Gălățeni cu datorii de milioane la Fisc

[dcp100168]

Gălățeni cu datorii de milioane la Fisc

Situaţie nemaiîntâlnită într-o comună din Galaţi. Într-o localitate unde sute de oameni trăiesc din ajutoare sociale, 50 de săteni sunt datori vânduţi Fisculului. Trei dintre ei au datorii adunate de 24 de milioane de lei. Adică de 8 ori bugetul comunei pe un an. În top conduce un cioban, care singur a adunat datorii de aproape 10 milioane de lei.

Viorel Cotigă are 47 de ani şi e cioban în satul Tălpigi, comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi. Pe lista ANAF, apare cu o datorie totală la stat de 9,8 milioane de lei. Bărbatul spune că în urmă cu trei ani a fost cooptat de un văr şi de un om de afaceri din sat să se ocupe de tranzacţii cu animale.

Viorel Cotigă, datornic ANAF: „Au plătit firma, mi-au oprit banii şi îmi dădea 12-13 milioane.” Reporter: „Dar la stat nu plăteaţi nimic?” - „Nimic, doamnă. Eu eram patronul care scoteam banii din bancă.” - „Cu ce se ocupa firma asta?” - „Achiziţii animale, mă înţelegeţi, da? Am făcut firma pe judeţul Vaslui. Venea tirul cu animale, eu nu mă duceam să cumpăr vaci, să pun mâna pe coada vacii. Venea tirul frumos şi băgam pe abator la Botoşani.”

„El a fost manevrat într-o situaţie în care nu şi-a dat seama, la o beţie şi a semnat un act de administrator la o firmă şi a acumulat aceste datorii,” explică Aurel Pârvu, viceprimarul comunei Ghidigeni.

Pe lista datornicilor ANAF figurează şi Liliana Cristea, soţia unuia dintre cei care au pus la punct această afacere. Liliana Cristea, datornic: „Nu am reuşit să plătesc factura, după aia s-a adunat factură la factură.” Reporter: „Factura la ce anume?” - „La telefon.” - „Datoriile sunt la ANAF ştiţi, nu?” - „O să încercăm să le plătim.”

În aceeaşi capcană au căzut şi alţi săteni, potrivit autorităţilor locale. Ion Archiri este tractorist iar de când a aflat că a acumulat datorii la Fisc de milioane de lei şi-a scos casa la vânzare şi nu mai este de găsit.

Comuna Ghidigeni este un caz aparte. Are 50 de datornici pe lista ANAF, dar mulţi dintre localnici trăiesc cu ajutor social, 700 dintr-un total de 6.000 de locuitori.

digi24.ro

[Mikka]

Or fi pe lista oameni simpli pacaliti... dar sunt si o gramada de avocati care sigur-sigur stiu legile. Sau si ei au fost indusi in eroare?   

[dcp100168]

Trei gălăţeni săraci datorează statului…. cinci milioane de euro! "Lista ruşinii" pentru persoane fizice

Satele gălăţene Tălpigi şi Gîrbovăţ, din comuna Ghidigeni, sunt acum mult mai aproape de capitala ţării. Asta, în condiţiile în care atât în Bucureşti, cât şi în Ghidigeni, locuiesc unii dintre cei mai mari datornici la stat din întreaga ţară. Se poate vedea asta limpede, după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a dat publicităţii lista persoanelor fizice care au datorii către stat. Sunt, în total, 187.230 de oameni care au plăţi restante către stat.
Cea mai înglodată în datorii persoană fizică din România este, în acest moment, Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 din Capitală. Acesta are de dat plătit statului, potrivit ANAF, peste 84 de milioane de lei, cu tot cu penalităţi.
Pe locurile 5 şi 7 în acest top se află doi gălăţeni. Nu sunt oameni de afaceri cunoscuţi din Galaţi, nici avocaţi, nici notari. Sunt Viorel G. Cotiga, din satul Tălpigi, şi Ion Archiri, din satul Gîrbovăţ. Ambele sate aparţin de comuna Ghidigeni, din nordul judeţului, cunoscută ca una dintre cele mai sărace din zonă. Ei bine, din toată sărăcia, Cotiga are de plată către stat 9.854.370 de lei, în vreme ce Archiri datorează nu mai puţin de 9.535.743 de lei.
Reprezentanţi ai autorităţilor locale din comuna Ghidigeni susţin că cei doi sunt oameni săraci şi că n-au desfăşurat, pe plan local, nicio activitate economică. Acum, ambii locuitori datorează statului de trei ori mai mult decât bugetul anual al Primăriei.
În acelaşi top de tristă faimă figurează şi o femeie din Corod. Se numeşte Aniţa P. Loredana Petrescu şi ar avea de dat la stat nu mai puţin de 4.290.156 de lei, potrivit ANAF. Din câte am putut afla, de la administraţia locală din Corod, tânăra de nici 30 de ani a locuit, de asemenea, în comuna Ghidigeni şi provine dintr-o familie cu posibilităţi financiare modeste.
N-ar fi prima dată când gălăţeni săraci acceptă să fie înfiinţate, pe numele lor, societăţi care ulterior se desfiinţează, lăsându-i datori vânduţi! Dacă şi aici a fost sau nu cazul unor astfel de afaceri necurate, rămâne de văzut.

