Fundeni - comuna cu investiţii, dar fără tineri

[dcp100168]

Fundeni - comuna cu investiţii, dar fără tineri

La 48 de kilometri de municipiul Galaţi, pe cursul inferior al râului Siret, este situată comuna Fundeni. O regiune istorică a Moldovei, în care aproximativ 4.000 de locuitori din satele Lungoci, Fundeni şi Hanu-Conachi îşi deapănă anii. Pe uliţele comunei, am întâlnit paradoxuri, care, ne-am dat seama mai târziu, vorbesc despre specificul ei.

La intrarea în Fundeni rămâi surprins de curăţenia zonei, te bucuri că roţile maşinii nu se împotmolesc în gropi, saluţi cu privirea oamenii care văruiesc copacii sau îşi îngrijesc terenul din curte. Puţin mai la vale, paşii te duc către străzi neasfaltate, pe care maşina se împotriveşte „să calce”, zăreşti localnici care stau dis-de-dimineaţă la o tărie sau care îşi continuă somnul în mireasma ierbii proaspete de primăvară, sub gardul vecinilor.

O comună de gospodari cum rar întâlneşti, dar şi de leneşi care aşteaptă pomana statului. Cei mai mulţi dintre tineri au plecat, populaţia fiind destul de îmbătrânită. „Vor condiţii mai bune, salarii mai mari, locuri de muncă”, ne-au spus nişte vârstnici al căror prag nu a mai fost trecut demult de nepoţi. 

„Toată lumea vrea asfalt în faţa porţii”

Primarul comunei, Manuel Lupu (PSD), este la al doilea mandat. Edilul spune că lucrurile s-au schimbat de când administrează comuna, pentru că a reuşit să atragă fonduri europene şi guvernamentale. Chiar şi aşa, problemele cu care se confruntă cetăţenii sunt vizibile.

„Primul mandat a fost doar de trei ani şi nu am avut nici majoritate în Consiliul Local, iar din acest motiv a fost mai greu. Acum lucrurile stau altfel. Am început modernizarea drumurilor locale, cu ajutorul proiectelor guvernamentale. S-au asfaltat cinci kilometri de drum. Facem câte o porţiune în fiecare sat. Valoarea acestui proiect este de  cinci miliarde de lei, bani din care urmează să executăm câteva şanţuri, podeţe şi marcaje rutiere. Am reabilitat şi 4,5 kilometri de trotuare pe raza întregii comune. Mai avem încă destule drumuri pietruite, dar noi le mai îndreptăm, pentru ca apa să se scurgă spre şanţuri. Mai avem un proiect depus pentru asfaltarea a patru kilometri de drum în satele Fundeni şi Hanu-Conachi. În momentul de faţă, circa 40 la sută din suprafaţa totală a drumurilor din comună este asfaltată. Toată lumea vrea asfalt acum în faţa porţii, dar noi trebuie să respectăm anumite criterii introduse în proiect”, a precizat primarul Manuel Lupu.

Din discuţiile cu mai mulţi primari ai comunelor din judeţul Galaţi, am remarcat că majoritatea proiectelor pentru atragerea fondurilor europene vizează infrastructura drumurilor, întrucât străzile din comunele gălăţene sunt considerate incalificabile.

Cetăţeni nemulţumiţi de apa potabilă

Satele din comună sunt alimentate cu apă potabilă, însă mulţi dintre oameni nu sunt mulţumiţi de calitatea acesteia, în special după ce domeniul a fost preluat de operatorul regional de apă rece şi canalizare Apă Canal. „Alimentarea cu apă potabilă a fost asigurată sută la sută de primărie, dar acum câteva luni am predat-o la Apă Canal. Mai sunt şi nemulţumiri din cauza excesului de clor. Lumea se plânge că miroase apa, dar această problemă poate fi rezolvată doar de operatorul regional de apă rece şi canalizare. La Hanu-Conachi sunt branşamente făcute direct în magistrală, dar noi am avut staţie de clorinare prin injecţie directă în conductă. În satele Fundeni şi Lungoci branşamentele sunt tot în magistrală, în schimb, avem trei bazine de 80 de metri cubi şi procesul de clorinare are loc în bazin, iar pompele împing apa în conductă. Acum câţiva ani, proiectul a fost cu puţuri forate, aceasta variantă fiind, din punctul meu de vedere, cea mai bună, pentru că îţi aduce şi profit”, completează edilul.

