Un gălăţean păzeşte intrarea în sediul DNA

[dcp100168]

Gălățeanul care păzește DNA

Sediul DNA a devenit loc de pelerinaj pentru corupții din epoca post-decembristă, dar puțini știu care a fost primul senator care ”a trecut” pe la DNA. Sediul actual al DNA a fost înainte Comandamentul Armei Geniului, iar din perioada respectivă a rămas moștenire statuia generalului Alexandru Cernat, care tronează și azi în curtea DNA.

Alexandru Cernat s-a născut 28 ianuarie 1834 sau la data de 17 ianuarie 1828 în comuna Vârlezi, județul Galați și a murit la data de  8 decembrie 1893, Nice, Franța. Și-a început cariera militară ca sublocotenent în Regimentul 4 Infanterie, la vârsta de 24 și a urcat treptele ierarhiei militare, astfel că în 1873 a fost înaintat la gradul de general de brigadă și a fost numit la comanda Diviziei 3 Infanterie.

Alexandru Cernat a jucat un rol cheie în istoria României. La 2 aprilie 1877, generalul Cernat a fost numit ministru de război, calitate în care, la 6 aprilie a decretat mobilizarea armatei și a decis apărarea frontierei de sud a țării de atacurile otomane.

La 19 august 1877, Alexandru Cernat a fost numit comandant de operațiuni al armatei și, patru zile mai târziu, a decis trecerea Dunării și pregătirea luptelor pentru cucerirea redutelor din jurul Plevnei. La 29 august, sub conducerea lui Cernat, armata română a cucerit reduta Grivița 1, iar apoi una câte una toate fortificațiile care protejau trupele turcești, astfel că la 28 noiembrie armata lui Osman-pașa a fost nevoită să capituleze. În urma acestui succes, Cernat a fost înaintat la gradul general de divizie și decorat cu mai multe ordine și medalii românești și rusești, în cadrul unei ceremonii desfășurate chiar pe câmpul de luptă.

Alexandru Cernat a ocupat funcția ministru al Apărării Naționale de două ori, între 2 aprilie - 19 august 1877 și 19 martie - 24 noiembrie 1878, fiind succedat, de fiecare dată, de Ion C. Brătianu. După încheierea Războiului de Independență, generalul Cernat a fost numit șef al Statului Major General (1881-1882). A trecut în rezervă în 1891, din funcția de comandant al Corpului 2 de Armată.

De asemenea, Alexandru Cernat a avut și o importantă carieră politică. a activat în cadrul Partidului Liberal fiind ales deputat și senator în perioada 1864-1888. A fost și vicepreședinte al Senatului în mai multe sesiuni.

Monumentul dedicat Generalului Cernat a fost dezvelit în Bucureşti în anul 1894 și este creaţia sculptorului Ion Georgescu. Bustul cu o înălțime de 0,9 m este turnat în bronz, și îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. Monumentul se află în curtea clădirii de pe strada Știrbei Vodă nr. 75, unde a funcționat Comandamentul Armei Geniului, în prezent sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

stiripesurse.ro

[dcp100168]

Un gălăţean păzeşte intrarea în sediul DNA

• Generalul Alexandru Cernat a fost una dintre figurile-cheie ale Războiului de Independenţă * Bustul său în bronz este amplasat în faţa celei mai titrate instituţii româneşti a momentului

Actualul sediu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a găzduit, în trecut, Comandamentul Armei Geniului. Aşa se explică faptul că în curtea instituţiei a fost amplasat, în respectiva perioadă, un monument reprezentându-l pe generalul Alexandru Cernat. Pe lângă rolul extrem de important pe care l-a deţinut în timpul Războiului de Independenţă, Alexandru Cernat a fost şi un proeminent om politic al celei de-a doua părţi a secolului al XIX-lea. În acest fel, numeroşii politicieni şi oameni de afaceri certaţi cu legea şi veniţi acum "în pelerinaj" la sediul DNA sunt întâmpinaţi de bustul în bronz al unuia dintre personajele-cheie din perioada formării statului român.