Cele mai mari datorii

Dintre locuitorii oraşului Galaţi, cel mai mare datornic, conform datele ANAF, este Damian C. Nicoară, de la care statul aşteaptă 6.163.568 de lei. Urmează Lucian G. Tomescu, despre care ANAF spune că are de plătit 4.124.934 de lei şi Irimia C. Petrişor Gabriel, cu 1.250.261 de lei. În total, numai în oraşul Galaţi sunt, potrivit ANAF, 2.788 de datornici.

viata-libera.ro

Politicienii și avocații/notarii urmează separat...

[dcp100168]

Datori la ANAF pentru a acoperi afaceri ilegale. ”Am de dat la stat câteva roabe de bani”

După cum aţi putut citi în paginile ziarului „Viaţa liberă”, comuna Ghidigeni a ajuns cunoscută la nivel naţional, după ce ANAF a publicat lista datornicilor persoane fizice. Şi asta pentru că unul dintre cei mai mari datornici ai României, situat pe locul cinci în topul naţional al ruşinii, este Viorel Cotigă, în vârstă de 47 de ani, care are de dat la stat nu mai puţin de 9.854.370 de lei.

Ai crede că Viorel Cotigă este un mare om de afaceri, care a uitat să mai treacă şi pe la Fisc. Ei bine, nu e nici pe departe aşa. Bărbatul, care locuieşte de când se ştie în Tălpigi, sat component al comunei Ghidigeni, abia îşi duce traiul de pe o zi pe alta. Lucrează cu ziua pe unde apucă şi trăieşte în aceeaşi casă cu mama sa, în vârstă de 80 de ani.

Cum a ajuns să acumuleze o datorie aşa de mare la stat, am aflat chiar de la el. "Am făcut o firmă de achiziţii de animale, cu vaci. M-au ajutat alţii să o fac, mi-au spus că voi câştiga şi eu o pâine. M-au făcut şi buletin, ca să pot să fac firma. La Vaslui am făcut-o. Firma a mers, eu scoteam TVA-ul şi nu îl dădeam la stat. Eu eram în acte şi scoteam banii pe numele meu, dar apoi îi dădeam lor. Abia apoi îmi dădeau şi mie, cât voiau ei. Ei mă duceau cu maşina, scoteam banii din bancă şi apoi îmi luau banii. La un miliard şi ceva scos din bancă, mie îmi dădeau 1.500 de lei. M-au îmbătat şi m-au prostit să fac firma. Lucrau cu un abator de la Botoşani. Le-am spus că trebuie să dăm bani la stat, că eram conştient de asta, dar Cristea Paraschiv mi-a spus că şi el are datorii de 37 de miliarde (n.r. - lei vechi) şi că este în libertate şi că nici eu nu o să păţesc nimic. La un moment dat, mi-au dat bani ca să plec în Serbia. Dar acolo nu am găsit de lucru şi m-am întors acasă. Acum stau pe baza mamei şi ce mai câştig eu, pe la oameni, cu ziua”, ne-a explicat Viorel Cotigă.

"Mi-e şi frică să pronunţ suma asta"

Bărbatul a primit mai multe hârtii de la ANAF, prin care era înştiinţat că are bani de dat la stat, dar nu prea înţelege cât înseamnă suma respectivă. "98 de miliarde am de dat? Nu mă pot gândi cât înseamnă asta. Cred că sunt câteva roabe de bani. De unde să dau eu banii ăştia la stat? Mi-e şi frică să pronunţ suma asta", ne-a mai spus datornicul.

Viorel Cotigă spune că a fost încântat atunci când i s-a propus să facă firma cu pricina, mai ales că oferta a venit chiar de la un văr, Paraschiv Cristea.