Proiecte europene depuse şi câştigate

Deşi nu foarte mulţi, banii europeni au ajuns şi la Fundeni. Autorităţile publice locale menţionează că au obţinut finanţare pentru toate proiectele depuse. „Din fonduri europene am reabilitat Căminul Cultural de la Hanul Conachi, am luat un buldoexcavator pentru spaţii verzi şi deszăpezire, şi am reabilitat sediul Primăriei. Mai avem un proiect depus în 2010. Este vorba despre un drum de exploataţie agricolă, pentru care am obţinut deja un milion de euro. A avut loc licitaţia şi avem o contestaţie. Drumul este ca o rută ocolitoare pentru utilajele agricole şi leagă satul Hanu-Conachi de Fundeni”, ne-a explicat primarul.

Căminul Cultural de la Hanu-Conachi a fost inaugurat în luna martie a anului curent, însă nici vorbă de specialişti care ar putea desfăşura cercuri artistice pentru oamenii din Fundeni. „Copiii din comună mergeau la cercurile de dans de la Lieşti. Acum suntem şi noi în căutarea unui antrenor, pentru că avem toate condiţiile necesare desfăşurării unor astfel de activităţi. O cameră din Căminul Cultural va fi transformată într-un birou permanent pentru taxe şi impozite. Vreau să angajez pe cineva, să pun gratii şi sistem de alarmă. Totul funcţionează ca la carte: centrala este pe peleţi şi lemne, avem grup sanitar în interior şi spaţiul necesar activităţilor culturale. Căminul acesta era într-o stare extrem de critică”, a mai adăugat Manuel Lupu.

Sălile de clasă rămân pustii

Pe timpuri, în comuna Fundeni, sălile de clasă erau pline. Oamenii îşi amintesc că numărul elevilor era mult prea mare pentru o clasă. Astăzi, însă, satele sunt îmbătrânite, şcolile şi grădiniţele se închid, riscând să rămână doar nişte edificii abandonate. Cadrele didactice sunt îngrijorate şi, în acelaşi timp, conştientizează cauza acestui fenomen. Autorităţile locale spun că au făcut investiţii în instituţiile de învăţământ, au pus la dispoziţia elevilor un microbuz şcolar, însă numărul copiilor este în continuă descreştere. „O şcoală de la Lungoci a fost închisă definitiv. La Fundeni mai avem o singură grupă de grădiniţă, care va mai funcţiona în perioada 2016-2017. Doar la Hanu-Conachi avem o şcoală pentru clasele I-VIII. Mai sunt două grădiniţe la Hanu-Conachi, acest sat fiind mai mare decât satele Lungoci şi Fundeni, luate împreună. Fiind situat pe un drum naţional, lângă calea ferată, s-a dezvoltat mai mult. Când eram eu în clasa a II-a, la Lungoci erau opt clase şi nu mai puţin de 28 de copii în clasă. Astăzi, tinerii fug de la sate, vor altceva”, ne-a mărturisit edilul comunei.

Anual dispare câte o clasă

Situaţia ne-a fost descrisă şi de directorul Şcolii „Sfinţii Trei Ierarhi”, Costel Gavrilă. A fost de două ori director al şcolii, însumând o activitate profesională de şase ani în această funcţie. „Am observat că în fiecare an ne dispare câte o clasă. În total avem 398 de elevi. Tinerii pleacă şi sălile de clasă rămân goale. Nu au locuri de muncă, asta este problema. În ceea ce priveşte cadrele didactice, avem, suficiente: şi navetişti şi profesori din comună. În şcoală sunt toate utilităţile, aici nu ar fi o problemă. Şi rezultatele pe care le obţinem sunt destul de bune. Evaluarea Naţională a fost promovată de 58-60 la sută dintre copii, iar cei mai mulţi dintre absolvenţii noştri îşi continuă studiile la liceul de la Tudor Vladimirescu sau la Galaţi”, a explicat Costel Gavrliă.

Stadion în amenajare şi o croitorie

În timpul vizitei noastre în comuna Fundeni, la Gimnaziul „Sfinţii Trei Ierarhi” se lucra intens la construirea unui stadion. Potrivit edilului, acesta va fi dotat şi amenajat ca la carte. „Locul în care copiii făceau orele de sport nu poate fi numit decât o baltă. Nicio sală de sport adecvată nu au. Îmi propun să implementez prin Programul Operaţional Regional un proiect pentru reabilitarea întregii şcoli, dar şi a grădiniţelor din comună, care mai au probleme. Totodată, cu susţinerea Inspectoratului Şcolar, vreau să deschid o croitorie, la şcoala de la Fundeni, unde nu mai sunt copii. Nu vreau să ţin această şcoală degeaba”, a precizat edilul.

