Străinii au cumpărat mii de hectare de pământ în Galaţi

[dcp100168]

Investitorii străini se orientează către agricultură

În condiţiile în care pe piaţa imobiliară autohtonă preţurile terenurilor nu se mai modifică de la o zi la alta în mod favorabil pentru investitori, aceştia se reorientează şi aleg să achiziţioneze terenuri pentru a le folosi în scopuri agricole. "Criza alimentară, unul dintre cele mai fierbinţi puncte de pe agenda internaţională, le-a deschis investitorilor o nouă portiţă pentru plasamente de capital foarte profitabile şi cu risc redus. În sud-estul Europei, mai ales în România, vremea speculaţiilor imobiliare pe anumite segmente a cam trecut, randamentele nemaifiind la fel de ridicate, în comparaţie cu cele obţinute în urmă cu 4-5 ani. Totuşi, investiţiile în terenuri agricole continuă să fie foarte avantajoase, şi nu ne referim aici la binecunoscutul artificiu: achiziţia de teren agricol la un preţ de nimic, scoaterea din circuitul agricol şi revânzarea la suprapreţ, ci la achiziţia de teren agricol şi la practicarea activităţilor agricole", se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară EuroMetropola.

Potrivit documentului citat, investitorii străini sunt interesaţi să acceseze acest segment prin căutarea, în general, de suprafeţe de teren generoase comasate într-o proporţie cât mai mare, o caracteristică obligatorie pe care nu toate terenurile o îndeplinesc. Drept urmare, pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor cumpărătorilor, cunoscătorii zonei au găsit o cale care le aduce în acelaşi timp şi profit: mandatarii conving cât mai mulţi proprietari de terenuri învecinate să vândă aceluiaşi cumpărător şi se ocupă personal de întreaga tranzacţie. "Astfel, investitorul nu interacţionează niciodată în mod direct cu toţi proprietarii (pot fi zeci), ci numai cu un mandatar al lor care are împuternicirea de a finaliza vânzarea. Tranzacţia unei suprafeţe de 15.000 ha se poate întinde şi pe durata a câteva luni, suprafaţa maximă care se poate vinde într-o săptămână fiind de 500 ha (suprafaţa maximă care se poate înscrie în cartea funciară). Întreg procesul este unul foarte anevoios, dat fiind faptul că suprafeţe mari de teren agricol deţinute de un singur proprietar sunt practic inexistente", se mai arată în comunicatul EuroMetropola.

Potrivit reprezentanţilor companiei imobiliare, una dintre cele mai atractive oferte ale momentului se află în jud. Galaţi (12.000 ha comasate 100%), cu posibilitatea de extindere până la 30.000 ha, prin modalitatea relatată mai sus. Solul este ideal pentru culturile de porumb, floarea-soarelui şi grâu, preţul fiind de 3.000 euro/ha, un avantaj major fiind acela că pe acest teren se află şi o salbă de lacuri ce pot fi exploatate după concesionare.

http://www.curierulnational.ro/Speciali ... &tip=toate

[dcp100168]

Interesul (imobiliar) poarta fesul

* Investitorii straini care au cumparat teren agricol in judetul Galati sunt mai degraba interesati de potentialul imobiliar al acestuia decat de crearea unor exploatatii agricole viabile prin comasarea micilor parcele.

Strainii detin in momentul de fata circa 2.000 de hectare de teren agricol in judetul Galati, ceea ce inseamna te miri ce si mai nimic in contextul in care suprafata agricola a judetului este de 120.000 de hectare. Vorbim de francezi, italieni si olandezi, care s-au concentrat pe zonele Fartanesti, Mastacani, Liesti si pe cele din nordul judetului. Trebuie amintit si ca o parte din acest teren este luat in arenda, asa ca orice discutie pe acest subiect este inutila. De observat este totusi trendul, care va face ca in cativa ani preturile sa sara in aer. De pilda, in prezent, un hectar in Badalan poate ajunge pana la 15.000 de lei pe hectar. Potentialul agricol este foarte mare, in primul rand prin prisma sistemului de irigatii, care ridica extrem de mult pretul terenului. In zona se pot realiza tot soiul de sere si solarii, numai initiativa sa ai. Exista si zone in care pretul hectarului nu depaseste 15 milioane de lei vechi, dar tocmai aici apare interesul strainilor pentru ca in cativa ani, pretul acestor terenuri se poate mari de 5 sau 6 ori. „Metoda asta a fost aplicata de olandezi in vestul tarii iar acum vad ca au ajuns langa noi, la Braila, dar altii aplica in Galati deja principiul. Pe ei nu ii intereseaza atat de mult potentialul agricol, ci cati bani vor scoate pe teren peste cativa ani. Intr-un fel au dreptate, pentru ca vorbim pana la urma de o investitie”, ne-a declarat directorul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati, Floricel Dima.

Cuvant de ordine: subzistenta

Avem renta viagera si nu stiu cate alte programe axate in special pe comasarea micilor parcele agricole cu scopul declarat de a crea exploatatii mari, unde poti aplica eficient un plan de culturi. In judetul Galati mii de fermieri si-au vandut sau arendat terenurile si cu toate acestea, fermele de subzistenta continua sa predomine in agricultura. Conform unui raport al Uniunii Europene, in Romania ponderea fermelor individuale este de peste 99%, ceea ce spune totul. La Galati stam un pic mai bine, dar nu iesim din pluton la acest capitol. Pe de alta parte, suprafetele medii se afla cu mult în urma standardelor europene, fiind de 2,1 ha pentru exploatatiile agricole individuale si de 263 ha pentru cele detinute de societatile comerciale. Culmea este ca solutia sta tot in investitorii straini. Cum sa-i convingi totusi sa treaca de la investitiile in terenuri la cele in agricultura?

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=10

[dcp100168]

Străinii au cumpărat mii de hectare de pământ în Galaţi

• Gălăţenii care şi-au vândut pământul străinilor îl lucrează acum... în arendă
• Preţul creşte, iar ţăranul nu-şi mai permite să cumpere
• Nimeni n-ar putea spune acum, precis, cât din pământul românesc au cumpărat deja străinii 

Teama că vom ajunge sclavi pe moşia unor oameni de afaceri bogaţi, veniţi din străinătate ca să ne cumpere pământurile fertile şi să ne pună la muncă, în folosul lor, a apărut acum vreo trei ani. S-a şi acutizat după ce, de la 1 ianuarie 2014, legea românească le-a permis tuturor cetăţenilor europeni şi tuturor societăţilor din Uniunea Europeană şi din spaţiul economic european să cumpere oricât teren agricol doresc în ţara noastră. Ce-i drept, ne-a impus Uniunea Europeană să procedăm aşa, dar nici noi nu ne-am prea opus, atunci când a fost cazul să o facem. Se pare că, cine s-a temut atunci de străini şi de puterea lor de cumpărare a avut dreptate să o facă. La acest moment, instituţiile româneşti fie nu au, fie nu vor să dea publicităţii date exacte referitoare la suprafeţele de teren agricol pe care cetăţenii străini şi societăţile lor le deţin în România, respectiv în judeţul nostru.
Totuşi, vă spunem că e vorba, în Galaţi, de cel puţin câteva mii de hectare de teren pe care străinii au acte, într-o formă sau alta. Unii le arendează românilor. Alţii le cultivă. Dar sunt şi străini care fac speculă cu pământurile noastre (de fapt, ale lor, de acum!) şi care cresc preţul terenului arabil, în defavoarea ţăranului care ar vrea să cumpere.