Situaţia a întristat-o foarte tare şi pe mama bărbatului, care nu înţelege cum a căzut fiul său într-o aşa capcană. „Nu am văzut niciodată atâţia bani. Eu nu am vilă, am muncit cu palmele la colectiv şi am crescut 12 copii. Unul dintre ei este Viorel. El trăieşte din ce câştigă pe ici, pe colea. De unde să plătească atâţia bani? A fost păcălit de nepotul meu, Cristea Paraschiv. El a început, că al meu nu ştia ce face, că i-au dat să bea”, ne-a spus Ghiniţă Cotigă, mama datornicului.

Şi-a băgat şi soţia la înaintare

Culmea este că şi soţia lui Paraschiv Cristea, Liliana Cristea, apare pe lista datornicilor la ANAF, cu aproape patru milioane de lei. „Am avut în 2013 o firmă de achiziţii animale. O să contest amenda, nici nu ştiu cât am de dat. Firma nu a funcţionat, am ieşit în gaură şi asta este. Am fost şi prin Italia, am muncit, am mai strâns nişte bani şi i-am investit. Dar asta este, nu am mai reuşit să ducem firma mai departe. Să vină să ia alocaţia copiilor, că am doi copii cu alocaţie. Eu mă duc cu ziua ca să mă pot întreţine. Mai am şi soacra bolnavă. O să vină şi cumnata, să mă dea afară din curte. Am mai primit hârtii de la stat, dar am plătit cât am avut posibilitate. Nu suntem rău-voitori, vom încerca să plătim”, ne-a explicat Liliana Cristea, care locuieşte în satul Gârbovăţ, tot în comuna Ghidigeni.

În aceeaşi comună locuieşte şi Ion Archiri, care se află pe locul şapte în lista ANAF, cu o datorie de 9.535.743 de lei. Deşi Ion Archiri nu este de găsit în localitatea natală, oamenii ne-au spus că şi el a fost implicat în aceeaşi afacere ca şi Cotigă. Astfel, o firmă înfiinţată în urmă cu trei ani a reuşit să facă mai multe victime deodată.

Paradoxal, susţine Viorel Cotigă, firma înfiinţată în anul 2013 nici nu a fost închisă. „Firma nici măcar nu este închisă. Trebuie să mă duc la Vaslui să o radiez”, ne-a spus bărbatul.

Sumele care ar trebui plătite la stat de cei trei locuitori ai comunei Ghidigeni reprezintă bugetul localităţii pe zece ani. Asta într-o comună în care, din cei aproximativ 7.000 de locuitori, peste 600 trăiesc din ajutor social de la stat.

Chiar dacă la baza acestor datorii stau de fapt nişte oameni care au fost induşi în eroare şi folosiţi drept paravan, soluţia este departe de a fi găsită de sărmanii satului Ghidigeni. Ei speră că într-o zi vor scăpa de aceste datorii şi chiar vor să meargă la poliţie pentru a cere ajutor în acest scop.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Noutăţi în „lista ruşinii” de la ANAF

Situaţia gălăţenilor prezenţi pe primele poziţii ale „listei ruşinii” publicate de ANAF pe 1 august nu a suferit schimbări importante faţă de situaţia dată publicităţii acum trei luni. Cei mai mari datornici din judeţul Galaţi la bugetul de stat rămân în continuare cei doi săteni din comuna Ghidigeni despre care „Viaţa liberă” a scris  - Viorel Cotigă (sat Tălpigi) şi Ion Archiri (sat Gîrbovăţ) - şi care, împreună, datorează statului o sumă actualizată de 17,7 milioane de lei, echivalentul a aproximativ patru milioane de euro. Pe numele lor celor doi, oameni săraci care n-au desfăşurat nicio activitate economică pe plan local, conform edililor din Ghidigeni, au fost înfiinţate firme care, ulterior, s-au desfiinţat, lăsându-i datori vânduţi cu nişte sume pe care nu le-ar putea acoperi nici într-o sută de vieţi. Nu e primul caz, nici ultimul. Tot din satul Gîrbovăţ mai este şi Cristea Paraschiv, de la care statul vrea să recupereze „doar” 1,7 milioane de lei.

