Jump to content

Bijuteria neoromânească de pe strada Bălcescu


dcp100168

Recommended Posts

Bijuteria neoromânească de pe strada Bălcescu

  • Casa din curtea Liceului "Simion Mehedinţi" i-a aparţinut unuia dintre negustorii bogaţi ai Galaţiului din perioada interbelică
  • În 1941, statul român a naţionalizat imobilul, aşa cum a făcut şi cu restul proprietăţilor deţinute de evrei, dându-le acestora, în schimb, sume de bani drept despăgubire

Curtea Liceului Tehnologic "Simion Mehedinţi", situat pe strada Nicolae Bălcescu, este dominată de o clădire impunătoare, cu etaj, ce se vede bine chiar şi de pe trotuar, în ciuda gardului împrejmuitor înalt. Imobilul a fost ridicat în urmă cu aproape un secol, iar în 2010 a fost inclus în Lista monumentelor istorice din municipiul Galaţi. Faţada impozantă lasă să se ghicească doar în parte vastul spaţiu interior.

Clădirea a fost gândită şi concepută ca o casă particulară, în care a locuit, pentru o vreme, Jean Steuerman, unul dintre negustorii avuţi ai Galaţiului din perioada cuprinsă între cele două războaie mondiale. În anul 2009, clădirea a fost renovată cu sprijinul Consiliul Judeţean Galaţi şi al Băncii Mondiale. Din documentele de arhivă reiese că, la 15 martie 1923, Zaharia Soare îi vinde lui Jean Steuerman un teren aflat la sud de casa lui. "Într-o declaraţie oficială făcută de Jean Steuerman, în anul 1941, acesta spune: "Imobilul a fost construit de mine acum 14 ani". În martie 1935, imobilul a intrat în proprietatea lui Carol Rorlich (farmacist din Bucureşti - n.r.). La 15 martie 1937, Jean Steuerman cumpără casa de la Carol Rorlich cu suma de 1.250.000 de lei (se pare că la un moment dat între cei doi a intervenit o ipotecă)", se arată într-un studiu istoric realizat de Viorica Pisică şi Adrian Pohrib, în vederea renovării din anul 2009.

Imobil trecut în patrimoniul statului român

Recensământul făcut în 1941 evidenţia faptul că în casa de pe strada General Berthelot (actuala Nicolae Bălcescu - n.r.), nr. 51, locuiau trei familii cu optsprezece persoane. Proprietar era tot Jean Steuerman. "În conformitate cu Decretul-lege nr. 842/28 martie 1941, se trec în patrimoniul statului român proprietăţile urbane ce aparţin evreilor. [...] Toate demersurile făcute de Jean Steuerman, la cel mai înalt nivel, s-au soldat cu eşec. Imobilul cu pricina a fost trecut astfel în proprietatea statului român", mai precizează autorii studiului citat.
Un an mai târziu, prin hotărârea Curţii de Apel Galaţi, fostul proprietar primeşte suma de 1.040.000 de lei, drept despăgubire. Odată cu împlinirea a jumătate de secol de la înfiinţarea Şcolii profesionale "Simion Mehedinţi", profesorul Mihai Marin a scris o monografie, din care putem afla că, prin Decret al Guvernului României, în anul 1949 s-a hotărât "înfiinţarea Centrului Profesional nr. 4 pentru pregătirea într-o meserie a copiilor nevoiaşi de origine evreiască, dar şi românească".

Stilul neoromânesc, moda vremii

La fel ca alte imobile publice sau locuinţe private din Galaţiul acelei epoci, şi casa lui Jean Steuerman a fost construită în stil neoromânesc. Deşi în documentele vremii arhitectul nu este menţionat, acesta era cu siguranţă un bun cunoscător al stilului neoromânesc. "Casa este construită din cărămidă, iar acoperişul este învelit cu tablă. Casa prezintă la parter o loggie (galerie exterioară încorporată unei clădiri - n.r.), cu două deschideri, arce trilobate sprijinite pe stâlpi rotunzi şi o balustradă. La etaj, deasupra accesului principal, este o altă loggie, cu două deschideri, arce în acoladă şi o balustradă.
Motivele vegetale se regăsesc la arcul care marchează uşa principală, la balustrade, la ancadramentele ferestrelor. În casă accesul se realizează pe două uşi: una principală marcată de un arc în plin cintru (n.r. - partea concavă a unei bolţi) care sprijină pe două coloane adosate şi una secundar, la capătul aripii de serviciu. În interior este un vestibul din care, printr-un glasvand, se permite accesul în holul central, iar din acesta se trece în două camere şi în sufragerie. Prin trei deschideri, o uşă şi două ferestre se realizează legătura cu terasa mare spre curte", arată istoricul Valentin Bodea, în lucrarea "Monumente istorice şi personalităţi din oraşul Galaţi".
În aceeaşi carte, Valentin Bodea mai scrie că imobilul era format din şapte camere mari, un antreu mare cu scară de marmură la intrare şi un coridor mic prin care se face în interior legătura cu al doilea corp de casă.

