Anul agricol 2016, în judeţul Galaţi

[dcp100168]

Anul agricol 2016, în judeţul Galaţi

Sunt mii de fermieri în judeţul nostru, aşa că starea economia locale din acest an va depinde, în bună măsură, şi de cum vor merge afacerile agricole. Or, în acest domeniu de activitate, problemele sunt nesfârşite. Dacă plouă suficient şi la timp, iar recoltele sunt bogate, ele se vând prea ieftin. Preţul mai mare al mărfurilor vine, de regulă, pe fondul secetei şi al sub-producţiei. Deci fermierul tot nu scoate cât preconiza. Iar dacă nu apare nimic altceva, măcar se mai găseşte statul să schimbe vreo lege sau să pună un impozit nou şi tot are agricultorul o perioadă în care stă cu inima strânsă, aşteptând să vadă dacă pierde sau câştigă. Dar chiar şi aşa, fermierii şi managerii din agricultura gălăţeană speră la un 2016 bun, cu belşug. Şi poate chiar să primească sprijin ca să rezolve parte dintre veşnicele probleme din agricultura gălăţeană…

Marile culturi din câmp şi din solar

La acest moment, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi n-a terminat încă de centralizat suprafeţele cultivate. O va face, probabil, în iunie. Datele certe le-ar putea avea, mult mai repede, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), după apropiata finalizare a sesiunii de depunere de cereri pentru subvenţie. Totuşi, din datele noastre, proporţiile din câmp se păstrează, de la un an la altul, pentru cultura mare, legume, fructe şi vie. Astfel, avem grâu pe 57.457 hectare şi porumb pe circa 115.000 de hectare. Alte peste 50.000 de hectare sunt cultivate anual cu floarea soarelui, iar legumele (cu tot cu cartofi, fasole şi mazăre), ocupă cam 11.000 de hectare. Prost şi foarte prost, din punct de vedere al suprafeţelor cultivate, stăm la vie (avem doar 15.273 de hectare de vie pe rod, în judeţ!) şi la livadă (cu numai 724 de hectare cu pomi pe rod).
S-au schimbat, pe alocuri, suprafeţele cultivate cu plate tehnice. Spre exemplu, 2015 a fost un an dezastruos pentru cultivatorii de rapiţă, care până în primăvară îşi întorseseră mai bine de jumătate din cele 14.000 de hectare însămânţate cu această cultură. Cum începutul de toamnă a venit cu ploi, fermierii au înfiinţat culturi de rapiţă pe 17.344 de hectare şi se aşteaptă acum la recolte bogate şi, poate, atenuarea unora dintre pierderile de anul trecut. Despre cum stau lucrurile, în câmp, la acest moment, ne-a vorbit preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, inginerul agronom Petre Grigore.
„În linii mari, starea culturilor este una bună, la acest moment. Putem spune că, până acum, în Galaţi a plouat destul de bine, excepţie făcând doar nordul judeţului şi câteva zone din centru. Ne confruntăm, ce-i drept, cu acest fenomen de nebulozitate, care nu favorizează dezvoltarea plantelor. Să sperăm că, în curând, va fi mai puţin înnorat. Aşteptăm şi soare, dar nu prea mult, astfel încât să nu avem din nou, problemele mari cu seceta, din anii trecuţi”, a declarat Petre Grigore.