În municipiul Galaţi, cel mai mare datornic persoană fizică este tot Damian Nicoară, conform listei ANAF, cu obligaţii restante în valoare de 6,163 milioane de lei. Al doilea ar fi Lucian Tomescu, la care suma totală s-a redus de la 4,125 la 2,107 milioane (din care suma de 2.017.451 este contestată), iar al treilea este Daniel Pîrlici, cu 1,314 milioane lei obligaţii restante necontestate. Şi la gălăţeanul Petrişor-Gabriel Irimia suma de plată s-a redus, de la 1,250 la 1,081 milioane de lei.

Restanţe fiscale de peste 1.500 de lei

Lista actualizată publicată de ANAF cuprinde 187.230 contribuabili persoane fizice, care aveau restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016 şi care totalizau obligaţii fiscale restante în valoare de 3,4 miliarde lei, rezultate inclusiv din activităţi economice independente sau profesii libere.
Conform reprezentanţilor Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi, lista datornicilor va suferi şi unele modificări: „S-au exclus din lista debitorilor cu obligaţii fiscale restante persoanele fizice şi juridice ale căror datorii la bugetul de stat sunt mai mici sau egale cu suma pe care trebuie să o primească, la rândul lor, de la buget prin restituire sau rambursare. Modificările urmează a fi efectuate începând cu lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante aferente trimestrului II 2016. O altă noutate o reprezintă faptul că listele restanţierilor pe care ANAF le va publica pe viitor vor conţine o nouă coloană, numită «Observaţii», în care vor fi trecute precizări privind starea juridică a fiecărui debitor în parte, respectiv insolvenţa, falimentul sau insolvabilitatea”.
Plafoanele de la care datoriile restante se publică pe site-ul ANAF, sunt: 100.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 50.000 lei - contribuabili mijlocii; 10.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere; 1.500 lei - persoane fizice, altele decât cele de la punctul anterior.
Există şi anumite tipuri de obligaţii fiscale care nu sunt considerate obligaţii fiscale restante, şi anume: cele pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată; obligaţiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale a căror executare este suspendată; obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare, stabilite în planul de reorganizare judiciară.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Somaţii şi popriri pentru datornici. Plicul negru de la Fisc

De fapt, nu e chiar un plic, ci o hârtie împăturită, cu cu o folie neagră de plastic lipită pe ea, dar culoarea acesteia, suficient de sinistră, te face să înţelegi din prima că nu ai primit o felicitare, ci că Fiscul te anunţă că este pe cale să-ţi pună poprire pe toate conturile din bănci

Gălăţenii care au înregistrat diverse creanţe, către stat, către alte instituţii sau către terţe persoane, au reclamat mai multe cazuri în care popririle înfiinţate de Finanţele Publice pe veniturile sau conturile lor bancare n-au funcţionat, după părerea lor, aşa cum ar fi fost normal să se întâmple. "A fost soţul meu să plătească la Finanţe absolut toate datoriile, cu bani în mână. A întrebat de mai multe ori dacă asta-i tot, i s-a răspuns că da, iar după o săptămână ne-am trezit că mai aveam de achitat încă 50 de lei şi că Finanţele ne ameninţau că ne pun poprire pe conturi", ne-a spus Iuliana M., din Galaţi. Sau alt caz: "Am fost anunţată de băncile la care aveam conturi că mi s-a pus poprire pe salariu. Fiecare dintre aceste bănci trebuia, conform adresei trimis de Fisc, să-mi oprească automat o treime din orice sumă de bani îmi intra în contul respectiv. Ciudat este că la serviciu mi s-a oprit deja, la salariu, o treime. Mi-au pus poprire inclusiv pe cardul de credit. Aşa că, dacă ar fi fost ca toate băncile să-mi reţină câte o treime din salariu, însemna să plătesc vreo patru treimi. Şi, colac peste pupăză, notificarea prin care eram anunţată că mi se va pune poprire mi-a sosit acasă abia la trei zile după ce popririle începuseră. Nu cred că e normal să mi se poprească toate conturile, mai ales că nu am fost informată absolut deloc despre acest lucru”, ne-a spus o altă gălăţeancă, Violeta I.

Într-adevăr, nu e normal ca, pentru recuperarea unei datorii minore, să se pună poprire pe mai multe conturi, dar, cel puţin deocamdată, asta prevede legea în vigoare, am aflat în urma unei discuţii purtate cu Marcela Gorga, şefa Serviciului Colectare-Executare Persoane Fizice, din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi. La ora actuală, Finanţele Publice nu primesc, din partea băncilor,  o evidenţă care să spună clar care conturi sunt de debit şi care de credit. Legea actuală spune că, în cazul popririlor, trebuie blocate toate conturile. De aici apare poprirea multiplă a conturilor pentru o datorie, sau chiar, caz extrem, blocarea unor conturi "de ajutoare", prin care unele fundaţii sau ONG-uri derulează campanii de binefacere.