În fruntea Armatei Române

Alexandru Cernat s-a născut la 28 ianuarie 1834 (17 ianuarie 1828, după alte surse - n.r.), în comuna Vârlezi, din judeţul Galaţi. S-a stins din viaţă în Franţa, la Nice, la 8 decembrie 1893. A fost ultimul fiu al familiei Eustaţiu (originar din Vârlezi, judeţul Covurlui) şi Teodosia Cernat (fiica protopopului Gheorghe Avram, din Galaţi).

La vârsta de 24 de ani, Alexandru Cernat îşi începea cariera militară, ca sublocotenent, la Regimentul 4 Infanterie. Parcursul său în ierarhia militară a fost unul rapid, astfel încât, în 1873, era deja înaintat la gradul de general de brigadă şi numit la comanda Diviziei 3 Infanterie. Din această poziţie, Alexandru Cernat a putut juca un rol-cheie în istoria României. În preajma declanşării Războiului de Independenţă, generalul Cernat este numit, la 2 aprilie 1877, ministru de Război. Doar patru zile mai târziu, pe baza propunerilor sale, este decretată mobilizarea armatei şi se trece la pregătirea soldaţilor pentru război. În acelaşi timp, este acoperită şi frontiera de sud a ţării împotriva atacurilor otomane.

Capitularea turcilor

La 19 august este numit comandant de Operaţii al Armatei Române, ocazie cu care, prin Ordinul de zi, cere: "Luând această comandă, fac apel la devotamentul şi curajul vostru şi, în acest fel, cu toţii să ne îndeplinim măreaţa datorie ce ne impune iubirea de ţară şi drapel".

După ce, la 23 august, îi raportează domnitorului Carol I, comandantul armatei ruso-române de la Plevna (de Vest), despre trecerea Dunării de către armata română, generalul Cernat ia măsurile necesare pentru pregătirea şi angajarea acţiunilor de luptă. La 29 august, soldaţii români au cucerit reduta Griviţa 1. Drept trofeu, au fost luate trei tunuri turceşti, care au fost aduse în ţară şi dispuse, conform ordinului domnitorului Carol I, la statuia lui Mihai-Bravul şi la garda Palatului domnesc.

Bătăliile de pe frontul de sud au continuat până la 28 noiembrie, atunci când armata otomană comandată de Osman-Paşa a fost nevoită să capituleze. Totodată, detaşamentul colonelului Gheorghe Slăniceanu a ocupat cetatea Rahova, la 9 noiembrie, după ce mai întâi a fost curăţată de turci zona dintre râurile Vid şi Isker. Pentru aceste merite, generalul Cernat a fost din nou avansat în grad, iar Marele duce Nicolae, comandantul trupelor ruse, într-un ordin de zi, aprecia: "Exprim sincera mea recunoştinţă comandantului trupelor române ale corpului de împresurare, generalului Cernat, care a ştiut a face să pătrundă spiritul militar în trupe, ce prima oară luau parte la luptă, care a ştiut a le război la toate ostenelile vieţii militare, în împrejurările cele mai grele, care a ştiut a îndeplini până la capăt întreaga sarcină ce i se încredinţase".

În perioadele 2 aprilie - 19 august 1877 şi 19 martie - 24 noiembrie 1878, Alexandru Cernat a ocupat funcţia ministru al Apărării Naţionale. După încheierea Războiului de Independenţă, generalul Cernat a fost numit şef al Statului Major General (1881-1882). A trecut în rezervă în 1891.

Bust dezvelit în urmă cu 122 de ani

Pe lângă cariera sa militară strălucită, Alexandru Cernat a avut şi o carieră politică importantă. Înscris în Partidul Liberal, a fost ales deputat şi senator, în perioada 1864-1888. De asemenea, a fost şi vicepreşedinte al Senatului, în mai multe sesiuni.

Bustul generalului Cernat, găzduit acum la intrarea în sediul DNA (strada Ştirbei Vodă nr. 75, Bucureşti - n.r.), a fost dezvelit în 1894 şi poartă semnătura sculptorului Ion Georgescu. Cu o înălţime de 90 de centimetri, monumentul turnat în bronz îl reprezintă pe general în uniformă militară. Soclul, din granit de Suedia, are o înălţime de 2,50 metri. Pe latura din faţă a piedestalului este lipită o placă din bronz bogat ornată cu motive simbolice, constând din vulturi, arme şi frunze de laur.

viata-libera.ro