, Aneta Sava, pe care am găsit-o într-o cămăruţă din blocul A7.

"M-au sunat mulţi să mă întrebe ce relaţii, ce pile am? Nu am nicio relaţie şi nicio pilă! Motivul pentru care se fac aceste blocuri e faptul că noi ne-am înscris acum şapte ani. Am aflat că blocurile pot fi reabilitat termic în 2007, de la televizor. Am făcut o adunare generală a locatarilor - atunci erau mult mai puţine apartamente cu izolaţie şi termopane - le-am explicat ce înseamnă şi au înţeles, au semnat tabelul şi am demarat acţiunea pentru reabilitare. În ianuarie 2008, am făcut prima intervenţie scrisă la Primărie, pentru toate trei blocurile. În ianuarie 2009 s-a dat Ordonanţa 18, în baza căreia se făcea reabilitarea blocurilor, iar pe baza acesteia s-a încheiat un contract cu Primăria, prin care asociaţia a împuternicit municipalitatea să ne reprezinte", ne-a explicat administratoarea.

În iulie 2009, Consiliul Local a aprobat, la propunerea primarului Dumitru Nicolae, prin HCL nr. 406, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, propuse pentru anul 2009. Blocul L figura cu o valoare totală a investiţiei de 2,4 milioane de lei, iar A7 şi A21 cu câte 1,1 milioane de lei, din care 50 la sută de la bugetul de stat, 30 la sută de la bugetul local şi 20 la sută din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari.

Nicolae a sistat totul

"Ceea ce a fost bun pe vremea dlui Dumitru Nicolae era regula «primul venit, primul servit». Eu am avut numere de înregistrare 6, 7 şi 8, însă ceilalţi au abandonat. Şi blocurile mele au rămas primele pe listă! S-au făcut demersuri, s-a făcut documentaţia tehnică, s-a făcut studiu de fezabilitate şi apoi proiectul tehnic, în care Primăria a investit bani pentru fiecare din cele trei blocuri. După aceea, dl primar Nicolae a spus că nu are bani pentru aşa ceva! Şi s-a sistat tot! A băgat bani în studii, în proiect tehnic şi... stop!", spune Aneta Sava.

Stan a reluat proiectele

"Dl Marius Stan şi-a luat angajamentul că va reabilita cu fonduri europene şi bravo dânsului că a reuşit. Documentaţia tehnică şi studiul de fezabilitate fiind făcute, normal că au fost luate blocurile în care s-au investit bani, nu au luat-o de la zero, că altfel erau bani pierduţi. Aşa se explică faptul că se fac aceste blocuri şi nu altele!", spune administratoarea.

În octombrie şi noiembrie 2012, la iniţiativa lui Stan, aleşii au aprobat documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii în vederea creşterii performanţelor energetice şi apoi realizarea proiectelor “Creşterea performanţei energetice a blocurilor L, A7 şi A21 şi alocarea de la bugetul local al municipiului Galaţi a resurselor financiare necesare în vederea implementării.

La finele anului trecut, primarul a semnat primele contracte de finanţare europeană pentru creşterea performanţei energetice a celor trei blocuri din Micro 16. Municipiul Galaţi a devenit, astfel, singura unitate administrativ-teritorială din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est care a obţinut fonduri europene nerambursabile pentru acest gen de proiecte.

Ce lucrări vor fi executate

Reabilitarea termică a imobilelor presupune: izolarea termică a pereţilor exteriori cu polistiren extrudat de 10 cm, izolarea termică a pereţilor interiori de pe casa scării, izolarea termică a terasei şi planşeului de deasupra subsolului, tâmplărie PVC cu geam termopan şi reabilitarea reţelei termice.

"Lucrările vor începe în martie. Locatarii din apartamentele care au termopane care nu sunt performante energetic la standarde europene vor fi convinşi să le fie înlocuite. Unde nu sunt montate şi nu sunt închise balcoanele, se închid. Inclusiv se montează uşile şi ferestrele de la balcon spre cameră. Unde este pus polistiren gros de zece, rămâne. Având proiectele tehnice, le-am arătat cum să facă, şi au făcut toţi corect şi nu mai e nevoie să fie date jos pentru că e respectată tehnologia. Unde nu e pusă izolaţie termică, se izolează. La subsolul de la A21 se înlocuieşte instalaţia de apă caldă şi căldură. Dar cel mai important se va face termo şi hidroizolaţie pe acoperiş. Termoizolaţia va avea 22 de centimetri! Cine stă la etajul patru nu va mai simţi că stă acolo."