Nici 300 de hectare vândute, din datele Direcţiei Agricole

În bazele de date ale Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, figurează vândută către cetăţeni străini o suprafaţă de circa 272 de hectare de teren agricol. N-ar fi mare lucru, în condiţiile în care avem, în judeţ, o suprafaţă arabilă de 288.824 hectare şi una agricolă, totală, de 351.035 hectare. Dar cele 272 de hectare amintite de DADR Galaţi sunt doar cele vândute, conform prevederilor legii 17/2004, în baza dreptului de preempţiune (întâietate la cumpărare – n.r.) pentru cetăţenii care lucrau deja pământul (arendaşi) şi cei care aveau deja, în proprietate, un teren care se învecina cu cel pe care voiau să îl cumpere. Putem concluziona, în baza acestor date, că unii dintre agricultorii străini cu afaceri în Galaţi au vrut să şi cumpere mici tarlale din suprafeţele pe care le lucrau în arendă. În rest, DADR nu deţine date despre ce se vinde şi ce se cumpără pe piaţa liberă. Or, suprafeţele mari de teren tocmai acolo s-au tranzacţionat şi încă se mai tranzacţionează.

Autoritatea de Cadastru susţine că nu are date

Dacă DADR Galaţi monitorizează doar parte dintre tranzacţiile cu teren arabil, Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) are în baza de date intabulările tuturor terenurilor vândute în ţara noastră. Deci, şi pe cele ale suprafeţelor cumpărate de străini. Totuşi, susţine ANCPI în răspunsul dat solicitării "Vieţii libere" (formulată în baza liberului acces la informaţiile de interes public), datele cu privire la cetăţenia cumpărătorilor de teren nu există. Cum aşa?
„ANCPI nu deţine rapoarte structurate pe criteriile solicitate, respectiv cetăţeni români/cetăţeni străini, Potrivit dispoziţiilor art. 23 pct. B lit. a) coroborat cu dispoziţiile art. 29 lit. b) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cartea funciară se înscrie numele proprietarului şi se menţionează codul numeric personal, codul unic de înregistrare sau, după caz, numărul de identificare fiscală, fără a fi obligatorie menţionarea cetăţeniei proprietarului tabular. Totodată, precizăm că, în situaţia în care se intabulează dreptul de proprietate în favoarea unei persoane juridice, nu se menţionează în cartea funciară numele asociaţiilor sau acţionarilor acesteia, întrucât acest aspect nu face obiectul înscrierii în cartea funciară”, informează ANCPI.

Primarii spun adevărul: s-au vândut mii de hectare

Din datele noastre, străinii erau interesaţi de pământurile din zona Târgu Bujor, Fârţăneşti, dar şi de zona Pechea. Aşa că i-am întrebat şi pe primarii comunelor respective cum stau, de fapt, lucrurile.
„A fost, înainte de mandatul meu, acea perioadă când începuse febra vânzării terenurilor. Şi au vândut mult şi oamenii din Pechea. Sunt suprafeţe mari, de câteva sute de hectare, pe care le-a cumpărat o societate. Sigur, n-au luat tot odată, ci pe bucăţi. Acum, străinul câştigă, arendând terenul românului. Să spunem că, la momentul acesta nu se mai prea cumpără. Dar nici nu mai e cine ştie ce de vândut”, spune primarul comunei Pechea, Mihăiţă Măncilă.
Nici la Fârţăneşti lucrurile nu stau altfel.
„S-au cumpărat, domnule, undeva prin 2007, suprafeţe mai mari de teren. Nu vorbim doar de câteva zeci de hectare, acolo. Era vorba despre un fond de pensii american atunci, dar vă daţi seama că n-au venit aici, în comună, americani, ci tot românii care-i reprezentau. Au fost atâţia veniţi să cumpere, că e şi greu acum să spui, pe loc, cine a luat şi cui a vândut”, spune primarul comunei Fârţăneşti, Adrian Filote.
Şi în oraşul Târgu Bujor sunt străini care au terenuri. Dar nu în nume propriu. „Vă pot spune clar că persoane fizice doar cu cetăţenie străină care să deţină terenuri pe raza oraşului Târgu Bujor nu sunt. Dar sunt societăţi care au terenuri – câteva sute de hectare - şi care ar putea avea acţionari străini. Dacă au sau nu, într-adevăr, n-aş putea să vă spun eu, din cauză că societatea nu vine să-şi declare la primărie acţionariatul”, spune primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei.
Sunt câteva sute de hectare vândute în fiecare dintre cele trei comune, deci. Şi vorbim doar despre trei comune dintr-un total de 61!

Ce fac străinii cu pământul nostru

Sunt şi străini care cumpără pământ, în Galaţi, cu intenţia de a face agricultură. De ei nu se teme nimeni, pentru că - în majoritatea cazurilor - îşi fac bine treaba, creează locuri de muncă şi plătesc impozite la stat. Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), şapte au fost societăţile agricole administrate de cetăţeni străini care au solicitat subvenţie în cea mai recentă campanie de depunere de dosare. Este vorba despre: SC ADL Business SRL (administrată de Ozturk Adil Bora, cu 112 hectare în lucru), Italagro 2005 SRL (administrată de Claudio Scaravaglio, cu 1.351 hectare în lucru), SC Maras SRL (administrată de Steele John McWilliam, cu 10 hectare în lucru), SC Memoezio SRL (administrată de Sfăt Vasile, cu 376 hectare), Nature Best Agro SRL (administrată de Nayed Nabil, cu 99,48 hectare în lucru), SC Palladium SRL (administrată de Moritz Possamai, cu 424 hectare în lucru) şi SC Tretter SRL (administrată de Michel Binchet Olivier, cu 1.321 hectare în lucru).
Se poate vedea, deci, că se lucrează aproape 3.700 de hectare, fără a mai pune la socoteală suprafaţă de peste 4.000 de hectare cultivate de SC Agrogal SA, care îl are ca acţionar pe italianul Giovani Glandi. Carevasăzică, străinii care au venit în România cu gândul să facă agricultură nu s-au grăbit să îşi blocheze toţi banii cumpărând pământ.
Mai sunt însă şi străinii care cumpără în Galaţi doar ca să arendeze terenul fermierilor români. Apoi, sunt cei care doar fac tranzacţii imobiliare, cumpărând mai ieftin şi dând apoi mai scump. Or, aceştia sunt oamenii care cresc preţul terenului, în defavoarea fermierului român, care n-are 4.000-5.000 de euro de dat pe hectar. Iar străinul are.