Somaţiile de plată, emise direct de la Imprimeria Rapidă a Finanţelor

Plicul negru este trimis de Fisc celor care înregistrează diverse creanţe, fie datorate Finanţelor, în urma unor decizii de impunere, fie altor instituţii din afară, sentinţe ale unor instanţe judecătoreşti. Cum spuneam, plicul este, de fapt, o hârtie împăturită, cu un soi de autocolant negru lipit (în genul celor care conţin codul PIN la emiterea unui card), autocolant care se dezlipeşte în momentul în care plicul este primit de adresant. Am întrebat-o pe Marcela Gorga care este traseul acestui plic până când ajunge la cetăţeanul căruia îi este adresat.

"În principiu, actul a intrat în baza noastră de date, pot fi sume stabilite prin decizii de impunere de Serviciul Registru Contribuabili, deci sunt creanţele noastre, ori sunt creanţe venite din afară. Apoi se generează somaţiile, pentru că, atunci când ajung la noi, ele sunt deja titluri executorii, adică au trecut deja 15 zile de la data comunicării. Pentru că la Unitatea de Imprimerie Rapidă de la Vâlcea se lucrează pentru toată ţara, noi generăm somaţiile între 5 şi 10 ale lunii. Iar pentru creanţele venite din afară, de exemplu o sentinţă a unei instanţe judecătoreşti, acestea sunt comunicate deja de cei care le-au emis. Acestea vin şi însoţite de o adresă, un fel de confirmare de primire, prin care cetăţeanul confirmă că a luat la cunoştinţă despre documentul respectiv. După ce se trimit somaţiile direct de la Unitatea de Imprimerie Rapidă, confirmarea de primire tot la ei se întoarce. Cele care nu sunt primite se întorc la noi, le spunem retururi, şi le publicăm pe site-ul ANAF, la rubrica Anunţuri. Pentru că se cere ori un cod fiscal, ori un CNP, acestea nu pot fi vizualizate de oricine, ci doar de contribuabilii în cauză. Pentru cele primite, se generează poprirea după 30 de zile de la data comunicării somaţiei. Lista este afişată şi aici la sediu, la etajul I. Toate documentele se trimit prin poştă. Teoretic, de trei ori ar trebui să meargă poştaşul, dacă adresantul nu este găsit de prima dată acasă. Practic... Dar sunt trei ştampile cu menţiuni care trebuie puse pe plic: „negăsit la domiciliu”, sau „mutat” sau „nu vrea să primească”. Poşta ţine între 7 şi 9 zile aceste documente, după care le trimite înapoi la noi”.

Cum a fost posibil să vină poprirea înaintea notificării? „Când iese lotul de popriri, se trimit o adresă de înştiinţare către om şi o adresă de înfiinţare a popriii. Ele se pun în acelaşi timp, pentru că se merge cu acelaşi borderou. Noi suntem obligaţi să transmitem popririle la sediul social al fiecărei instituţii: de exemplu, BCR-ul la Bucureşti, Banca Transilvania la Tg.Mureş, iar oamenilor le transmitem acasă. Dacă persoana respectivă nu este acasă şi nu primeşte de prima dată plicul, e posibil ca, de partea cealaltă, adresa de poprire să fi ajuns deja la bancă. Într-adevăr, se pot popri mai multe conturi, chiar şi cardurile de credit, pentru că în baza noastră de date figurează toate băncile la care persoana respectivă are conturi bancare. Noi nu ştim ce este acolo, nici dacă au cont de credit sau de debit, nici dacă au sau nu au bani în ele. Nu se face distincţie între sumele care se rulează prin conturile de credit, ci apare numai banca şi contul respectiv. În situaţia în care i s-au blocat mai multe conturi, persoana în cauză trebuie să anunţe angajatorul să-i opereze poprirea şi apoi să ne anunţe pe noi că firma la care este angajat îi reţine o treime din venit. Noi anunţăm atunci băncile să nu mai reţină. Gălăţenii aflaţi în această situaţie pot veni să anunţe acest lucru la sediul AJFP Galaţi, din strada Brăilei, la Serviciul Executări, etajul 2, camerele 212 B şi 212 C, sau la camera 102 de la etajul 1. Din păcate, sunt numeroase cazurile în care angajatorii refuză să facă popriri pe salarii, din motive care îi privesc”, ne-a spus Marcela Gorga, şefa Serviciului Colectare-Executare Persoane Fizice din cadrul AJFP Galaţi.