Cât îi costă pe locatari

Din moment ce UE susţine 60 la sută din lucrări, Primăria şi blocurile îşi vor împărţi restul de 40 la sută. Astfel, la blocurile A7 şi A21, contribuţia proprietarilor va fi de 605.339 de lei, iar la L de 485.500 de lei. Concret, locatarii vor plăti doar 20 la sută din valoarea lucrării, eşalonat, în doi ani. Aneta Sava spune că, în medie, preţul va fi de 4.200 de lei de apartament, dar nu mai mult decât lucrările care se fac în cazul fiecărei locuinţe. Deci dacă un apartament are geamuri termopan, are balcon închis şi izolaţie termică, va plăti mai puţin. În plus, administratoarea a solicitat în scris Primăriei ca locatarii care reprezintă cazuri sociale să fie scutiţi de plată.

Cum se primesc fonduri europene

La solicitarea noastră, Primăria Galaţi ne-a comunicat că, pentru a beneficia de fonduri europene nerambursabile şi alte blocuri, asociaţiile de proprietari pot depune o cerere, semnată de reprezentantul legal al asociaţiei, la registratura administraţiei locale, însoţită de o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.

"Îmi doresc foarte mult ca asociaţiile de proprietari situate pe axele de intrare în Galaţi să ne devină parteneri pentru a atrage noi fonduri europene la acest capitol. Sunt bani pe care nu trebuie să-i returnăm şi care ne ajută să avem locuinţe cu facturi diminuate la termoficare, blocuri mai frumoase şi intrări în oraş moderne”, a declarat primarul Marius Stan, la finele anului trecut.

Încă trei blocuri reabilitate termic

În acest an, vor fi reabilitate termic cu finanţare europeană şi blocurile Y5, Y6 şi Y7 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 518. Valoarea contractului este 3,17 milioane de lei, din care 1,74 milioane lei sunt fonduri europene nerambursabile, iar restul este contribuţia municipalităţii şi a asociaţiei de proprietari beneficiare. Durata de implementare a proiectului este de 13 luni de la momentul semnării contractului, termenul limită de finalizare fiind decembrie 2015.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câte blocuri din Galaţi vor fi reabilitate termic în 2015

Nu mai puţin de 11 blocuri din Galaţi trebuie să fie reabilitate termic, pe bani europeni nerambursabili, până la finele anului. Aşa cum v-am informat, primele pe listă sunt blocurile L - aferent Asociaţiei de proprietari nr. 306, cu 100 de apartamente, şi A7 (Asociaţia 396) şi A21 (Asociaţia 881) din Micro 16, cu 120 de apartamente, proiecte în valoare de 2,2 şi, respectiv 2,8 milioane de lei.

Următoarele pe listă sunt blocurile Y5, Y6 şi Y7, aferente Asociaţiei de proprietari nr. 518, din Micro 20. Valoarea totală a proiectului pentru cele trei imobile, care numără 81 de apartamente, este de 3,1 milioane de lei.

Blocurile C 11, C12 şi D8, cu 200 de apartamente, aferente Asociaţiei 257, situate în Ţiglina II vor beneficia de investiţii pentru creşterea performanţei energetice, valoarea totală a proiectului fiind de 4,4 milioane de lei.

Finanţare europeană există şi pentru anveloparea blocurilor G10, aferent Asociaţiei 380 şi X4, aferent Asociaţiei 574, din cartierele Micro 18, Micro 20. Proiectul, care vizează cele 84 de apartamente se ridică la 2,6 milioane de lei.