„Trebuie să ne oprim. Există posibilitatea intrării în criză”

Directorul Camerei Agricole a Judeţului Galaţi (CAJ), ing. Maricel Floricel Dima, spune că statul trebuie să găsească o modalitate de a nu le mai permite străinilor să cumpere cât teren vor. „Nu-i cazul acum să fim alarmişti, dar există pericole. Deja a crescut preţul şi, de unde numai în luncă se vindea hectarul de teren cu 5.000 de euro, acum sunt zone din judeţ în care se cere preţul acesta şi pentru pământul de pe terasă. Şi nu e în regulă, din cauză că fermierul român n-are de unde da atâţia bani. În plus, cel puţin teoretic, există posibilitatea unei crize alimentare. Este adevărat că străinul care cumpără pământ nu poate să şi-l ia în spate şi să plece cu el. Dar producţia ar putea-o exporta, dacă ar vrea. Este o posibilitate teoretică, dar ea există, aşa că statul trebuie să găsească o modalitate să se apere de asemenea pericole. Presupunând, iarăşi, teoretic vorbind, că străinii cumpără şi cultivă suprafeţe mari de teren şi apoi aleg să îşi exporte producţia, unde ajungem?”, se întreabă ing. Maricel Dima.

Legea de vânzare s-ar putea schimba

Recent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a consultat DADR-urile din teritoriu, pentru a afla cum ar trebui schimbată legea 17/2014 şi cum să se procedeze de acum înainte, cu vânzarea pământului arabil către străini. Un principiu propus de liberali, pentru echilibrarea situaţiei, este cel al reciprocităţii: să cumpere teren în ţara noastră doar străinul a cărui ţară îi vinde pământ românului. Asta, dacă ar avea fermierul nostru bani de cumpărat teren în Franţa, Olanda sau Austria. Faptul că se pregătesc schimbări legislative nu e rău. Să sperăm doar că ele vor veni la timp şi că vor fi de folos românului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pământurile (V) - Galaţi

În județele Galați, Brăila și Tulcea se află cele mai întinse suprafețe pe care statul le-a concesionat unor companii agricole. În tabloul general se evidențiază Insula Mare a Brăilei, iar afacerile sunt dominate de foști politicieni din PSD și de milionari italieni. Suprafețele compacte provin, în cea mai mare parte, din punerea la comun a terenurilor concesionate cu proprietățile fostelor IAS-uri privatizate la sfârșitul anilor '90. Nu lipsesc controversele privind rețelele de irigații și acuzațiile de delapidare din fonduri publice.

*

SC Agrocov exploatează peste 6.000 de hectare și este deținută de oamenii de afaceri Andrei Banaga și Ion Bujor. Circa 4.200 de hectare sunt declarate pentru subvenție la APIA Galați. Banaga este președintele unei instituții financiare nebancare, Covcredit IFN SA, director general al Casei de Ajutor Reciproc Covurlui și președinte al Organizației Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) din Valea Gerului. Agrocov este și o bancă pentru fermieri.

Potrivit Ziarului Financiar, în 2008 firma Agrogal era controlată de o persoana fizică, Giovanni Glandi, cetățean român născut în Italia, acționar majoritar alături de SIF Moldova. Glandi, născut în 1957, a opținut cetățenie română în 1998 și are domiciliul actual în Brăila. Din datele ADS, firma Agrogal are concesionate peste 5.700 hectare în județele Galați și Brăila. În 2014, presa din Galați scria despre un scandal din zona Bădălan, în care mai mulți fermieri locali acuzau Agrogal că și-ar fi însușit rețeaua de irigații a ANIF-ului. În loc să o predea Organizației Utilizatorilor de Apă Grindu-Prut, o modernizase pe bani europeni, iar ceilalți fermieri nu mai aveau acces la irigații decât prin intermediul Agrogal.

Agrimat Matca provine dintr-o societate de stat, IAS Matca. Este administrată de Gavrilă Tuchiluș, care este și acționar majoritar. În 1990, Agrimat Matca exploata o suprafață de 3.600 de hectare și avea și o livadă de 240 de hectare. Azi, culturile ocupă circa 4.800 de hectare de teren arabil, în timp ce 100 de hectare sunt plantate cu viță de vie. În statisticile județene ale APIA, Agrimat are declarate 4.135 de hectare pentru care primește subvenție de suprafață.

TOP 10 Galați: Cele mai mari subvenții pe suprafață în 2015

1. Agrogal - 5.504 hectare declarate, din care cele mai multe sunt cultivate cu culturi de soia, floarea soarelui și porumb.
2. Agrocov - 4.297 hectare declarate, unde cele mai multe culturi sunt de floarea soarelui și grâu.
3. Agrimat Matca - 4.135 hectare declarate, cultivate în principal grâu și porumb.
4. Dealul Covurlui - 3.110 hectare declarate, dintre care jumătate sunt cultivate cu grâu. Se află în zona localității Băleni, iar președintele societății este consilier local al comunei.
5. S.A. Petru Rareş - 2.493 hectare, în majoritate cultivate cu grâu. Este situată în comuna Cuca.
6. Grainagro - 2.265 hectare, unde grâul și orzul sunt principalele culturi. Ei cultivă și suprafețe importante de porumb și floarea soarelui hibrid. Figurează pe o listă emisă de Serviciul de Colectare, Executare al ANAF în martie 2016.
7. Brateş Prut Frumuşiţa - 2.065 hectare, în principal floarea soarelui și porumb. Firma apare în Monitorul Oficial din 2009 printre sponsorii PNL, pentru a cărui campanie electorală a contribuit cu 10.000 de lei. De altfel, milionarul Marian Băilă, acționarul majoritar, a fost membru PNL.
8. Prodgrain - 2.059 hectare, cultivate în special cu grâu și porumb. Este administrat de Iulian Gheorghe Boldea. Soția lui, Fica, este șef de birou la Agenția pentru Protecția Mediului Galați.
9. SCD Nicu - 1.920 hectare, grâu și porumb.
10. Ene Dumitru I.I. - 1.860 hectare, porumb, floarea soarelui și grâu.

pressone.ro

[dcp100168]

Cea mai mare banca independentă din Liechtenstein a ajuns, discret, să deţină mii de hectare de pământ în România

Un fond de investiţii controlat de cea mai mare bancă independentă din Liechtensteintein a adus în România, începând cu luna martie, aproximativ 4,2 milioane de euro, cel mai probabil pentru a investi în achiziţiile de teren arabil. Compania pe care o controlează în România deţine deja peste 4.800 de hectare de teren în judeţe precum Galaţi, Vaslui, Timiş şi Arad.

Ro Agriculture Investment SICAV-SIF, un fond de investiţii deţinut de VP Bank, cea mai mare bancă independentă din Liecht­en­stein, a adus în ţară în ultimele luni,  prin mai multe aporturi de capital din Luxembourg şi Olanda, peste 4,2 milioane de euro, indică informaţiile oferite de Registrul Comerţului.