Irigaţiile - problema veşnic nerezolvată

Că va ploua sau că nu va ploua în vară, lipsa accesului la sistemul de irigaţii va rămâne, fără doar şi poate, o problemă majoră pentru fermierii gălăţeni şi în acest an. După ce sistemul construit în perioada comunistă a fost vandalizat, la acest moment se mai pot iriga doar circa 15.000 de hectare, în principal în Lunca Siretului şi în Lunca Prutului. Magistralele şi conductele ar putea duce apa spre suprafeţe mai mari de câmp, dar pe care nu mai este rentabil pentru fermier să ude. Spre exemplu, teoretic, în bazinul legumicol de la Tecuci-Matca s-ar putea uda. Problema este că infrastructura permite doar folosirea apei din Dunăre. Comuniştii au gândit bine sistemul, în sensul că, la vremea la care l-au construit, statul avea şi bani să plătească energia pentru irigat. Dar acum, să împingi apa din Dunăre la 90 de metri înălţime, la Vânători şi să o transporţi încă vreo 90 de kilometri, până la Matca, nu mai e la îndemână. Dealtfel, anul trecut un singur fermier din comună s-a încumetat să irige în acest regim: inginerul Gavrilă Tuchiluş, managerul Agrimat Matca SA. Soluţia problemei există şi constă în realizarea unei aducţiuni care să le permită fermierilor din zonă să ude cu apă din Siret, mai exact din bazinul hidrocentralei de la Movileni. Asta ar costa, potrivit unei estimări a directorului adjunct al filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ing. Gheorghe Lefter, cam 90 de milioane de lei.  Dar dacă, în ciuda costurilor, proiectul s-ar realiza totuşi – în zonă se lucrează deja la colectarea de date şi la proiectare - preţul la care ar putea iriga legumicultorul din zonă s-ar înjumătăţi. Nu-i puţin lucru pentru economia judeţeană!
Fără speranţă că vor putea vreodată să irige rămân însă fermierii care lucrează pământ din nordul şi centrul judeţului. Deşi o soluţie se întrezărea şi aici - comuniştii gândiseră o „inimă” a sistemului de irigaţii gălăţean la Suhurlui unde începuseră să construiască un imens baraj – acum gândul fermierul mai poate zbura doar către miliardul de euro, din bani europeni, pe care îi putem cheltui pentru irigaţii. Dar speranţele sunt slabe, chiar şi cu bani la îndemână…

Depozitare n-are oricine

Una dintre principalele nemulţumiri ale agricultorilor gălăţene este că n-au suficient spaţiu de depozitare a recoltelor. Or, neavând unde să îşi stocheze producţia, sunt de cele mai multe ori nevoiţi să vândă în baza unor contracte futures (pe baza cărora poţi să câştigi, dar şi să pierzi, la preţ) sau să o dea direct din câmp, la recoltat, la preţ mai mic. Potrivit unei statistici realizate de DADR Galaţi, capacitatea de stocare, în judeţul nostru, ar fi de doar 225.000 de tone. Dar mare parte dintre silozuri aparţin nu fermierului, ci marilor traderi şi societăţilor prelucrătoare de cereale… Sunt de folos şi magaziile de cereale, în care este loc pentru vreo 323.000 de tone, potrivit aceleiaşi statistici. Dar asta nu înseamnă chiar mult, în condiţiile în care fermierii gălăţeni produc peste 700.000 de tone anual.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Probleme de piaţă pentru agricultorii gălăţeni. Producţie bună, preţuri mici

Fermierul gălăţean n-are încă suficientă putere economică încât să se poată impune în negocierile cu marii traderii internaţionali de cereale şi de plante tehnice. În consecinţă, indiferent de vreme şi de condiţiile din câmp, pentru el, fiecare an este unul greu. Ba îl nenoroceşte seceta, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, ba se vede nevoit - în anii agricoli mai buni, cum e acesta - să-şi vândă recoltele la preţuri de nimic, mai ales în cazul în care nu a încheiat contracte futures pentru întrega producţie. Soluţii pentru rezolvarea perpetuei situaţii de criză există, dar lipsesc banii cu care fermierii le-ar putea pune în practică.

Mai ales în acest an, când subvenţiile au întârziat - de fapt, nici nu s-au plătit, încă, integral! - cei mai mulţi dintre fermieri au fost nevoiţi să vândă repede orz şi grâu, din câmp, pentru a-şi putea asigura un minim de lichidităţi în fermă. Alta ar fi fost situaţia lor financiară dacă şi-ar fi permis să vândă mai târziu...

Am vorbit cu preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, inginerul Petre Grigore, despre ce se întâmplă, în aceste momente, în câmp şi despre ce se prevede pe pieţele de cereale. Cu date depre preţuri vine şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar ele par să fie, mai degrabă, neconforme cu realitatea.

Păioasele au dat rod bun

S-a cultivat grâu, în acest an, în fermele din judeţ, pe o suprafaţă totală de 57.232 de hectare, informează Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Alte 8.031 de hectare au fost ocupate de lanuri cu orz. Suprafeţele sunt cam la fel de întinse ca în fiecare an. Producţia medie, la hectar, pe judeţ, ar trebui să depăşească patru tone, la păioasele care s-au recoltat până acum, potrivit estimărilor preşedintelui APCPT Galaţi, Petre Grigore. Iar media de peste patru tone înseamnă că managerii care au aplicat tehnologii performante în lanurile lor ar trebui să scoată chiar mult mai mult de atât. Nu sună rău deloc, ar putea spune analiştii pieţelor de cereale, în condiţiile în care, anul trecut, producţia medie de grâu la nivelul judeţului fusese de doar 2,83 tone. În 2013, media producţiei de grâu, la nivelul Galaţiului, era de 3,24 tone. Carevasăzică, rod a fost!