În perioada august-septembrie 2016, Fiscul gălăţean a emis aproximativ 3.000 de popriri, dublu faţă de media anuală. Pentru orice sumă care dă cu minus, fie ea şi de un leu, ies 12 hârtii care trebuie operate şi se pot face popriri. Conform Marcelei Gorga, s-au trimis somaţii şi popriri numai pentru sumele de cel puţin 100 de lei, ca să se acopere măcar costul hârtiei. Iar pentru creanţele mai mici de 500 de lei, notificările se mai fac şi telefonic.

Procedură asemănătoare şi pentru firme

Am vorbit şi cu Aurora Axinte, de la Registrul Contribuabili Declaraţii Fiscale şi Bilanţuri Persoane Juridice, şi am aflat că procedura de notificare a firmelor cu creanţe este foarte asemănătoare cu aceea pentru persoanele fizice. Şi firmele pot primi „plicul negru”, dar pentru mai multe motive, iar pe ele le „paşte” inactivarea, de exemplu, dacă nu şi-au prelungit dovada sediului social de la Registrul Comerţului. Sunt peste 500 de firme gălăţene în această situaţie de la începutul anului, caz în care acestea trebuie să reia, în totalitate, procedura de activare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un cioban din Galaţi, pe lista celor mai mari datornici din ţară

Un cioban dintr-o comună gălăţeană este cel mai mare datornic la bugetul de stat din judeţul Galaţi şi unul dintre cei mai mari datornici din ţară, el având o datorie de două ori mai mare decât bugetul comunei în care locuieşte. La nivel national, este pe locul 7 în topul restanţierilor la stat.

Ciobanul din comuna gălăţeană Ghidigeni apare într-un top al marilor datornici având de plată 11.547.199 de lei la bugetul de stat şi 852.215 de lei la bugetul asigurărilor de sănătate.

Gălăţeanul a ajuns în fruntea statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În anul 2013, ciobanul a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său, iar după ce a semnat documentele, ciobanul de 49 de ani a devenit proprietarul unei societăţi care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale. Se pare că fără ştiinţa proprietarului din acte, cei care controlau activitatea firmei nu au plătit taxele şi impozitele către stat, iar datoriile au crescut foarte mult.

De asemenea, în numele ciobanului ar fi fost făcute mai multe ilegalităţi care au dus la condamnarea acestuia la închisoare. "El nu mai este în sat, a fost dus la închisoare. Este condamnat la 7 ani şi jumătate de închisoare din cauza activităţilor de la firma pe care a avut-o, o firmă care comercializa animale şi în urma căreia au rămas nişte datorii foarte mari. De aceea apare el ca mare datornic la ANAF", a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Ciobanul a aflat despre aceste datorii uriaşe în anul 2016 atunci când a primit o înştiinţare de la ANAF.

În acelaşi fel ar fi fost păcăliţi şi alţi locuitori ai comunei gălăţene. În total sunt aproximativ 50 de persoane care au rămas cu datorii după ce firmele în care figurau ca acţionari nu au plătit taxele către stat, deşi comunitatea este una dintre cele mai sărace din judeţ, sute de persoane trăind din ajutoare sociale. „În prezent, avem între 400 şi 500 de asistaţi social iar bugetul anual al comunei este în jur de şase milioane de lei. Practic, ciobanul a strâns datorii care sunt de două ori cât bugetul nostru. Mai sunt şi alte persoane în situaţii asemănătoare. Nu au avut datorii atât de mari, dar oamenii au fost nevoiţi să le plătească. Unii le-au plătit, alţii încă plătesc lunar”, a precizat primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Localnicii din comuna gălăţeană Ghidigeni în frunte cu ciobanul care a acumulat o datorie de peste 12 milioane de lei, ar putea beneficia de o amnistie fiscală, după ce oficialii guvernamentali au anunţat că iau în calcul ştergerea debitelor pentru persoanele fizice care aveau datorii la 31 decembrie 2017.

mediafax.ro

[dcp100168]

Un cioban, campionul datoriilor la Fisc din judeţul Galaţi

Lista celor mai mari datornici la bugetul de stat din judeţul Galaţi îl are în frunte de ciobanul Viorel Cotigă, din satul Tălpigi, comuna Ghidigeni, care are restanţe de 12.276.130 de lei.