Extrem de discret pe piaţa imobiliară, fondul de investiţii a ieşit puternic la cumpărături în România încă din 2013 când a încheiat mai multe contracte de vânzare tip lease-back (vânzare a unui activ pe termen lung şi închirierea sa în regim de leasing) pe o suprafaţă de teren de aproximativ 4.800 de hectare, din care 3.200 de hectare în judeţele Galaţi şi Vaslui, iar restul în Timiş şi Arad, potrivit unui raport al companiei ce datează din 2013.

Citeşte şi Speculatorii străini au 100.000 de hectare de pământ românesc. Noii latifundiari sunt mari bănci şi fonduri de investiţii

Achiziţiile au fost realizate la un preţ mediu de aproximativ 4.200 de euro/hectar, inclusiv cheltuielile fiscale, costuriile variind de la 2.000 de euro hectarul în localitatea Smârdan judeţul Galaţi, spre exemplu, la peste 5.700 în Pişchia, judeţul Timiş. 

Contactaţi de ECONOMICA.NET reprezentanţi ai societăţii nu au dorit să ofere niciun detaliu despre activitatea din România şi nici despre planurile lor.

Probabil cea mai mare tranzacţie de teren din 2013

"De la unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din România și antreprenori agricoli am achiziționat în iulie 2013, în sistem lease-back (terenul se află în proprietatea Ro Agriculture Investment SICAV, dar cel care exploatează efectiv terenul este vânzătorul-n.red) aproape 3.000 ha în Vaslui și Galați. Prețul de achiziție (excluzând costurile de achiziție accidentale) s-a ridicat la 4.030 de euro pe hectar, iar taxa de leasing nominală indexată în funcție de inflație este de 200 de euro pe hectar. Această achiziție a fost în 2013, probabil, cea mai mare suprafață de tranzacție din România", se arată în raportul fondului de investiţii.

Potrivit sursei citate, în luna septembrei 2013, compania a cumpărat prin acelaşi sistem 100 de hectare în localitatea Frumuşiţa judeţul Galaţi, pentru care a plătit 4.000 de euro pe hectar, iar în perioada august-octombrie a finalizat mai multe tranzacţii prin care a preluat 300 de hecatre în judeţul Timiş. Alte 188 de hectare din localitatea Beba Veche judeţul Timiş au fost achiziţionat tot la finele lui 2013, în timp ce la finele lui decembrie 2013 au preluat de la "un moşier danez" 673 de hectare "după negocieri îndelungate". "Confirmăm prezenţa unei firme în Beba Veche" au declarat pentru ECONOMICA.NET locuitori din zonă. "La noi au 103 hectare arendate", spun oficialii Primăriei din localitatea Pişchia.

Din datele companiei, la nivelul anului 2013, aproximativ 95,8% din terenurile deţinute erau arendate la un preţ mediu de aproximativ 180 de euro pe hectar, randamentul mediu brut fiind de 4,1%.

"Pe lângă calitatea înaltă și disponibilitatea terenurilor agricole, România oferă și alte avantaje, cum ar fi, de exemplu, securitatea juridică prin aderarea la UE și securitatea proprietății prin intermediul unui sistem de registru funciar existent. Datorită prețurilor, care încă se află mult sub prețurile medii ale UE, precum și îmbunătățirii continue a infrastructurii,  terenul agricol din România are un potenţial atractiv", se menţionează în raport motivele pentru care banca din Liecht­en­stein a investit pe plan local.

economica.net

[dcp100168]

3.515 vânzări de terenuri în Galaţi, în primele opt luni din 2017

Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 5.760 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primulele opt luni din acest an, echivalentul a 7% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). În luna mai, bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, peste 1.149 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în luna iunie şi în luna august, când au fost înstrăinate peste 600 de loturi.

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în primele opt luni din an este completat pe locul doi de Dolj, cu 4.570 de tranzacţii, Arad, cu 4.541 de terenuri vândute, Brăila, cu 4.092 de vânzări şi Galaţi, cu 3.515 tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă mai bine de un sfert, adică peste 27%, din numărul de terenuri agricole vândute în primele opt luni din an la nivel naţional.

Interesant este faptul că Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul final pentru doar 20 tranzacţii cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în aceeaşi perioadă. Cel mai scump teren a fost cumpărat în două loturi separate, de câte 50 hectare fiecare, la un preţ total de 2,3 mil. lei, adică puţin peste 500.000 de euro. Terenul este situat în comuna Petrăchioaia din judeţul Ilfov şi a fost achiziţionat de Axial Agroland, potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Agriculturii. Datele de la cadastru arată că în judeţul Ilfov au fost vândute în primele opt luni ale anului 762 de terenuri.

La coada clasamentului se plasează Maramureş, Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Covasna şi Sălaj, judeţe în care s-au vândut mai puţin de 600 de terenuri agricole în perioada analizată.

La nivel naţional s-au vândut peste 82.000 de loturi agricole în primele opt luni. În luna mai s-au vândut cele mai multe, respectiv 14.894 de terenuri, urmată de luna martie cu 13.444 de loturi şi luna februarie cu peste 11.000 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.

capital.ro

[dcp100168]

Preţurile terenurilor agricole ajung la 10.000 de euro/ha, tendinţa de tranzacţionare este ridicată

Preţurile terenurilor agricole se situează între 2.500 de euro şi 10.000 de euro/ha, în funcţie de zonă, iar tendinţa de tranzacţionare se va menţine ridicată şi în 2017, după ce anul trecut s-au tranzaţionat 100.000 de hectare, a declarat Robert Rekkers, directorul general Credit IFN. „Noi am finanţat 15% din achiziţiile de terenuri cu credit în 2017, 15.000 de hectare în 2017 şi, cum a început ianuarie, vă spun că vom depăşi acest volum. E nebunie. Şi de fapt mesajul meu e să vă mişcaţi în acest an, pentru că vin tot felul de semne de întrebare despre viitor”, a declarat Robert Rekkers, la conferinţa anuală organizată de Agricover ”Tendinţe şi inovaţie în agricultură”, ediţia 2018, citat de agrointel.ro.

Preţul terenurilor arabile s-a dublat sau s-a triplat în anumite zone, din 2012, când Rekkers, fost bancher, a venit la Agricover, iar tendinţa de creştere se va păstra până în 2020, chiar dacă nu în ritmul de până acum. Cele mai scumpe terenuri sunt în Ilfov şi Ialomiţa, unde sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pe hectar; pentru Arad, Timiş şi Caraş-Severin preţurile sunt cuprinse între 6.000 - 8.500 de euro pe hectar, iar în Călăraşi de 4.000 - 8.000 de euro pe hectar. Urmează Botoşani şi Iaşi: 3.500 - 7.000 de euro pe hectar; Brăila: 5.000 - 7.000 de euro pe hectar; Satu Mare şi Bihor între 4.000 - 7.000 de euro pe hectar; Braşov, Harghita şi Covasna: 4.000 - 7.000 de euro pe hectar; Buzău, Prahova şi Dâmboviţa: 4.000 - 7.000 de euro pe hectar; Tulcea şi Constanţa: 4.000 - 7.000 de euro pe hectar; Vrancea şi Galaţi: 3.500 - 6.000 de euro pe hectar; Cluj, Alba şi Hunedoara: 3.500 - 5.500 de euro pe hectar; Mureş şi Sibiu: 4.000 - 5.500 de euro pe hectar; Dolj şi Olt: 4.500 - 5.500 de euro pe hectar; Maramureş, Sălaj, Bistriţa Năsăud: 2.500 - 5.000 de euro pe hectar; Gorj şi Mehedinţi: 2.500 - 5.000 de euro pe hectar; Teleorman şi Giurgiu: 3.000 - 6.000 de euro pe hectar; Suceava, Neamţ şi Bacău: 3.500 - 5.000 de euro pe hectar; Vâlcea şi Argeş: 2.500 - 4.000 de euro pe hectar; Vaslui: 2.500 - 4.000 de euro pe hectar.