Agenţii economici, neinteresaţi de angajări

Comuna Fundeni este o zonă predominant agricolă. Cei mai mulţi dintre antreprenorii locali îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, dar nu dispun de locuri de muncă. Aproximativ 80 de şomeri sunt înregistraţi la AJOFM, dar, potrivit autorităţilor, numărul acestora este mult mai mare. Totodată, într-o comună cu aproximativ 4.000 de locuitori, dintre care mai bine de jumătate sunt pensionari, 50 de persoane primesc ajutor social. „Pe lângă agricultură, mai sunt activităţi în domeniul comerţului şi al prelucrării lemnului. Avem în jur de 15 agenţi economici. Cred că cel mai mare angajator din comună este firma „Socub”, care se ocupă de producerea mobilei”, a menţionat primarul.

Staţie de irigaţii pentru 1.000 de hectare

„Colindând” terenurile arabile din comună am observat un lucru îmbucurător: peste 90 la sută dintre acestea au trecut prin mâinile muncitorilor. Unica grijă a oamenilor este seceta. În comună există o staţie de irigaţii, finalizată în decursul anului 2015, dar aceasta este suficientă doar pentru o parte din terenuri. „Printr-un proiect european cu o valoare de un milion de euro s-a modernizat un plot de irigaţii, beneficiarul fiind Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii Fundeni. Staţia va deservi aproximativ jumătate din terenurile arabile, adică peste 1.000 de hectare. Este aur pentru aceste pământuri, mai ales în timpul unei secete", a precizat primarul.

"Nimeni nu vrea să lucreze în administraţie"

Problema locurilor de muncă este, într-adevăr, una gravă. Dar şi mai grav este atunci când o instituţie are posturi vacante, însă nicio solicitare. „Avem un post vacant la contabilitate, la achiziţii publice, două la registrul agricol: unul este asistent şi celălalt superior. Din cauza salariilor foarte mici, nimeni nu vrea să lucreze în administraţia publică locală. Noi avem şi angajaţi necalificaţi, dar nu găsim altă soluţie. Tinerii fug din comună. Inclusiv procedura de angajare este foarte greoaie. Cine mai vine astăzi la achiziţii publice, dacă s-a modificat legislaţia. Potrivit acesteia, toată culpa este a persoanei responsabile de achiziţii publice. Stă securea deasupra capului. Vă mai dau un exemplu, un consilier superior, una dintre cele mai mari funcţii într-o instituţie publică, are un salariu de 1.624 de lei. Păi ce salarii pot avea simplii angajaţi?”, ne-a explicat Maranda Costandache, contabila Primăriei.

Alimentarea cu gaz, un proiect imposibil

Alimentarea cu gaz metan este un proiect considerat „ireal”, pentru comuna Fundeni. Edilul spune că există suficiente piedici, care nu l-au lăsat să înceapă instalarea conductelor pentru gaz. În primul rând, investiţiile operatorilor economici ar fi enorme şi aceştia nu au certitudinea că îşi vor scoate cheltuielile. Totodată, cei mai mulţi oameni nu sunt interesaţi de branşarea la gaze. „Am încercat acum câţiva ani să fac şi acest lucru. Discutasem cu operatorul care era dispus să facă proiectul, dar mi-a spus că este nevoie de 400 de cereri de branşament, ceea ce este foarte mult. Costul unui branşament depăşeşte 6.000 de lei. La noi populaţia este îmbătrânită şi chiar dacă tinerii îşi doresc un sistem de alimentare cu gaz metan, nu avem cum să-l implementăm. Cu o pensie de 400 de lei nu-ţi permiţi aşa ceva. Mai bine îşi cumpără o căruţă cu lemne”, ne-a explicat Manuel Lupu.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Trei sate şi o singură realitate. Comuna gălățeană care rămâne fără oameni

Case lăsate în paragină, cu ale lor curţi înghiţite de buruieni, cu degetariţa ţâşnind de peste tot și garduri mâncate de licheni, pe care nimeni nu le mai vrea, stau grupate ciorchine pe uliţele comunei Fundeni, acutizând durerea survenită din abandonul care a pus stăpânire pe satele care o alcătuiesc. Cei 3.650 de locuitori, majoritatea vârstnici, îşi duc traiul în sărăcie, sprijinţi de credinţa și nădejdea pe care şi-o pun în Dumnezeu. Natalitatea este aproape nulă, iar mortalitatea ridicată. Mulţi mor răpuşi de cea mai ucigătoare boală a secolului nostru, cancerul. „Este o situaţie cruntă, nu avem o săptămâna fără un deces sau două,” ne-a declarat primarul, Manuel Lupu.

Fiind lipsiţi de oportunităţi, tinerii au luat drumul străinătăţii, păstrând doar amintirile vieţii la sat, în vatra căruia și-au trăit copilăria.