Răsărita, multă şi mândră

Sunt, în acest moment, 51.125 de hectare cultivate cu floarea soarelui, în judeţ. Producţia se anunţă satisfăcătoare, dacă şi vremea va ţine, în continuare, cu fermierul. Anul trecut - favorabil numai pe alocuri pentru răsărită - se scosese o producţie medie de doar 1.520 de kilograme la hectar, în condiţiile în care, în 2014, se recoltaseră, în medie, 1.820 de kilograme la hectar. În 2015, mulţi dintre fermierii care îşi puseseră speranţa în vânzarea recoltei de floarea soarelui - un pic mai bună faţă de culturilede păioase, pârjolite de secetă - au întâmpinat însă probleme la valorificare, din cauza variaţiilor de preţ.

Porumbul e frumos, dar seceta abia începe

"La porumb, încă nu putem spune nimic sigur, la acest moment. Arată bine, nimic de zis, dar urmează o perioadă de secetă peste care va trebui să trecem", a precizat ing. Petre Grigore.

Într-o fermă de cereale, managerul se bazează, de regulă, în mai mare măsură pe încasările din vânzarea porumbului şi a plantelor tehnice, decât pe banii pe care i-ar putea obţine de pe urma grâului şi a plantelor furajere.

În 2015, producţia medie de porumb, la hectar, a fost în judeţul nostru de 2,22 tone, în vreme ce în 2014 se obţinuseră 3,80 tone la hectar. S-au înregistrat însă şi cazuri dramatice, cum ar fi cel al mai multor fermieri bereşteni, care nici n-au mai băgat combina în lanul de porumb, văzând că nu mai au ce recolta, ci le-au vândut ţăranilor mai săraci puţinii ştiuleţi care se făcuseră.

Preţurile mici îi nemulţumesc pe fermieri

"Marea problemă, în acest an, nu este cea a producţiilor, ci aceea a preţurilor pe care le obţinem pentru recolte. E o chestiune care ajunge să deranjeze aproape în fiecare an. Totuşi, în vara lui 2016, adică acum, preţurile sunt mai mici decât au fost în 2015. Păi, dacă iei pe kilogramul de grâu doar 55 de bani, unde ajungi? La orz e şi mai prost preţul, pentru că se merge în acest moment cu doar 50 de bani pe kilogram", a mai precizat ing. Petre Grigore.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) face însă publice date care cosmetizează puţin realitatea. Astfel, potrivit MADR, în zona Galaţiului, tona de grâu s-ar vinde cu nu mai puţin de 692 lei. Asta ar plasa judeţul nostru într-o zonă bună a pieţei de profil. Cele mai mici preţuri la grâu, susţine MADR, ar fi acum înregistrate în nord-estul ţării (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui), unde preţul tonei ar fi de 580 lei. La fel de căzută ar fi piaţa, tot potrivit MADR, în sud-vest (Gorj, Mehedinţi, Gorj, Olt), unde preţul mediu al tonei de grâu ar fi de 585 de lei.

Din păcate, banii din buzunarele fermierilor nu prea par să bată cu statisticia Ministerului...

Întrebarea este: în condiţiile în care una spun fermierii şi alta MADR, în ceea ce priveşte preţul grâului, putem avea încredere în estimările ministeriale privind preţul tonei de porumb pe care îl vor încasa fermierii în toamnă? E greu de zis. Iată, totuşi, respectivele estimări. Potrivit statisticii ministeriale, fermierii gălăţeni ar trebui să obţină, în medie, pe tona de porumb, 732 lei, în acest an. Preţuri mai mari se preconizează în judeţele din centrul ţării, unde preţurile ar putea ajunge la 770 lei tona. La polul opus, fermierii din nord-est şi din sud-vest ar urma să ia doar vreo 620 lei pe tona de porumb.