Rekkers se aşteaptă ca şi în 2018, preţurile să mai crească, în medie cu 10%, urmând a fi influenţat şi de apariţia unor schimbări în legislaţie legate de condiţionarea achiziţiilor de terenuri de experienţa în agricultură sau cetăţenie. Şi cuantumul subvenţiei la hectar va influenţa decisiv preţul suprafeţelor agricole ce beneficiază de acest sprijin.

zf.ro

[dcp100168]

Cât au luat străinii din teritoriul ţării. Harta României aşa cum nu ai mai văzut-o

Fermierii şi speculanţii imobiliri români şi străini au cumpărat cu 9% mai multe terenuri agricole în prima jumătate a acestui an, faţă de perioada similară din 2017, dovadă că pământul românesc este tot mai căutat. În aceste condiţii de efervescenţă, preţurile sunt aşteptate să crească cu cel puţin 10% pe an.

Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 5.600 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primul semestru al acestui an, echivalentul a 8,2% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acelaşi judeţ a fost fruntaş la vânzarea de terenuri şi în prima jumătate din 2017, însă anul acesta s-au înstrăinat cu 30% mai multe loturi. Chiar şi cel mai scump teren a fost vândut în acest judeţ, care are printre cele mai mari preţuri din ţară. În luna aprilie, bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, adică 1.289 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în luna ianuarie.

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în primele şase luni este completat pe locul doi de Arad, cu circa 4.100 de tranzacţii, Dolj, cu circa 3.700 de terenuri vândute, Brăila, cu 3.200 de vânzări, şi Galaţi, cu 2.800 de tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în prima jumătate a anului la nivel naţional.

La coada clasamentului se plasează Gorj, Vâlcea, Maramureş şi Bistriţa Năsăud, judeţe în care s-au vândut în jur de 400 de terenuri agricole în perioada analizată.

La nivel naţional s-au vândut peste 68.000 de loturi agricole în primele şase luni din an, cu 9% peste volumul din perioada similară a anului anterior. În luna martie s-au vândut cele mai multe, respectiv 13.848 de terenuri, urmată de luna mai, cu 13.501 de loturi, şi luna februarie, cu peste 12.000 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.

Cumpărători de top

Anul trecut au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de teren agricol, în valoare de circa 438 mil. euro, potrivit estimărilor Agricover, instituţie financiară specializată în creditarea agriculturii. Străinii deţin circa 20-30% din suprafaţa totală de teren agricol a ţării, arată datele companiei. Totuşi, la nivel oficial, străinii deţin circa 17.000 de hectare de teren agricol intravilan şi extravilan, ceea ce reprezintă un procent de doar 0,3% din suprafaţa de 5,8 milioane de hectare de teren agricol cadastrat, potrivit informaţiilor obţinute în exclusivitate de revista Capital de la ANCPI. Trebuie menţionat că terenul înregistrat la cadastru reprezintă 42% din suprafaţa agricolă a ţării.

Braşovul este judeţul în care străinii deţin cea mai mare parte din terenul agricol cadastrat. Investitorii străini controlează 1.240 de hectare de pământ din Braşov, echivalentul a 1,23% din suprafaţa agricolă cadastrată a judeţului. Totuşi, cea mai mare suprafaţă de teren agricol deţinută de străini este în Timiş, unde investitorii au 2.640 de hectare, iar acesta este urmat de judeţul Tulcea, unde strănii controlează 1.644 de hectare, şi de Arad, unde investitorii de altă naţionalitate au 1.462 de hectare.

„Cel mai probabil volumul tranzacţiilor la nivel naţional s-a menţinut la acelaşi nivel ca anul trecut, iar interesul pentru achiziţia de teren este în continuare crescut. Fermierii sunt principalii cumparători atunci când există ofertă“, explică Robert Rekkers, directorul general al Agricover.

Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul final pentru doar 11 tranzacţii cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în prima jumătate a acestui an. Acestea cumulează o suprafaţă totală de peste 640 de hectare, iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 5.000 de euro/hectar. Cel mai scump teren, în suprafaţă de 85,4 hectare, a fost cumpărat la un preţ de 2,56 mil. lei, adică circa 558.000 euro. Terenul este situat în comuna Voiteg din judeţul Timiş şi a fost achiziţionat de Corvin-Petru Mateiu, prin firma sa Agro Nevada Tim, de la Simona-Nicoleta Morariu, potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Agriculturii. Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători agricoli din Banat, cu un portofoliu de terenuri de peste 8.500 de hectare. Tot el a fost autorul celei mai mari tranzacţii cu teren arabil din România în anul 2015, când a cumpărat 142,2 de hectare tot în comuna Viteg la un preţ de 1,3 mil. euro. Ulterior, Mateiu a mai cumpărat 260 de hectare de teren în aceeaşi localitate pentru care a plătit 2,4 mil. euro.

Totuşi, achiziţia lui Mateiu nu a fost realizată la cel mai mare preţ pe hectar. Speculantul imobiliar spaniol Imobiliara El Parque a cumpărat de la Andrei Constantin 35,56 hectare în judeţul Ilfov la un preţ de 9.000 de euro/hectar, preţ cu mai bine de o treime peste ce a plătit Mateiu în Timiş.

O suprafaţă impresionantă de teren agricol a făcut anul trecut obiectul celei mai mari tranzacţii din an. Şapte loturi comasate, în suprafaţă de 385 de hectare, din judeţul Olt, au fost vândute pentru 1,6 mil. euro. Vânzătorul a fost grupul imobiliar austriac S+B Gruppe, iar cumpărătorul, doi fermeri locali: Paulian Marius Preoteasa şi Geta Preoteasa.

Preţul terenurilor arabile s-a dublat, iar în anumite zone s-a triplat, în ultimii cinci ani, potrivit estimărilor Agricover. Pentru acest an, specialiştii se aşteptată la o creştere cu 10% a preţului, rată ce s-ar putea menţine până în 2020. Chiar şi aşa, cele mai scumpe preţuri din România sunt la jumătate din preţul de pornire din Germania.