Potrivit Primăriei, toate cele cinci proiecte sunt în etapa de derulare a achiziţiilor publice. Graţie reabilitării locatarii vor plăti facturi la încălzire cu cel puţin 40 la sută mai mici ca până acum.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Proiect de 4,4 milioane de lei pentru trei blocuri din Ţiglina II

Până pe 28 decembrie 2015, trei blocuri din Ţiglina II, C11, C12 şi D8, aparţinând Asociaţiei de Proprietari nr. 257, vor deveni eficiente din punct de vedere termic graţie unui proiect în valoare de 4,4 milioane de lei, din care 60 la sută sunt fonduri europene nerambursabile. Restul va fi susţinut de Primărie şi de cei 374 de locatari ai celor 200 de apartamente. Investiţia va fi amortizată pentru că locatarii vor plăti facturi la căldură cu 40 la sută mai mici.

Felicitările prefectului

Lansarea proiectului privind creşterea performanţei energetice a blocurilor C11, C12 şi D8 a avut loc ieri, în prezenţa prefectului judeţului Galaţi, Dorin Otrocol. Reprezentantul Guvernului i-a felicitat pe reprezentaţii Asociaţiei 257 pentru proiect. „La apartamentul unde au locuit părinţii mei am făcut termoizolarea şi închiderea balconul cu banii personali şi vreau să vă spun că se simte substanţial la buzunar, cheltuielile cu întreţinerea sunt mult mai mici. La prietenii mei din Bucureşti, care locuiesc în blocuri reabilitate termic, au dispărut mirosurile din subsol, nu se mai sparg conductele. Apreciez că Primăria este se preocupă de un astfel de proiect benefic mai ales astăzi, când sunt suficiente probleme cu Electrocentrale şi cu falimentul Apaterm”, a spus prefectul.

De ce aceste blocuri

Preşedintele Asociaţiei 257, Aftene Popa, spunea că locatarii nici nu mai credeau că blocurile lor vor fi reabilitate termic, având în vedere că aşteaptă acest lucru din 2009: „Asociaţia noastră a fost printre primele agreate în 2009 pentru a beneficia de lucrări. Faţă de acel moment, proiectul este îmbunătăţit: terasele la balcoane se zidesc şi închid cu tâmplărie performantă, iar în standardele de cost am văzut şapă armată cu plasă sudată”.

Directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe din cadrul Primăriei, Costel Hanţă, a explicat că Guvernul României a iniţiat în 2008 un program pentru reabilitarea energetică a blocurilor. „În momentul în care Guvernul nu a mai sprijinit această schemă de finanţare, Primăria Bucureşti şi primăriile de sector au acoperit ele costurile, la noi s-au făcut doar nişte proiecte care au zăcut acolo până s-a deschis această axă de finanţare, în decembrie 2012. Noi am şi luat lista de proiecte deja depuse şi am discutat cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor, pentru a vedea cine îşi menţine interesul şi unde este cel mai important de făcut reabilitarea. Am constatat cu surprindere că mulţi au renunţat şi atunci am mers cu cei care s-au implicat, pentru că trebuie încheiate o sumedenie de documente. Acum, după ce au văzut că se poate, interesul a crescut, din păcate schema s-a închis”, a spus Hanţă.

Cât vor plăti locatarii

Proiectul lansat prevede anveloparea clădirii, termoizolarea intradosului la casa scării, termohidroizolarea terasei, schimbarea tâmplăriei cu sisteme termopan, schimbarea şi izolarea conductelor de la subsolul blocului pentru alimentare cu agent termic de încălzire şi apă caldă menajeră. Multe dintre apartamente sunt în acelaşi stadiu de la momentul la care au fost date în folosinţă, altele au îmbunătăţiri care vor fi păstrate numai dacă ele corespund standardelor.

Potrivit unui calcul preliminar, valoarea maximă pe care ar putea-o plăti locatarul unui apartament cu trei camere este de 5.600 de lei. „În urma licitaţiei pentru lucrări, ne aşteptăm ca valoarea să scadă la 85 la sută, iar cheltuiala s-ar amortiza în cel mult 28 de luni, în condiţiile în care se atinge acest indicator, de 40 la sută eficienţă energetică, din economiile făcute la factura de energie”, a explicat Costel Hanţă.

viata-libera.ro