Soluţiile pentru criză: peste un miliard de euro

Două sunt nevoile fermierilor, pentru a putea să ţină la preţul cerealelor. Prima nevoie: să poată iriga câmpuri întinse, fără costuri prea ridicate. Din păcate, la acest moment, se udă doar vreo 15.000 de hectare, din totalul de 288.828 de hectare de teren agricol din judeţ. Motivul: udă doar cine are fermă în luncă de râu. În rest, mai rar şi cu mare greutate poate fi adusă apa pâna la staţia de pompare de pe terenul fermierului. O speranţă s-a ivit, în toamna trecută, cînd ministrul Daniel Constatin dădea ca sigură semnarea actelor pentru atragerea unui miliard de euro, bani de investit în refacerea infrastructurii sistemului de irirgaţii. Se şi vedeau fermierii cu marile aducţiuni refăcute, cu marile staţii de repompare reabilitate şi aşa mai departe. Din păcate - aşa cum s-a întâmplat de nenumărate ori de la Revoluţie încoace - după schimbarea guvernării, s-a constatat că lucrurile nu stăteau chiar aşa. Actualui ministru, Achim Irimescu, a declarat că miliardul lui Constatin existase doar pe hârtie şi că sigurul mod în care ar fi putut să dea ceva bani de la buget pentru refacerea sistemului de irigaţii ar fi fost să nu mai plătească subvenţiile. Or, nimeni nu şi-ar fi dorit aşa ceva, pentru că mai mult ca sigur ar fi însemnat faliment pentru bună parte dintre fermieri.

A doua mare lipsă a fermierului gălăţean: spaţiul de depozitare pentru cereale recoltate în vară. Fermierii gălăţeni produc peste 700.000 de tone de cereale şi plante tehnice anual, iar silozurile autohone pot adăposti, acum, circa 225.000 de tone, potrivit unei statistici date publicităţii anul trecut de DADR Galaţi. Problema este că mare parte din această capacitate de stocare nici măcar nu îi aparţine fermierului, ci procesatorului sau traderului. Sunt şi societăţi ca Argocov sau Agrimat Matca, ai căror manageri au investit serios şi în capacităţi de stocare. Dar, per total, nici 30 la sută dintre cultivatorii gălăţeni de cereale şi plante tehnice nu au un siloz sau o magazie de cereale unde să poată depozita. Iar acest lucru înseamnă că sunt obligaţi să îşi vândă producţia direct din câmp, fie în baza unui contract futures, fie la cel mai bun preţ pe care îl pot obţine la momentul recoltatului.

Alta ar fi socoteala dacă fermierul ar vinde, la recoltat, doar puţine cereale, cât să îşi asigure un flux de numerar în fermă, iar restul cantităţii ar putea să o stocheze şi să aştepte sezonul rece, când preţurile mărfurilor sale ar creşte simţitor. Din păcate, şi dacă reuşeşti să accesezi fonduri europene nerambursabile, siloz mare tot nu-şi faci fără să scoţi din buzunar vreun milion de euro. Iar milionul ăsta nu se găseşte chiar pe toate câmpurile, oricât de rodnice ar fi ele...

viata-libera.ro

[dcp100168]

Producţie record de prune

Semne bune are anul acesta pentru producția de prune, deși ploile și vremea rece de la începutul anului păreau că vor pune la pământ și aceste culturi. Acum în livezi se muncește de zor, iar agricultorii spun că producția lui 2016 a depășit-o de 4-5 ori pe cea de anul trecut.

Eugen Dămăceanu este unul dintre agricultorii care cultivă pruni mai mult de hobby și spune că la Tecuci, în Galați, pomii sunt încărcați de roade la ora aceasta. ”Eu mă ocup doar în timpul liber de livadă și chiar și așa pot spune că anul acesta producția ne-a depășit așteptările. Păi ca să vă faceți o idee, de la fiecare pom culeg anul acesta peste 50 de kilograme de prune, cel puțin dublu, dacă nu chiar triplu, față de 2015. Problema noastră, a micilor producători, este desfacerea. Eu știu că și samsarii au cheltuieli, dar pe tot lanțul acesta noi, producătorii, avem mereu de pierdut. De ce vă spun asta? Păi gândiți-vă că de la mine kilogramul pleacă la sub un leu, undeva la 0,8 lei/kg, iar în piață la Tecuci este peste 3 lei/kg. Nu mai spun că în București ajunge la peste 5 lei kilogramul. Adevărul este că ne-ar trebui niște depozite la nivel de localitate pentru a strânge de la toți micii productori fructele și a le comercializa la un preț mai mare, ca să ne scoatem și noi cheltuielile.”