Dacă în Ilfov sau Ialomiţa, preţul pământului poate atinge un maxim de 10.000 de euro/hectar, în Germania, preţul terenurilor agricole variază între 25.000 şi 60.000 de euro/hectar, similar cu cel din Olanda.

„Deşi în creştere în ultimii ani, preţul terenului agricol este încă mic în comparaţie cu preţul terenurilor agricole în Europa de Vest. Pe piaţă există toate premisele care să susţină trendul crescător al terenului arabil: preţul încă scăzut, randamente bune la hectar, subvenţii. În plus, fermierul deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul este arendă. În acest context, interesul acestuia de a continua să achiziţioneze se va păstra şi în urmatoarea perioadă“, adaugă Robert Rekkers.

Potrivit acestuia, sunt o multitudine de factori care pot influenţa evoluţia preţurilor terenurilor, printre care se numără gradul de fărâmiţare a terenurilor, nivelul subvenţiilor, productivitatea şi profitabilitatea terenului în proprietate, oferta redusă de teren arabil la vânzare, accesul la finanţarea necesară achiziţiei, dar şi limitarea accesului la teren agricol prin lege.

Prioritate la cadastru

Directorul Agricover mai spune că o mare problemă şi o barieră în vânzarea terenurilor agricole o reprezintă lipsa cadastrului la nivel naţional. Agenţia de Cadastru a apelat, până acum, la o serie de măsuri legislative pentru a înregistra toate proprietăţile din România într-un timp cât mai scurt. Accentul se pune pe implementarea schemelor de plăţi în agricultură prin identificare şi înscrierea în cadastru a tuturor terenurilor agricole, până în 2020.

Administratorii proprietăţilor aflate în domeniul public şi/sau privat al statului au la dispoziţie următoarele două luni pentru a cere finanţare de la ANCPI în vederea înregistrării în cadastru a tuturor imobilelor, obligaţie apărută printr-o nouă lege publicată în 26 iulie 2018. Specialiştii estimează că aceste bunuri ar avea o suprafaţă cuprinsă între 600 şi 800 de hectare.

 „Aceasta este una dintre măsurile pe care le vom lua pentru a grăbi procesul de înregistrare sistematică în România. Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) are cel mai alert ritm de la înfiinţare. Am evoluat foarte mult faţă de anii precedenţi pentru că, în acest an, avem cel mai mare număr de contracte de prestări servicii, respectiv 1.835, şi sunt în desfăşurare lucrări la nivelul întregii localităţi în 182 de UAT-uri, precum şi în peste 25.000 de sectoare cadastrale, din peste 2.300 de UAT-uri. Sperăm ca în acest demers să primim sprijin şi de la administratorii terenurilor statului care acum au posibilitatea să acceseze fondurile noastre pentru inventarierea proprietăţilor, care reprezintă un procent destul de mare şi care trebuia făcută cu mult timp în urmă”, a explicat Radu-Codruţ Ştefănescu, preşedintele şi directorul general al ANCPI. 

Lege anti-speculanţi

Un proiect de lege, iniţiat de parlamentari PSD, îşi propune să uşureze accesul tinerilor la piaţa funciară şi să reducă achiziţiile de terenuri agricole cu scop speculativ. Proiectul a trecut de la Senat la Camera Deputaţilor şi are şanse să fie adoptat în acest an. Una dintre modificările vizate de noua lege prevede ca, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani şi atunci doar statului român.

Actul normativ stabileşte şi condiţiile necesare achiziţiei de teren arabil. Astfel, în cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să locuiască pe raza localităţii unde se află terenul oferit spre vânzare şi, în acelaşi timp, să fi desfăşurat activităţi agricole în aceeaşi zonă cu minim cinci ani înainte de publicarea ofertei. Aceste condiţii nu se aplică, însă, dacă cei interesaţi de achiziţie sunt fermieri tineri.

În cazul firmelor, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localităţii unde se oferă terenul la vânzare, să fi desfăşurat activitate agricolă în aceeaşi zonă cel puţin cinci ani, iar veniturile obţinute din agricultură să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani. 

Mai mult, arendaşii care doresc să cumpere terenul exploatat trebuie să deţină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare încheiat şi înregistrat cu minim un an înainte de data publicării oferite de vânzare a terenului. Conform proiectului legislativ, dreptul de preempţiune în cazul proprietarilor de terenuri învecinate este deţinut de cel care are terenul vecin cu cea mai mare latură la lotul de vânzare, iar dacă sunt mai mulţi care îndeplinesc această condiţie, atunci se alege cel mai tânăr dintre ei.

capital.ro

[dcp100168]

Străinii nu deţin 40% din terenurile agricole, legislaţia va fi modificată

Legea vânzării terenurilor va fi modificată, în sensul că va uşura accesul cumpărătorului român la acestea, a anunţat marţi, la TVR, ministrul Agriculturii Petre Daea, care susţine că străinii deţin mai puţin teren agricol decât indică studiile.

Ministrul a spus că legea se află în procedură parlamentară, la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională, şi că modificarea legii a fost o decizie politică, care îi aparţine liderului PSD Liviu Dragnea.

Daea a precizat că preţurile terenurilor agricole variază între 2.000 de euro/ha şi 60.000 de euro/ha. Preţul de 60.000 de euro este valabil pentru comuna Matca din judeţul Galaţi, o zonă în care sunt mulţi cultivatori de legume.

Ministrul a infirmat datele unui studiu realizat recent pentru parlamentarii europeni, care arată că cetăţenii străini controlează circa 40% din terenul arabil al României şi a spus că în curând va prezenta cifrele reale.

Studiul invocat defineşte fenomenul vânzării terenurilor drept alarmant, pentru că are efecte negative şi asupra agriculturii, cât şi asupra satelor şi forţei de muncă. Conform studiului, care nu a folosit date oficiale, circa 30% din terenuri sunt deţinute de cetăţeni din UE, iar 10% unor persoane din alte state.

mediafax.ro

Legea privind vânzarea terenurilor agricole se modifică în Parlamentul României în aşa fel încât accesul să fie uşor şi direct pentru cumpărătorii români, a declarat, marţi seara, la TVR 1, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

El a fost întrebat dacă poate să spună cât teren agricol a fost vândut străinilor. "Nu vă pot spune. Lăsaţi-mă să aduc date exacte! Eu nu mă joc cu cifrele, eu nu mă joc cu vorbele. Le voi da exact şi cât de curând", a dat asigurări Daea.

În ceea ce priveşte modificările pe Legea privind vânzarea terenurilor către cetăţeni străini, ministrul Agriculturii a afirmat că "sunt acţiuni excepţionale făcute în Parlamentul României", astfel încât fermierii români să poată avea acces uşor la terenul respectiv. "Nu modific eu această lege. Parlamentul României modifică această lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politică pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv. O să vedeţi exact, concret, cum se va derula această lege. A trecut de Camera superioară. Accesul o să fie uşor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă", a spus şeful MADR.