Cine a fost Jean Steuerman

Bogatul negustor gălăţean de origine evreiască se născuse în comuna Sabasa din judeţul Neamţ şi primise cetăţenia română în baza Decretului-lege nr. 2085 din anul 1919. A fost vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi preşedinte al Secţiei Comerciale a acestei instituţii, în perioada 1929-1938. Din anul 1934, a fost preşedinte al Asociaţiei exportatorilor de lemn. Între 1937 şi 1940 a exportat mărfuri a căror valoare anuală s-a apropiat chiar şi de suma de 100.000.000 de lei. A fost consilier comunal în perioada 1930-1936 şi ajutor de primar al oraşului Galaţi între anii 1933-1936, potrivit informaţiilor cuprinse în studiul citat în prima parte a articolului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Casa negustorului Jean Steuerman, una dintre cele mai impresionante bijuterii de arhitectură din Galaţiul interbelic

Jean Steuerman a fost unul dintre cei mai bogaţi negustori ai oraşului de la Dunăre. În perioada interbelică, acesta a construit o frumoasă casă în stil neoromânesc, cu şapte camere mari, care astăzi poate fi văzută în curtea Liceului Tehnologic „Simion Mehedinţi” Galaţi.

Impunătoarea clădire a fost ridicată în perioada interbelică, pe strada General Berthelot (în prezent Nicolae Bălcescu nr. 19) nr. 51, de un foarte bun arhitect cunoscător al stilului neoromânesc. Aici avea să locuiască Jean Steuerman, unul dintre cei mai bogaţi negustori de origine evreiască ai acelor vremuri.

Născut în comuna Sabasa din judeţul Neamţ, acesta a ajuns în oraşul de la Dunăre fiind încântat de oportunităţile pe care Galaţiul interbelic le oferea negustorilor. De-a lungul timpului, bogătaşul a fost pe rând vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi şi preşedinte al Secţiei Comerciale din cadrul aceleiaşi instituţii, preşedinte al Asociaţiei exporturilor de lemn (1934), consilier comunal şi ajutor de primar al oraşului Galaţi (1933 - 1936). Toate acestei funcţii i-au oferit lui Jean un loc în high class-ul epocii.

Bijuteria din centrul oraşului

În primăvara anului 1923, Jean Steuerman a cumpărat un teren aflat în apropierea casei lui Zaharia Soare. Patru ani mai târziu, negustorul avea să construiască aici un imobil impunător, cu etaj. La parter se găsea o loggie (n. red. galerie exterioară) cu două deschideri, arce trilobate sprijinite pe stâlpi rotunzi şi o balustradă, iar la etaj se găsea o altă galerie, cu două deschideri, arce în acoladă şi o balustradă, motivele vegetale fiind nelipsite. Odată intrat în casă, după ce treceai prin vestibul, puteai admira sufrageria şi două din cele şapte camere. În zilele însorite, Jean petrecea timp pe terasa mare din curtea casei.

Decretul-lege nr. 842/28 martie 1941 îl lasă însă pe acesta fără imobil, statul român naţionalizând toate proprietăţile urbane ce aparţineau evreilor. Deşi a încercat din răsputeri să îşi recupereze casa, intervenind la cel mai înalt nivel, Jean Steuerman nu a obţinut decât o despăgubire de 1.040.000 de lei prin hotărârea Curţii de Apel Galaţi.

Opt ani mai târziu, Guvernul României a decis ca în casa negustorului să se înfiinţeze Centrul Profesional nr. 4, unde aveau să fie pregătiţi pentru diverse meserii copiii nevoiaşi evrei şi români. Începând din 1954 numele şcolii s-a schimbat în Şcoala Profesională nr. 8 pentru băieţi, iar în anul 1992 instituţua de învăţământ a devenit mixtă. În anul 1996, instituţia a primit denumirea de Şcoala Profesională „Simion Mehedinţi”, iar elevii care vin să studieze aici sunt pregătiţi pentru meserii în domeniile: mecanică, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, tâmplărie, confecţii produse textile, estetica şi igiena corpului omenesc, turism şi alimentaţie. Pentru o mai bună integrare a elevilor pe piaţa muncii, în urmă cu zece ani, instituţia de învăţământ a semnat parteneriate cu alte şcoli Europene din Danemarca, Lituania, Scoţia, Spania şi Turcia.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.