La concurență cu SUA

La nivel global, România se află printre „puterile lumii” la producția de prune. Potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, cel mai mare producător de prune de pe mapamond este China, cu o producție de aproape 5,5 milioane de tone anual. După China urmează Serbia cu aproape 700 de mii de tone și SUA cu 560 de mii de tone. Apoi urmăm noi cu o producție în 2014 de peste 400 de mii tone. În România, prunele se cultivă pe o suprafață de peste 70 de mii de hectare.

jurnalul.ro

[dcp100168]

Campania agricolă de toamnă, demarată cu întârziere la Galaţi

Doar 13.450 ha de teren agricol din judeţul Galaţi au fost cultivate până în prezent, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din totalul de 77.700 ha programate a fi însămânţate de fermieri în această toamnă. Pe de altă parte, potrivit conducerii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, recoltele înregistrate în această vară sunt foarte bune comparativ cu cele de anul trecut.

Lipsa precipitaţiilor pe parcursul derulării campaniei agricole de vară a determinat efectuarea parţială a arăturilor pe suprafeţele recoltate, ceea ce a dus la întârzierea demarării campaniei de însamânţare din această toamnă în judeţul nostru, potrivit directorului Direcţiei Agricole Galaţi, Marius Ciprian Mihăilă. Astfel, până la momentul actual au fost însămânţate 13.250 ha rapiţă, din 14.400 ha programate, şi 200 ha orz, din 5.850 ha programate. În plus, incapacitatea de a fi însămânţată întreaga suprafaţă de rapiţă în perioada optimă, respectiv 20 august - 10 septembrie, s-a datorat imposibilităţii pregătirii corespunzătoare a patului germinativ, conform sursei citate. Abia în ultimele săptămâni precipitaţiile căzute au permis agricultorilor să pregătească pământul pentru însămânţari. „În condiţiile actuale, luând în calcul cantitatea de precipitaţii căzută în ultimele zile, campania de însămânţări se va relua în condiţii corespunzătoare. În plus, în urma discuţiilor purtate cu fermierii putem spune că sunt condiţii pentru a fi însămânţată întreaga suprafaţă programată pe structura din program, poate vor fi chiar depăşiri la unele culturi", informează Direcţia Agricolă Galaţi.

Astfel, vor fi cultivate în aceasta toamnă peste 77.700 hectare, potrivit datelor prezentate de Direcţia Agricolă Galaţi. În acest sens, sunt programate însămânţări de grâu pe o suprafaţă de 55.880 ha, triticale - 550 ha, orz - 5.850 ha, orzoaică - 800 ha, rapiţă - 14.400 ha, legume - 220 ha şi ceapă uscată - 220 ha.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte recoltele înregistrate în această vară, directorul Direcţiei Agricole Galaţi susţine că acestea sunt foarte bune comparativ cu cele de vara trecută. Astfel, producţia la secară în acest an a fost de 3.607 de kg/ha, cu 2.385 kg/ha mai mult faţă de producţia din 2015. Producţia la mazăre boabe în 2016 a fost de 3.020 de kg/ha, cu 1.831 kg/ha mai mult faţă de 2015. Creşteri semnificative s-au înregistrat şi la orzoaica de primăvară, rapiţă, orz, grâu. În ce priveşte culturile de porumb, la nivelul judeţului au fost recoltate producţiile de pe o treime din suprafaţa totală cultivată, valorile reale putând fi determinate abia în luna decembrie a acestui an.

Totuşi, prefectul Dorin Otrocol a cerut lămuriri în această privinţă, afirmând că mulţi agricultori au depus cereri la Prefectură pentru evaluarea gradului de afectare a culturilor.