Întrebat care mai este preţul unui hectar de teren agricol în România, Daea a răspuns: "Un hectar de teren costă de la 2.000 de euro la 60.000 de euro, depinde de zonă. Vă spune ministrul Daea". "Duceţi-vă la Matca, în Galaţi, să vedeţi că atât este! Este cel mai mare bazin legumicol. Dacă intri în Matca vezi casele acoperite de luciul solariilor şi al serelor. Acolo, în fiecare zi, câte 4-5 tiruri de legume pleacă în afară, în Lituania, Estonia, Polonia. Se produc legume pentru alţii. La Peretu, aici, lângă Roşiorii de Vede, se iau cartofii şi se exportă în Polonia", a precizat oficialul de la Agricultură.

agerpres.ro

[dcp100168]

Petre Daea exagerează cu terenurile agricole de 60.000 de euro pe hectar din Matca, Galaţi. Primarul comunei Matca: „Nu am auzit de aşa ceva. Sunt preţuri colosale”

Nelu Costea, primarul comunei Matca, judeţul Galaţi, susţine că preţul unui hectar de teren agricol în comuna începe de la 3.000 de euro pe hectar şi poate ajunge până la 7.000 de euro pe hectar, în funcţie de zonă, infirmând astfel informaţiile răspândite de ministrul Agriculturii Petre Daea, cum că preţul unui hectar de teren agricol ajunge la 60.000 de euro în Matca, cât un apartament cu două camere în Bucureşti.

„Exagerează. Nu am auzit de aşa ceva. Sunt preţuri colosale. Un preţ mediu ar fi de 5.000- 6.000 de euro pe hectar. Preţurile încep de la 3.000 de euro pe hectar şi pot ajunge până la 7.000 de euro pe hectar, în funcţie de zonă. E posibil, cu anumite construcţii de spaţii protejate (sere, solarii - n.red) să ajungă la 60.000 de euro pe hectar, însă aceste construcţii nu durează”, a spus Nelu Costea, primarul comunei Matca din judeţul Galaţi.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat marţi, la TVR, că în România preţurile terenurilor agricole variază între 2.000 de euro pe hectar şi 60.000 de euro pe hectar. Preţul de 60.000 de euro este valabil pentru comuna Matca din judeţul Galaţi, o zonă în care sunt mulţi cultivatori de legume.

În perioada ianuarie - august 2018, ministerul Agriculturiii a avizat tranzacţionarea a 766 de hectare de teren agricol, vândute la un preţ mediu de circa 5.100 de euro pe hectar, valoarea totală a tranzacţiilor ajungând la peste 3,9 mil. euro, potrivit calculelor ZF bazate pe datele publicate pe site-ul ministerului. În primele opt luni din 2018, cele mai ieftine terenuri agricole s-au vândut cu 3.000 de euro pe hectar în judeţele Mehedinţi şi Iaşi, iar cel mai scump teren s-a vândut în judeţul Arad, la 16.800 de euro pe hectar, potrivit analizei ZF.

astazi.ro

[dcp100168]

Fruntași la vânzările de terenuri agricole  

Județele Galați și Brăila se află în topul național al vânzărilor de terenuri agricole în 2018. Potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), anul acesta, în județul Galați s-au înregistrat 5.045 de vânzări de terenuri, cele mai accelerat ritm al tranzacțiilor imobiliare fiind în lunile octombrie, august și martie, în ordine.

În județul Brăila, în cele 11 luni scurse din acest an s-au vândut 5.26 de terenuri agricole, în topul celor active luni de tranzacționare numărându-se mai, aprilie și noiembrie. În clasamentul național, Galațiul și Brăila sunt devansate de Timiș, unde s-au înregistrat cele mai multe vânzări de terenuri în 2018, urmat de Dolj și Arad. În total, cele cinci județe fruntașe la tranzacții acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în primele 11 luni ale anului la nivel național. Valoarea medie a hectarului de teren agricol vândut s-a ridicat la 5.300 euro, a calculat ANCPI.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Tranzacții cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în primele luni din 2019


 

[dcp100168]

Ponderea străinilor

Estimările jucătorilor activi în domeniul agricol indică faptul că străinii dețin circa 20-30% din suprafața totală de teren agricol a țării. Totuși, la nivel oficial, străinii dețin abia 19.000 de hectare de teren agricol intravilan și extravilan, ceea ce reprezintă un procent de doar 0,3% din suprafața de 6,3 milioane de hectare de teren agricol cadastrat, potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Profit.ro de la ANCPI.

Spre comparație, în vara anului trecut, datele oficiale arătau că străinii controlează o suprafață de circa 17.000 de hectare, adică cu 11,7% sub situația actuală, în contextul în care suprafața totală cadastrată de la acea vreme era de 5,8 milioane de hectare. Trebuie menționat că terenul înregistrat la cadastru reprezintă circa 42% din suprafața agricolă a țării.

Brașov este județul în care terenurile agricole deținute de străini au cea mai mare pondere din țară în suprafața agricolă cadastrată a județului. Investitorii străini controlează 1.328 de hectare de pământ din Brașov, echivalentul a 1,21% din suprafața agricolă cadastrată a județului. De altfel, acesta este singurul județ în care procentul depășește 1%.

Totuși, cea mai mare suprafață de teren agricol deținută de străini este în Timiș, unde investitorii au 2.818 hectare, iar acesta este urmat de județul Tulcea, unde strănii controlează 1.700 de hectare, și de Arad, unde investitorii de altă naționalitate au 1.417 hectare. Datele de la cadastru mai arată că străinii dețin circa 21.000 de terenuri agricole, echivalentul a 0,3% din numătul total de imobile cadastrate la nivel național. Străinii dețin oficial cele mai multe terenuri în Brașov și Ilfov, adică aproximativ 1.800 de loturi, urmate de județele Timiș, cu circa 1.700, și Dâmbovița, cu 1.200, număr similar cu cel din Tulcea.

profit.ro

[dcp100168]

Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane, etc.

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%). Din total, 9,57 milioane ha de terenuri agricole fac obiectul subvenţiilor APIA.

comisarul.ro

[dcp100168]

VP Bank, cea mai mare bancă independentă din Liecht­en­stein, revine cu investiţii pe piaţa terenurilor arabile din România

Un fond de investiţii controlat de cea mai mare bancă independentă din Liechtenstein a adus în România, în luna august, aproximativ 830.000 de euro, cel mai probabil pentru a investi în achiziţiile de teren arabil. Compania pe care o controlează în România deţine deja teren în judeţe precum Galaţi, Vaslui, Timiş şi Arad, iar în 2017 a făcut majorări de capital de 6,2 milioane de euro.

Compania RO AGRICULTURE INVESTMENT SICAV SRL deţinută de Ro Agriculture Investment SICAV-SIF, un fond de investiţii al VP Bank, cea mai mare bancă independentă din Liecht­en­stein, a reînceput să aducă bani în România prin majorări de capital. Din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, în luna august, societatea şi-a majorat capitalul social cu aproximativ 826.700 de euro, banii provenind din Luxemburg. Decizia vine şi în contextul în care, din datele oferite ECONOMICA.NET de către Termene.ro, luna trecută compania a fuzionat prin absorbţie cu Nivida SRL, o altă companie controlată de fondul de investiţii al VP Bank.