Gălăţeanul a ajuns în topul statisticilor realizate de ANAF din cauza unei escrocherii. În 2013, el a fost convins de un consătean să deschidă o firmă pe numele său şi a devenit proprietarul unei societăţi, în judeţul vecin, Vaslui, care avea ca obiect de activitate comerţul cu animale.

Fără ştiinţa sa, cei care controlau în realitate activitatea firmei nu şi-au plătit taxele şi impozitele, astfel că datoriile la stat s-au tot strâns. De asemenea, în numele ciobanului ar fi fost făcute mai multe ilegalităţi, care l-au dus în cele din urmă după gratii.

„Nu mai este în sat, este la închisoare. A fost condamnat la şapte ani şi jumătate, din cauza activităţilor de la firma pe care a avut-o”, a declarat primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Ciobanul, acum în vârstă de 49 de ani, a aflat despre datoriile uriaşe pe care le are abia în 2016, când a primit o înştiinţare de la ANAF. La momentul respectiv, datoria lui se cifra la „numai” 9.854.370 de lei.

„Oamenii de afaceri” din Ghidigeni

El nu era singurul „om de afaceri” de acest fel din comună, mai mulţi localnici naivi câzând în plasa unor escroci versaţi. „La un miliard şi ceva scos din bancă, mie îmi dădeau 15 milioane (lei vechi – n.r.). La un moment dat, mi-au dat bani ca să plec în Serbia. Dar n-am găsit de lucru şi m-am întors”, declara Cotigă, în mai 2016.

În ierarhia celor mai mari datornici din judeţul Galaţi, Viorel Cotigă este urmat de Anita Loredana Petrescu, cu 7.742.239 de lei, şi de Florentina Livia Homorăceanu, cu 7.667.326 de lei. Topul restanţierilor din judeţul Galaţi continuă, pe locul 4, cu Adrian Ciprian Mardare – 7.230.910 lei, în spatele căruia se află Damian Nicoară – 6.507.273 de lei.

Pe poziţiile 6 şi 7 se află alţi doi „afacerişti” din Ghidigeni, de data aceasta din satul Gîrbovăţ, Liliana Cristea – 4.841.699 de lei şi Ion Archiri – 4.263.483 de lei. Ultimele trei locuri din Top 10 Galaţi sunt ocupate de Cecilia Camelia Răducanu – 3.726.964 de lei, Stelian Alexe – 2.742.649 de lei şi Liviu Avram – 2.628.812 lei.

La nivel naţional, Cotigă ocupă locul 7 în topul datornicilor, condus de Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 din Capitală, care are restanţe de 236,9 milioane de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 44.000 de gălățeni sunt datori la stat. Sumele neplătite se ridică la peste un miliard de lei

Amnistia fiscală, prin care firmele și persoanele fizice pot beneficia de reducerea unor obligații restante către bugetul de stat, a intrat în vigoare odată cu publicarea procedurii în Monitorul Oficial. Toată partea de "hârțogărie", inclusiv trimiterea cererii de anulare a unor obligații, trebuie finalizată până cel mai târziu la data de 25 noiembrie.

Conform datelor furnizate "Vieții libere" de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Galați, numărul contribuabililor gălățeni vizați de această posibilă reducere a unor datorii la stat este de ordinul zecilor de mii, iar suma totală datorată de aceştia depășește miliardul de lei. "La nivelul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Galați pot beneficia de amnistia fiscală un număr de 44.707 persoane, totalul sumelor datorate de acestea la bugetul general consolidat fiind de 1.069,86 milioane lei (1,069 miliarde lei - n.r.)", ne-a informat DGRFP Galați.

Instituția gălățeană ne-a precizat și pașii care trebuie urmați de cei ce doresc să beneficieze de amnistia fiscală.

Cine, cum, cât

Mai întâi, ce spune legea, mai exact OUG 107/2024: "Debitorii persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, pot beneficia de anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă se sting prin orice modalitate toate obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024.

În cazul debitorilor persoane fizice se anulează și o parte a obligațiilor principale restante la data de 31 august 2024, în procent de 50% pentru obligații principale cu un cuantum mai mic de 5.000 lei și de 25% pentru obligații principale mai mari de 5.000 lei".

Conform DGRFP Galați, debitorii care intenționează să beneficieze de anularea unor obligații bugetare, respectiv a obligațiilor de plată accesorii și/sau a unui procent din obligațiile bugetare principale, după caz, trebuie să depună o notificare la organul fiscal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la OMF nr. 5521/2024.