Ciprian Mihăilă a explicat că specialiştii au mers în fiecare unitate administrativ teritorială unde s-au raportat pagube, au făcut măsurători la faţa locului, şi doar culturile afectate în proporţie de peste 30% au fost incluse în rapoarte. „Într-adevăr, am avut raportate iniţial mari suprafeţe afectate de secetă, dar după confruntarea cu datele din teritoriu, lucrurile s-au mai lămurit. În final s-a constatat că seceta a afectat doar 18.813 ha. Iniţial, potrivit raportărilor pe care le-am primit din partea cultivatorilor din judeţul Galaţi, reieşea că circa 97.000 de hectare de culturi erau compromise. Totuşi, după verificările efectuate în teren s-a constatat în final că doar 18.813 ha au fost afectate. Evaluarea pagubelor nu a fost făcută de noi, au fost specialişti care au mers în fiecare unitate administrativ teritorială unde s-au raportat pagube şi au făcut măsurători la faţa locului, iar în baza producţiei medii pe ultimii ani s-a stabilit gradul de afectare. Doar culturile afectate în proporţie de peste 30% au fost incluse în rapoarte”, a afirmat directorul Direcţiei Agricole Galaţi. Potrivit acestuia, cele mai afectate culturi sunt: porumbul - afectat pe o suprafaţă de 8.925 de ha şi floarea soarelui - 6.386 de ha, iar în proporţie mai redusă sunt culturile de soia şi lucernă, dar şi păşunile.

impartial.ro

[dcp100168]

Cât au produs fermierii gălăţeni în 2016

N-a fost 2016 un an uşor pentru fermierul gălăţean dar, per total, a fost mai bun decât 2015. O spun oamenii, o arată şi statisticile Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Grâu s-a cultivat, în judeţ, pe 59.638 hectare. Suprafaţa e aproximativ constantă, de la un an la altul. Producţiile, însă, nu sunt. Spre exemplu, în vara lui 2015, una cu secetă accentuată, producţia medie, la nivel de judeţ, fusese de doar 2.984 de kilograme la hectar. Bineînţeles, fermierii care au putut iriga şi chiar au făcut-o, au produs mult mai mult de atât. Poate chiar 5.000 sau 6.000 de kilograme la hectar. În compensaţie, agricultorii de cultură mare de pe dealurile Bereştiului, spre exemplu, nu s-au apropiat nici măcar de 3.000 de kilograme la hectar. Prin comparaţie, în acest an, producţia medie a fost de 3.480 de kilograme la hectar, la nivelul judeţului.

Producţii mai bune s-au înregistrat şi la orz. E în genere o cultură importantă, pentru că este prima de pe urma căreia fermierul poate face un ban, în iunie, vânzând recolta. Cu atât mai important a fost orzul în acest an, când Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a înregistrat întârzieri mari la plata subvenţiilor. Producţia a crescut de la 2.713 de kilograme pe hectar în 2015 la 3.600 de kilograme, în 2016. S-a cultivat cu orz o suprafaţă de 8.031 de hectare.

Rapiţa este şi ea o cultură importantă, în principal din acelaşi motiv. Se recoltează vara şi poate fi valorificată în sezon, asigurându-i fermierului care o cultivă bani în cont pentru a putea să-şi continua treaba, în fermă. Producţia medie, la rapiţă, a fost în acest an de 3.480 de kilograme la hectar, după un 2015 greu în care mare parte din suprafaţă fusese întoarsă, iar producţia medie nu depăşise 2.320 de kilograme la hectar. S-au cultivat, în acest an, în judeţ, 17.344 de hectare de rapiţă.

În ceea ce priveşte culturile de floarea soarelui şi porumb, DADR nu face publice acum date cu privire la producţii, deoarece încă centralizează date. Parte dintre fermieri, mai ales cei care au investit în tehnologie, au obţinut producţii bune. Nu toţi, însă. „La porumb, nici n-aş estima o producţie. În mare parte e nerecoltat, încă în apă. Nu ştiu cât vom scoate din el. În ceea ce priveşte floarea soarelui, aş spune că producţia va fi de vreo 3.100 de kilograme la hectar în acest an, faţă de vreo 2.800, anul trecut. Dar şi aici avem culturi încă nerecoltate şi în apă, motiv pentru care nu ştiu acum cât va fi producţia finală, pe fermă”, a precizat inginerul Jan Florescu, unul dintre fermierii importanţi din estul judeţului. Nici în nord lucrurile nu le-au mers tocmai bine. Inginerul Tudorel Spanache spune că, în acest an, a pus atât de puţin porumb încât nici n-ar fi relevantă producţia. „La floare, am scos cam 2.800 de kilograme. Să spunem că nu-i rău aici, unde nu se poate iriga. La păioase, am avut un an bun, cu producţii cuprinse între 4.000 şi 5.000 de kilograme de hectar, ceea ce e rar, pentru zona asta. Dar baza, cel puţin în ferma mea, a fost ca şi în anii trecuţi, coriandrul. Cu o producţie de 1.700 - 1.800 de kilograme la hectar şi la preţurile care sunt pe piaţă, la această cultură, mă declar mulţumit”, a precizat ing. Tudorel Spanache.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Culturi agricole „înecate” de ploi. Pagube de milioane de euro