Astăzi, comuna, deși așezată într-un loc frumos și având drept atu proximitatea cu popasul de la Hanu Conachi, se zbate să iasă din sărăcie, prin dorinţa de mai bine a primarului și iubirea faţă de semeni a preotului satului.

Colbul satelor a văzut doar patru kilometri de asfalt

Doar două dintre satele care alcătuiesc comuna Fundeni au văzut asfaltul, pe porţiuni nu foarte lungi, din nefericire. Lucrările în acest sens se desfăşoară greu, având, parcă, o înţelegere tacită cu sărăcia de a menţine neschimbată o situaţie copleşitoare, care conduce la discriminare și excluziune socială.

„Am asfaltat, cu fonduri europene, patru kilometri. Zilele acestea vor termina la Fundeni si trebuie să ne mutăm la Hanu Conachi, dar acolo mai e un pic de lucru la canalizare, să ne predea amplasamentul. Am asfaltat 1,78 kilometri la Fundeni și 2,23 kilometri la Hanu Conachi,” ne-a declarat primarul Manuel Lupu.

Cât despre sistemul de canalizare, aceasta va fi implementat doar la Hanu Conachi, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), vitregind satele vecine de privilegiul unei băi moderne.

Iluminatul stradal, singura realitate palpabilă

„Iluminatul funcţionează în toată comuna. Avem în plan un proiect nou pentru fiecare sat. Ne dorim ca pe fiecare stâlp sa fie lampă. Pe străzile adiacente vom avea becuri de 20-30 de waţi, iar pe străzile principale de 40 de waţi”,ne-a mărturisit edilul.

Reţeaua de internet se află doar în stadiu de vis, iar de supraveghere video are parte, momentan, doar Primăria. 

„Aș dori să bag supraveghere video în toată comuna. Este posibil să realizez acest lucru anul acesta, din fonduri proprii, după ce vom obține toate avizele necesare. Vom instala maxim 32 de camere,” promite primarul Manuel Lupu.

Infrastructura educaţională reprezintă o prioritate

Din cauza numărului mic al copiilor care, din păcate, este în continuă descreştere, în comuna Fundeni există o singură şcoală, situată în Hanu-Conachi, la care învaţă toţi elevii celor trei sate. Edilul îşi doreşte, însă, ca dotările sale să fie de bună calitate, astfel încât, abandonul şcolar sa poată fi stopat, prin crearea unor condiţii optime de învăţare. 

„Pentru școală am un proiect pe fonduri europene pentru dotare. Tot mobilierul, toate băncile, scaune, table, laptop-uri. Au cerut table magnetice. După sărbătorile de Paste, vom demara procedura de achiziție”, garantează primarul.

De asemenea, este prevăzut și un proiect de extindere al corpului nou al scolii, prin instalarea unor grupuri sanitare și a unei centrale termice.

„Avem școala noua și școala veche. La școala nouă nu au toalete interioare și nu au centrala. Anul acesta am prins bani în buget pentru așa ceva, ” a adăugat primarul.

Tot în Hanu Conachi se construiește o grădiniță nouă, la standarde moderne, care va adăposti și o sală pentru spectacole, în care se vor organiza serbări, spre încântarea micuților și a părinților acestora.

Bani pentru dispensar și stadion

Din păcate, este bine știut că medicina primară în mediul rural este în suferință, acolo unde cadrele medicale există, de multe ori sunt nevoite să-și desfășoare activitatea în condiții improprii, cu material medical insuficient sau în cabinete improvizate. În comuna Fundeni există doi medici de familie şi un dentist, pentru care au loc, în prezent, lucrări de reabilitare şi extindere a dispensarului, din fonduri guvernamentale. Acesta va fi dotat corespunzător, în vederea asigurării tratamentului şi monitorizării adecvate, iar construcţia va fi finalizată până la sfârşitul anului.

Alte investiţii urmează să se facă într-un stadion nou, în Fundeni, astfel încât cel existent în Hanu Conachi să le rămână doar elevilor.

“Avem un stadion super bun. Anul acesta îi facem împrejmuire şi nocturnă. Când permite timpul, elevii joacă fotbal acolo, handbal, volei. A rezistat foarte bine, având în vedere timpul îndelungat în care a fost utilizat. Anul acesta mai fac unul la Fundeni, pentru că dacă este să o luăm după realitate, acela este pentru şcoală”, ne garantează primarul.