Persoanele fizice care nu sunt înrolate în serviciul Spațiul Privat Virtual (SPV) pot depune această notificare la registratura organului fiscal competent sau prin poștă, cu scrisoare recomandată și confirmare de primire. Contribuabilii înrolați în SPV trimit notificarea prin intermediul acestui serviciu.

Cererea de anulare, până pe 25 noiembrie inclusiv

După primirea notificării, Fiscul analizează îndeplinirea de către debitor a obligațiilor declarative potrivit vectorului fiscal până la data depunerii notificării. Dacă acestea NU au fost îndeplinite, contribuabilul este îndrumat să le îndeplinească, pentru a putea beneficia de amnistie. Dacă obligațiile declarative au fost îndeplinite, organul fiscal efectuează stingerile, compensările și orice alte operațiuni necesare în vederea stabilirii cu certitudine a obligațiilor bugetare ce constituie condiție pentru acordarea facilității fiscale potrivit art. II-V și XVI din OUG nr. 107/2024.

În termen de 5 zile de la data înregistrării notificării, Fiscul emite și comunică debitorului decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii și certificatul de atestare fiscală. Dacă debitorul nu depune cererea de anulare a unor obligații bugetare până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, se pierde "trenul" amnistiei.

Notificarea privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare are următoarele efecte:

- nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită;

- nu se efectuează stingerea până la data soluționării cererii de anulare a unor obligații bugetare sau până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, după caz.

Condițiile necesare pentru a beneficia de amnistia fiscală

Pentru anularea dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții.

Prima - toate obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie.

A doua condiție - sunt stinse, până la data depunerii cererii de anulare, toate obligațiile bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie.

A treia condiție este ca debitorul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Această condiție se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central.

Cea de-a patra condiție cumulativă este ca debitorul să depună cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea în mod corespunzător a condițiilor prevăzute la lit. a)-c), până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

Formularul electronic CERERE DE ANULARE a unor obligații bugetare/ NOTIFICARE privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare este disponibil pe site-ul anaf.ro, accesând secțiunea Servicii online/ Descărcare declarații electronice/ Descărcare declarații/ D11. El poate fi descărcat și accesând adresa https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/D11.html.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Scrisori pentru 30.000 de restanțieri gălăţeni la buget, aduse de poștași

Așa cum "Viața liberă" a anunțat, poștașii gălățeni încep, miercuri, 23 octombrie, distribuirea scrisorilor de informare cu privire la amnistia fiscală prevăzută de OUG 107/2024. Distribuirea de către poștași a acestor documente fiscale se face în cadrul unei convenții încheiate între Poșta Română și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și vizează peste 800.000 de contribuabili din întreaga țară care au restanțe de plată la buget.

În județul Galați, 30.000 de contribuabili vor primi aceste plicuri în zilele următoare. Conform directorului Oficiului Județean de Poștă și Curierat Galați, Carmen Patea, plicurile au sosit marți, 22 octombrie. S-a început prelucrarea lor, iar de miercuri începe distribuirea prin factorii poștali.

Reamintim că documentele cuprinse într-un astfel de plic, trei la număr, sunt următoarele: scrisoarea de informare care detaliază cuantumul total al obligațiilor bugetare restante la 31 august 2024, împărțit în sumele care trebuie achitate și cele care pot face obiectul anulării, modelul "Notificării privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare" și modelul "Cererii privind anularea unor obligații bugetare".

În plus, poștașii vor prelua de la domiciliul contribuabilului plicul care conține "Notificarea privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare" și vor expedia acest document către organul fiscal central competent.

De asemenea, Poșta Română va putea încasa prin mijloacele legale de plată, la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la oficiile poștale, sumele aferente obligațiilor bugetare ce trebuie achitate în vederea accesării facilităților fiscale, în cazul contribuabililor care optează pentru plata acestor obligații în numerar sau prin card bancar.

Într-un articol publicat marți, "Viața liberă" informa că, potrivit datelor furnizate de DGRFP Galați, 44.707 contribuabili gălățeni pot beneficia de amnistia fiscală, totalul sumelor datorate de aceștia la bugetul general consolidat fiind de 1,069 miliarde lei. Nu am reușit încă să aflăm de unde vine diferența de 15.000 de contribuabili dintre datele comunicate de Fisc și de Poșta gălățeană.

viata-libera.ro