Ro Agriculture Investment Sicav, care se ocupă în principal, conform codului CAEN, de cumpărarea şi vânzarea de bunuri mobiliare proprii, dar şi de cultivarea cerealelor, a raportat pentru anul trecut un business de peste 8,7 milioane de euro şi un profit de 3,7 milioane de euro cu numai cinci angajaţi, acesta fiind cel mai bun an al afacerii din România. În ceea ce priveşte investiţiile extrem de discrete pe plan local, majorarea din luna august este prima importantă din punct de vedere valoric în acest an, deşi fondul este unul cunoscut ca mare investitor în terenurile arabile în România. Spre exemplu, în 2016, Ro Agriculture a adus în ţară, prin mai multe aporturi de capital din Luxembourg şi Olanda, peste 4,2 milioane de euro.

De asemenea, în 2017, VP Bank a trimis indirect în România  aproximativ 13,2 milioane de euro prin două majorări de capital la Ro Agriculture Investment Sicav-SIF , în valoare totală de 6,2 milioane de euro şi  printr-o altă majorare de 6,9 milioane de euro care a intrat în capitalul social al  Roden Agro SRL. Din datele  TERMENE.ro, Roden Agro SRL, un business de puţin peste 8.500 de lei cifra de afaceri în 2016 şi un singur angajat, era deţinută de Ro Agriculture Investment Sicav-SIF. Acum, Roden Agro SRL figurează ca dizolvată din februarie 2018.

Extrem de discret pe piaţa imobiliară, fondul de investiţii a ieşit puternic la cumpărături în România încă din 2013 când a încheiat mai multe contracte de vânzare tip lease-back (vânzare a unui activ pe termen lung şi inchirierea sa în regim de leasing) pe o suprafaţă de teren de aproximativ 4.800 de hectare, din care 3.200 de hectare în judeţele Galaţi şi Vaslui, iar restul în Timiş şi Arad, potrivit unui raport al companiei ce datează din 2013. De asemenea, urmare a fuziunii cu Nivida, compania deţine teren la Tormac, judeţul Timiş.

 „Prețurile din această ţară (Germania n.red) sunt exorbitante, ca şi în inima Europei. Unde ai plătit pentru un hectar 8.000 de euro, astăzi dai 50.000, de aceea a fost abordată cu ceva timp în urmă în România. Cu toată prudența și considerația, desigur. Verificăm în avans dacă condițiile sunt întotdeauna bune, pentru a exclude riscurile. Desigur, problema corupției nu este rezolvată. Dar țara oferă o forță de muncă bine educată și prietenoasă cu investitorii. Și cu 5.000 până la 7.000 de euro pentru un acru, pământul este încă relativ ieftin", declara în decembrie anul trecut Dirk Rüttgers, administratorul german al Ro Agriculture Investment Sicav, pentru Wirefax.

economica.ne

[dcp100168]

Galațiul este în topul vânzărilor de terenuri agricole

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) precizează că, în luna ianuarie 2020, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole sunt Timiș - 578, Brăila - 391 și Galați - 366.

În aceeași perioadă au fost vândute, la nivelul întregii țări, 35.231 de imobile, cu 15.259 mai puține față de luna decembrie 2019. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în luna ianuarie a noului an este cu 4.498 mai mare față de perioada similară a anului trecut.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în acest interval în București - 5.229, Ilfov - 4.020 și Călărași - 2.141. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Tulcea - 221, Sălaj - 148 și Olt - 54.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna ianuarie 2020, a fost de 22.265, cu 4.894 mai mare față de luna ianuarie 2019. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București - 3.544, Buzău - 2.755 și Ilfov - 2.681. La polul opus, se află județele Olt - 78, Sălaj - 69 și Caraș Severin - 52.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Avalanşă de terenuri agricole la vânzare: peste 220 de hectare de teren arabil au fost scoase la vânzare în luna august în judeţul Galaţi. Proprietarii: seceta a calamitat 100% cultura, arenda este prea mică, am fost nevoiţi să vindem

Un număr de 305 de parcele de teren arabil, cu suprafeţe cuprinse între câţiva zeci de metri pătraţi şi până în 15 hectare, ce însu­mea­ză în total o su­prafaţă de 222 hectare, au fost scoase la vânzare în cursul lunii august în judeţul Galaţi, potrivit datelor publicate pe site-ul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Galaţi. Spre com­paraţie, în judeţul Bihor au fost înregistrate numai 50 de oferte de vânzare de terenuri arabile în luna august, iar în Harghita până în 20 de oferte.

„Seceta este prin­cipala problemă în zona Moldovei. La noi a fost calamitată 100% cultura“, spune Dana Diaconu, care a scos la vânzare luna trecută un teren de 1,8 hectare în extravilanul localităţii Frumuşiţa, situată la 25 de kilometri distanţă de oraşul Galaţi, la un preţ de 2.400 de lei (circa 500 euro), conform DAJ Galaţi.

zf.ro

[dcp100168]

Galațiul, cele mai multe terenuri agricole vândute

În luna septembrie, au fost vândute, la nivelul întregii țări, 62.054 de imobile, cu 3.668 mai multe față de luna august, anunță Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București, Ilfov și Timiș, iar cele mai puține, în Olt, Călărași și Alba. Numărul ipotecilor, la nivel național, a fost de 22.169, cele mai multe fiind înregistrate în București, Ilfov și Timiș. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în luna septembrie sunt Galați - 1.013, Buzău - 804 și Brăila - 802.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galațiul, în top la terenuri agricole vândute

În luna iunie 2024, cele mai multe vânzări de imobile s-au înregistrat în București - 9.062 și în județele Ilfov - 3.707 și Timiș - 2.138, iar cele mai puține au fost în Teleorman - 45, Covasna - 252 și Olt - 260, a anunțat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a șasea lună a anului au fost Dolj - 488,  Galați - 400 și Arad - 372. În primele șase luni ale anului, au fost tranzacționate 296.429 de imobile, cu 14.856 mai multe față de perioada similară a anului 2023.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul, în topul vânzărilor de terenuri agricole

Galaţiul rămâne în topul judeţelor în care se vând cele mai multe terenuri agricole, în ultima lună a anului 2024 fiind încheiate nu mai puţin de 734 de astfel de tranzacţii.

Pe poziţiile următoare, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, s-au situat judeţele Timiș - cu 709 terenuri vândute și Dolj - cu 624. La nivelul întregii țări, peste 57.000 de case, apartamente şi terenuri au fost vândute în decembrie 2024, cu 2.990 mai puţine decât în perioada similară din 2023.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, luna trecută, în București - 13.257, Ilfov - 3.890 și Timiș - 3.296, iar cele mai puține s-au raportat în Teleorman - 78, Ialomița - 121 și Alba - 319. Pe parcursul întregului an 2024, au fost tranzacționate în total 643.334 de imobile, cu 8.491 mai multe decât în 2023.

viata-libera.ro