Biserica din Fundeni, o oază de linişte

În satul Fundeni, pe marginea drumului naţional care traversează comuna, se află o adevărată bijuterie arhitecturală, spre mândria localnicilor. Darul iubirii lui Dumnezeu şi harul celui care slujeşte acolo se simt de cum îi păşeşti pragul. Pe părintele Grigore Lupoaie nu l-am găsit acasă, dar faptele sale își făceau simțită prezența, întrucât biserica pe care o slujește mi-a transmis o stare de liniște pe care am reuşit să o păstrez în suflet pe tot parcursul zilei. Un loc în care îţi doreşti cu ardoare să te întorci, pentru că, de fapt, acolo te întorci către tine, către iubirea sinelui tău real şi autentic și la iubirea de oameni, care te îndeamnă la iertare de semeni. Având hramul “Înălţarea Domnului”, a fost ridicată în cinci ani, cu ajutorul Primăriei, dar mai ales a preotului care, prin exemplul propriu, a reuşit să sădească în săteni credinţa şi dorinţa de a participa la construirea ei.

„ Noi avem curte de mănăstire, așa e de frumoasă. Am vopsit gardul împreună cu părintele. Părintele nostru este unicat, de toată lauda,” ne-a mărturisit Fănica Marcu, pensionară.

Biblioteca comunală, un spaţiu prietenos pentru comunitate

Hanu Conachi se bucură de existenţa unei biblioteci modeste, dar care găzduieşte multe activităţi, printre care şi un cenaclu literal săptămânal. Cititori de toate vârstele vin periodic să împrumute cărţi, atraşi foarte de mult de implicarea bibliotecarei, dar, mai ales, de modul în care aceasta reuşeşte să le insufle dragostea pentru lectură. Cărţile îi ajută să se transforme, stimulându-le imaginaţia şi îmbogăţindu-le cunoştinţele, dorind, tot mai mult, să se descopere prin intermediul lor, prin luarea unor decizii împreună cu personajele  şi analizarea diferitelor situaţii care pot apărea şi în viaţa reală. Bibliotecara, Costina Savu, ne-a vorbit cu patos despre lumea vastă a cărţilor şi despre beneficiul pe care acestea le aduc cititorilor.

“Vin oameni de toate vârstele să împrumute cărţi. Avem multe activităţi şi evenimente culturale. Pe perioada vacanţelor au loc ore de cultură şi muzică clasică pentru elevi, menite să le umple timpul liber în mod constructiv”, ne-a declarat aceasta.

Cameră mortuară în Lungoci

Într-o comună în care mortalitatea este ridicată, preotul Lupoaie Grigore a construit în satul Lungoci, în curtea bisericii „Sfintei Cruci”, o cameră mortuară, în care familiile îndurerate să-i poată priveghea pe cei decedaţi. „Preotul a făcut o cameră mortuară în Lungoci, este doar meritul lui. Nu mai ţii mortul acasă, pentru că nu este normal. Acesta este viitorul. Am auzit că şi preotul de la Hanu Conachi urmează să facă una", ne-a declarat edilul satului.

Trei parcuri de joacă noi în Fundeni

Primăria Fundeni acordă o importanţă deosebită copiilor comunei, mai ales că aceștia sunt, din păcate, din ce în ce mai puțin numeroși pe an ce trece. Se fac demersuri pentru acordarea bazei şcolare materiale necesare şi pentru asigurarea spaţiului de realizare a diverselor activităţi menite să contribuie la dezvoltarea lor armonioasă.

Anul acesta, pe terenul vechilor parcuri de joacă, primarul va construi unele complet noi, pentru a le oferi copiilor posibilitatea învăţării prin joc a unor funcţii esenţiale în creşterea lor. Se vor monta echipamente şi leagăne noi, astfel încât copiii să fie în siguranţă în timpul utilizării lor.

“Am demolat cele trei parcuri pentru copii ca să iau unele noi. Erau ieşite din garanţie, leagănele, toboganele. Am prins bani în buget. Anul acesta iau trei parcuri noi”, a promis primarul.

Ziua Comunei, suspendată la cerere

Ziua Comunei avea loc în fiecare an la data de 15 august, de Sfânta Maria, una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine. Evenimentul era unul deosebit, cu participarea multor artişti renumiţi, însă vociferările localnicilor, care considerau că erau cheltuiţi bani inutil, l-au determinat pe edil lor să renunţe la organizarea acestei zile.

“Au fost comentarii că se cheltuie bani. Cu toate că atunci erau veniţi toţi copii satului. Şi Italia, şi Spania, Belgia, Franţa, Olanda sau de unde sunt ei, unde sunt plecaţi. Nu s-a vrut, nu mai facem", ne-a declarat primarul, Manuel Lupu.

viata-libera.ro