Ploile abundente din ultima periodă au creat mari probleme şi agricultorilor gălăţeni. Unii nu au reuşit deloc să recolteze nici acum legumele care trebuiau ca de cel puţin o lună să fie luate de pe câmp. Din cauza noroaielor şi a apei, care uneori a inundat suprafeţe mari, nu pot intra utilajele.

„Pe lânga asta, nici măcar nu putem semăna pe toate terenurile. Este apă şi nu le putem pregăti pentru o nouă recoltă“, spuneau oamenii din Lunca Prutului, unde mii de hectare sunt afectate, deja. „A plouat fantastic de mult. Din 19 septembrie şi până acum a plouat 350 de litri/mp, a plouat cam 5 litri/mp în fiecare zi. Este media pe un an de zile. Mai sunt 1.000 de hectare de recoltat, cele rădăcinoase, unde producţia medie e de 50 de tone la hectar, ar fi însemnat 50.000 de kg de legume. Cu 1 leu pe kg ar însemna circa 10 milioane de euro care se pot pierde. Nu ştiu exact ce am mai putea face acum, dar asta pare a fi cale spre faliment”, a spus Petre Grigore, fermier.

Autorităţile despre care fermierii spun că nu s-au dat peste cap să îi ajute, vor evalua pagubele, dar nu se ştie şi dacă şi cât din ce se pierde va fi şi recuperat de cei care au muncit zi lumină pe câmpuri toată vara.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Cum a fost anul agricol 2016, la Galaţi

• Chiar dacă au obţinut producţii mai bune decât în 2015, fermierii gălăţeni au fost greu încercaţi, anul trecut, de întârzierile la plata subvenţiilor

Pentru cei mai mulţi dintre fermierii gălăţeni, 2016 a fost un an agricol mai bun decât precedentul. Marea provocare a anului trecut a ţinut mai puţin de calitatea şi cantitatea recoltelor (mai ales în fermele cu tehnologie performantă) şi mai mult de lipsa banilor lichizi, în condiţiile în care plata subvenţiilor a întârziat excesiv din cauza diverselor probleme cu softurile Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Statistici despre producţii am găsit la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Grâu s-a cultivat, în judeţ, pe 59.638 hectare, anul trecut. Suprafaţa e aproximativ constantă, de la un an la altul. Producţiile, însă, nu sunt. În vara lui 2015, marcată de secetă accentuată, producţia medie fusese de 2.984 de kg/ha. Bineînţeles, fermierii care irigaseră, ajunseseră şi atunci la producţii de 5.000 sau 6.000 kg/ha. În schimb, cei care nu avuseseră această posibilitate, nu se apropiaseră nici măcar de 3.000 de kg/ha. Prin comparaţie, în 2016, producţia medie de grâu, în judeţ, a crescut la 3.480 kg/ha.

Şi dacă la grâu, fermierul îşi propune, în genere, să rămână cu banii de subvenţie neatinşi, la porumb se aşteaptă să scoată mai mult. În 2016, producţia medie, în Galaţi, a fost de 3.113 kg/ha, faţă de 2.220 kg/ha în 2015.

Recolte mai bune s-au raportat şi la orz, cultură importantă şi pentru că este prima de pe urma căreia fermierul poate face un ban, în iunie, vânzând-o. Cu atât mai importantă a fost vânzarea orzului în acest an, când Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a înregistrat întârzieri mari la plata subvenţiilor. Producţia a crescut de la 2.713 de kg/ha în 2015 la 3.600 de kg/ha, în 2016.

Rapiţa este şi ea o cultură importantă, şi pentru că îi poate aduce fermierului mai mulţi bani, dar şi pentru că îi aduce vara, când nevoie de lichidităţi în fermă e mai mare. Producţia medie, la rapiţă, a fost în acest an de 3.480 de kg/ha, după un 2015 greu în care mare parte din suprafaţă fusese întoarsă, iar producţia medie nu depăşise 2.320 de kg/ha. S-au cultivat, în acest an, în judeţ, 17.344 kg ha de rapiţă.

viata-libera.ro